al XC III-lea Nr. 105. NUMĂRUL 2 Lei B ra şo v Miercuri 8 Octomvrio 1 9 3 g

mamU ŞI ADMIMSTiTIi

' aTA| UBERTAŢEI b r a ş o v .TELEFON '226

biaent anual B60 lei. streinătate 800 lei.

^|u ri, reclame, dupi tarif.

F o n d a t ă l a 1 8 3 8 d e G e o r g e B a r i ţ i u

A pare de t r e i o ri p e să p tă m â n ă

„Ceeace cerem minorităţilor este loialitate deplină şi’dacă toate Statele balcanice sunt însufleţite de atare sentimente,?dac& minorităţile vor fi în adevăr loiale, această chestiune în mod sigur va putea să fie progresiv soluţionată“,

D-l St. C. Pop la conferinţa dela Atena.

1

triaţi statelor balcanice.Punctul de vedere al României.

Ena s-a deschis alelfă* i Luni, conferinţa statelor bal* ’lce, Ba cere parlicipă fi Ro* Bia p intr*o numeroasă dele-

ieme)|C> p; sstdată de preşedintele Jcioj ®amCi|: române, d-l Ştefan C.

Pop*Ij pupa conferinţele Importante

j e[a Bucureşti, Sinaia şl Varşo* tiB, în pari statele egrieole din centrul fEuropei, au căzut de

dlsupra unei acţiuni co­te | vederea salvgardării ^Hlor agricole ;ele acestor

MpWneazâ in scurt timp o N (H8 acţiune de importan|fi ne*

tăgădunS. care urmăreşte inau* unei ere de linişte în

târile balcanice putându-şi con1 «ntraloate forţele lor pentru i , - . . . ,

amelior irea soartei lor. , participante, f!xandu*şiIn di râul de deschidere al « de vedere.

acestei conferinţe, preşedintele consiliului de mtnîştri grec, d 1 Venizelos, salutând pe delegaţii celor şease state balcanice, a arătat scopul întrunirii, care ur­măreşte ţinta ideală de a cola­bora iu vederea apropierii ţă­rilor lor şi a căutării mijloace­lor pentru a ie duce Ia o strânsă uniune.

Au luai apoi cuvântul vice­preşedintele Biroului Icternaţio nai al păcii, d*i Laiontaine, şi delegatul Societăţii Naţiunilor, d-l Walters, arătând importanta istorică a conferinţei, pe care o consideră drept o nouă eră in istoria Orientului,

Au urmat apoi rând pe rând şefii delegaţiilor celor 6 state

punctul

D scursul d-lui St. Cîcio Pop.D-ll itefan Ciceo Pop, preşe­

dintele delegaţiei române, luând cuvânt 1 în şedinţa de deschi­dere a conferinţei, a spus ur* mStoar sie:

„Noi, delegaţia română, con- ^ H n că trebue să exprimăm in faţa conferinţei, interesul cu care I mărim -şi sprijinim sfor- ţările iestlnate să asigure o eră nouă d ; armonie şi înţelegere intre topoarele balcanice.

Ha şi generoasa idee a liuni a State iar, ce se a* iceasiă regiune a Euro* înlesni mai mull reali­

zarea sniunii întregului conli nent. Dacă Europa continuă să priveai incă spre Balcani, cu reminiscenţa războaielor trecute, acum :ă sperăm că ea va pu­tea să găsească în Balcani, un bou el m spre pace,

«Naiunile balcanice, prin in- terme( iui uniunii federale, vor puteosă constitue un element din ce le mal importante, pentru conso darea păcii, nu numai în E&opa, dar a păcii universale. Nattuc ie balcanice dominate de căaţti îs ţa intereselor lor co­mune, prin solidaritatea intelec­tuală] politică şi economică care ie JBeşte, vor da astiei dovadă

capabile să se conducă sunt in măsură să

__ împotriva oricăreiîncerc iri, destinată să le dtvidâ, pentri a le slăbi, şi pentru a le Pune mtr’o situaţie ae interiori- tale It compatibila cu principiile constituind baza vieţii interna­

te contimporane, ifleţiţi de aceste convin»

trebue să ne ocupăm in 11 rând de problemele ce le natură să ne unească estiunite ce ar putea să ispartă, oricare ar ii Im

lor, vor trebui dease- ®eni să tie studiate, pentru a îace isttel să dispară progresiv, toate obstacolele ce se opun

obţinerea destinderei moraie; intre naţiunile balcanice, destin- dere pe care considerăm ca o «oul iţiune esenţială de a putea

te un< vorcă sint capti «le tşşiie, că feacti neze î

pune pe baze solide edificiul viitoarei uniuni inlerbalcanice.

Nu trebue să uităm că dacă începem opera noastră intr’un spirit de incredere reciprocă, loialitate şi conciliere, noi vom găsi mijlocul pentru a rezolva dificultăţile inerente de altfel oricărui început.

R esp ectarea tratatelor.

„Pentru noi, o uniune balca nică nu ar putea să se con ceapă fără respectul şi execu­tarea de bună credinţă a trata telor, care sunt în prezent baza statutului internaţional ai Euro­pei. O uniune inter-balcanică nu ar putea să se conceapă fără ca minorităţile de rasă sau de religie să se bucure de pro­iecţia ce le-a fosl acordată prin tratate.

„Asigurarea acestei protecţii şi asigurarea bunei stări a mi norttă|ilor, nu este numai o da torie pentru toate Statele, dar şi o măsură de înţelepciune, chemată să garanteze propria lor conservare.

„Eu, care am avut privilegiul să lupt in trecut, ca reprezentant al minorităţii române în impe­riul austro ungar, sunt in mă­sură să înţeleg prea bine corn plexitatea şi interesul major^ al acestei probleme. Prin for|ă şi opresiune nu se obţia niciodată rezultate durabile, .sentimentele unei largi tolerante şi unei bune înţelegeri între totl cetăţenii sunt sentimente oarecum înăs* cute, dominând puternic con şiiinta poporului român.

„Ceea-ce cerem minorităţilor este letalitate deplină .şi dacă toate Statele balcanice sunt în­sufleţite de atare sentimente, dacă minorităţile vor fi în ade văr loiale, această chestiune ia mod sigur va putea să fie pro­gresiv solujlonată,

„începând lucrările, trebue să avem convingerea că proble­mele care trebuie să ne unească, sunt mult mai grabnice şi mai

importante decât chestiunile care par să ne despartă. Sa nu uităm că naţiunile balcanice sau naţiunile cu Interese balcanice, cum este naţiunea mea, suferă încă de pe urma profundelor răni căpătate în războîu. că o- menirea întreagă a eşti sdrobilă din această crudă încercare şi că restabilirea depinde numai de obţinerea unei garanţii efi­cace a securităţii lor.

Un Locarno balcanic.

Din acest punct de vedere aprobăm cu entuziasm ideia u* nui locarno balcanic, idee de care România este mândră de a o fi apărat fără încetare de la 19J5 încoace, la Adunările Societăţii Naţiunilor şl ia con* ferinţele interparlamentare. Pu­teţi deci să vă Închipuiţi cu ce satisfacţie am luat cunoştinţă de ordinea de zi a conferinţei, ca pacifist convins şi în această calitate mă prezinţi» fata aces­tei Adunări. Mă bucur la gâa- gul că acestă nobilă şi gene­roasă ideie a Uaiunei balcanice, această operă de îndrăzneală şi răbdare, a germinat în 1929 la congresul universal de pace pe al cărui preşedinte, d*t La- fontaine, sunt fericit de a-1 pu­tea saluta printre noi. Salutân- du-1 pe d i Laiontaine, ţin să aduc omagiul marelui gânditor, savant şi profesor, ce este şi in special spiritului său generos de apostol el păcii. Nu aşi putea de asemeni uita larga parte ce-i revine pentru pune* rea in acţiune a acestor idei, d*lui Papanastaeiu, sufletul ac­tiv al primei noastre conferinţe interbalcanice.

Să ne bucurăm in fine că a* ceastă iniţiativă a luat o des- voitare aşa de strălucitoare pe pământul .Greciei moderne, a- ceastă Grecie pe care geniul oamenilor sfii de stat i*a hără*, zii cele .mai mari destine în areopagul naţiunilor civilizate Vorbind de geniul oamenilor de stat ai Greciei moderne, ţin să exprim sentimentele mele de admiraţie pentru omul cu ade­vărat providenţial, d-l Venizelos, care prin calităţile sale excep­ţionale şi serviciile eminente pe care le-a adus cauzei păcii, va binemerita nu numai de la patria sa, ci deia întreaga Eu­ropă.

In fine, în această ţară, ins­pirată şi glorificată dea fi rea­lizat în antichitate admirabila instituţie a amtitrionlei, noi sun tem chemaţi să punem primele baze ate înţelegerii dintre po­poarele balcanice, având încre dere în istoria, care ne dove deşte virtutea pacificatoare a instituţiunilor de pace ale Gre ciei antice şi sperăm că aceas­tă primă conferinţă va însemna începutul unei ere noui în a- ceastă regiune a Europei, în care şase naţiuni, aci reprezen tate, unite in cultul dreptului şi justiţiei internaţionale, vor găsi mijlocul de cooperare şi vor contribui astfel prin ferici rea lor ia fericirea umanităţii întregi.

Recensământul Populaţiei.*' .■*' »38

C o n f e r i n ţ a p r e f e c ţ i l o r l a C l u j .Cluj, 6 Octomvrle 1930.

Săptămâna trecută s’a lin ut la Camera de comerţ din Cluj o conferinţă le care au parti­cipat to|i prefecţii de judeţ 9i primarii oraşelor din Directo­ratul Ardealului. Această confe­rinţă a fost convocată de către Ministerul Muncii spre a da organelor administrative instruc- (file necesare în vederea recen­sământului ce se va face in Decemvrie.

A fost presidată de către d-l dr. Vaier M oldovan . Din partea ministerului a fost trimis d-l dr.S. Manuilă, directorul general ai recensământului şi d-l P. Su- ctu, director reg. al recensă­mântului pentru Ardeal.

D-l dr. Manuilă a arătat celor prezenţi fmpoitanta recensămân­tului. Ţoale statele şi* au făcut conscrierlle demografice. Numai noi nu le-am făcut. S’a încercat şi la noi in 1927. Dar nu a is- butit. Suntem datori să facem această conscriere conform ho tărârei conferin|ii dela Geneva. Aici toate satele şi-au luat an gajamentul de a face, tot din 10 în 10 ani, recensământul po pora|iei.

Guvernele noastre de orice culoare ar fi, trebuie să se su- puie acestui angajament. Anul curent e an de scadenta. Gu­vernul actual nu mai poate a* mâna executarea recensămân tutui.

Nu e numai o chestie de prestigiu naţional, ci de mare obligament internaţional. Sunt, înafară de aceasta, .atâtea inte­rese de stat şi naţionale, cari cer imperios un recensământ. Aşa că recensământul e una dintre cele mai mari probleme de stat.

Nu se poate, însă, executa decât cu concursul tuturor fac­torilor administrativi. Prefecţii şi primarii au îndatorirea oficială şi naţionali de a fi cei mai a- prigi şi cei mai conştienţi cola­boratori ai recensământului.

Cum se va face re cen să ­mântul.

In ce priveşte partea de exe­cutare tehnică, delegatul minis­terului a dat următoarele lă­muriri:

Recensământul se va face în- tr’o zi din luna Decemvrie. Or­ganele de executare vor fi de­legaţii judeţeni, controlorii şi a- genţii recensori.

Delegaţii judeţului sunt che­maţi să pregătească poporaţia pentru înţelegerea recensămân­tului. Vor trebui să facă depla­sări Iu satele din Judeţ, să ia contact cu ţăranii şi cu cărtu­rarii dela sate. Spre a putea iace acest lucru cu bune rezul­tate, se cere ca delegaţii să fie aleşi din persoanele de frunte ale judeţului, cari se bucură de o ireproşabilă trecere şi auto ritate. Ei au întreagă răspunde­rea pentru succesul recensă­mântului. Lor le aparţine alege

rea controlorilor de recensă­mânt.

Controlorii vor organiza, vor supraveghia şi se vor îngriji de corecta executare a recensămân­tului in satele peste care vor fi Satele vor fi împărţite în sec­toare de recensământ. Ua sec­tor va cuprinde 80—100 familii. Mai multe sectoare vor forma o circumscripţie. O circumscripţie va cuprinde cam 12—14.000 suflete. In fruntea unei circum­scripţii va fi un controlor, vor fi vre-o 1200 controlori şt vre-o 50000 agenţi recenzori in în­treagă tara.

Recensământul în sine va fi executat de către agenţii recen­zori. Aceştia vor fi recrutat! din­tre cărturarii satelor: preo|i, în­văţători, primari. Atât controlo­rii, cât şi recensorii, vor primi pe ziua de recensământ o anu­mită diurnă.

Buletinele de recensământ se vor clasa pe sectoare şi pe a- gen|ii recensori de către Direc­ţiunea generală din Bucureşti.

Pentru fiecare agent recenzor va fi (ixat sectorul, cu numărul

Í1 de familii şi cu străzile in cari va recenza. Buletinele vor fi distribuite familiilor cu o zi îna­inte de recenzământ. Fiecare cap de familie, care ştie scrie, va umplea el personal, şi nu­mai el, buletinul. Agentul re­cenzor nu va umplea decât bu> letinele celor ce nu ştiu scrie. Agentul e dator să umple bu­letinul in baza mărturiilor per­soanelor recenzate. El e numai un organ de înregistrare, iar nici decât de influintare. T e­meiul recenzăm ăntalui e m ăr­turisirea recenzatului. A cesta trebuie să fie scutit d e orice sugestiuni străine. Agenţii vor avea grijă ca recenzaţii să fie fenti de astfel d e influente.

AgentU se vor feri, ei înşişi, cu toată rigoarea, d e a le face>

In ziua recenzâmântului vor sta la dispoziţia recenzorilor toate organele administrative.

După ce se va termina re- cenzământul, buletinele se vor aduna de către delegaţii jude­ţeni şi se vor trimite la Bucu­reşti unde se va face totaliza- rea rezultatelor.

Pregfitirea p ersonalu lu i de recenzăm ânt.

Recenzământul trebuie făcut de persoane pregătite. Pentru pregătirea personalului de re­cenzământ se vor ţinea cursuri. Anume: pentru delegaţii jude­ţeni se va ţinea un curs la Bu­cureşti în partea primă a tunel Octomvrie, de 4 —5 zile. Fiecare delegat judeţean va ţinea un curs de 2—3 zile cu controlorii din judeţul respectiv. Contro­lorii vor ţinea, ia rândul lor curs cu agenţii recenzori din circumscripţia ce ie aparţine.

Delegatul ministerial a mai dai explicări d-niior prefecţi şi pri­mari, cu privire la unele ches tiuni in legătură cu recensă­mântul, precum şi cu privire la-

Pagina 2' GAZETA TRANSILVANIEI

formularul de buletin. Ii roagă apoi să urglieze, cu toate pute- rile, terminarea numerotării clă dirilor, care e munca pregăti­toare pentru recenzământul po­poralei. Oe asemenea roagă pe prefecţii, în ale căror judele nu au (ost numifi delegaţi, să re­comande persoane vrednice şt capabile, reţinând seamă de consideraţii personale si politice.

Răspunderea pentru succesul recenzămâniului o au într’o foarte m 're măsura, prefecţii. Recomandând persoana neca- pabile, sunt expuşi să primej­duiască, pentru cazul nereuşitei recenzămâniului îa judeţul lor, repuiafia lor personală, ba chiar şi prestigiul guvernului. ,

Cei prezenţi au fost pe de- ? plin lămuriţi esapra recenza- I ntâniului.

P r ă b u ş i r e a ş i e x p l o z i a d i r i g i a b i l u l u i „ R . 1 0 1 “.

C e a m a i g r o z a v ă c a t a s t r o f ă a e r i a n ă : P e s t e

5 0 p e r s o a n e a u f o s t c a r b o n i z a t e .

După multe stăruinţe şi cu concursul tuturor oamenilor de bine, vedem astăzi ridicat în piafa Cernaiului monumentul ce­lor 300 eroi să ceien}, cari în războiul peniru întregirea nea mului au luptat şi au murit aiă lurl de fraţii lor din vechiul re gat. Esie un modest tribut de recunoştinţă adus fraţilor noştri dispăruţi în învălmăşita luptelor pe toate meleagurile |§rii ro­mâneşti.

îndată după întoarcerea din pribegie, s-a ^plămădit ideia ri­dicare! unui monument eroilor noştri şi în jurul acestei idei s au grupat toţi intelectualii şi fruntaşii comunelor noastre să- ceiene. închegarea rândurilor si pregătirile efective pentru ridi­carea monumentului a luat-o a* supra sa Despărţământul «As* Ira*— Săcele, care având preţio­sul concurs al Cercului învăţă­torilor săceleni (cari siuguri eu predat un fond de aproape Lei 100.000) precum şi Însemnata contribuţie a primăriilor, a ju- dejului şi a altor marioimoşl donatori, pe cari îi vom publica Ia iimpul său, a înfăptuit acest monument, care este o podoabă din toate punctele de vedere.

Monumentul este opera de­cedatului sculptor Mă|ăuanu şi reprezintă un soldat cu drape­lul vtc’o'ios in r-a mână şi in alta cu arma ia picior, aşezat pe un soclu de piatra, având cu ioiui înălţimea de 7 m.; a costat 300000 Lei.

inaugurarea acestui monument se va iace la primăvară în ca­drul unor frumoase serbări, des­pre care se va scrie ia timpul său. Un S ăcelean ,

iri.Fată de răcirea bruscă a tim­

pului şt cum în special ia tim­pul nopţei este chiar Irig, di­recţiunea generală c. f. r„ a luat masuri pentru încălzirea trenu­rilor de călători.

In acest sens s-au dat instruc­ţiuni organelor c. f. r. Organele de coatrol au fost însărcinate să revizuiască toate garniturile trenurilor de călători şi să ame­najeze tuburile de încălzit, p j- nându ie in perfectă stare de funcţionare.^Dacâ vremea se va mentine

răcoroasă, se va începe incâl zltui trenurilor, toate lucrările fiind în acest scop gata.

Pentru trenurile de călători cari trec de Predeal, unde tem­peratura este şi mai scăzută, s-a luat dispoziţia ca să se purceadă la încălzirea garnitu­rilor chiar de acum,

O * i|< ♦ i|n|i iti i(i i|i * q. i|i iMu|i s- >). t iM, îl

P E N T R U C O P I I :•* Un Costum «Leicester* 1 * * Depozitul fabricei :

S trad a P orţii 61 *t 323 1—0 *

*»a

Lupta pentru stăpânirea forţe­lor naturii îşi continuă şirul victi­melor. Telegrafia fără fir vesteşte de astădată cea mai grozavă ca­tastrofa aeriană de până acurn. Cea mii mare aeronavă, dirija­bilul englez «R. 101*, un uriaş ai văzduhului, plecat Sâmbătă seara diu Londra spre India, sTa pră buşi', căzând in apropierea ora­şului francez Beauvais Peste cincizeci de persoane, şi-au gă­sit moartea în urma acestei grosznice catastrofe, care nu este numai un doliu jal Angliei, ci împrăştie în întreaga lume durere după pierderea celor-ce au plătit cu vk’ta cur&jul de a face o nouă încercare peniru stăpânirea puterilor naturii.

Dirijabilul «R. 101* eşise de curând din şantier. După câteva sborurt mat mici de probă, ple­case Sâmbătă seara într’un drum mai lung, încercând parcurgerea distantei dela Londra laKarachi in India, in timp de 4—5 zile, trecând peste Franfe, E jipet, Alep, Bagdad.

N’a ajuns Insă decât pe teri torul francez, căci, prin prăbu­şirea lui, istoria aeronautică şi a înregistrai C2a mei mare catas­trofă de până acum.

Dirijabilul era acţionai de cinci motoare, pu ând realiza o viteză de 75 mile pe oră, In coadijiuni atmosferice normele. Lungimea aeronavei era de 777 picioare şi diametrul de 140 dispunând de un ton8j de 155 tone.

Cum s ’a p etrecu t ca tastro fa .Iată prima ştire, care a adus

vestea groaznicei catastrofe:Paris, 5 ( R ador) — Dirijabi­

lul britanic «R. IU I* p lecd e- seară din Londra spre Karach', s’d prăbuşit astă aoapie, Ja ora 2 şl 30 îa apropiere de oraşul Beauvhis, în Franja. Dirijsbi- Iul, etrăbă ea Franţa, îndrep- lându se spre Sud, pentru a a linge coasta Africel de Nord. Luptând cu un vânt extrem de violent i-a reuşit sfi scape de două ori de a fi lovit de pă­mânt. A treia oară la un mo­ment dat, locuitorii au observat o lumină puternică, apoi dirija­bilul s’a prăbuşit, Ş| ajuns ia pământ a explodat.

Printre cei roorji este şi lor­dul Thompson, ministrul aviajiei britanice, sir Brancker, directo­rul aviajiei civile, şi Scott, co­mandantul dirijabilului.

In momentul catastrofei, toji dormtau, cu excepţia pilotului de gardă. Acesta a scăpat cu viată. El declară că moioareie funcţionau normal, dar furtuna violentă, ploaia şi trăsnetele au perforat de trei ori învelişul navei.

vijelie a trântit dirijabilul a pământ, unde a’a produs ex- ilozia.

De sub resturile dirijabilului au fori scoase până la amiuză vre-o 20 cadavre, toate calci­nate şi de nerecunoscu1. Cada­vrele au fost găsite in cabina centrală. C ei salva|l se aflau in cabinele laterale.

Inginerul consirucior al diri­jabilului, care se află î.tre cei saiva|i, declară că după a doua sguduirc, provocată de furtună, pilotul a încercat să Inal|e &• »aratul, dar cârma n’a mai func- tonat. Toji cei salvaţi declară

câ îşi datoresc viaja unei mi­nuni. Rezervoarele de apă zdrun­cinate de cădere, s’au des.hts şi au inundat dirijabilul, înde- »ărtând astfel flăcările,

înaintea plecării din Londra, ordul Thompson declarase că

speră să ajungă la Karachi îa pairu-cinci zile. Dela Karach»,

dirijabilul trebuia să sboare ia Simîa şt să fie înapoi l i Lon­dra în 20 Octombrie.

Londra, 6 (Rador), — Este pe depin stabilit că explozia pe bordul lui «R. 101* s’a întâm­plat pe timpul unei groaznice furitjni. Îndată după prăbuşirea dirijabilului în fhcări, au sosit ajutoare dela Beauvais şi Al- tone; deasemeni politia militară a aL-rgii ia fata iocu!ui şi toji medicii din localităţile numite. Din nenorocire orice intervenite era inutilă, dirijabilul arzând cu furie, iar rest irile sale fiind &• runcaie la mari distante.

Corpurile celor cari şi-.~u pierdut via|a sunt atât de car­bonizate încât victimele nici nu pot fi identificate decât după unele obiecte nearse; de exem­plu inele, ceasornice. Însuşi tru­pul lordului Thomson n’a putut fi identificat decât după ceasor­nicul pe care-1 purta.

Cauza nenorocitei in :ă nu este pe deplin stabilită.

ionii Scoli; şeful de escadră Rope; maiorul Bishop. Ofiţerii dirijabilului, cari şi-au gggjj moartea sunt: căpitanul de a- via|ie Irwln, care comanda rai­dul; şeful de escadră Jphnston; locotenentul Atherstone, primai ofiţer de bard; apoi ofiţerul a. viator Steff, al doilea ofiţer de bord şi Mister Gtblett, ofiţerul însărcinat cu supravegherea me- leoro'ogică a sborului.

Echipajul număra 38 persoane.Supravieţuitorii sunt; Leegh,

unul din asistenţii techaici ui colonelului Rtchmond, foarte u- şor rănit; apoi patru ing-neri numiţi: Bell, Binks, Cook şi Savory. Nici unul dintre aceştia nu este grav rănit. A mai scă­pai operatorul de T. F. F. Bisiey şl doi oameni din echipaj: Radckiffe şi Charch. Primul este mai grav rănit şi ai doilea mai uşor.

‘ ‘Citul, da, „ 9 «Q-r,. %fondul ce, nobil tt,< ^ foozui p o C «»iui;,ky» Iar studaJ Î3N & nimeni altui r«8i»şedinţe a UL d*<*t %b« 'amândoi s’a’,.0-435 î fo să îa ‘atâ inflj«chimbnfe* pSrdeitlr i t ^»edintele pda> % H-Pover a stai - i5l*l MaU a«*e icat , £ Ku aCOrd^ e ju ,adp4 <foneze ln

I dependentei H i

l Io,le.

Numele victimelor şi ale supravieţuitorilor.

Londra, 6 (Rador). — Cei. ceri şi-au găsit moartea în teri­bila catastrofă a dirijabilului «R. 101*, sunt: Lordut Ttiomron, mi­nistrul aviaţiei, directorul avia­ţiei civile, Seflon Branck>r; şe­ful de esca irilă australian Palslra; ş îT i ! de escadrilă Oaeill, repre­zentând pe secretarul pentru India; comandorul Colmore; co ­lonelul Rtchmond d rectorul ser­viciului desvoliării ada|iei Mi-

B e a u v a is 6 (Rsdor). Cele 47 cadavre, găsite sub epavele dirijabilului, au fost depuse in­tr-o capelă Improvizată î i sala de ceremonii a primăriei din satul A liaje. Iitrenga populaţie a satului, dureros mişcată de întinderea catastrofei, a colabo­rat la decorarea sălii mortuare, aducând covoare, stofe negre şl flori.

Orice încercare de recunoaş­tere a cadavrelor este zadar­nică. Corpurile victimelor sunt atât de grozav mutilate, încât este exclusă idenhficeren lor.

liie le suni atât de calcinate, tncat au fost puse in cosciug de copii.

Drapelul care fâlfâla pe diri- J abitul sfărâmat, a fost găsit in­fect. Et a fost ridicat de ataşa­tul militar englez.

Aseară la orele 11, ră năşi- tele dirijabilului continuau să ardă.

S t i r i d i n s t r e i n ă t a f e .Cum votează femeile.

Biroul statistic al oraşului Ber­lin publică o interesantă statis­tică asupra efectului voturilor femeilor la recentele alegeri parlamentare dtn Germania.

Numai un sigur p-rtid, cel comun'st, a întrunit mat multe voturi bărbăteşti decât femeeştl. Toate celelalte part de au ia* tranlt mai multe voturi ale fe ­meilor. Asifel naţionalii germani eu ir Lunii cu 6 0 0 0 ) mai multe voturi femeieşti, pecând social democraţii numai cu 6 1 0 J0 vo­turi femeieşti mai mult. Femeile deasemenea au preferat parti­dele religioase, precum este partidul centrului, pentru care au votat 62.000 temei şi numii 35.000 bărbaji.

Safir a instalaţiile radiofonice vor putea ii folosite da public, eventual de copii, orgmtzându- se programe distractive. Pregă­tirile dela M nisterul Instrucl'unii au înaintat atât de mult, încât întredjeerea radiodifuziunii in şcoli poate fi aşteptată încă pentru iun» viitoare.

In trod u cerea radiodifuziunii îa învăţăm ântul ceh o slo v ac .

In şcolile dtn Cehoslovacia se va introduce îa timpul cel mai apropiat un program de învăţământ prin radiodifuziune. La ministerul Instrucţiunii pu­blice se lucrează in prezent ia constituirea unui Colegiu peda­gogic, care va pregăti materia­lul necesar radiodifuziunii şco­lare. Conferinţele vor fi de do­meniul istoriei, geografiei, şttin- tilor ueturaie şi muzicii. Con­ferinţele vor fi publicate cu o lună^ înainte de radioionarea fof* fo „Z'arul Iavăjă orilor*, aşa că învăţătorii vor putea pregăti şcolarii peutru aceste, confe­rinţe.

Fiecare şcoală va avea o sta­ţiune proprie de receptare, care va transmite conferinţele spre amplioaneie din fiecare clasă. Materialul radioioulc şco­lar va ţii de doua categorii: peniru copii din cla îele 2—4 ale şcoiitcr primare şi pentru copiii din şcoliţe urbane (echi­valente cu 3 clase gimnaziale),

P ad erew sk i şi H oover,

Z firele poloneze reproduc o interesantă ştire din revista a- mericană «The Literary Dlg^sl* sub titlul: «Haover achită o da­torie d. Pa dercwsky*. Articolul «e referă ia o întâmplare care s’a petrecut acum 50 de ani.

•Pianiştii trebue sa plălessră deseori deficitul concertelor lor*, — scrie autorul articolului. Der căzui pe C8; e ii amiutim este desigur unic. Personaghle prin­cipale au f js t doi oameni, din­tre care unul a ajuns preşedin­te ol unul mare stat eurpeau şl ai doilea este iu prezent pre­şedinte al unji mare stai din America.

Lucrul s’a petrecut după cum urmează: Un pianist pe atunci puflo cunoscut, care a organi­zat în i880 concerte in America, a fost vizitut de un grup de studenţi ui universităţii Slanfori şi rugat să dea un concert în beneiiciui unor burse pentru studenţi.

Pianistul a consimţi! cu plă­cere. iasă cu toate strâdulajeie, concertul n’a reuşit diu pusei de vedere financiar îucheindu- se cu ua deficit. Studentă au fost foarte ruşinai», deoare-ce s’ au simtit responsabili pentru in succesul concertului. Uaui din e i s’a prezentat artistului şi l-a anunţai cu inima îndurerată, re­zultatul. Virtuozul însă Ta oprit şi zâmoind a scos diu buzunar un carnet de cecuri, scriind ceva în el, A predat apoi tânărului

A adr« « C î

Stockholm 6 n» j

făcut « I o primiicelor trei eroi'T, % A n d -é -, N U S i r i S t Frenkel, plecaţi ţn ^

a B r s s f t - r *-

su

Canoniera .S,ènT j

d 'ee U Spitzb— Wl*1u-ce U ^piizbarg, aDumineeâ ia ora 4 dupţ *ă călătorii de alungu,'° .r .Norve9leU l Suediei, când pe bord rămăşiţele «re explotatori. Escortet] catava contra-torpiloere “ fora a ancorat a’e Norratroeo, Ia staţiunea i din centrul Capitalei. pe aşteptau rudele şi amicii propiaţl ai nefericiţilor ei tori, membrii guvernuiui, i zentan'ii guvernului nom corpul diplomatic şi na® societăţi suedeze, nomj;i daneze.

Cosciugele >u fost di in timp ce tunurile siaţigi voie trăgeau salve de 8 După nn discurs ţinut îi prezenlanlul guvernului a s ’a iormal un cortegiu,« din întreaga populaţie si iui. Cortegiul a strâbăiul zile principale până le ii Sioikyrkan, Intonând in triolice, ia timp ce cioj tuturor bisericilor .sunau ttm od o. Slujba reiigioa fost oficiată de episcopu Stockholm şi de archiepii de Suedia.

Cosciugele vor rămâne serică mat omite ziiii P8) ii vizitate de public. Kaa» celor trei exploratori vor pol incinerate la crenrf îngropate inlr’ua mor® ruua.

Către exportatori! de produse

In conform taf® tu rj rile Deciziaaildusiriei ş» Co®Érlu f,atolli dia 24 c n f . t o H - 2 0,Sj produse eflhco • uj a iniinta foi,rU Vlc|oiiUde Esporr, y -, 100, cd m ;r Ocromorie a. c- ^ supra cocnertuiui e* prinzând Ofmâ ~ t $

Numele f J * J indaP8“« dacă sunt fin"* “ai3 M sau affliate aimportanta cap jjj^ ^

I C ! p - i» * * ;t e a l t . J l - S C‘ ■*aiacen. cd u\a

7SS#

animase ta Braşov.„.„in, următoarele rânduri: f S i P<mză d« doi «ni,

Societate ^Transilvăneană i ; "vLgo,’ pentru creşterea şi

1 -siawea paserilor şi anima bU mici domestice, aranjează

Strada Fântânei No.lor ?bfa zii le d e 11— 12 O dorn

c. o expozijie generalărein

_ a-,Sîf oar e afsra de membrii

^ K c k t â t i şi alti invitau fceS‘ocief a similare.

Se v « expune: găini, ra|e, şir, e|u" ' porumbei şi porci,

irSsìte din cele impor-

s, k INI

scătorli au ocaziunea etnia animalele bune, du'şi în acelaş timp necesere pentru îm-

_ _ a sângelui. Tot aşa ocazia rea şi începătorii să şi

mpere «nimale perfecte şi pe e‘iuri cc ntenabile.Se voJdistribui premii în banf, emii de onoare şi diplome.,a eee sta expoziţie ia parte »ipourt fermă indigenă „Ost «•Farm S. A.* din Codle», iota fa aă Sjdost-Euîopeană

creşfrea vnîpi'Of erg!n|ii, colecţii

mh câft ii Dogg -| de S am.

N Expozit 3, în ««na marilor a- “fiii r;ja(i d* participare, promite <1 ti» |î de p imui rang, astfel că ¥ t recor .sodă călduros vizi* leii« ea ei.wtili Orice Lformatiuni şi explica* re, a nj dă I a plăcere Direcţiunea pe i poziţiei Strada Mihaii Weis

i;l h 21,

Municipiului Bfiiii.

de vulpi ar* germani, pi*

ÎS30

1 Braşov se vor line 930 Târgurile d e fard

ecun»m ează: ăl™ 1, Tâ:g de v.te de toamnă : M 20 O c im b r ie .> 2. Târg ii de masluri ia 21

cfombri .J> CMI La iâffe j I. de viie se pot a ; f cilice totl elu! da vite. dar nu 1E1 ii cu b lete de vite în reguia. 8 W Braşov, la 29 Septemvrie 1930. *jjPriinsr: p, Secretar Generai!

Cufeanu Max m.1 1 -1iau

ConvocareSocietă|ile membre ale

Societăţilor Unite din Bra- Şov-Seheiu sunt convocate în a d u n a re g en era lă ex tra ­ordinară pe ziua de 1 2 Oc­tombrie a. c., orele 1 1 a. m., Duminecă, în şcoala de copii mici din Prund.

Ordinea de z i :1. Deschiderea adunării.2 . Intensificarea activită­

ţii Soc. Unite printr’o cola­borare mai strânsă între so­cietăţi.

3. înfiinţarea unni cor per­manent a-1 Soc. Unite.

4. Angajarea definitivă a unui dirigent al corului.

5. Discuţie asupra proiec­tului de statut al Soc. Unite şi votarea acestuia.

6 . Eventuale propuneri în legătură cu punctele de mai sus.

Adunarea se va ţine cu ori câţi membri vor fi pre­zenţi.

Braşov, 3 Oct. 1930.Convieţui.

NB. Domnii prezidenti a-i so­cietăţilor membre sunt cu ins s- tentă rugaţi a convoca între timp şedinţe de comitet, a disbate aceste puncte, pent u-ca mate­rialul să fe pregătit şi a face o cât trai largă procagandăîn­tre membri ca aceşta să par­ticipe în numă' cât de mare la adunare, inie esul fiind comun şi general.

\ Or. L H. ILiESCU |f specializat în ţarii şl i4 sireinăiate I

\ R A Z E X |

(Rontgen) Ijjj Diafhermie, Uitraviolels, *

Curenţi e le c tr ic i Consult 3 —S |

| P iaţa Libertăţii 10 |^ (Banca Marinoroscli-BIani) >

I L ic i t a ţ ieRBLOlL ob iecte lo r care s e vor vinde la licitaţie publică ală în ziua de 15 Octom vrie 1939 o ra 10 în localu l Ma­

gaziei de m ărfuri gara Braşov.O B I E C T U L Prejul

î bal vată pentru ccnfecliuni 26 Kg.a 150 kg.

1 bucată traverse de fer 135 kg. a 25 lei 1 perec he ghete de lac uzate 1 sac cu efecte de corp ordinare

3 9 0 0 - 3375*—

250 -

150’—

Sibiu

'39Nő

■25

Brag

« U .

1 pantalon bărbătesc de stofă !1 bluză pentru băiet şs 9 cărţi ş:o!are |1 pachet fascicole (hârtie maculatură) >1 butoiu gol de lemn pentru uleiu 40 kg.) )1 bucată părţi de maş ni 8 kg |1 bucată putină de brad go'dă I12 butoaie de lemn pt. bere 50 litri a 150 lei 1 bucată roată de lemn pt. transmis une 1 pachet efecte de corp uzate 1 legătură coşuri nuiele (uzate)1 bucată şezlong uzat 1 bucată rădăcină de lemn de nuc 3 lăzi sticla cu vin 220 kg sticla a 40 lei Diferite de îmbrăcăminte uz^te §i două umb ele 1 bucată bazma mare uzaiă1 pachet ziare ___ _ . ,7 pachete diferite căiţi (314 bucăf) a 10 Ier 1 pachet reviste (maculatură)1 pachet etajeră de flori (stricata) î coş d.fenta cărţi vechi 1 coş albituri ordinare vechi1 ciu b ăr, 1 albie de spălat, 1 cufăr def. haine vechi 4001 cufăr diferite haine o dinare uzate 1 ladă ornamente de ghips 1 Iadă cu un lanţ de f,er şi 7 greutăţi

cântar 205 kg. 200 —ov, 22 Septembrie 1930. . . .

Inspectiunea 14 a de Exploatare M işcare şi Manipulatiune Comercială

p. Inginer: indescifrabil.

100’

20*~

1800 — 70 —

1C03 — 50 —

100 — 200*—

120 —10J*—

1 5 - 3 4 4 0 -

1 5 * - 20 —

150*— 103*

Primiri» Mnnlclplnlnl Btuşw.

No. 9943-1930.

Publicitiu»referitoare la tinerea târgului a- nual de măifuri d n oraşul Bra­

şov.Se aduce la cunoştinţă ge­

nerală, că târgul anual de măr­furi d n municipiul B ’aşo*' se va Unea de acum îna nte în f ecare an în ziua de Marti din prima săptămână după z ua Sfântului „Luca*, adecă în enul curent în ziua de Marti 21 Or- tombrle 1930.

Braşov, la 25 Sept. 1930 P'imar: p. Secretar genere!:

Cuteanu. Maxim.795 2 - 2

o locuinţă frumoasă 4

camere, c dme de baie. Strada Hiis.her No. 7. 790 3 - 3

P i î f l t f i l f i i b un» cu praxă şi v U M U llllI serios c .utâ inşii tuiul de Cred t şi Economii »Par* simoma* Bran. A se adresa in , slitutuiul. 792 3 —3 *

Di tQehirUt

cu 1 OctombrieS t p . S â n p e tp u lu i I — S t r , F a b r i c e ! N o. 2 .

T elefo n 3 5 6 .7 !6 5 - 5

De închiriat odae m O' b i 1 a t ă.

Str. Pajişte ă) No. 31.— ' " —T-.—"" ' ' "Deliţi şi răspândiţi

Bazata Transilvaniei*cel mai vechi star remânaif

Văduva Terez!a de M ocsáryi născ. Horváth 'de Zalabér. c a marnă, atât în numele ei cât şi ficelor ei confesa EcatarinaTe leki născ. Mo sonyi, Eugenia Mocsonyi, ca surori, precum şi Antoniu Mocsony. de Foen» ca văr, contele Eugen Teleki* cum' nat împreună cu fiul său Eu* gen aduc cu inima frântă de durere !a cunoştinţă, că neuita tul lor f u, frate, văr, cumnat şi unchi

E “3 ET 3

Dcasians favorabilăDin cauza mutării vând cu preţuri foarte scăzute depozitul meu de sto­fe împreună cu toate stofele de mantale, costume şi pantaloni.

I Székely L ászlóMagazin de postav şi manufactură

Strada P rincip ele C aro l No. 14.

»§•$I§»

Prefect al jud. Severina încetat din viată după scurte suferinţe la 3 Odomviie 1930 în al 37-lea an al vieţii sale.

Serviciul funebru a avut Ioc la Prefectura din Lugoj, Sâm­bătă la 4 Octombrie 1930. orele 4 p. m , şi rămăşiţele pămân­teşti ele defunctului s’au aşe* zat spre vecinicâ odihnă, Du* minecă la 5 Octomvrie, orele l i din zi în Mausoleul familiar din Foen.

Parastas se va celebra Ia 15 Ncembrie a. r., la orele 11 a m., în bisericele gr. or din Foen, Căpâlne?, Birchiş, Ria şi Lugoj.

Odihnească în pacs!

Teren—Tuşsiad BălSuprafaţă 1000 mJ, situat în po* zifie admirabilă, de vânzaor« sub preţul obicinuit. Referinţe la ziar. 4 —0-------- s

Ds închiriatcenţă. 3 camere, popicSrle.

Inforcnetiuni. Costiţa A. No. 2.2 —0

SDSIIIE1 $ 1 PlEtMEl TIEilIILII illi BMjilVALABIL DELA 5 O otom vple 1930.

S s s i r s a în g a ra B ra ş o v . P le c a r e a din g a r a B r a ş tv «

Beia Bucureşti: Spre Bucureşti:

Personalul. (dimineaţa) 6 ore 18 min Acceleratul (dimineaţa) 6 ore 42 min»Personal (Ploeşt ) (dimineaţa) S0 » 25 9 Personalul (dimineaţa) 9 n 07 mPersonalul » n » 57 9 Expresul (dimineaţa) 10 9 50 mRapid Ardeal (d. a ) 12 9 30 m Paris O.ient (d. a.) 14 9 40Orient Paris » 16 N 14 9 Personalul (d. a.) 15 n 10 mPersonal » 19 » Oá 9 Rapid (d. a ) 18 9 46 mExpressui » 19 9 43 9 Personal (PIoeşti) (d. a ) 19 9 18 »Acceleratul (noaptea) 0 » 01 9 Personal (noaptea) 0 9 53 mAccelerat * 2 m 47 » Accelerat (noaptea) 2 m 48 mAccelerat » 3 9 50 » Accelerat (noaptea) 4 m 05 m

Bela M t\

Spre Arad:Expressul (dimineaţa) 10 o te 29 min. Orient Paris (d. a.) 16 ore 21 rate*Paris Orient (d a ) 14 er 32 9 Expressul (d. a ) 20 n 09 W-Accelerat (noaptea) 3 » 44 9 Acceleratul (noaptea) 3 9 05 m

Dala 0radea-9are: Spre Oradea-Mare :Accelerat (dimineaţa) 6 ore 23 min. Personal (dimineaţa) 7 ore 16 aúmPersonal (dimineaţa) 8 H 31 9 Rapid Ardeal (d. a ) 12 9 46 mPersonal (d. a.) 18 9 05 9 Personalul (d. a.) 14 n 42 mRapid (d. a.) 18 9 31 9% Personalul „ 20 n 27 »Personal (noaptea) 0 ■ 05 9 Acceleiat (noaptea) 0 9 13 mAccelerat » 2 9 35 9 Accelerat (noaptea) 4 f» 10 9

Bela Sibiu: Spre Sibiu iPersonalul (dimineaţa) 11 ore 51 min. Personalul dimineaţa 5 ore 30 mtaPeisonaluî (d. a-) 17 n 50 9 Personalul d. a* 13 . 30 m

Bela Făgăraş: Spre Făgăraş:Tren mixt dimineaţa 7 ore 55 min. Tren mixt d. a. 19 ore 55 min

Del» Petru Baieş :PersonalulPersonalulPersonalulPersonalul

dimineaţa d. a.

713181

ore

noaptea

Bela Breţca:Personal (dimineaţa)

Bela ZflrneştI:Personal (dimineaţa) 7Personal (d. a.)Personal (d< a )

8

1218

ore

48511530

50

mm.■

nun.

ore — mm.1520

Spre Petra Barey :PersonalulPersonalPersonalulPersonalul

(dimineaţa)(d. a.)(d- a.)(d. a )

Spre Bretea:

6 ore 35 mir# 12 . 40 .15 g 35 V 20 » 45 «

Personal (d. a.) 18 ore 17 miß»

PersonalulPersonalulPersonalul

Spre Kftraeptl:(dimineaţa) 8 ore 40 nâmţ

(d. a.) Cd. a.)

1320

4515

« a z t à tba h sil v a h ib

U L T I M A O A R A .

Demisia guve rnu lu i.Cauzele retragerii. — Cum se prezintă situaţia.

In cursul zilei de erf, com­plicaţiile ivite în urma hotărârii d-lui lulfu Meniu de a lua un concediu mai lung. pentru a-şi căuta de sănătate în străinătate, au provocat o precipitare a e-, venimenteior, deslănţuind criza de guvern.

După cum am arătat, d-1 Ma­nta, căruia medicii curanţi î recoirandaseră în mod insisten an concediu mei lung pentru a se îngriji de urmările unei con gestli pulmonare .‘contractate tocă în iarna trecută, hotărâse ca înainte de a cere acest con cediu să procedeze la o lămu­rire a situaţiei din sânul guver oului, înlăturând definitiv con flictele ce existau între unii membrii ei cabinetului. Toate încercările d-lui Maniu în acest sens eşuând, d l preşedinte al consiliului a luat hotărârea [ire vocabilă de a prezenta Suvera­nului demisia.

In aceBt sens d-1 Menta a pre zenlat eri Suveranului demisia.

Iată acum modul în care s’eu desfăşurat evenimentele:

A udienţa d-lui Maniu la Su veran .

D-1 prim-ministru Jullu Maniu care părăsise Capitala la orele 8.20 dimineaţa a iost primit la orele 3 d. a., la Sinaia de Su­veran.

Audienţa a durat o jumătate de oră.

C om unicat o ficial.Asupra modului în care a ’de-

curs audienta s’a dat următoa­rea versiune oficială din cercu­rile présidentiel consiliului.

«Prim ul m inistru, de m ultă vrem e Suferind, a ceru t să fie absolvit de în să rc in a re a c e o are . M ajestatea S a R e­g e le , ap reciin d m otivele de săn ătate in vocate în repe- la te ranouri, a accep ta t de- m isiunea Prim ului M inistru, exprim ându-i m ulţum iri pen­tru serv iciile îndeplin ite.

P ân ă la fo rm area noului guvern, cabinetu l actu al a io s t în sărcin at în c o n d u c e ­re a afacerilor.

M ajesta tea Ş a R egele va av*za".

D-1 M ihalache d esem n at c a s u c c e s o r a l d-lui Maniu.

De altă parte din sursa cea mai bună se comunică că după acceptai ea demisiei d-lui Maniu, Suveranul a intrebat pe fostul preşedinte al consiliului ce so ­luţie propune.

D-1 Maniu a recomandat un guvern al partidului national- ţărănesc, cn formarea căruia să lie însărcinat primul vicepreşe­dinte ai .partidului, d-1 Ion Mi- helache.

Aceasta din două motive[:1. Partidul national'tărănesc

cete este solidar şi strâns unit in juiui conducerii de partid şi a ideologiei sale politice for­mează marea majoritate a Par­lamentului.

Deci. in baza principiului par­lamentar reprezentativ, .numirea unui guvern al majorităţii este delà sine indicată.*

2. De altă parte schimbarea de guvern nu se produce din niouve politice, ci din motiv pur personale, dată iilnd starea su­ferindă a preşedintelui parti- dntuL,

Cum Regele a subliniat în diverse In prejurèri că nu vrea

să disolve parlamentul si nici nu se gândeşte la o altă so- lu|ie decât "una parlamentară, guvernul Mihalache este cel mai probabil.

Se pere că însuşi Suveranul este favorebii formulei guver­nului Mihalache şi va oferi vi­cepreşedintelui partidului nafo nai ţărănesc, mandatul de a forma noul guvern, chier în cursul audientei fixate pentru azi după amiază la Sinaia.

In cursul nopţii nu avu loc lungi consfătuiri între d-nii Maniu, M haleche, Madgearu, Veida şi lunian, în decursul că­rora s-eu depus mari insistente pe lângă d 1 Mihalache de a forma guvernul.

In ceeace ar privi eventuala constituire a cabinetului M?ha* lache pere cert că d-sa nu va accepta această însărcinare de­cât în cazul când Suveranul îi va lăsa deplina libeitate de a constitui guvernul în conformi­

tate cu vederile conducerii par­tidului şi cu dorinţele parlamen­tului.

In cazul, puţin probabil, când d-1 Mihalache nu va accepta mandatul de a formi guvernul, Suveranul vaoferi poate aceariă însărcinare d-lui Mtronescu, care este deasemenea unul din vice­preşedinţii Partidului National- Ţărănesc.

In fine dacă şl această ultimă soluţie va eşua vor începe con­sultările cu şefii de partide. Nu­mai in acest caz extrem, va fi cheme t în (ară şi d-1 N. Titu* lescu.

D in inform atiunile n o astre rezultă c ă în urm a c o n s fă ­tu irilo r ş i a dem ersului p a r ­lam en tarilo r d 1 M ihalache a ced at ş i va prim i să -şi i-a răsp u n d erea situaţiei, b in e ­în ţe le s în cazul cân d Su ve­ranul îi va în cred in ţa a ce a stă m isiune,

ii al M io r P. HIn urma evenimentelor la ordinea zilei vor avea

loc mâne la Bucureşti importante consfătuiri ale frunta­şilor Partidului Naţional-Ţărănesc.

Mâne, Mercuri, la ora 9 dim. sunt convocaţi la Pre- sidenţia consiliului de miniştrii membrii comitetului de direcţie şi şefii organizaţiilor P. N.-Ţ.

La ora 5 d. a. parlamentarii majoritari împreună cu miniştrii, membrii comitetului de conducere şi şefii or­ganizaţiilor vor avea o consfătuire în sala de şedinţe a Senatului.

Despre aceste întruniri an fost avizaţi telegrafic în cursul zilei de azi toţi parlamentarii şi şefii de organi­zaţii, cari au şi plecat în cursul zilei de azi la Bucureşti.

Cronica locală.C ond am n area u n o r asasin i

Tribunalul din ;Braşov a con­damnat pe asasinii avocatului dr. Cosma din Satulung, pe lo­cuitorii unguri Acs şt concubt- na sa Pater Ecaterfna la câte 15 eni muncă silnică.

Fu git dela părinţi.

Individul loan Berbu, a fost arestat pentru că era fugit dela părinţii săi din Bucureşti, fu. rândule ş! suma de Lei 7000. Cu actele dresate s’a înaintat Prefecturei Capitalei.

Individ su sp e c t.A fost adus la Chestură in ­

dividul Erő* Alexandru, in B ra­şov. fără domiciliu, fiind găsit astă noapte pe promenadă dor­mind. Asupra sa s ’a găsit şi o bucată mare de stefă. Se credecă e provenită din furt.•

Furturi. D na Ny»lnelz Ana din str. Neagră No. 23 a recla­mat, că având în chirie pe un individ cu numele de Rilter Carol, acesta a plecat furându-i diferite obiecte, rămânând da­tor şi cu costul şi chiria ne- plătită.

— Locuitorul Cornea Vasiledin str. Fabrice! de Ciment areclamat contra lui Lupu Todorpentru lurtul unui topor şi ogăină in valoare de 300 Lei.•

Aviz. începând de Sâmbătă 4 Octomvrie c. nu se vam al putea circula peste podul de pe9fe|0t dela Apát4 dela klen. 60 al şo­selei de stat Odorheiu-Braşov, deoarece *a H desvelit timp de o săptămână pentru repararea lut urgentă in vederea manevre­lor regale.

In ^consecinţă legătura intre Măeruş şi Augustin se va face numai pe şoseaua judeţeană de pe dreapta Oltului, trecerea Ol­tului f jcflndu se peste podurile de peste Olt dela Augustin, Măeruş, Hăghig (Fel dióira) şi Araci spre Vâlcele.

D om n işoară ro m â n că ab­solventă unei 9 roii superioare, caută post la o familie pe lân­gă copii dela 3 sau 4 ani în sus. Adresa la ziar. 801 1—3

I n f l a ţ i a m o n e t a r ă

î n R u s i a s o v i e t i c ă

trecută încă acum trei ani. Iar în ultimul timp cantitatea bile­telor Comisarietului se apropie de cea a Băncii.

Proga, (Ceps). După Informa- (lunile sosite act, descompune­rea economiei sovietice a luet în ultimele luni proporţii excep­ţionale şi această realitate se reflectă deosebit de evident în creşterea circulaţiei fiduciare. Guvernul sovietic nu ia de mult în consideraţie nici o normă la emiterea de bani şi nu se mai conduce deloc după planul pe 5 ani, care stabileşte o sporire anuală a circulaţiei cu maximum 200 milioane ruble. Cât de de­parte este realitatea de acest plan, arată următorul tablou:

Circulaţia fiduciară a ajuns la începutul lui 1926/27 la 1291 mii. ruble (100 proc.), în 1927/28 1.628 mii. (126 proc.), în 1928/29 1.971 mii. (154 proc.), io înce­putul Iui 1929/30 2.722 mii. (211 proc.). la 1 Aprilie 1930 2 941 mii. (228 proc.), la 1 Iunie 1930 la 3.225 mii. (250 proc), la 1 August 1930, 3.957, 1 mu. ruble (306, 5 proc.).

Această imensă circulaţie se compune la 1 August 2.103, 6 mii. emise de Banca de Stat şi 1,848, 5 milioane emise de te­zaurul statului (in Rusia sovie­tică are drept ta emiterea de bani şi Comisariatul Finanţelor). In ultimul timp Comisariatul de Finanţe publică Gări de seamă

| foarte neclare asupra emisiuni- ■ lor sale, aşa că nu se poate 1 cunoaşte precis care e situaţia

reală a circulaţiei fiduciare la 1 Septemvrie 1930.

Se poate însă afirma că ea a depăşit de mult suma de 4 miliarde ruble (cca 320 miliarde lei. N. R ). Aceasta se denotă din simplul fapt că la 1 Sept. a. c. emisiunile Băncii de Stat s’au cifrat la 2.176,9 ml), ruble, aşa că şi în cazul când banii hârtie emfşl de Comisarlatui.de Finanfe n’ar fi sporit, ceea-ce nu e probabil, circulo|!a fidu­ciară este de peste patru mili­arde ruble (4.025,4 m ii).

In ultimii doi ani circulaţia fiduciară a ajuns de două ori pe atât.

Inflafla monetară a putut fi observată încă de mult şi ea a fost pricinuită de faptul că la emiterea de bancnote nu s’a luat în consideraţie legea asu­pra emiterii de bancnote, de către Comisariatul de Finanţe. După legea valutară în vigoare, prin care b’d efectuat in 1924 reforma valutară din Rusia so­vietică, suma biletelor emise de Comisariatul de Finanţe putea ajunge cel mult ta o jumătate din circulaţia fiduciară a Băncii de Stat. Această limită a fost

Cinema „Astra“ (Apoilo)8 —9 —10 Octomvrie

UfaMatador film.Două serii împreună.

IerusalimDupă romanul doamnei Zelma

Lagerloff. 12 acte.

1« Serie *

Strigătul pământului.II. Serie :

Pelerinajul unei iubiri.In rolul principal:

C. Vetd, M. Martenson,Lars Hanson

Afară de aceasta U(a-jurnaL

Ăviz!A bo naţii ca ri ne. fa c r t -

clam aţiuni şi com unicări %n scris in chestia z ia ru ­lui su n t ru g a ţi a n e in­dica întotdeauna şi n -ru i de p e a d resă sub c a rt li st trim itt z ia ru l.

Tip o g r a f ia a . m u r e ş ia n u : b r a n is c e & c o m p . bra şo v .

ca>e S .guvernul

Timbre r n ^ &*» A r a w ^ S ,8 arestat pe*

J e LHmbre I S ,Amb,re v . > mA nche ta în», 8,6 de

• ° » ţ l ei din ^est pril<j si T (îr,<v'î

’a 'a <* o S S g L i #anum e, Cfi in î tate întreagă

s S t* 5

,rimis O adresă *.S m structie, Drin noscut că

• t e s -de la şoseaua Kis7ff

a rh .tecture i cehoslţa Prezenta pubLculJca teva probe de ' ram icâ .

M in is te ru l Cehoslova, p? a- ministru C0Sl

să primească palror expoz iţii, alături de» no ilescu, ministrul luoă b lice şi de d nii n ts c u şi State Cioifai d in ţ ii celor două orgaa rh itec ţi români.•

In aien|ia vânătoriree jiunea vânătoarei i Ie ru l de agriculturii p r in tr ’o deriziune dui av izu lu i Consiliului p a l vânătoarei, a hotărî m ei dea autorizaţii pa toarea cu copoi de« în n ic i o parle a|i n ic i un teritoriu iaca sesc cerb i şi căprlom

Dense meni nu ser m ite in n ic i o regim îm puşcarea cerbilor ci pu |!n de 12 ramuri,« c e rb ii bătrâni ale căroi sunt în scădere şic îm puşcaţi, avâad orie de ram uri.

la ceea-ce priveşti! se va permite împuşci cât a acelora cari, a» mate 6 ramuri şl caria anorm ale .

Redactor responzabll ;

Logodna RegeM Bulgariei cu 0 » Italici. Un comunic» Rom. »«uo|S W * gelul Şl Reginei.‘i ţ , cu M. Sa Regele J gârlei. Anunţarea 01Sodnei aBulgarie mare bucuri

a u f t U f fB ârsei Str-ţ ^ 14, Bucureşti W noşttnta »celor » toarele : . ^

Până la <^a * 8e vrie încing Voce

dC,Cr H l e c J “ iBî01M*toarele acle; pSll|

1) CertlHca,a j„c# zat de

s s s & g smembrii- •

0 < „

luberculozS J p,,,# Inierne î» Slr'No. 34-

VICT0*