d. alexievici - reabilitare biserica „sf. lazar” din iasi.pdf

8/16/2019 D. Alexievici - Reabilitare Biserica „Sf. Lazar” din Iasi.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/d-alexievici-reabilitare-biserica-sf-lazar-din-iasipdf 1/6

Reabilitare Biserica „Sfântul Lazãr”.

Monument cod LMI 2004 IS-II-m-B-03908(Strada Dimitire Gusti nr. 1, Iaºi)

D. Alexievici

Adrian Mihalache

Scurt istoric

Biserica „Sfântul Lazãr” a fost cunoscutã ºi sub denumirea de Bisericade la Vama Veche, fiind construitã iniþial din lemn de cãtre domnul MihaiRacoviþã, în jurul anului 1704.

În 1785 a ars, fiind apoi reconstruitã din zidãrie de piatrã ºi cãrãmidã,de cãtre Grigore Luca ºi Sandu înãlþând-o la rangul de mãnãstire, ºi închi-nând-o la Sfântul Mormânt. Preluatã de cãlugãrii greci aceºtia au construitcase ºi chilii pe ruinele caselor lui M. Racoviþã.

În 1900, în bisericã nu erau inscripþii, zugrãveli (picturi) sau odoarevechi, ci numai „trei moaºte” ale sfinþilor Teodor Stratilat, Mihail Sinados ºi

Haralambie pãstrate într-o cutie argintatã cu inscripþii greceºti ºi un fragmentdin Crucea Mântuitorului, presupus a fi de la împãrãteasa Elena, mama luiConstantin cel Mare.

Se numeºte ºi Biserica de la Vama Veche, fiind situatã pe principala calede acces de la Þarigrad ºi de peste Prut (date din Monografia Oraºului Iaºi,ediþia din 1997, de N.A. Bogdan). Între 1822 ºi 1940, nu sunt date asupra bise-ricii. În 1940 a suportat o reparaþie generalã, iar dupã 1970 prin reconstrucþiaCentrului Civic, a fost restricþionatã ca teren ºi vestigii arheologice, rãmânând

închisã între corniºã ºi blocuri, cu o vedere deschisã spre est-sud-vest.În 1967, s-au efectuat unele lucrãri de reparaþii, iar dupã cutremurul din

4 martie 1977 s-a refãcut clopotniþa ºi s-au continuat lucrãrile de reparaþii.Dupã 1989, s-a efectuat pictura ºi unele vitralii, dar nu s-a reabilitat

zidãria suport, zonele dezagregate fiind acoperite cu plãci de ipsos carton.Terenul rãmas s-a împrejmuit cu gard de fier forjat, iar în bisericã s-a

introdus încãlzirea centralã.

Amplasamentul

Se prezintã sub forma unui plan de formã trapezoidalã având laturilede est ºi sud pânã la corniºã. Accesele (pietonal ºi carosabil) sunt asiguratede pe latura de vest, din Aleea D. Gusti. Circulaþia pietonalã în incintã este



Semnatar articol378

asiguratã de o alee betonatã care se continuã cu trotuarele de protecþie alebisericii, pe care se ajunge ºi la prãznicarul în curs de finalizare.

Terenul este traversat pe diagonala nord-vest, sud-est de un canal termical CET Iaºi, care scoate din circuitul construibil tot terenul. Datoritã bloca- jului prin canalul termic, spaþiile verzi de incintã se rezumã la gazon ºi par-tere de flori.

Amplasamentul face parte din zona climaticã III, zona eolianã II, zonaseismicã C cu Ks=0,20.

Elementele funcþionale, constructive ºi arhitecturaleBiserica Sf. Lazãr are forma în plan dreptunghiularã, cu terminaþia

esticã arcuitã, iar pe terminaþia vesticã o adãugire pãtratã, cu funcþiunea depridvor închis. Dimensiunile generale în plan sunt 21,43 (25,61) x 9,11 m, cudiferenþe de cca 10 cm pe fiecare laturã, pentru evazãri soclu sau elementelecasetate ale tratãrii arhitecturale. Corniºa generalã este la cota +7,10 m, corniºaturlei la +15,35 m, coama acoperiºului la +10,40 m ºi vârful turlei la 19,85 m.Pridvorul are la corniºã +4,10 m ºi coama la 5,60 m.

Planimetric, biserica se dezvoltã pe urmãtoarele funcþiuni ºi suprafeþe utile:- pridvorul (adãugire) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9,95 mp

- pronaosul (deschis spre naos) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32,64 mp- naosul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62,19 mp- altarul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7,53 mp- proscomedia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3,18 mp- diaconiconul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 mp- clopotniþa (2 x 9,17 m) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18,34 mpAcoperirea spaþiilor interioare este realizatã dupã cum urmeazã:- pridvorul (h = 2,80 + 0,30 = 3,10 m) - cu un tavan orizontal, tencuit,

pe o structurã clasicã din lemn, podine, trestie;

- pronaosul (h maxim = 8,77 m), printr-o cupolã semisfericã;- altarul (h maxim = 7,53 m), printr-o boltã cilindricã longitudinalã,

racordatã la arcul catapeteasmei printr-o rotunjire ºi terminatã la est printr-ocupolã în sfert de sferã;

- poscomedia ºi diaconiconul sunt acoperite cu bolþi cilindrice longitu-dinale (h maxim = 4,43 m);

- execuþia bolþilor este realizatã grosier cu abateri evidente faþã de formageometricã utilizatã.

Peste naos este turla clopotniþã, de formã pãtratã în plan de 4,75x4,64, cutavanele din scândurã aparentã ºi cu accesul printr-o scarã din piatrã, practicatã în peretele vestic.



Titlu articol 379

Sistemul constructiv- fundaþii din piatrã de carierã, cu mortar de var;

- pereþii portanþi, cu grosimi variabile de 0,63; 0,875; 0,945; 1,80;1,985 ºi 2,05 m, sunt din cãrãmidã ceramicã plinã ºi mortar de nisip-var;- bolþile sunt din cãrãmidã plinã ºi mortar de nisip-var;- ºarpantele sunt din lemn de brad cioplit, cu asterealã din scândurã brutã;- învelitoarea din tablã.

Tratarea arhitecturalãEste o arhitecturã sobrã cu elemente neoclasice (corniºe, profilaturi,

ancadramente), cu faþadele ritmate printr-o alternanþã de niºe ºi pilaºtri.

Simplitatea tratãrii arhitecturale s-ar putea sã fie o consecinþã a unorintervenþii din etapa 1822-1940, neevidenþiate în materialele din epocã.

Gheorghe Balº în volumul Bisericile ºi mânãstirile moldoveneºti din vea-

curile al XVII-lea ºi al XVIII-lea menþioneazã cã biserica apare ca lipsitã deinteres prin execuþia de slabã calitate, dar dupã plan o considerã cã este influenþatãde biserica Sf. Haralambie ºi se presupune cã este construitã sau reconstruitã pela 1800.

Profilele de faþadã ºi tencuielile exterioare sunt din mortar de var ºi

unele intervenþii din praf de piatrã.Prin volumetrie ºi amplasament, pe corniºa zonei centrale, biserica Sf.Lazãr completeazã fila de monumente, începând cu Palatul Culturii, bisericaSf. Nicolae Domnesc, biserica Barnovschi etc... fiind o prezenþã evidentã,indiferent de calitatea arhitecturalã, tratare ºi detalii.

DotãriBiserica Sf. Lazãr prezintã în interior, instalaþii electrice de iluminat ºi

prize ºi instalaþii de încãlzire interioarã (cu C. T. proprie-exterioarã).

Totodatã beneficiazã de un grup sanitar complet exterior, racordat lareþelele de apã, canal ºi încãlzire.

Stadiul fizicConform releveului ºi expertizei tehnice, la construcþia bisericii

Sf. Lazãr se constatã o serie de degradãri, dupã cum urmeazã:- douã grupãri de crãpãturi, dispuse longitudinal ºi transversal, prin

golurile de ferestre ºi uºi;

- fisuri ºi crãpãturi, la cheia arcelor din pronaos ºi naos ºi între naos ºi altar;- fisuri la partea superioarã a ferestrelor;- fisuri la partea inferioarã a cupolei.



Semnatar articol380

Totodatã, în altar, naos ºi pridvor, zone de zidãrie degradatã (acoperitecu plãci de ipsos carton).

Fisuri ºi degradãri în zidãria soclului.Degradãri evidente ale elementelor nestructurale:- pardoseli tasate;- tencuielile exterioare desprinse de pereþi;- profilaturi desprinse, rupte, întrerupte;- tencuielile interioare la scãri ºi în turlã, desprinse ºi cãzute;- pardoseli ºi trepte degradate spre turlã;- parazãpezi lipsã, fapt ce conduce la degradarea anualã a jgheaburilor;- copertinã peste intrarea principalã, necorespunzãtoare arhitectural ºi

tehnic;- accesul ºi uºa din faþada de sud neprotejatã;- tâmplãria parþial degradatã;- cafasul degradat.

Propuneri de consolidare-restaurareÎn aceastã situaþie se propun urmãtoarele lucrãri de consolidare, restaurare.- consolidarea structurii, conform proiect tehnic de structurã, constând

din legãturi orizontale (centuri ºi grinzi la cota +7,10, centuri la +15,35,

incizii metalice, reparaþii la zidãriile degradate ºi injectarea în masã a pereþilorcu mortar de ciment fluid marca 300);- desfacere zone acoperite cu ipsos carton ºi înlocuirea zidãriei în

zonele degradate;- desfacerea tencuielilor degradate interioare ºi refacerea acestora;- desfacerea tencuielilor degradate exterioare ºi refacerea acestora,

inclusiv profilaturile lipsã sau desprinse;- tencuieli interioare turlã ºi accese;- pardoseli ºi tavane, turlã clopotniþã;- refacerea scãrilor interioare;- refacerea scãrilor exterioare;- reparaþii ºarpantã, asterealã ºi învelitoare, inclusiv accesoriile;- realizare parazãpezi;- refacere ºi completare copertine accese;- desfacere-refacere pardoseli interioare (bisericã, cafas, turlã);- reparaþii tâmplãrie, gratii;- reparaþii cafas;

- reparaþii scarã din grosime zid nord-altar;- reparaþii soclu;- refacere finisaje arhitecturã exterioarã;



Titlu articol 381

- refacere elemente turlã-clopotniþã, suport clopote;- ignifugare ºarpantã;

- vopsitorii;- zugrãveli exterioare;- trotuare protecþie;- injectarea unei substanþe hidroizolante la nivelul cotei + 0,00, în

vederea asigurãrii unei bariere în faþa infiltraþiilor din sol în pereþi.Orice lucrãri imprevizibile se vor ivi dupã desfacere tencuieli, nu face

obiectul prezentei documentaþii.Cromatica propusã este urmãtoarea:- soclul: gris pastel;

- faþadele: alb ºi alb pastel;- tâmplãria: maro;- pazia: maro;- feroneria: negru.Culorile se vor aviza în scris în prealabil de cãtre arhitectul specialist

întocmitor, pe bazã de probe prezentate de cãtre constructor.

d. alexievici - reabilitare biserica „sf. lazar” din iasi.pdf

Documents