Descrierea CIP a Bibliotecii Nationalc a RomitriciFfiCH, JANET

kandrul alb / Janet Fitch trad.: Monica SotiEsclr. - Ed" a 2-a rev' -

Bucures{i: RAO Lfemational Publishing Company, 2fl)9

rsBN 9?8-973-103-983-1

l. Sotirescu. Modca (Ead.)

82l.llrC3I31=135.1

Rao International Publishing ComPany

GruPul Editodal RAOStr. Tuda 117-119, Bucure$ti, Romania

wwwJaobooks.comwww.rao.no

JANET FITCHWhite Oleander

@1999, Janet Fitch

Acea$a editie publicarA cu acordul Litdq BIo*'n and Company (Inc )'New Yo*, USA. Toate &epturile rczervale

Tiaducete din limba engleza

MOMCA SOTIRESCU

@ RAO Intenational Publishing Company' 2006

pent0 Yeisiunea ln limba romanl

aprilie 2009

ISBN 978-973-10&9811

1

Ventuile Santa Ana biteau fierbinte dinspre deter! incetindultimele fire de ia6a ale primaverii ln mustili palide de paie. Nu-mai leandrilor le rnergea binq cu florile lor otrivitoare si delicale,cu Aunzele verzi ca nigte purnnale. Eu 9i mama nu putearrr domiin noplile fierbi4i gi uscate. M-am trezit la miezul noplii 9i amgasit panrl ei gol. M-arn ulcat pe acoperig 5i iam zArit cu ugu-d4l parul blond ca o flacad alba in lumina lunii aflate in al rei-ba pAtlar.

- Vremea lean&ului, spuse ea Amanlii care se ucid acum unulpe celilalt vor da vina pe veft lsi ddica mana ei mare Si-Si risfiradegetele, lisand uscaciunea degertului si b sarute, Mama era denerccunoscut itr pedoada vdnturilor Santa Ana- Eu aveam doardoisprezece ani 9i mi-em teama pentu ea Voian ca lucnrrile si fieim ca inainte, ca Bary si fie inci aici, ca vinnrl sA se oFeasci.

- Ar tebui sA dormi, arn propus eu.

- Eu nu donn niciodati, mi-a rispuns.M-am a$ezat hngi ea $i am pdvit impreuna orasul ce mur-

mura gi sclipea ca un circuit ascuns intr-un aparal indescitrabil,pa$€ndu-$i seq€n asemenea unei miini la pocher. Margineachimonoului ei alb flutura in vant Si i se vedea sanul, hsat gi plin.Frumuse1ea ei era ca lama unui cufit foatte asculil

Mi-am sprijinit capul pe picioml ei. Mirosea a violete.

- Noi suntem bdtele, mulmura ea- Luptam pentru frumusetesi echilibru, pentru plicerile trupului, 9i nu ale suflehrlui.

- Ba&b, am rcpetat eu. Voian sA $tie cA sunt afenti- Pachetulnosfiu de taroL ba&le. Obignuia si intindi ci4ile pentru mine,

6 JANET FITCH

sa-mi explice arcanele: bate si monede, cupe Si spade, dar ince-

tase sa mai dee in carfi. Nu mai voia sa afle viitorul.

- Am mo$enit colorinrl pielii de la nordici, rosti ea. Ni.$t€ srl-batici paro$i care isi ciopdrleau zeii gi atimau camea in copaci.

Noi suntem cei care am pridat Roma. Si-f fie frica numai de sla-

biciunea batrinetii si de a nu muri h patul tau. Si nu uili cine e9ti.

- Promit, am raspuns.

Jos, sub noi, pe $raz e din Hollp,vood. sirenele se vaftar si aiauparca in nervii mei cu fierastraul. in perioada vannrdlor Santa An4eucaliptii izbucneau in flacari ca nifte lunentui uriase, iarchapnal-dt olel2lnos de pe coastele de deal cre$tea cu rcp€ziciune,

gonind coiolii gi caprioarete fliminde in jos pe Franklin Avenue-

isi ridica fala spre trma as4 scrldindu-se in razele ei inh.necate.

- Luna ca un ochi de corb.

- Luna ca un chip de copil, am contrazis-o, tinandu-mi capulpe genunchiul ei.

Ma mangaie u$or pe par.

-Eolunaperfida.

tn primavara fusese de neinchipuit ac€asta loyihfa, aceasta

nebunie, dar era acolo, in fatra noastra la fel de greu de detectat

precum un camp cu mine. Pana aJunci nu auziserim nici macar

de numele lui Barry KolkerBarry. Cand a aptuu! era ant de mtrrunl Mai marunt ca o vir-

gu-tii. neinsernnal ca o tuse. Un tip pe carc l-a cunoscut la un cena-

clu literar. Era la o terasi din Venelia- Ca de fiecare data cardrecita poezii, mama era imbracag in alb, iar panrl de culoarea za-

pezii proaspete contrasta cu pielea ugor bronzata. Stitea in pi-cioare la umbra unui smochin masiv, cu frunz€ ca ni$te palme.

Eu eram asezag la masa in spatele unor teancuri de ci4i pe care

trebuia sa le vand dupa lectur4 nbte ci4i subtiri publicate de Blue

Shoe Press din Austin, Texas. Desenam palmele copacului 9i fe-lul in care roiau albinele deasupra smochinelor clzute, mancand

LEANIfRULALB 7

fructele fermentate in soare Si imba$ndu-se, incercind sA-gi iazborul gi cazind inapoi. Pe mine ma imbita vocea ei - profunda

Si incAbia de soare, cu o rlrma de accent smin, un riun monotonsuedez s!e$ de o intreaga genera[ie. Daca afi fi auzit-o ueodata!afi fi gtiut ce forli avea acea voce hipnotici"

Dupa lectua, lumea se aduna in iurul meu, intinzdndu-rnibani pe care sa-i pun in cutia de trabucuri, iar mama dadu catevaautografe pe ca4i.

- Ah, viata de scriitor, remarci ea ironic, in timp ce oameniiimi intindeau bancnote mototolite de cinci 5i de un dolar.

Dar ea iubea aceste rcuniuni la fel cum iubea serile petreruteimgeuna cu prietenii ei scriitori, cand ii desfiinlau pe poelii re-numiti la un pahar si o &iptur4 $i in acela$i timp le ura la fel cumura slujba jalnica pe care o avea la rcvista Cinema Scene, vtdeedita manuscrise ale altor scriitori care, pentru cincizeci de centipe cuvdnt, tumau cligee cu neruginare, substantive dezhnate $iverbe ylaguite, in timp ce mama putea sa agonizeze ore integipana sa decida daca sa scrie un sau ace1.

in timp ce dadea autografe, avea indpdria pe chip surdsul eiobisnuit, abia schiFt, mai mult pentru sine decat pentu ceilalti, deparca dumea cu ea insi5i in timp ce le multumea tunllor pentruparticipare. $tiam ca a$tepta un barbat anurne. fl vazusem deja unblond timid intr-o bluza fbra mineri, cu nigte margele h gat, care$aiea in spale $i o ulmAre4 neajutorat, ametit Dupa ce fusesemdoisprezece ani fiica lui hgrid, ii reperam pe tipii a$tia si in sornn.

Un birbat indesat, cu pirul negru $Ians la spaie int-o coadA

ondulata, i$i facu loc in faF, intinzandu-$i cartea pentru autograf.

- Barry Kolker. ini plac mult poeziile tale..Ea s€rrma pe caxte si i-o didu inapoi, fara m&ar sa-l priveascar

- Ce faci dupa le{tura? o inteba el.

- Am o lntilnire, raspunse ea, intinzand mana dupa car-tea umatoare.

- DupA aceea, precizi el, 9i imi plicu aplombul lui, degi nuera genul ei, asa indesat 9i brunet cum era, si imbracat de laAmara Salvarii.I Vegetrtie deasa alclluitA din aftusti si tufe pe€ne, intilnitA in zonele uscare (n.tr.)

8 . JANET FlrcH

Ea il voia pe blondul tirnid care er4 desigur, mult mai t6ndr

dec6t ea si care i$i dore4 $i el, sa fie Poet. El a si fost cel care a

venit acasa cu noi,

M-am intins Pe salteaua mea de pe veranda inchisa cu Plasa

$i am aiteptat sa plece, urmirind cum albastrul serii deYine de

catifea zabovind indigo ca o speranli nerostita; in timp ce rnama

si birbatul blond sopteau dincolo de geamuri' in aer se raspAn-

dea un miros de tim6ie, de un fel special, pe carc o cumpi!:ase

din Little Tokyo, fara dulcea{ir, scumpi; mirosea a lemn 9i a ceai

verde. Pe cer se ivira cateva stele, dar in L.A. nici una dintre

constelafii nu era cum trebuie, asa ca le uneam eu in alte mo-

duri: Paianjenul, Valul, Chitara.

Dupd plecarea lui am intrat ln incaperea cea marc. Ea stitea

picior peste picior pe pa! in chimonoul ei alb, si stria intr-un car-

nefel cu un sdlou Pe care-l inmuia intr-o sticluti-

- NiciodaE sa nu la$i un barbat sa ramana peste noapte, imi

zise. Zorile au danrl de a anmca un Yal peste orice magie a noplii'

Magia noptii suna incantator' inh-o buna zi o sa aln iubili $i o

sb scriu o poezie dupa aceea. Am privit leandrii albi pe care-i

aranjase pe masula in diminea{a aceea" trei manunchiud de flori

reprezentAnd raiul, omul si pirninnrl, si rn-am gindit la muzica

din vocea iubifilor ei in intuneric' la rdsenrl lor moale, la mirosul

de lemn parfumar Am atins florile cu mdna- Raiul' OmuL Arn

simtit ca ma aflam pe puncnrl de a descoperi cev4 un mister care

ma inconjura ca o ceaF. pe care incepean sal dezleg.

Toala vara act€a m-am dus cu ea la revisE- Ea nu se gandea

niciodaa arat de departe incai sa mi inscrie intr-un prograrn Y1,

iar eu n-am pomenit niciodara posibilitatea unor cursud de vara.

I Program al organizaliei YMCA, fondab in 1844 la lnndm de catse George

williams, al circi prim sediu din Starele Unite ale Americii a fost cr€al in 1851,

in pr€zent fiind rcprczentata in 120 de liri ale lumii. Este o organizalie odentata

ciEe familie, care promoveaza bunastarea tineritor (,,copii putemici, farnilii

putemice, comunitaJi putemice ) pdn activitili spidtuale, sociale, int€le4oale si

fizic€. (n.E )

LEANDRULALB 9

irni placea scoala dar era o tortura pentru mine sa incerc sa ma

integez ca o fata inbe alte fete. Fetele de vanta mea erau o spe-

cie total diferiti, iar Feocuparile lor irni erau la fel de staine ca

dogoniil din Mali. Mai ales clasa a sapiea fuses€ dureroasa, asa

ca asbptam momentul sa pot fi din nou cu mama- Secfia de afiadela Cinema Scene, cu stilourile ei $i un carusel de creioane co-

lorate, cu hdrtia de format marc, cu decupajele gi suprapunerile

in puncte Benday, cu bordurile gi cu resnuile de tiduri 9i fotogra-

fi pe carc puleam sa le ceruiesc $i sa le montez era paradisul meu.

irni placea felul in care vorbeau adultii in junrl meu; uitau ca enm

9i eu acolo gi rosteau cele mai uimitoarc lucrud. Astazi, scriitodi

9i diectonrl artistic, Marlene, barfeau despre relatia dinfie diec-tor fi rcdactoml-sef al reYistei.

- O famma bizara din nebunia Santa An4 comenti mama de

la masa de montai. Anoredca aia cu nasul corciat si tm chihuahua

cu mesa pe$e chelie. E mai mult decat grotesc. Copiii lor n-ar gti

daca sa ciuguleasca sau sa htre.Rasera cu totii. Mama obi$nuia sa spuna cu voce t"Ie ce gan-

deau ceilalli.Stateam mnga mama la masa goald de laminat, desenAnd fe-

lul in care jaluzelele orizontale tiiau lumina in felii ca de brenza.

A$eptam si aud ce ayea sa mai spuna marna, dar ea hi puse car-

dle la loc, ca pe un punct la sfirgin unei Fopozilii. A$a monta

ea ascultand muzicd exodca la ca$d $i imaginandu-$i ca se afla

departe, intr-rm ttuam parfumat al focului 9i al umbrelor, Si nici-decutr ca $a la o masa de hminat pentu o rcvisti $ ca aranj€aza

in pagina inteniuri cu actori pentu opt dolari pe ola. Se concen-

u-a agpra mircarii cqirului X-acto de otel, tiind rpalnri. Smulgea

fuii lungi care se lipeau d€ cufit.

- l-e jupoi piele4 rosti ea. Pielea soribilor insipizi, pe care o

gEfez pe paginr, qe6nd monstri de absurditate.

Scriitorii rasera stanjeniti.

_ hFl4ie afticarE din Mali care nunara in prezent doar apmximativ 300 000L Fsoarle. (n.tr.)

10 JANET FITCH

Nimeni nu observa cand inffi Bob, dircctorul. Arn lAsat ca-pul in jos gi am inceput sa fdlosesc teul, ca 9i c6nd faceam cevaoficial Pana afimci nu spusese nimic despre venirea rnea la servi-ciu cu mam4 dar Marlene, directorul artistic, mi-a zis s5,,zbor lajoasa haldme, sa evit radarul". Bob nu m-a remarcat niciodati-Doar pe mama- in ziua ac€ea a venit si s-a asezd mnga scaunulei, citindu-i p€ste umar. Nu yoia decat sa $ea aproape de e4 si-iadnga parul alb ca apa inorand dintr-un gheFr Si sa vada dacapoate sa se uite in bluza ei. Am putut citi dezgusn:l pe chipul ma-mei cand el s-a aplecal asupra ei 9i apoi, ca pentru a-Si pastra echi-iibrul, i-a pus o mdnA pe coaps,-

Ea se prcfacu speriaE $i dintx-o miscare il taie F,e antebnl cucutihrl X-acto ascutit ca un brici.

El igi privi bra6d, surpdns sa vada firul de senge care ince-pea sA se prelingA.

- Vai, Bob! ficu ea. imi pare tare rAU nu te-am vazul Ai pa-

fit ceva?

Dar privirea pe care i-a a$ncat-o cu ochii ei ca niste albas-

tlele ii arla ca la fel de bine ar fi putut sa-i taie gdnl.

- Nici o problema, n-a fost decat un mic accident. Pe blatavea o ran6 de cinci centimetd sub maneca de la cAna$a polo.Doar ur accident, repeta el ceva mai tare, pentu a lini$ti parca pe

toata lumea. 6i se gecipita sple biroul sau.

Pentru masa de p€rz ne-am dus cu ma5ina pe dealuri gi amparcat la urnbra temurAtoare a unui simmor mare, cu scoa4a albA,

prafoasi, proflandu-s€ pe cenrl de un albastu nefircsc ca un trupde femeie. Am mancat iaut si am ascultat-o la casetofon pe AnneSexton recitdndu-gi poeziile cu felul ei arnericanesc, tadgrnat de

a vorbi, infiortuor gi ironic. Rerita desFe yiata intr-un azil de ne-

buni, sunand din clopotel. Mama opri caseta

- Spune-mi venul umator.ini plicea cdnd mama incerca si ma invete cdte cev4 cdnd

imi acorda atentrie. De cele mai multe orir cind eram cu e4 era deneatins. De fiecare datA cand i$i in&epta asupra mea concentrarca

LEANDRULALB 11

iffensa, simteam caLldura pe care nebuie sa o simta florile candrasar din zapad4 sub primele raze de soare inrnanuncheate.

Nu era nevoie sa bajbai dupa raspuns. Era ca un cdntec, iarlumina se filtra pdn sicomor in timp ce nebuna de Arme suna dinclopotel, pe nota si, iar mama aproba din cap.

- Sa inveli mereu poezii pe dinafara, spuse ea. Ele trebuie sa

devini miduva din oasele tale. Ca fluonrl din apa! ele ti fac sufle-rul impenetrabil penhu decaderca lentA a lumii.

Mi-arn imaginat suflenrl cuprinzSnd aceste cuyinte ca pe apa

silicicA din Pidurea impietrit4 transformandu-mi lemnul in agatrar. irni placea cdnd marna lna modela a5a. Gindeam ca lutul tre-buie sa fie fericit in mainile unui olar bun.

Dupa-amiaza, rcdactorul-gef cobori in sectia de arta" hsend inurma adieri de paxfum oriental carc trenara in aer inca mut dupace trecu. O femeie slaba cu ochi neobignuit de stralucitori 9i cu ges-

tudle nervoase ale unei pasari spfliate, Kit zembea prea larg cu ru-jul ei rogu in tirnp ce se foia de colo-colo, uitdndu-se la schile,anaLiz6nd pagini oprindu-se sa cibasca tip,ritua pesie umrrul ma-mei pi indic6nd nigte corectlri. Mama igi dadu paml pe spate, ca opisici incord.andu-se inainb sa-Si infiga ghearele in tine.

- Atata pir! exclama Kit. Nu e periculos pentru munca pecare o faci? in apropierea aparairlui de ceruit.

Tunsoarea ei era geometrica, avea parul vopsit negru casmoala Si ceafa rasa!-

Mama o ignora! dar lasa sa cadA culitu] X-acto astfel incat sa

s€ infiga in mas6 ca o sufiF"Dupa plecarea lui Kit, mama ii spuse directomlui artistic:

- Srmt sigura cA ar prefera si ma tund blrba&Ste. $i sa-mivopsesc pbrul in aceea$i nuanF bituminoasa ca al ei.

- Vampireste, rcplica Madene.N-am ridicat privirca- $tiam ci singunrl motiv pentru carc ne

aflam aici eran eu DacA n-a$ fi fost eu, ea n-ar fi tebuit sA accepte

slul'be ca aceasta S-ar fi gasit la o depafiarc de jurnatate de planeii,plutind ina-o marc trcoaz, dansand b lumina lunii pe muzica uneichitare flamenco. imi simleam vinovalia ca pe un stigmat.

12 IANET FITCH

in searh aceea a ie$t singura in ora$. Eu aln desenar timp de o

ora! am mancat un sandvici cu unt de arahide Si maionezi, apoi

m-am dus pina la Michael si am batut la usa goala pe dinauntru.

Trei zivoare se descuiara

-Este Regina Chistina.

$i imi zambi, un barbat pdetenos 9i bEnd, cam de vanta ma-

mei, dar durduliu gi palid de h bauhra $i de la Prea mult stat in

casa" Elibeg canap€aua de un lraf de haine murdare si de reviste

Uaiety ca sama Pot ateza-

Apartamennrl era foarte difedt de al nostnl inlesat cu mobila

si suvenirc $i post€le cu fi]Ine, rcviste yani?ty 9i ziare, 5i sticle goale

de vin, parligele rogii care qesteau la inEmplare pe pervaz' bdjb6-

ind dupa pudna lumina- Era intuneric chiar si in timpul zilei' pen-

tru ca apartamentul era odentat spre nord, dar avea o vederc

spectaculoasa asupn literelor c€ alcatuiesc cuvhnnrl ,,t{oll1'rvood ',

ceea ce reprezenta gi motivul pentru care-l luase.

- ,Jar zipada", rosti el imPreuna cu Garbo' inclin?ndu-si fala

ca si ea. ,Zapada etema-" inni intinse un bol cu serninp de floa-

rea-soarelui. Eu sunt Garbo.

Spargeam seminle in dinfi 5i irni loveam sandalele de cauciuc

pe care le purtam din aprlLie. Nu-i puteam spune mamei ci iar irni

rA'rnasesera mici incaltarile. Nu voiam sa-i aduc aminte ca era

prinsa in capczrna firctudlor de elechicitate 5i a lncillirilor copi-

lului ramase mici, motiv pentru care zgfia cu unghia in geam

precum patlagelele muribunde ale lui Michael' Era o femeie fru-

moasd care tara un picior Schiop, 9i acel picior emrn eu. Eram ca-

ramizi cusute in tivul hainelor ei, eram o rochie de otel'

- Ce mai citesti? l-arn inhebat pe Michael.

El era actor, dar nu prea lucra, $i nu voia sa faca televiziune'

aga ca cea mai mare pafie din bani ii castiga cirind pentru Ca4i

pe Caseta. Era nevoit sa foloseasca un pseudonim, Wolfram

Mitlevich, pentru ca nu facea parte din sindicat. il auzeam in fie-

care dimineata, foarte devreme, pdn perete. $tia germana 9i rusa

din armata, fusese in serviciul de informatrii al armatei - un oxi-

moron, spunea mereu - a5a ca il puneau la autori germani si ru!i.

LEANDRULALB 13

- Povestirile lui Cehov. Se apleca inainte $i imi intinse cart€ade pe masuta Era ptna de notile, de bilelele gi de sublinieri.

Am frunzaril ca.rtea-

- Mama nul supofta p€ Cehov. Zice ca oricine l-a citit \.reo-darA gtie de ce a tebuit sA existe o rcvolutie.

- Maica-ta Michael zambi. D€ fapt, ar putea chiar si-ti placiExista o melancolie fermecatoare la Cehov. Ne-arn intors arnan-doi spre lelevizor ca sd prindem cea mai buna rcplca din RegmaCla'ona, spun6nd imFeuna cu Ga$o: ,Zapada e ca o mare albapofi sa intxi in ea $i sa te pierzi... $i sa uid de lurne".

Mi-am imaginat-o pe mama fiind aidoma reginei Christin4rece 9i trista, cu ochii alintifi catre un odmnt indepa{tal Acela eralocul caruia ii ap,a4ine4 in bhnuri si palate pline de comori rare,cu Semineud indeajuns de mari pentru a frige un ren, cu nave dea4ar suedez. Teama mea cea mai adanca era ca intr-o zi va gasidrumul inapoi cafte acel loc gi nu se va mai intoarce niciodaa.De asta o a$teptam intotdeauna heaza cand ie$ea in ora$ seara, caacum, indiferent cdt de tarziu ajungea acasa. Trebuia sa-i audcheia in broasc4 si-i simt din nou parfumul de violete.

$i incercarn sa nu inrautaFsc lucrurile cer6ndu-i ceva supa-rind-o cu gdndurile mele. Vazusem fete care bEteau cu pumnulin masa penmr ni$te haine noi 5i se pldngeau de ceea ce gAtisera

marnele lor la cina- Eram indignala de fiecare data. Ele nu $tiauca i$i legau marnele de mdini pi de picioare? Nu le era rugine lan-

6uilor de prizonierii lor?Dar cat de mult invidiam felul in care mamele lor se a5ezau

la ele pe pat si le infebau la ce se gdndesc. Mama nu avea nici ofarama de curiozitate in ceea ce ma privea. Ma inhebam adesea

ce credea ca sunt, un caine pe care-l poate lega in fafa magazinu-lui, un papagal pe umirul ei?

Nu i-am spus niciodata ci-mi doream si fi avut tatit ca voiarnsa ma duc in tabaE var4 ca uneori mA speria. irni era tearna ca osa-Si ia zborul $i ca o si sfAr5esc de una singura, haind undevaunde sunt prea multi copt, plea multe mirosuri, unde frumuselea