3

Cuprins

Argument ............................................................................... 4

Capitolulu 1 STAREA ACTUALA A TURISMULUI ROMANESC 6

1.1 Informaii generale ....................................................... 6

1.2 Caracterizarea strii actuale a turismului romnesc 7

1.3 Concluzii privind aspectele economice ale turismului romnesc 8

Capitolul 2 PRODUSE TURISTICE SOLICITATE PE PIA ......... 7

Capitolul 3 SOSIRILE TURISTICE CONSUMUL TURISTIC ....... 13

Concluzie ............................................................................... 19

Bibliografie ............................................................................ 20

4

ARGUMENT

Romnia a reprezentat o destinaie turistic important pentru piaa zonal,

promovnd, cu precdere, produsele turistice de litoral, staiunile balneare,

programele culturale i mnstirile din nordul Moldovei i Bucovina.

Oferta turistic romneasc nu s-a schimbat de-a lungul timpului devenind

necompetitiv n raport cu exigenele cererii turistice i ale produselor

turistice similare de pe piaa internaional.

Structurile turistice de primire i ndeosebi oferta de agrement sunt

nvechite, necompetitive, serviciile turistice i programele turistice sunt

realizate stereotip i de calitate modic iar raportul calitate-pre este

neconcludent.

De aceea, n ultimii 20 de ani s-a constatat o scdere continu a cererii

turistice extern pentru Romnia.

Pentru a iei din competiia turistic internaional este necesar

modernizarea, relansarea i dezvoltarea turismului romnesc i crearea unor

produse turistice moderne i competitive pe piaa turistic.

Se impun, astfel, pe lng modernizarea structurilor turistice, a staiunilor

turistice, i crearea de produse turistice noi, staiuni, programe originale,

atractive i inedite ce ar putea, printr-o activitate susinut de promovare pe

piaa internaional, s direcioneze importante fluxuri turistice spre

Romnia. n acest sens, se impune i dezvoltarea ofertei de agrement i de

animaie, de mare atractivitate, prin crearea de parcuri tematice i de

divertisment, parcuri acvatice, oferte prezente n rile cu tradiie turistic

din lume.

5

Alturi de modernizarea i dezvoltarea unei oferte turistice diversificate i

competitive sunt necesare i msuri de mbuntire i dezvoltare a activitii

de marketing i promovare, de integrare n turismul mondial, de asigurare a

cadrului legislativ i mediului financiar-fiscal stimulativ i stabil,

corespunztoare.

6

CAP. 1 STAREA ACTUAL A TURISMULUI ROMNESC

1.1. Informaii generale

Romnia este nzestrat cu un potenial turistic deosebit de variat,

diversificat i concentrat, caracterizat prin:

existena unor forme de relief accesibile i armonios mbinate pe ntreg

teritoriu;

o clim favorabil practicrii turismului n tot cursul anului;

potenial faunistic i floristic bogat, cu specii i ecosisteme unicate n

Europa;

factori naturali recomandai ntr-o cur balnear complex;

patrimoniul cultural-istoric i arhitectural apreciat pe plan internaional cu

care Romnia se poate ncadra n rndul destinaiilor turistice atractive din

Europa i din lume. Romnia a fost o destinaie cutat de turitii externi i a

avut un turism intern dezvoltat care s-a derulat pe baza unui cadru legal

(Legea turismului) nc din perioada interbelic.

n prima jumtate a anilor '60 ara noastr a cunoscut o dezvoltare

semnificativ a capacitilor de cazare turistic, n special n zona litoralului

Mrii Negre. La nceputul anilor '70 Romnia era deja cunoscut pe piaa

principalelor ri europene generatoare de turiti, n special n Germania,

Marea Britanie, rile Scandinave, Frana, Italia, Austria, Belgia .a.

ncepnd cu anii '80 ara noastr a cunoscut un declin puternic al sosirilor de

turiti strini, tendin care s-a meninut, sub forma atenuat, i n anii '90.

Cauza principal o constituie lipsa de fonduri pentru investiii destinate

dezvoltrii, modernizrii i reabilitrii infrastructurilor specifice ca urmare a

7

procesului lent i complicat al privatizrii, aplicrii unei fiscaliti

neadecvate, inexistenei unor faciliti n domeniul creditelor bancare etc.

1.2. Caracterizarea strii actuale a turismului romnesc

n prezent sectorul turistic romnesc se caracterizeaz, la nivel global, prin

urmtorii indicatori:

6,6 mil. vizitatori strini ;

6,9 mil. plecri ale turitilor romni;

607 mil. USD ncasri din turismul internaional;

2,13 % contribuie la PIB, dup metodologia Institutului Naional de

Statistic.

La nivelul anului 2015, conform datelor furnizate de WTTC (Word

Travel & Tourism Council), contribuia turismului in P.I.B. este de 4,7%.

105 mii locuri de munc oferite de sectorul turistic;

1,2 % din totalul locurilor de munc;

Investiiile din ramura Hoteluri i restaurante, n totalul investiiilor

din economie, de la 0,59% n 2002 la 1,35% n 2015, cu niveluri maximale

atinse n anii 2008 1,52%, 1995 1,68% i 2009 1,41%;

n raport cu potenialul existent n ara noastr, i comparativ cu celelalte

ri central i est europene Romnia se prezint modest n ceea ce privesc

performanele economice ale industriei turismului.

8

1.3. Concluzii privind aspectele economice ale turismului romnesc

a. n ceea ce privete capacitatea de cazare:

Creterea n prezent cu 24,9 % a numrului de structuri de primire;

Scderea capacitii de cazare cu aprox 2,4% fa de anul 2014;

b. n ceea ce privete numrul de vizitatori i numrul turitilor nregistrai:

n anul 2004 numrul de turiti romni nregistrai n structurile de

primire a atins cifra de 4.279.105 turiti nsumnd 15.167.545 mii nnoptri;

Creterea cu 13,8 % a numrului total de turiti nregistrai n unitile de

cazare fa de anul 2014, din care cu 5,3 % a turitilor romni i cu 46,3 % a

turitilor strini ;

Creterea numrului de nnoptri la total turiti cu 11,4% fa de 2012, cu

1,3 % la turiti romni i 52,6 % la turiti strini;

Reducerea sejurului mediu de la 3,6 zile n 2008 (3,8 zile la turitii

romni i 2,5 zile la turitii strini) la 3,3 zile n anul 2015 (3,5 zile pentru

turitii romni i 2,5 zile pentru turiti strini);

Creterea 25,4 % a numrului de vizitatori strini la frontier;

Creterea cu 1,7% a numrului de turiti romni care au plecat n

strintate;

Creterea cu 5,1 % a numrului de turiti romni sosii pe litoral i cu

aprox 260% a numrului de turiti strini;

Scderea cu 2,2 % a numrului de turiti romni sosii n staiunile

balneare i creterea cu 76,7 % a numrului de turiti strini;

Creterea cu 7,7 % a numrului de turiti romni sosii n staiunile

montane i cu 32,2 % a numrului de turiti strini;

Creterea cu 87,6 % a numrului de turiti romni sosii n Delta Dunrii

i cu 360 % a numrului de turiti strini ;

9

Creterea cu 4,8 % a numrului de turiti romni sosii n Bucureti i n

oraele reedin i cu 47,2 % a numrului de turiti strini.

10

CAP.2 PRODUSE TURISTICE SOLICITATE PE PIA:

In mare, evolutia cererii pe tipuri de produse turistice nu a suferit

schimbari majore in cursul anului 2015, fata de structura care s-a format in

decursul ultimilor 3-4 ani, adica (in procente din cererea totala):

sejururi la mare 60 %

circuite culturale 20 %

ski montan 15 %

tratament 6 %

alte tipuri 4 % .

Datele sunt aproximative si variabile din punct de vedere al segmentarii

foarte clare pe tipuri de cerere, intrucat se produce un mix de servicii la

nivelul cererii. Un exemplu: tratamentul in forma pura (cazare, masa,

tratament) este un produs greu de vandut. Tari cu pozitii bune in vanzarea

acestui produs (Cehia, Ungaria, Israel) ofera pachete de tratament in care

rolul principal in atragerea clientului il are nu tratamentul in sine, cat

posibilitatile de divertisment si excursii cu tenta culturala pe plan local. In

plus, pe baza veniturilor prognozate din vanzarea acestor servicii

suplimentare cu cerere mare, se scad tarifele directe de tratament, pretul final

al pachetului avand inclus un discount, care se recupereaza ulterior inzecit.

Caracterul combinatoriu al tipurilor de oferta este din ce in ce mai evident.

Evolutia cererii pe tipuri de consumatori a inregistrat in cursul anului 2014

o continuare a tendintelor din 2011, adica cresterea segmentului medium

si medium + din numarul total de consumatori de produs turistic, cu

venituri intre 500 - 900 USD/luna/familie si respectiv 1000 - 4000

USD/luna/familie, varsta 25-45 ani, 1-2 copii, ca segment emergent pentru

11

categoria 2-4 stele, si stabilizarea segmentului high class, cu venituri de la

5000 USD/luna/familie, varsta 35- 55 ani, 1-2 copii, ca segment emergent

pentru servicii de 5 stele, oferte exclusive, etc . Ambele categorii de

consumatori s-au rafinat (au vizitat in medie 5-6 tari, sunt buni

cunoscatori ai legislatiei turistice in ceea priveste drepturile consumatorilor,

solicita atentie si ambilitate din partea firmelor, verifica seriozitatea firmei,

etc). In ceea priveste consumatorul de servicii turistice cu venituri

lunale/familie sub 350 USD, acesta s-a orientat spre oferta interna. Desigur,

aceasta tipologizare este schematica, dar reflecta schimbarile produse.

La nivelul raportului servicii/pret evolutia cererii sunt preferate servicii de

calitate superioara, chiar daca acestea implica automat si cresterea pretului

produsului. Pe de alta parte, in prima parte a procesului de vanzare, mai ales

la nivelul public al ofertei (in reclama produsului), nivelul scazut al tarifului

este foarte important pentru atragerea clientului. In acest sens, firmele

turistice promoveaza destinatia la niste tarife minime, care includ si servicii

minime, sau care nu includ costuri inerente (transport, viza, asigurare).

Lupta pentru convingerea clientului se da in etapa a doua, cand misiunea

managerului este de a insista asupra calitatii produsului si a posibilitatilor de

servicii extrapachet, care nu pot fi ratate. Un procent de 85-90 % din clienti

cumpara in final un pachet turistic cu servicii suplimentare cu 30-50 % peste

pretul initial afisat. Creste cererea pentru servicii de 4-5 stele (air condition,

mic dejun suedez, piscina, etc) si deasemenea pentru sistemul all

inclusive.

Pentru segmentul high class importanta este calitatea produsului si nu

costul serviciilor.

12

Evolutia cererii la nivel informational (surse de informare asupra ofertei

existente pe piata) a cunoscut si ea anumite transformari. S-a observat o

deplasare a consumatorului catre informatia primita prin intermediul

televiziunii si afisaj stradal (pentru alegerea destinatiei in cadrul unui produs

turistic deja ales) dar si a presei scrise in acest plan.

Presa scrisa ocupa in procente cota cea mai mare in acest segment,

importanta ei nu este neglijata, insa tendintele expuse mai sus au devenit mai

evidente in 2004. Se face mai putina reclama directa in presa si se pune mai

mult accentul pe informatia descriptiva cu tenta emotionala, sub forma de

articole.

Internetul inregistreaza deasemenea o dinamica pozitiva la nivelul sursei

de informatii (atat la capitolul destinatii, cat si alegerea firmei). Procentul

de vanzare a pachetelor turistice inregistreaza o crestere a vanzarii on-line de

pana la 35 %, prognoze bazate pe dinamica generala a informatizarii si pe

cresterile impresionante inregistrate de magazinele de vanzare on-line pe

diferite produse de larg consum.

Contractele corporative sunt bazate in general pe relatii in cadrul unor

asocieri de companii cu diferite domenii de activitate sau in cadrul unor

holdinguri.

13

CAP.3 SOSIRILE TURISTICE CONSUMUL TURISTIC

Sosirile turistice internaionale n Romnia au crescut de la 2.757 n 2012

la 3.274 n 2015, fapt ncurajator pentru turismul romnesc, dup cum i

intrrile vizitatorilor strini n ar au crescut n perioada 2012-2015:

Germania (10,6%), Marea Britanie (5,1%), Italia (5,0%), Belgia (3,5%),

Austria (3,4%). Principalul motiv al vizitelor sunt petrecerea timpului liber,

urmat de cltorii n tranzit, n scop de afaceri sau excursii de cte o zi.

Destinaiile favorite ale englezilor n Romnia sunt: Delta Dunrii, Marea

Neagr, Maramure i tratamentele balneare. Americanii prefer oraele

medievale din Transilvania, Bucuretiul, turismul rural i Castelul Bran.

Principalele destinaii ale germanilor sunt litoralul i tratamentele balneare,

iar italienii prefer Nordul Moldovei, Bucuretiul, Marea Neagr, Delta

Dunrii i Valea Prahovei.

n 2013, sosirile turitilor strini au nregistrat urmtoarea distribuie pe

principalele destinaii turistice romneti:

Bucureti 41,8%

Marea Neagr 14,2%

Staiunile balneare 13,1%

Zonele montane 12.5%

Trasee turistice 10,1%

Delta Dunrii 0,9%

Altele (inclusiv mnstiri, agroturism) 7,4%

Singurul sector turistic care a manifestat tendine pozitive a fost turismul

balnear, ale crui semne de redresare s-au manifestat ncepnd cu anul 1998.

14

n ceea ce privete turismul internaional, n ultimii zece ani numrul de

vizitatori nregistrai la frontiera Romniei a sczut cu 17,1 %. Aceast

scdere a fost nregistrat ca urmare a introducerii vizelor pentru cetenii

din Republica Moldova i Ucraina, i a rzboiului din Iugoslavia. Din 2007

turismul internaional a nregistrat tendine pozitive.

95% din turitii strini provin din ri europene Germania, Italia i ri

vecine ca Republica Moldova, Ungaria, Bulgaria, Turcia, Ucraina. Jumtate

dintre turitii strini vin n Romnia pentru petrecerea vacanei, iar cealalt

jumtate pentru afaceri.

Indicatorul sosiri pentru vizitatorii din rile Uniunii Europene a nregistrat

o cretere constant i substanial n ultimii patru ani de 34,45 %, iar fa

de anul 2011 s-a nregistrat o cretere de aproape 52 %.

Romnia a nregistrat n 2013 un numr total de 5,6 milioane turiti, dintre

care 1,1 milioane turiti strini, ducnd la o cretere cu 14% a ncasrilor

valutare din turism.

Conform unui articol publicat in revista Biz Words, Romania a incetat

sa mai fie o destinatie turistica atractiva din cauza concurentei, a ofertei

limitate, infrastructurii si serviciilor necorespunzatoare, potrivit strategiei de

dezvoltare a turismului romanesc publicata de Autoritatea Nationala pentru

Turism (ANT).

Potrivit strategiei, oferta turistica romaneasca se confrunta cu mai multe

probleme. Toate tipurile de programe oferite de Romania intampina o

concurenta acerba pe pietele vest-europene, in timp ce destinatiile

concurente ofera o gama variata de facilitati pentru toate categoriile de

turisti.

15

De asemenea, oferta romaneasca este relativ limitata, restransa la cateva

statiuni, iar in cadrul acestora doar la cateva hoteluri. Serviciile sunt

inferioare celor de pe destinatii concurente precum Bulgaria, Turcia, Grecia

sau Cipru, in timp ce agrementul nu se ridica la nivelul ofertei din alte

destinatii. La aceste probleme se adauga infrastructura tehnico-rutiera

necorespunzatoare, lipsa unor hoteluri de confort superior in marile orase si

in statiunile turistice de interes international.

Din punct de vedere al raportului calitate-pret, Romania a incetat sa mai fie

o piata turistica atractiva.

Strategia sintetizeaza principalele cauze datorita carora, comparativ cu

celelalte tari central si est europene, Romania se prezinta modest in ceea ce

priveste performantele economice ale industriei turismului: lipsa unui

program de actiuni coerent si stabil privind dezvoltarea turismului si lipsa

fondurilor de investitii destinate dezvoltarii modificarii si reabilitarii

infrastructurii generale si specifice, ca urmare a procesului lent si complicat

al privatizarii, aplicarii unei fiscalitati neadecvate, inexistenta unor facilitati

in domeniul creditelor bancare.

Totodata, reforma sectorului turistic a demarat tarziu, chiar daca anumite

incercari de reforma economica au fost facute inca de la inceputul anilor 90,

insa durata de aplicare a lor s-a intins pe o perioada foarte mare de timp.

Reprezentantii ANT considera ca domeniul turistic nu s-a dovedit a fi

foarte atragator pentru investitorii straini (sub unu la suta din capitalul in

valuta subscris in perioada 2000-2015 pe total economie). Pe piata

romaneasca sunt practicate dobanzi bancare foarte ridicate si, deci,

neatractive, in paralel cu deprecierea permanenta a monedei nationale,

precum si persistenta unei rate ridicate a inflatiei.

16

Turismul din tara noastra sufera si prin durata mare necesara reconstituirii

proprietatii private in cazul activelor nationalizate, scaderea puterii de

cumparare a populatiei si reordonarea prioritatilor si reorientarea unei parti a

cererii turistice interne catre destinatii externe.

Reprezentantii ANT ofera si solutii pentru redresarea turismului romanesc,

care tin de o strategie indrazneata, proprie sectorului, stabilita cu concursul

responsabililor la nivel operational, care sa ofere o viziune, un model capabil

sa orienteze productia si comercializarea produselor turistice.

Romania poate miza pe resursele sale naturale si culturale, pe

imbunatatirea conditiilor si serviciilor de cazare si nu numai, si nu in ultimul

rand pe modernizarea infrastructurii, pentru a facilita accesul in zonele cu

potential turistic, dar si pe o activitate de prezentare interna si internationala

a potentialului turistic.

Cu toate acestea, analizele asupra evolutiilor recente in sectorul turismului

evidentiaza tendinta de crestere a numarului consumatorilor autohtoni de

produse turistice. Detinatorii de hoteluri, vile si pensiuni din Romania au

inregistrat o crestere a numarului de clienti, o mare parte fiind turisti romani,

la care se adauga din ce in ce mai multi europeni, pe masura ce sunt

eliminate barierele de tranzit turistic si se creeaza infrastructura de transport

legata de coridoarele europene.

Ascensiunea puternica a consumului in Romania a devenit o

tendinta.Consumatorii romani devin tot mai atenti la raportul pret-calitate,

mai selectivi in alegerea marcii si mai educati in ce priveste serviciile

turistice. In acest fel concurenta devine mai intensa intre hoteluri, pensiuni,

vile sau chiar statiuni, detinatorii acestora efectuand cat mai multe

modificari pentru a satisface pe deplin necesitatile consumatorului.

17

Progresele inregistrate in lucrarile de dezvoltare si modernizare a

infrastructurii de turism creeaza premise pentru continuarea trendului

crescator al circulatiei turistice.Oferta, devenind mai mare decat cererea, a

facut ca organizatorii sa-si perfectioneze continuu instrumentele de stimulare

a calatoriilor, pentru a fi permanent in acord cu pluralitatea de interese a

consumatorilor de servicii turistice.

Intr-un alt articol din ziarul Curentul se precizeaza ca cifrele arata ca de

la an la an numarul vizitatorilor straini se micsoreaza. Conditiile precare de

cazare si infrastructura deficitara - lipsa autostrazilor, numarul redus de

aeroporturi - ii tin departe de noi pe cei care, spun specialistii din domeniu,

ar putea fi colacul de salvare pentru turismul national. Operatorii din turism

sustin ca numarul de turisti straini sositi pe litoralul romanesc in 2014 este

mai mic cu 30-40% fata de 2005, iar in Delta Dunarii, numarul acestora s-a

redus la jumatate.Cu toate acestea, estimarile pesimiste de la inceputul

anului au fost depasite in mod neasteptat. Gheorghe Fodoreanu, presedintele

Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT) din Romania, spune

ca, "potrivit primelor calcule, numarul de turisti straini pe litoral a inregistrat

o scadere de pana la 40%, iar in Delta, din cauza crizei provocate de gripa

aviara, pierderile sunt, poate, chiar de 50%. n schimb, o crestere evidenta a

inregistrat turismul de evenimente. La acest capitol, cifrele intermediare si

finale vor fi destul de mari. De asemenea, in ceea ce priveste circuitele

turistice, cresterea este de 10-12%. O crestere semnificativa este si in randul

statiunilor balneo-climaterice si in agroturism". Potrivit Institutului National

de Statistica, in primul semestru al anului 2014, numarul total de turisti sositi

in unitatile de cazare este de 2.607.314. Dintre acestia, 288.171 au vizitat

statiunile balneare, 152.221 statiunile din zona litorala (exclusiv orasul

18

Constanta), 385.174 au ajuns in statiunile montane, 17.936 in zona Deltei

Dunarii, inclusiv orasul Tulcea, iar 1.381.757 de turisti au vizitat Bucurestiul

si orasele-resedinta de judet.Unul dintre motivele care ii determina pe straini

sa ne ocoleasca este neconcordanta dintre imaginea Romaniei in lume si

pretul serviciilor turistice.

19

CONCLUZIE

In concluzie din punct de vedere al resurselor naturale i al resurselor

turistice antropice, Romnia este foarte bine reprezentat, principalele

atracii turistice o reprezint elementele de etnografie, folclor, arta popular,

rezervaiile naturale , statiuni balneoclimaterice precum i fondul cinegetic

romnesc.

n ceea ce privete structurile de primire Romnia are o imagine destul de

bun pentru viitor, dar totui ar fi loc i pentru mai bine, astfel are n vedere

construirea unor structuri noi, dar i modernizarea celor existente.

Structurile turistice ale alimentaiei i tratament sunt bine reprezentate n

comparaie cu cele de agrement i prestri servicii, care nu sunt suficient de

bine dotate din punct de vedere al bazei tehnico materiale. Acestea din

urm necesit modernizri masive, dar i introducerea unor noi forme de

agrement i extinderea reelei de servicii.

Prin valorificarea resurselor naturale, umane i financiare puse la

dispoziia sa, turismul genereaz efecte economice i sociale care duc la

creterea eficienei economice, a progresului i a civilizaiei.

20

BIBLIOGRAFIE

Economia turismului - teorie i practic

Strategii i politici regionale de dezvoltare durabil a

spaiului dunrean

www.romaniatravel.com

Turismul romnesc n cifre, Institutul Naional de Statistic,

2015