oprea mihai claudiu

7/22/2019 Oprea Mihai Claudiu

1/24

COMANDA A DOI CILINDRI HIDRAULICI,

CONSTRUCTIE SI MODUL DE

FUNCTIONARE

Unitatea de invatamant:

Grupul Scolar Industrial Constructii de

Masini Campina

Agent economic:SC Confind SRL

Elev: Oprea Gh. Mihai Claudiu

Coordonator de practica:

prof. ing. Manta Maria

Tutore :

ing. Balan Corneliu


2/24

PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC

. CONFIND S.R.L. Campina, in cei peste 10 ani de activitate, a parcurs maimulte etape de dezvoltare, ajungand de la simpla producere a pieselor de

schimb pentru diverse utilaje si instalatii la fabricarea de produse si

echipamente de mare complexitate, inclusiv in conceptie proprie

Efortul managerial este mereu orientat catre imbunatatirea permanenta a

calitatii activitatilor desfasurate, incercand sa armonizeze relatiile dintre

companie si clientii sai dar si relatiile dintre membrii echipei noastre.

Organizarea supla si elastica a societatii permite actionarea constanta in

directia imbunatatirii calitatii, una din preocuparile permanente ale firmeifiind promovarea pe piata interna si externa a unor produse de calitate

ridicata, in conditii si la preturi avantajoase.


3/24

PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC

Societatea CONFINDproduce module containerizate pentru organizari de santier, indiferite variante constructive, la dimensiuni ce permit transportul pe calea ferata saucu mijloace auto.

Modulele containerizate, stationare sau mobile (montate pe sasiu de remorcarutiera), pot fi realizate pentru utilizari variate (birouri, sali de sedinta, vestiare, sali demese, dormitoare, grupuri sanitare, magazii magazine, snack-baruri, farmacii, WC-uripublice, cabine poarta, bucatarii, cabine pentru diverse instalatii tehnologice etc.).

Modulele containerizate pot fi asamblate atat pe orizontala cat si pe verticala,obtinandu-se configuratiile cerute de cazul particular al fiecarui beneficiar.Optional, se monteaza si livreaza dotarile interioare corespunzatoare, la standardelesolicitate de beneficiar (mobilier, compartimentari interioare, instalatii de incalzire sauconditionare a aerului, instalatii sanitare, instalatii tehnologice etc.)


4/24

PREZENTAREA LOCULUI DE MUNCA

Pe perioada derularii stagiilor de pregatire practica noi elevii de bucuram de:

Oportunitarea cunoasterii metodelor moderne de lucru pe masini cu comanda numerica

avantajul de a pune in practica cunostintele dobandite la orele de curs

Dobandirea experientei practice care sa ne dea posibilitatea integrarii mai rapide pe piata

muncii

Toate conditiile referitoare la sanatatea si securitatea in munca


5/24

Actionari si caracteristici ale

sistemelor hidrauliceAcionarea reprezint operaiunea prin care se comand i se urmrete regimul de

funcionare al diverselor instalaii de lucru sau procese tehnologice.n funcie de tipul motorului de acionare, acionrile pot fi:- electrice- hidraulice- pneumatice- mixte

n comparaie cu alte echipamente utilizate n mod frecvent n cadrul sistemelorautomate, sistemele hidraulice au un raport putere-greutate cu mult mai mare, deci omare densitate de putere i o vitez mare de rspuns. n general sistemele hidrauliceau urmtoarele caracteristici:- posibilitatea reglrii automate a poziiei, vitezei i forei ntr-un domeniu larg devalori i cu precizie ridicat;- inversarea uoar a sensului de micare fr efecte i solicitri dinamice mari,permind frecvente de lucru superioare;- posibilitatea amplasrii comode a elementelor hidraulice n locuri accesibile, fapt

care asigur o mare flexibilitate n soluionarea problemelor de automatizare;- realizarea tipizrii, modularizrii i unificrii elementelor hidraulice la un pre de costi calitate competitive;- caracteristica mecanic relativ rigid, anumite fluide de lucru fiind practicincompresibile fa de legtura prin cmp magnetic care este mult mai elastic;- uzura mic a e lementelor hidraulice datorit funcionrii acestora n mediulubrifiant;


6/24

Dezavantajele principale ale

acionrilor hidraulice

Dezavantajele principale ale acionrilor hidraulice sunt:- pierderi de presiune liniare i locale n elementele hidraulice care sunt proporionale cu ptratulvitezei de curgere a lichidului, aceasta limitnd viteza admisibil de curgere prin conducte, la 10m/s, iar turaia pompelor i motoarelor hidraulice la circa 5000 rot/min;- pierderi volumice prin elementele de etanare sau prin comprimare, ceea ce modificvitezeleelementelor de execuie;- influena temperaturii asupra vscozitiii i compresibilitii fluidului de lucru, ceea ce conduce

la adoptarea unor msuri corespunztoare de compensare, pentru a stabiliza performaneledinamice ale sistemelor hidraulice;- contaminarea fluidului de lucru, care afecteaz comportarea aparaturii de distribuie i de reglarea debitului i a presiunii.

Aceste deficiente pot fi eliminate n mare parte prin alegerea optim a structurii sistemelorhidraulice i prin proiectarea corespunztoare a elementelor de circuit astfel nct s nuinflueneze dect ntr-o msur redus folosirea sistemelor hidraulice n cadrul structurilor dereglare automat.Sistemele hidraulice i electrohidraulice se folosesc ca sisteme de reglare a poziie, vitezei, foreisau momentului.

Reglarea poziiei liniare sau unghiulare se ntlnete la un numr mare de aplicaiiindustriale: maini-unelte, roboi industriali, tehnica aerospaial, nave maritime, autovehicule,turbine hidraulice i termice etc.Dup cum regulatorul automat este realizat cu elemente mecanice, hidraulice sau electronice sedeosebesc dou categorii importante de sisteme de poziionare i anume: sistememecanohidraulice i sisteme electrohidraulice.


7/24

Avantajele acionrilor hidraulice

Datorit avantajelor pe care le posed, cilindrii hidraulici auo frecven mare de utilizare n sistemul de acionare icomand hidraulic, precum n:1. Industria construciilor (excavatoare, buldozere,basculante, camioane)

2. Transport (platforme, stivuitoare, bra de ncrcare)3. Agricultur (tractoare, combine, semntori)4. Diferite ramuri ale industriei- utilaje industriale (roboi industriali, maini speciale,prese, etc.);

- construcii navale (brci, vapoare);- construcii de autoturisme;- construcii de camioane i tractoare.


8/24

Comanda a doi cilindri hidraulici

La cuplarea n serie (fig.1.1) se monteaz partean care se afl tija pistonului primului cilindru ndreptul prii n care nu se afl tija pistonuluicelui de-al doilea cilindru. Dac este acionat nmicare pistonul cilindrului l, peste distribuitorul4/3, acesta va transporta fluidul de lucru dincamera din dreapta n camera din stnga acilindrului 2, determinnd deplasarea spre

dreapta a pistonului cilindrului 2. Procesul sederuleaz n sens invers n cea de-a doua

jumtate a ciclului.


9/24

Fig. 1.1Fig.1.2


Cuplarea in serie si cuplarea in paralel:


10/24


n cazul montrii n paralel a doi cilindrii (fig. 1.2) seconecteaz, la ambii cilindrii, conducte de presiune, laprile n care nu se afl tijele pistoanelor i conducte deretur, la prile celor doi cilindrii n care se afl i cele

dou tije de piston. n comparaie cu montarea n serie, unde pistonulcilindrului C2 era mpins forat de ctre pistonulcilindrului C1, la montarea n paralel este acionat, nprima faz, pistonul primului cilindrul i , apoi, pistonul

celui de-al doilea cilindru. Ordinea de deplasare estecomandat cu ajutorul presiunilor din cei doi cilindrii.


11/24

Constructia

Motoarele hidraulice liniare sub denumireacurent de cilindrii hidraulici transformenergia hidraulica de presiune n energie

mecanic de translaie (for i vitez), pecare o transmit mecanismelor acionate.Avnd n vedere diversitatea condiiilorimpuse de mecanismele acionate ca

rspuns la aceasta cilindrii hidraulici segsesc ntr-o gam larg de varianteconstructivfuncionale


12/24

Calculul performantelor si alegerea

motorului hidraulic liniarSolutii constructive functionale:

Motoarele hidraulice liniare sub denumirea de cilindrii hidraulicitransform energiahidraulic de presiune n energie mecanic detranslaie pe care o transmite mecanismeloracionate.

Numarul directiilor in care cilindrul efectueaza deplasarea subactiunea energiei hidrostatice , precum si constructia organuluimotor determina urmatoarea clasificare:

-Cilindru cu simpla actiune : cu piston (a,b), cu plunjer (c), telescop(h).

-Cilindru cu dubla actiune, cu piston, cu tija unilateral (c) saubilaterala (d)

-Cilindri tandem in paralel sau in serie (f), (g) Cilindrii cu piston realizeaza fixarea capacelor pe teava in solutiidiferite care influenteaza nivelul presiunilor de lucru, gabaritul sitehnologia de fabricatie.


13/24

Tipuri de cilindrii hidraulici

-Cilindru cu simplaactiune : cu piston (a,b),

cu plunjer (c), telescop

(h).

-Cilindru cu dublaactiune, cu piston, cu tija

unilateral (c) sau

bilaterala (d)

-Cilindri tandem in paralelsau in serie (f), (g)


14/24

Soluii i recomandri de

utilizare a cilindrilor hidraulici

Alimentarea unui cilindru individual poate fi fcut:- printr-un distribuitor cu 2 poziii (1)cnd sistemul nu poate fi staionat

dect la unul din capetele de curs (a),- printr-un distribuitor cutrei poziii (2), cu blocare n poziia neutr (b);

- printr-un distribuitor cu trei poziii cu blocare npoziia neutr isupape anti-oc (3), fig(c) i supape anticavitaionale (4)- printr-un distribuitor cutrei poziii i o poziie de zero flotant pentru

deplasarea liber a forelor exterioare (fig.d),- prindistribuitor cu patru poziii (6) i recirculare a lichidului dinspre o

camer nspre cealalt (fig.e),

- cu ajutorul unor supape de sens (8) pilotate n mod convenabildistribuitorul cu trei poziii de lucru (7) (fig.f).


15/24

Alimentarea unui cilindru individual


16/24

Alimentarea unui multiplu de

cilindrii cu o singur pomp

Alimentarea unui multiplu de

cilindrii cu o singur pompse poate realiza: pe rand

(individual )cu ieire

blocat la poziia cuplat(fig a), simultan (n paralel)

sau pe rnd

cndcomandarea

simultan a dou sau maimulte distribuitoare permite

alimentarea simultan acilindrilor respective (fig b),

simultan (n serie) sau pe

rand (fig c).


17/24

Parametrii tehnico-funcionali

Parametrii tehnicofunctionali impui prin tema de proiectare sunt:a) Parametrii tehnicofunctionali de ieire Fa [daN]= fora nominal de ieire C [mm]= cursa de deplasare a pistonului vp [m/s]= viteza de delpasare

ap [m/s2]= acceleraia de deplasare ts [s]= timpul de realizare a cursei C Nm [kW]= puterea mecanic produs mh ,v ,t = randamentul mecano-hidraulic, volumic i total la

presiunea de lucru

n mh=0,850,95 (1) n t=0,70,85 (2)


18/24


b) Parametrii tehnicofunctionali deintrare:

p [MPa]- presiunea nominal de lucru

Q[l/min]- debitul constant pentru arealize o vitez de translaie [m/s]

Nh [kW]- puterea hidraulicconsumat


19/24


c) Parametri constructivi principali:

D [mm]- diametrul pistonului, identiccu alezajul nominal, conform

STAS 7233- 78

Dt [mm]- diametrul tijei Dc [mm]-diametrul nominal al

orificiilor de alimentare- evacuare Vc [cm3]- volumul lichidului dincilindru, la cursa cmax


20/24

Mediul hidraulic

Mediul hidraulic, agentul motor sau lichidul delucru sunt denumiri atribuite frecvent fluiduluiutilizat in sistemele hidraulice de actionare.

Acest fluid este supus, in timpul functionariisistemului, unor conditii de lucru deosebit degrele pentru transmiterea miscarii si efortului,cum sunt: variatia intr-un domeniu larg atemperaturii, presiunii si vitezelor de lucru,

conditii in care trebuie sa-si mentina propietatilefizico-chimice si mecanice pe o perioadadeterminata.


21/24

Cerinte impuse mediului hidraulic si tipuri de

medii utilizateConditiile grele de lucru expuse ridica restrictii deosebit de severe si impuno selectare riguroasa a categoriilor de fluide care sa corespunda lamajoritatea cerintelor ce se impun acestora. Dintre cele mai importantecerinte care se impun si pe baza carora se aleg aceste lichide de lucru, sementioneaza urmatoarele:- bune propietati lubrifiante si inalta rezistenta mecanica a peliculei de lichid;- inalta rezistenta si stabilitate chimica si termica spre a prevenii oxidarea,

descompunerea si degradarea acestuia;- variatie minima a vascozitatii cu temperatura;- sa nu degaje vapori la temperaturi obisnuite de functionare si sa nucontina impuritati care sa faciliteze degajare de vapori;- sa nu contina, sa nu absoarba si sa nu degaje aer peste cantitatea admisade prescriptiile tehnice;- sa nu provoace corodarea si deteriorarea elementelor de etansare;

- sa aiba un punct ridicat de inflamabilitate si cat mai scazut de congelare;- continut minim de impuritati mecanice si tehnice.


22/24

NORME DE SANATATE SI SECURITATE

IN MUNCA In interesul proteciei integritii corporale a muncitorilor s-au elaborat normative

de protecia muncii, care sunt obligatorii att pentru muncitori, ct i pentru

conductorii atelierelor respective.

Dintre masurile de protecie a muncii, care sunt specifice atelierelor mecanice, fac

parte :

se interzice punerea in funciune, fr aprtoare de protecie a oricrui organ delucru a crui micare prezint pericol de accident;

se interzice utilizarea barelor de material a cror lungime depete cu mult

lungimea suportului,ntruct,n timpul micrii de rotaie, aceste bare prezint

serioase surse de accidente;

Principalele surse de pericol ce apar la prelucrrile prin achiere, daca nu sunt luatemsuri corespunztoare, sunt legate de achiile ce se degajn cursul achierii,

bucile de scula achietoare care ar putea fi expulzaten cazul distrugerii sculei,

modul de fixare al pieselor i sculelor in dispozitive i curentul electric . In afara

acestora pot apare i alte surse legate de ansamblul activitilor industriale.


23/24

BIBLIOGRAFIE

1. Brsan, I.Actionri si comenzi hidraulice pentru masiniunelte, Universitatea din Sibiu, 1993.

2. Bravicev, V.A. Elemente hidraulice si pneumaticepentru automatizarea masinilor-unelte, Ed.

Tehnic, Bucureti, 1966. _3. Ionescu, Fl., Catrina, D., Dorin, Al. Mecanica fluidelor

si actionri hidraulice si pneumatice,

Ed. Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 1980.

4. Marin, V., Marin, Al. Sisteme hidraulice automate, Ed.Tehnic, Bucureti, 1987.

5. Oprean, A., Ionescu, Fl., Dorin, Al.Actionri hidraulice.Elemente si sisteme, Ed.Tehnic, Bucureti, 1982.


24/24

CONCLUZII

Pentru dobndirea de catre elevi a competentelor prevazute n SPP,activitatile de nvatare - predare utilizate au avut un caracter activ,interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de

nvatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putinpe cele teoretice.

Efectuarea stagiului de pregatire practica in cadrul SC ConfindSRL Campina ma ajuta sa aleg una din urmatoarele directii dedezvoltare profesionala.

- posibilitatea angajarii la acest agent economic sau altul cuobiect de activitate asemanator din orasul Campina;

- optiunea pentru continuarea studiilor in invatamantul superior,facultatea de Mecanica;

Efectuarea stagiul de pregatire practica m-a ajutat sa pot pune inpractica toate cunostintele teoretice si consider ca acest lucru vacontribui la sistematizarea acestora, la consolidarea lor, iar petermen lung imi ma va ajuta sa obtin mai rapid un loc de munca.

oprea mihai claudiu

Documents