cvj nr 947, luni21 septembrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 947

Luni, 21 Septembrie 2015

C ândva, în Valea Jiului veneau oameni de pretutindeni ca sãmunceascã ºi sã îºi întemeieze familii. Anii comunismului au

însemnat exodul spre acest loc, iar acum, dupã un sfert de secol,populaþia migreazã spre alte zone ale þãrii sau ale lumii. Totul dincauza politicii ºi a politicienilor, iar psihologii spun cã asta se ºtia de prin anii 2000. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

R omânia are nevoiede cãrbune, însã

integrat într-un mixenergetic. Aceasta estepãrerea lui IulianIancu, preºedinteleComisiiei de Industrii ºiServicii din CameraDeputaþilor.

Declaraþia a fost fãcutãîn cadrul conferinþei„Oportunitatea dezvoltãriienergiei regenerabile în contextul eficienþei energetice: pro ºi contra”,organizatã de Grupul depresã MediaUno.

„Nu se poate trece în

totalitate producþia deenergie pe bazã de cãr-bune pe gaze. România nupoate elimina cãrbuneledin mixul energetic”, aspus Iulian Iancu.

Complexul EnergeticHunedoara s-a înfiinþatprin hotãrâre de guvern în2011 prin fuziuneaElectrocentrale Deva,Electrocentrale Paroºeni ºiSocietatea Naþionalã aHuilei ºi a asigurat circa4% din producþia deenergie în 2014, potrivitrapoartelor ANRE.

La momentul înfiinþãrii,Complexul EnergeticHunedoara avea 7.000 de

oameni, din care 5.100erau în divizia minierã. Lafinalul anului 2013 compa-nia mai avea 4.037 deoameni, potrivit datelor dela Ministerul Finanþelor.

Înfiinþarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara a

fost vãzutã ca o reorgani-zare a sistemului energeticnaþional prin care s-ar fidorit realizarea unui mixenergetic. ReprezentanþiiMinisterului Energiei subliniau în urmã cu cevatimp cã huila reprezintã omaterie strategicã pentruRomânia. “Întrucât cãr-bunele rãmâne una dintreresursele interne energeti-ce ale României ºi pentrua ne îndeplini obiectivelede mediu, apreciem cãeste nevoie de un angaja-ment la nivel global pentrudevoltarea ºi punerea înoperare coemrcialã atehnologiilor Carbon

Capture Storage, ceea ceva însemna cercetare semnificativã, transfer detehnologii ºi support deinvestiþii. Mixurile energe-tice determinate vor þinecont de necesitatea asigu-rãrii funcþionãrii sigure ºistabile a sistemului ener-getic naþional, de valorifi-carea superioarã, dar înacelaºi timp eficientã aresurselor indigene precum ºi de asigurareacapacitãþilor energetice în cogenerare pentruacoperirea cererii de cãldurã ºi apã caldã menajerã”, se aratã într-undocument al MinisteruluiEnergiei.

Monika BACIUMonika BACIU

D e azi, Universitateadin Petroºani este

gazda ediþiei cu numãrulVI a Congresului dedicatmineritului ºi intitulatgeneric Balkanmine.

Zeci de cercetãtori dinEuropa îºi vor susþine lucrãrileîn cadrul congresului ºi vom afla ce se întâmplã cumineritul în partea balcanicãa Europei. Vor fi abordateteme de interes european ºipe cei din Valea Jiului îipriveºte în mod direct felul încare va evolua mineritul.

Congresul Balcanic Miniereste o organizaþie profesiona-lã, condusã de un comitetºtiinþific intenaþional, care sereuneºte o datã la doi ani.Acum, lucrãrile se desfãºoarãla Universitatea din Petroºani,iar la acestea participã ºi specialiºtii INSEMEX, dincadul Complexului EnergeticHunedoara, ai ComplexuluiEnergetic din Oltenia, dar ºispecialiºti ai CompanieiNaþionale a Uraniului.

Congresul se va desfãºurasub egida Academiei deªtiinþe Tehnice din România,Ministerul Economiei, a

Comitetului Naþional Românal Consiliului Mondial alEnergiei, a ComitetuluiNaþional Român de Geodezieºi Geofizicã al AcademieiRomâne ºi a MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii.

În afara sesiunilor delucrãri ºtiinþifice ce se vordesfãºura la Universitatea dinPetroºani, cercetãtorii vor fiinvitaþi sã viziteze INSEMEX,dar vor face ºi o vizitã în judeþul vecin, laTermocenmtrala Rovinari, la cariera Roºia de Jiu, sau în zona ansamblului monumental Brâncuºi.

Se va discuta despreminerit ºi efectele închideriiacestei activitãþi, vor fiprezentate lucrãri ºtiinþifice ºise vor trage concluzii cuprivire acest domeniu deactivitate.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Valea Jiului, de la miraj,

la depopulare

Începe CongresulBalkanmine la Petroºani

România are nevoie de cãrbune, dar în mix energetic

Primul dosar cuclauze abuzive

P rimul proces privindclauzele abuzive din

contractul de credit a fostînregistrat pe rolulJudecãtoriei Petroºani.

O persoanã care a contractatun credit cheamã la barã unitateabancarã într-un dosar care are caobiect “acþiune în constatareclauze abuzive - ncpc”. Acestaeste primul dosar de acest genînregistrat pe rolul JudecãtorieiPetroºani.

Instanþele ar putea consideraclauza abuzivã dreptul bãncii de a modificadobânda fãrã consimþãmântulclientului, înfuncþie de costulresurselor decreditare.

Tot o clauzãabuzivã este ºidacã un comsionde risc valutareste transformatîn comision deadministrare a

creditului. Abuziv este ºi dacã dobânda se transformã dinfixa în variabilã pe durata dederulare a creditului, fãrã a cereconsimþãmântul clilentului.

Potrivit specialiºtilor, clauzeleabuzive din contractele de creditvizeazã în cele mai multe dintrecazuri comisioanele perceputede bancã. Fie cã este vorba decomisionul de risc, sau comi-sionul de administrare, ele suntpercepute în mod abuziv.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Septembrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

“Respinge cerereaformulatã de reclaman-tul HaralambieVochiþoiu având caobiect repunerea pe rol a cauzei ce faceobiectul dosarului nr.9945/278/2014.Menþine suspendareacauzei dispusã prinîncheierea din data de10.09.2015. Cu dreptde recurs pe toatã dura-ta suspendãrii”, se aratãîn soluþia instanþei.

Doi martori ar fi trebuit audiaþi, însã lipsaacestora la proces afãcut ca instanþa sã sus-

pende cauza. Atât Costel Avram

cât ºi HaralambieVochiþoiu îºi vor susþinespusele cu ajutorul martorilor. SenatorulHaralambie Vochiþoiu l-a acþionat în instanþãpe directorul general alApaServ Valea Jiului,Costel Avram, pentrufaptul cã l-a acuzat defurt de apã.

Totodatã, RegistrulComerþului va trebui sãdepunã la dosar probeîn ceea ce priveºteistoricul societãþiideþinute de senatorul

Haralambie Vochiþoiu. “Se emite adresã

cãtre Oficiul RegistruluiComerþului de pe lângãTribunalul Hunedoarapentru a comunica unistoric cu privire la SCArt Forest CompanySRL în ceea ce priveºteasociaþii ºi administra-torii. Pune în vederereprezentantului recla-mantului sã depunã ladosar dovada refuzuluiclientului cu privire lasubstituirea sa”, se mai aratã în soluþie.

Costel Avram, estejudecat pentru „acþiune

în rãspundere delic-tualã”, la plângerea formulatã de senatorulHaralambie Vochiþoiu.Senatorul îl acuzã peAvram de faptul i-aprejudiciat imagineaatunci când l-a acuzatcã furã apã. Daunelecerute de senator suntde 120.000 de lei, iarAvram spune cã îi vaoferi apã în mod gratuitpentru a-i spãla imagi-nea. Scandalul dintrecei doi a debutat înurmã cu doi ani, înurma unui control fãcut de reprezentanþiiApaServ la SC ArtForest Company SRL,

firmã controlatã de senatorul HaralambieVochitoiu. Echipele decontrol au stabilit cãsocietatea a fostbranºatã ilegal lareþeaua de apã pota-bilã, aspect consemnatîn procesul verbal deconstatare nr. 129/24.09.2012 ºi Nota deconstatare din 24.09.2012, încheiate înurma controlului efec-tuat de reprezentantiifurnizorului de apã lapunctul de lucru lafirmei, din Livezeni. Cu ocazia respectiveiverificãri s-a constatatexistenþa unui by – pass

ilegal executat pereþeaua publicã de apã.

Când echipa de control a ajuns la poarta firmei, angajaþiil-au sunat imediat peHaralambie Vochiþoiu –care era consilierjudeþean la vremearespectivã – ºi, potrivitactelor oficiale aleApaServ, „acesta s-aprezentat imediat la faþalocului ºi nu a permisefectuarea controlului,motivat de faptul cãreprezentanþii societãþiinoastre nu au prezentatdelegaþii, deºi aceºtia se legitimaserã cu legitimaþiile de serviciu”.

Ulterior, dupã cereprezentanþii ApaServau venit cu delegaþiile,acestora li s-a permis sã efectueze controlul,iar prejudiciul calculatpentru racordul ilegal afost de aproape13.000 de lei.


Individul a primit cinciani de închisoare pentruviolarea unei tinere de 24 de ani ºi a susþinut înfaþa instanþei cã este nevinovat, însã probeleprocurorilor l-au trimisdirect dupã gratii.

Nemulþumit de sentinþãa încercat prin toatemijloacele sã-i determinepe magistraþi sã-lelibereze însã toate încer-cãrile sale au fost sortiteeºecului. Dacã a vãzut cãnu are ºanse de izbândã,violatorul, Ioan OrlandoSuceveanu (21 de ani) ºi-a jucat ºi ultima carte ºile-a cerut magistraþilor sã-i întrerupã pedeapsa.Nici de aceastã datã n-a convins instanþa cumotivele invocate, iar

judecãtorii de laJudecãtoria Deva i-aurespins solicitarea.

Ioan OrlandoSuceveanu a acostat-o petânãra de 24 de ani, întimp ce aceasta mergeaspre Petroºani pe undrum izolat din cãtunul

Dâlja. Dupã ce a trecutde podul de peste Jiu,femeia a coborât pe marginea apei sã îºi speleîncãlþãmintea. Acolo afost surprinsã de individ.Acesta a lovit-o în cap ºipe corp, a trântit-o lapãmânt ºi a violat-o.Dupã aceea, autorul i-aluat tinerei suma de 110lei, un inel din aur ºiverigheta. La insistenþelevictimei, agresorul i-arestituit verigheta, nuînainte de a o obliga pefemeie la perversiuni sexuale. Fiind o zonãlãturalnicã, aflatã la periferia oraºului, tânãranu a fost auzitã denimeni. Poliþiºtii au reuºitsã dea de individ câtevaore mai târziu. Violatorulare antecedente penalefiind cercetat pentru loviriºi alte violenþe ºi port ilegal de armã albã.

În anul 2011, aînjunghiat ºi bãtut untaximetrist din Petroºani,fapte pentru care a fostcondamnat la trei luni deînchisoare cu suspendare.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Vochiþoiu versus Avram

Proces suspendat în defavoareasenatorului Haralambie Vochiþoiu

M artori lipsã, proces suspendat în defavoarea senatoruluiHaralambie Vochiþoiu. Senatorul se judecã cu directorul

societãþii de apã din Valea Jiului, Costel Avram, însã procesul afost suspendat ºi asta din cauzã cã au lipsit martorii. Instanþa nua admis cererea lui Vochiþoiu de a repune cauza pe rol.

Violatorul de la Dâlja s-a sãturat de puºcãrieD upã mai puþin de doi ani de stat dupã

gratii, violatorul din Petroºani care apândit o tânãrã, a bãtut-o, a tâlhãrit-o ºi apoiviolat-o sub un pod de la marginea oraºului,vrea cu tot dinadinsul în libertate.

Ne-au speriat ºi ne-am temut mereu deziduri ºi garduri ºi astapentru cã românii aufost mereu de parteacea mai rea a acestora,iar Europa de Est estesensibilã la astfel deacþiuni. Totuºi, sosit învizitã la Petroºani,ambasadorul Ungariei avrut sã ne vorbeascãdespre acest subiectextrem de sensibil alzilelor noastre. Existã ºio crizã între Guvernulromân ºi cel maghiarpe acest subiect, darambasadorul a fost clar.„Poziþia Guvernuluimaghiar este tranºantã.Aceºti oameni care vin

în Ungaria trebuie sã fieînregistraþi ºi sã intre înþarã conform UE ºi, dinacest punct de vederenoi facem acest lucru.În ultimele luni au venitpeste 150.000 de imi-granþi, iar gardul estemenit sã opreascãaceastã venire ilegalã ºiprin acest gard noi cre-dem cã încercãm sãfacem ceea ce trebuiefãcut, conform UE, înacest sens”, a declaratla Petroºani,ambasadorul UngarieiZaconyi Botond.

Iuliu Winkler, voceajudeþului Hunedoara înParlamentul Europeanºi membru al comu-

nitãþii maghiare dinRomânia a fost, însã, ºimai tranºant ºi ne-aexplicat de ce netemem noi de acelegarduri mai mult decâtalþii. „Eu cred cã trebuiesã distingem problemagardului, care este deevitat ºi este o soluþieproastã în Europa, maiales în Europa de Est.Un simplu gard nouãne aminteºte de cei 50de ani petrecuþi departea proastã a uneiCorite de Fier, pentrucã alþii au fost de parteabunã a acesteia ºi noide partea perdantã a ei.Sigur, nu te poþi substi-tui Budapestei! Noi sun-

tem în România ºifacem politicã pentruRomânia ºi, în cazulmeu, ºi pentru comuni-tatea maghiarã dinRomânia, de aceea,neputându-mã substituidecidenþilor dinBudapeste, spun unsingur lucru: astãzi,Europa a dat falimentîn problema migraþiei.Nu este o crizãungureascã, cu atât maipuþin româneascã, ciuna europeanã. Avemun cadru legislativ învechit, acordul de laDublin a fost fãcutacum 25 de ani ºirevãzut acum 10 ani,când toate acestelucruri ºi noi provocãrierau inexistente, deci,trebuie la Bruxelles sãvedem ce este de fãcut.Sã ne regãsim solidari-tatea pierdutã la nivelulUE ºi trebuie apoiîmpreunã, Budapesta ºiBucureºtiul sã aplicãmnoile soluþii, care azi nuexistã”, a spusIuliu Winkler,europarlamentar dinjudeþul Hunedoara.

Preºedintele UDMRKlemen Hunor a þinut, la rândul sãu, sãvorbeascã la Petroºanidespre acest subiectcare a inflamat politicaexternã a celor douãþãri. „Aceastã provo-

care pentru Europa nutrebuie sã ne despartã,pentru cã este unacomunã. Pun ºi euîntrebarea, dacã noi ne-am fi confruntat cu20 -50 de mii de intrãriilegale în þarã, cum ne-am fi comportat? Nuar trebui sã fie acesta unmotiv de rãfuialã întrecele douã state. Amimpresia cã, în toatãzona aceasta a Europeicentrale ºi de est, diplo-maþia parcã a dispãrurtîn câteva zile. Toatãlumea se ceartã cu toatãlumea ºi problema nuse rezolvã. Pânã laurmã, gardul nu nedesparte, cu toate cã, înaceastã zonã, lumea eraobiºnuitã cã, dacã seconstruieºte un gard, neînchide într-o zonã, saune separã. Nu esteîmpotriva românilor.Românii ºi oricecetãþean european, va

circula în continuare.Acest gard apãrãgraniþa exterioarã a UE.Într-o oarecare mãsurã,România va beneficia,aºa cum s-a vãzut înultimele 3 – 4 zile de laanunþ, cã ruta imi-granþilor s-a dus cãtreCroaþia. Croaþia pânãacum nu s-a confruntatcu acest val. În 24 deore nu mai are capa-citatea de a gestiona ºicei de acolo nu maisunt atât de vocali.Trebuie mai multãempatie ºi solidaritate ºiar trebui sã încercãm sãdãm o mânã de ajutor”,a precizat la Petroºani ºi Kelemen Hunor.

Cei trei demnitari auvenit în Valea Jiului laZilele Culturii magiare,manifestãri ce au avutloc în toate la Lupeni,Vulcan ºi Petroºani.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni 21 Septembrie 2015 Actualitate 3

Politicienii au ºtiutmereu cã Valea Jiuluise va depopula. A fostchiar un risc asumat,pe care acum îl vedemcu toþii. Dar cum aînceput totul? Simplu!În anii Comunismuluiaici au venit prea mulþioameni, mânaþi de un câºtig frumos însubteran. Populaþia acrescut simþitor, daracum, la 18 ani deprima disponibilizare,

vorbim despre un exodspre alte zone, iar astase ºtia demult ºi politi-cienii sunt singuriivinovaþi. Sociologii augãsit rãspunsul. „ValeaJiului, pânã în 1997,la marile disponibi-lizãri, a fost cunoscutãdrept o zonã de imi-graþie. A fost o zonãatractivã din punct deveere economic, pen-tru foarte multe per-soane din România.

Migraþia internã a fostfoarte puternicã, iarValea Jiului a fost unpol magnetic din acestpunct de vedere. Studiilespun asta ºi rãmâneantologicã o fazã pe careo rememorez: o fostãministrã a muncii de pe timpul lui Adrian Nãstase a spusîn sala de marmurã aprimãriei dinPetroºani, prin anii2000, cã Valea Jiuluiare o singurã soluþie, ºianume, pãrãsirea ei de cãtre populaþie. Se ºtia de atunci cãasta va fi soluþia”,spune Valentin Fulger,sociolog (foto).

Din pãcate, chiardacã ne temem de imigranþii strãini, carefug de rãzboi, scenariuleste doar utopic ºidesprins din filme. ªi

asta o aratã studiile, caºi realitatea durã. DeRomânia se tem toþiºi, mai grav, de ValeaJiului nu vrea nimenisã audã! Mai mult, noisuntem cei care amsperiat Europa, 4 milioane de românicâºtigându-ºi pâineapeste hotare, muncindmai mult sau maipuþin. „Dacã 1.600,sau 6.100 de refugiaþi,ar putea sã ne deapeste cap, astaînseamnã cã noi nusuntem la stadiul denaþiune. Dacã noi nuputem sã gestionãm o crizã cã 6.000 derefugiaþi pe care îiputem adãposti ºi leputem da hranã câtevaluni, înseamnã cã purºi simplu nu ne-amatins stadiul de dez-voltare pe care ar tre-

bui sã îl avem. Pe noiar trebui sã ne speriecã refugiaþii plâng cãajung din greºealã înRomânia”, a mai spussociologul ValentinFulger, profesor laUniversitatea dinPetroºani.

În 1997 Valea Jiului avea undeva la172.000 de persoane,iar astãzi, Valea Jiuluiacest conglomeraturban, nu mai aredecât 120.000 de persoane. Numai în

minerit lucrau 40.000de mineri, iar acumsunt lipsã la apel cam50.000 de oamnei.Este efectul politicii pe care au dus-o toateguvernele post-decem-briste ºi, aºa cum imigranþii plâng cândajung din greºealã înRomânia, toþi cei carevin în Valea Jiului seplâng cã vor sã plecespre alte zone.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

C ândva, în Valea Jiului veneau oamenide pretutindeni ca sã munceascã ºi sã

îºi întemeieze familii. Anii comunismuluiau însemnat exodul spre acest loc, iaracum, dupã un sfert de secol, populaþiamigreazã spre alte zone ale þãrii sau alelumii. Totul din cauza politicii ºi a politicie-nilor, iar psihologii spun cã asta se ºtia deprin anii 2000. Nu ar trebui sã ne sperie cãvin imigranþii la noi, ci cã ei plâng când setrezesc aici, din greºealã.

Europa a dat faliment!Ce spun maghiarii desprecriza refugiaþilor?A mbasadorul Ungariei, excelenþa sa Zaconyi Botond, preºedintele

UDMR Kelemen Hunor, dar ºi europarlamentarul IuliuWinkler au vorbit la Petroºani despre subiectul fierbinte legat deridicarea unui gard de sârmã ghimpatã la graniþa cu România.

Valea Jiului, de la miraj, llaa ddeeppooppuullaarree

Aceasta este pãrereaeuroparlamentaruluihunedorean IuliuWinkler care se aflã încentrul evenimenteloreuropene. Au trecut 25de la Revoluþia din aniul1989, iar România nu are o strategie energeticã pe caresã se muleze pentru aconstrui. Astfel, în timpce europenii vorbesc dedezvoltare în minerit, înRomânia e mai uºor sãpunem lacãtul, iar celmai elocvent exemplupentru Valea Jiului este cel al mineritului.

Indiferent cã este viabil sau neviabil,guvernanþii au decis cãe mult mai uºor sãînchidã decât sã luptepentru menþinerea aces-

tui sector de activitate. “Se pot face lucruri

importante pentrujudeþul Hunedoara înParlamentul Europeanpentru cã sunt o serieîntreagã de provocãri lacare România nu arãspuns. Spre exemplu,strategia energeticã aRomâniei, nu avem oasemenea strategie.Dezbaterea înParlamentul Europeanacum este destul dearzãtoare pentru cã sevorbeºte de o politicãcomunã a UniuniiEuropene, iar în acestcontext spre exempluenergiile clasice au oserie de duºmani în UE.Sunt voci care spun cãtrebuie sã trecem peenergie verde, ceea ce

nu este potrivit.Eficienþa energeticã,trebuie sã vedem cu cebani finanþãm anumiteprograme pentru cã eficienþa energeticã este un obiectiv foarteimportant ºi el se poateobþine cu centralele termice pe cãrbune.Am fost la o sesiune delucru în Polonia undeexistã foarte avansatetehnologii ºi cercetareavansatã pentruobþinerea de tehnologiinepoluante pe bazã decãrbune”, a declarateuroparlamentarul IuliuWinkler, la Petroºani.

Mineritul trebuie subvenþionat ºi va fisubvenþionat dupã anul2018, dar nu pentruînchidere ci pentrufuncþionarea pe viitor.Acestea sunt semnaleletrimise de ComisiaEuropeanã þãrilor care au încã aceastãindustrie. Polonia ºiSpania deja au întocmitdocumentaþiile, iar înRomânia, pentru

politicul de laGuvernare etse multmai importantã trecereapeste anii electorali.

“Vorbim despreînchidere ºi acum câþivaani a fost o decizie justificatã de a închideparþial acele mine carenu puteau sã devinãperformante în ValeaJiului. Astãzi trebuievorbit nu numai demine, nu numai de con-tinuarea subvenþionãriiºi va ajunge din nou petapet aceastã chestiune,continuarea sub-venþionãrii mineritului ºiextracþia cãrbunelui înîntreaga UniuneEuropeanã, deocamdatãavem situaþia sigurãpânã în 2018 apoi vatrebui sã punem dinnou pe tapet ºi deja auînceput discuþiile, ºtimcã avem parteneri înSpania, Polonia carevor susþine acest obiec-tiv. Ce lipseºte în ValeaJiului este vorba de oinfluenþã în cercurile dinBucureºti care decid.Dupã 20 de ani nuavem o strategie ener-geticã în România, daratunci când o vom aveavom avea o bazã pentrucã anul trecut a fostlansatã în dezbaterepublicã, din punctulmeu este o variantãbunã, dar dacã vorbimde o strategie pe carenu doar un Guvern oadoptã ci ºi Parlamentulo dezbate ºi o adoptãatunci realist este sãvorbim de perioada dedupã alegerile de anulviitor, pentru cã acestparlament în acestmoment este unParlament incapabil dea adopta orice act

care sã fie în favoareaindustriei ºi economieiromâneºti”, a mai spuseuroparlamentarul.

Strategia energeticãa României trebuia sãfie finalizatã de maibine de un an, iarreprezentanþii ministe-rului spun cã acumlucreazã la cel de-alpatrulea caiet de sarcinipentru licitaþie, încondiþiile în care þãriprecum Polonia ºi-au stabilit de mult prioritãþile, iar laBruxelles negocierile lor sunt constante ºicoerente.

ªi reprezentanþiiMinisterului Energieisusþin cã în România nuexistã o coerenþã înacest domeniu.

“Polonia are o viziune, ºi-a fãcut studiile, ºi-a fãcut strategii, atunci cândmerge la Bruxelles arecoerenþã, iar ce seîntâmplã acasã la ei deasemenea are coerenþã.Au interese strategice.Eu nu vãd în Româniainterese strategice. Tot vorbim de proiectestrategice, din acestpunct de vedere vã rogsã mã credeþi cã amniºte dezamãgiri profunde. Am fost ºi laparlament ºi am vãzutcum se pune problemaºi acolo în comisii. Nu existã nici acolo oviziune ºi nu poþi sã teduci la Bruxelles sãsusþii ce?”, a declaratElena Popescu, directorîn Ministerul Energiei,potrivit Radio-RomâniaActualitãþi.

Din anul 2007, când a fost aprobatã,prin HG 1069/2007,

Strategia energeticã a României pentruperioada 2007 – 2020,nu s-a mai pus la punctnicio alta.

Fostul ministru alEnergiei, RãzvanNicolescu susþine cãactuala conducere adepartamentului ar fitrebuit sã lucreze cufosta echipã ce elaborastrategia energeticã aþãrii, acesta susþinândcã în România nu existãvreo firmã specializatãîn acest sens.

“Nici o firmã dinRomânia nu poatepropune o echipã deproiect superioarã celeicare lucra ºi care a fostpublicatã odatã cu documentul privindstarea sectorului. Erauacolo ºefi de firme deconsultanþã, ºefi debãnci, oameni cu mareexperienþã în energie ºinevirusaþi de diverseinterese, reprezentanþiai mediului academic,etc. Trebuia continuatcu acea echipã la care se mai adauga profesorul Kapros, ºeful echipei care deþinemodelul Primes utilizatde Comisia Europeanãîn studiile sale deimpact. Acesta îºidãduse, de altfel, acordul”, spune fostulministru al Energiei,Rãzvan Nicolescu.

Fostul ministru este de pãrere cã anul acesta nu va fielaboratã strategia energeticã a þãrii.

“Dacã se mergea pe aceastã abordare,strategia ar fi fost gata pentru dezbatere publicã la începutul luiaprilie ac. Sunt convinscã nu vom avea strategia revizuitã anulacesta. Anul urmãtoreste unul electoral, cudouã rânduri de alegeri.Va fi greu de obþinut unconsens”, mai susþineNicolescu.

În elaborarea strategiei energetice artrebui sã se þinã cont ºide normativeleeuropene.


M odificãrilefãcute de cei

care locuiesc la bloc,de multe ori chiar cusacrificarea unor ele-mente de rezistenþã,pun în pericol întreg-ul imobil.

Dupã abolirea legiicomuniste care interziceaînchiderea balcoanelorpentru a nu fi afectatãvizual arhitectura stradalã,mii de locuitori ai Vãii autrecut la închiderea aces-tora, în vederea extinderii"spaþiului vital". Dinpãcate, acþiunea a fost

executatã total alandala,în nici un bloc de locuinþeneexistând în prezentdouã balcoane asemãnã-toare.

De la un etaj la altul,materialele folosite suntradical diferite. În timp ceunii, mai cu bani, au alesmodernele termopane,alþii ºi-au zidit "cutiile dechibrituri" exterioare culemne, cãrãmizi, plãciprefabricate sau cornieredin fier. În plus, foartepuþini dintre proprietariibalcoanelor transformateîn sere au respectat toateprevederile legale. Potrivitlegilor în vigoare de ani

buni, pentru a închide un balcon este necesaracordul primãriei pe raza cãreia domiciliazãproprietarul, dar ºiobþinerea unei autorizaþiide construcþie.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Septembrie 20154 Actualitate Actualitate 5

Rezervanaþionalã, arsãcu stricteþeM inisterul Energiei are

în vedere constituireaunei rezerve naþionale dehuilã prin care sã se asigurefuncþionarea termocentralelorMintia ºi Paroºeni în perioa-da de iarnã.

Stocurile de cãrbune ale celordouã termocetrale sunt aproapede zero, iar în aceste condiþii nupoate fi asigurat agentul termic înperioada rece.

“Rezerva naþionalã face

referire la o anumitã cantitate decãrbune care va intra îndepozitele termocentralelor ºi vafi folositã doar în condiþii extremde stricte”, a declarat Petre Nica,preºedintele Sindicatului Muntele.

Pentru a funcþiona la parametrinormali, cele douã termocentraledin cadrul Complexului Energetic

Hunedoara ar avea nevoie deaproximativ 5000 de tone dehuilã în fiecare zi. Lipsa utilajelor,dar ºi forþa de muncã destul deîmbãtrânitã contribuie laaccentuarea deficitului de materieprimã. Astfel, unitãþile miniere dinValea Jiului produc undeva la4000 de tone de huilã zilnic, cu1000 mai puþin faþã de necesaruloptim. Lunar, asta înseamnã undeficit de 30.000 de tone.

Anul trecut, pentru a depãºisezonul rece în condiþii optime aavut nevoie de peste nevoie depeste un milion de tone de huilã.Perioada pentru care a fost estimatã prognoza a fost 1octombrie 2014-31 martie 2015.


Edilul municipiuluiPetroºani susþine cãmaghiarii din Ungaria artrebuie sã fie un exem-plu pentru orice poporpentru modul în care îºisusþin punctele devedere. Ridzi considerãcã tradiþiile fiecãrei etniitrebvuie respectate ºitransmise generaþiilorviitoare pentru cã deacest lucru depindesupravieþuirea unei identitãþi.

“Este un evenimentimportant pentru comu-

nitatea maghiarã, dar lafel de important ºi pen-tru municipiul Petroºaniºi sunt convins cã modulîn care vom reuºi înPetroºani ºi în ValeaJiului sã trãim împreunã, sã muncimîmpreunã de peste150 de ani poate fi luatdrept model pentruîntreaga þarã ºi pentruîntreaga Europã. Faptulcã comunitateamaghiarã din Petroºanieste cea mai importantãcomunitate a cetãþenilor

de altã etnie decât cearomânã nu face altcevadecât sã ne dea ocaziasã apreciem importanþaacestei comunitãþi.Drumul României spreEuropa trece prinUngaria ºi cred cã nuam greºit pentru cã neuitãm ºi acum cu admiraþie cum poporulmaghiar îºi susþineinteresele naþionale sauinteresele cetãþenilorcare sunt minoritari ºi

cred cã în aceastã nouãsituaþie sau construcþieeuropeanã este foarteimportant sã îþi susþiipunctul de vedere cuargumente ºi cu înþelep-ciune ºi multã inteligenþãºi cu siguranþã atuncivom avea câºtig decauzã. Este foarteimportant ca tradiþia ºicultura maghiarã sã setransmitã mai departegeneraþiilor viitoare ºicred cã efortul este cu

atât mai mare cu câtobservãm cã în ultimiiani numãrul româniloreste într-o scãdere alar-mantã ºi atunci efortulpe care noi trebuie sã îlfacem pentru a pãstra ºia transmite mai departecopiilor noºtri acestetradiþii ºi aceste valori vatrebui sã fie mai mare”,a declarat Tiberiu IacobRidzi, primarul munici-piului Petroºani.

Cum poate fiîmbunãtãþiþã viaþa comunitãþilor maghiaredin Valea Jiului la asta aîncercat sã rãspundãambasadorul Ungariei laBucureºti, Excelenþa SaZákonyi Botond.

“Am venit laPetroºani ºi la Lupenipentru cã pentru fiecareambasador comunitatearespectivã din þararespectivã trebuie vizi-tatã ºi sã ia contact cuaceºtia. Aici este aceastã

expoziþie culturalã, con-cert, am vorbit desprecum putem sã creemcondiþii mai bune pentrumaghiarii din ValeaJiului”, a declarat, laPetroºani, ambasadorulUngariei la Bucureºti,Excelenþa Sa ZákonyiBotond.

În Valea Jiului trãiescaproximativ 6500 demaghiari. Aceºtia se vor bucura de diferiteactivitãþi în cadrul zilelorcomunitãþii maghiarecare se vor derula pe totparcursul sãptãmânii.


I deea ca toþi pensionarii care

au lucrat în condiþiigrele sã fie reuniþiîntr-un partid n-adispãrut, iar câþivaortaci din ValeaJiului au începutdemersurile de aînfiinþa prima for-maþiune politicã.

Adeziuni ar fi suficiente susþine unul dintre iniþiatoriiproiectului, bani de a-lduce la capãt nu preasunt.

“Ar fi un partid alpensionarilor dinminerit ºi siderurgie,este mai uºor sã neconcentrãm pe judeþulHunedoara, însã el va fideschis tuturor pensio-narilor. La statut ºirestul documentelor selucreazã de mai multtimp, dar nu prea avemºi capitalul necesar”,spune Paul David, unul dintre iniþiatoriiproiectului. Ortacii suntîncurajaþi ºi de faptul cãîn judeþul nostru suntfoarte mulþi pensionari

care au muncit încondiþii grele de muncãºi au aceleaºi problemecu pensiile.

„Sunt siderurgiºtii,minerii de la minele decupru ºi aur din zonaDevei. Sunt o serie depensionari care ar fidornici sã se înscrieîntr-o formaþiune caresã le reprezinte intere-sele ºi aici nu mã referdoar la cei care au fostîn grupa specialã ci lamai toþi. Reuniþi într-unpartid serios sunt con-vins cã altfel am puteadiscuta cu guvernanþii ºin-am mai fi la mânalor”, mai spune David.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Incoerenþa guvernanþilor omoarã cãrbunele

Europenii fac modernizãri în minerit, românii le închid

Un municipiu plin de “arhitecþi”

“Drumul României spre Europa treceprin Ungaria”. Declaraþia îi aparþine

primarului municipiului Petroºani TiberiuIacob Ridzi, care spune cã încã dinainte deaderarea României la Uniunea Europeanãromânii trebuiau sã tranziteze Ungariapentru a ajunge pe teritoriul UE.

Mai fac un pas pentru partid

Tiberiu Iacob Ridzi: Drumul României spreEuropa trece prin Ungaria

P arlamentul României, incapabil pânã dupã alegerile de anul viitor

sã ia decizii pentru þarã. În timp ce toateþãrile care au minerit cautã soluþii pentru a dezvolta aceastã industrie ºi fac cercetãripentru a combate poluarea, în România, factorii de decizie de la nivel înalt nu suntcapabili sã ia o decizie.

“Conform noilor date pub-licate de OECD, OrganizaþiaMondialã a Muncii, ComisiaEuropeanã ºi InstitutulNaþional de Statisticã, raportulîntre salariu ºi pensie este, înmedie, relativ egal pentrucontribuabilii din România ºicei din UE.

Valorile nominale, însã,sunt diferite — un pensionarromân din anul 2050 vaprimi 294 euro pensie lunarã,dacã salariul sãu înainte depensionare va fi de 1.000euro, în timp ce un pensionardin UE va primi, în medie,1.170 euro pensie lunarã în2050, dacã salariul sãu

înainte de pensionare va fi de 3.000 euro”, sespune în studiul realizat de EY România.

Potrivit documentului, pensia medie lunarã înRomânia este în valoare de200 euro, în timp ce înGrecia este de 882 euro, iarîn Franþa de 1.032 euro.

“În consecinþã, 35% dintrevârstnicii români prezintã risc de sãrãcie ºi excluziunesocialã, aproape dublu faþã deUniunea Europeanã înansamblu, unde 18,3% dintrevârstnici se aflã în aceastãsituaþie”, potrivit studiului.

Populaþia activã a globuluia ajuns la 5 miliarde delocuitori, atrag atenþiaspecialiºtii EY. Deºi nu sevor pensiona toþi odatã, opersoanã are nevoie, înmedie, de economii pentruperioada de pensionare de cel puþin 100.000 dolari sauchiar de mai mult în economiile dezvoltate.

Analiºtii EY folosesc infor-maþii publicate de guverne, deautoritãþi responsabile cu ela-borarea de politici publice, deorganisme de reglementare,

de jucãtorii din sectorul depensii ºi de angajatori.

'Acestea evidenþiazã faptulcã toate organizaþiile din sectorul pensiilor vor finevoite sã colaboreze maistrâns, pentru a îmbunãtãþisituaþia financiarã a clienþilorlor, pe mãsurã ce în peisajulpensiilor are loc o schimbarefundamentalã, trecându-se dela concentrarea pe beneficiidefinite la cea pe contribuþiidefinite', mai aratã studiul.

Potrivit EY, sectorul privatva juca un rol important înstabilirea de viziuni ºi strategii,deoarece furnizorii dispun deexperienþa, dar ºi de infras-tructura necesare abordãrii cusucces a provocãrilor legatede distribuþia pensiilor.

În România, EY are peste650 angajaþi din România ºiRepublica Moldova ºifurnizeazã servicii integrate deaudit, asistenþã fiscalã, asis-tenþã în tranzacþii ºi servicii deasistenþã în afaceri cãtre com-panii multinaþionale ºi locale.

AGERPRESAGERPRES

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Septembrie 20156 Actualitate

Trei sferturi dintreangajaþii românistau la muncãîntre 30 ºi 40 deore pe sãptãmânã

T rei sferturi dintreangajaþii români stau

la muncã între 30 ºi 40 deore pe sãptãmânã, iaraproape 22 de procentedepãºesc 40 de ore, potrivitdatelor Institutului Naþionalde Statisticã (INS).

Pe medii de rezidenþã,diferenþieri importante se con-statã în cazul persoanelor carelucreazã 30-40 ore pe sãp-tãmânã, în sensul cã frecvenþaacestor persoane este de 1,3 orimai mare în urban decât în rural."Un program obiºnuit de lucru

care depãºeºte 40 ore sãptãmâ-nal se întâlneºte mai frecvent încazul bãrbaþilor (25%), decât alfemeilor (17,6%), acestea dinurmã prezentând o pondere maimare doar în cazul activitãþilorcare necesitã un program delucru de sub 40 ore pe sãp-tãmânã", se aratã în document.

Potrivit INS, pentru persoanelecu nivel primar de instruire obsta-colele în gãsirea unor locuri demuncã decente sunt mainumeroase. "De aceea, aceastãcategorie de persoane deþinecele mai mari ponderi ale celordouã extreme: numãr mai redusde ore de muncã, sub 30 ore pesãptãmânã (11,4%) ºi numãrprelungit de ore de muncã,peste 40 ore pe sãptãmânã(39,2%). Mai puþin de jumãtate(49,4%) dintre persoanele cunivel primar de instruire lucreazãcu program obiºnuit de lucru, de30-40 ore pe sãptãmânã",informeazã instituþia.

Profesoriicer salarii mariÎ ntre 3000 ºi 5000

de lei. Cam atâtacâºtigã inspectoriiºcolari de la ISJHunedoara.

Veniturile diferã înfuncþie de vechime,funcþie, dar ºi comisiiledin care fac parte.

Astfel cã inspectorulgeneral al ISJ HunedoaraMaria ªtefãnie a obþinutîn anul 2014, suma de36797 de lei, asta însem-nând undeva la 3066 delei pe lunã. La aceastãsumã s-au mai adãugat ºi altele. Pentru cã Mariaªtefãnie a fost ºi manager al unui proiect aîncasat 6565 lei ºi încã5619 de lei din posturade expert la AJOFM Clujpe un proiect POSDRU.

ªi de la Instituþia

Prefectului a mai primit osumã de bani de 780 delei ca având funcþia demembru în comisia deatribuire denumiri.

Marta Mate inspectorulºcolar adjunct al ISJHunedoara a încasat înanul 2014 suma de38046 lei, adicã 3170 leilunar. Aceasta a maiobþinut ºi 50 de lei dindrepturile de autor alLBW - EdituriSpecializate SRL.

Pentru cã este ºi consilier orientare în carierã la SC CognitromSRL, Cluj-Napoca MartaMate a încasat în 2014suma de 5835 RON.

Profesorii vor ºi ei sã li se creascã salariile,asemenea colegilor lordin sãnãtate.

Guvernul le-a propussindicatelor din Educaþieca mãrirea cu 10% asalariilor profesorilor sãse facã de la 1 decembrieanul acesta.


Risc de sãrãcie ºi excluziune socialã pentru35% dintre vârstnicii româniP este o treime (35%) dintre vârstnicii români

prezintã risc de sãrãcie ºi excluziune socialã,aproape dublu faþã de Uniunea Europeanã în ansam-blu, în condiþiile în care pensia medie lunarã înRomânia este în prezent de 200 euro, comparativ cuGrecia - 882 de euro sau Franþa - 1.032 de euro,potrivit unui studiu de specialitate dat publicitãþii. ÎnUE, 18,3% dintre vârstnici se aflã în aceastã situaþie.

L iberalii au adoptat sâmbãtã, în cadrul

ºedinþei Ligii Aleºilor Locali,o rezoluþie privind necesi-tatea adoptãrii unui Cod deIntegritate pentru FuncþiilePublice, pentru încurajareaintegritãþii ºi prevenireacorupþiei la nivelul tuturorfuncþiilor publice, elective saunumite, locale sau naþionale.

Potrivit PNL, dat fiind numãrulmare de acte normative cu privirela regimul incompatibilitãþilor ºiconflictelor de interese, este obligaþia Parlamentului, în calitatede unicã autoritate legiuitoare, sãadopte o legislaþie coerentã ºi unitarã, prin codificarea, într-unsingur act normativ a tuturorprevederilor în domeniu, se aratãîn documentul adoptat.

"PNL considerã cã este o datorie a întregii clase politice faþãde cetãþenii care acordã încrederecandidaþilor propuºi sã adopte unCod de Integritate pentru FuncþiilePublice, care va asigura aplicareaunitarã a legislaþiei privind incompatibilitãþile ºi conflictele de

interese, asigurând tratamentulegal în faþa legii. PNL va realizatoate demersurile în vederea concretizãrii Codului de Integritatepentru Funcþiile Politice ºi solicitãtuturor partidelor parlamentare sãîºi exprime public poziþia faþã denecesitatea adoptãrii în regim deurgenþã a Codului", prevederezoluþia.

Potrivit rezoluþiei, codul trebuiesã conþinã în mod clar o serie deprincipii, dar ºi de mãsuri concreteîn vederea realizãrii unui mediupublic etic ºi integru.

Partidul Naþional Liberal îºi afirmã deschiderea faþã de oricecontribuþii pentru îmbunãtãþireaproiectului, liberalii susþinândadoptarea actului normativ înParlament pânã la 1 noiembrie,astfel încât sã poatã fi aplicat laalegerile parlamentare din 2016.

AGERPRESAGERPRES

A fost selectatã dinsute de copii de vârstaei ºi a reprezentatValea Jiului, teatrul dinPetroºani, pentru cãactorii de acolo aureuºit sã o coordonezeºi sã o canalizeze spreacest domeniu, dar ºiClubul Copiilor, acolounde a ajuns pentru cãvoia sã facã ceva întimpul liber.

Oltina este încã uncopil inocent, darpoate cã tocmai acestaspect a contat atuncicând a fost selectatã sãse alãture genericului.„Din opt sute ºaizeci ºiceva de candidaþi amfost seclatatã ºi amjucat alãturi de TudorFilimon, cunoscut caNea Popa din serialulLa Bloc, cu AurelianTemiºan ºi Monica

Davidescu. A fost oexperienþã minunatã,pe care nu o sã o uittoatã viaþa. Am jucatîn filmul de lungmetraj, într-un rolsecundar. Eram Corinaºi, pe lângã, am avut ºi un rol principal în filmul Frica”, spune Oltina.

Oltina a venit laClubul Copiilor cu gândul sã se înscrie lametaloplastie, lucru ceîl face ºi am, dar adescoperit repedecolaborarea cu actoriide la teatrul dinPetroºani, a fostsusþinutã ºi încurajatãºi a ajuns aici. Este uncopil atent ºi modest ºie timidã, dar poate cãtocmai acest lucru i-aajutat. „Am fost timidãcând m-am dus la

prima întâlnire pentruworkshop. Eu nu vor-beam cu restul copiilorºi nici nu mã bãgam înseamã, iar regizorul avãzut cã eu observlucruri ºi datoritã acestui fapt am primitrolul din Frica, rolulprincipal. Acum 5 animã gândeam sã facmetaloplastie, iarMihaela Cioc fãcea otrupã de teatru, undeîntâmplãtor am jucatrãþuºca cea urâtã. M-au vãzut cei de laTeatrul Dramatic I. D.

Sîrbu ºi aºa am pornitºi la teatru”, mai spuneOltina Lungu.

Mihaela Cioc ºi-apremiat sâmbãtã toþicopiii care anul trecutau obþinut rezultate ºia avut foarte mulþi.Fiecare a contribuit cucâte ceva ca sã seremarce. Fie cã a fost vorba despre arteplastice, despre metaloplastie, sau deteatru, dar Oltina esteacum în prim-plan. ªiasta pentru cã a reuºito performanþã

uluitoare pentru uncopil, fiind selectatãdupã mai multe probela care a s-a descurcatexcelent. „De fiecaredatã când voorbesc deacest copil, vorbesc cuemoþie. A arãtat de labun început sã este uncopil deosebit, atitu-dine, perseverenþã,ambiþie. Ea esteun exemplu pen-tru toþi. Nu se dãbãtutã! Merge laþintã, acolo undeîºi propune ºi, cugândul cã va reuºiºi chiar asta face.Toþi au fost timizi,nu doar Oltina,când au venit aiciºi nici nu mãpriveau în ochi,dar eu le-am fostprietenã ºi i-amîncurajat mult ºiiatã, zic eu, amreuºit”, spuneMihaela ªtefaniaCioc, profesorulde la ClubulCopiilor,

Totul a fostposibil ºi graþie

colaborãrii cu actoriide la I.D Sîrbu dinPetroºani. Ei au venitla Club, i-au îndrumatºi i-au canalizat pefiecare dintre ei. Auajutat-o mult ºi peOltina ºi colaborareaeste de viitor, pentrucã ºi în acest an vor continua sã îiinstruiascã pe cei mici.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Septembrie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 14.60 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 4,5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

Oltina – roluri principale pe generice naþionaleA re ochi albaºtri ºi o privire inocentã,

dar un curaj nebun, moºtenit poate,din familie, dar are mult talent. OltinaLungu a ajuns sã joace în aceastã varãîntr-un film alãturi de nume consacrateale scenei româeºti.

Rezoluþie pentru adoptarea unui cod deintegritate pentru funcþiile publice

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Septembrie 20158 Sport

Cât s-au „luptat”(!)unii sã scoatã educaþiafizicã din ºcoli, ºiparcã nu le-a ieºit cumar fi vrut. Se mai facesport în ºcoli, atât la

nivel gimnazial, cât ºiliceal.

Existau pe vremuri(cam) demult apuse, oserie de antrenori cureale veleitãþi de

descoperitori de talente. Ei bãteaumaidanele urbei, dintr-o colonie într-alta, pasiuneafiind pusã înainteaoricãrui interes.

Unul dintre aceºtia,poate cel mai pasionat, a fost Cibi Braun-Bogdanprin anii `40. El ascotocit în acei ani de

rãzboi cotloanelePetroºaniului, scoþândla suprafaþã jucãtoricare mai târziu aufãcut fala echipei Jiulîn anii `50. La fel aprocedat în anii `50-`60 Vasile Lazãr,apoi a urmat MarcelGolgoþ, RomulusLeca, Teodor Trifa,Ernest Ilea.

Prin cartiere, print-

re blocuri, prin curþileºcolilor. S-a mai gãsitcâte ceva...

Acum, cã tot aînceput anul ºcolar,oare mai este cinevainteresat de aºa ceva? Nu ºtiu dacãmai sunt antrenori cu astfel de pasiune,dar sursa tot pe aici se aflã.

Ia mai vedeþi!

Henþ cu mâna

Cãutãtorii pe maidanul de altãdatã...

Camp. Naþional Jun. II (gr. 1999-2001)

La discreþia gazdelor Dupã victoria clarã din prima etapã,

30-18 cu echipa din Drobeta Tr. Severin,petroºenencele au avut parte de un duº rece laSlatina, echipã ce ºi-a revenit dupã înfrângerea(19-28) din prima etapã de la Caracal.

Echipa lui Daniel Brânzãu n-a mai arãtatprospeþimea din primul joc, fiind surprinsã încã din prima reprizã, când oltencele au condus cu 16-8.

„Oboseala acumulatã pe drum ºi jocul dur al gazdelor au fost principalele elementecare au dus la insuccesul echipei noastre”, adeclarat Daniel Brânzãu, antrenorul CSSP.

L a finele anilor `50, încadrul ªcolii Sportive

de Elevi (ª.S.E., actualCSSP) Petroºani exista o puternicã miºcare handbalisticã, atât la masculin, cât ºi la feminin.

Astfel, în toamna lui 1960 – exact acum 55 de ani!– echipa femininã, cuantrenorul Eugen Bartha latimonã, lua startul care va duceechipa în Divizia „A”.

Dupã ce va depãºi faza pezonã, echipa din Petroºani va

câºtiga pe 3 iunie 1961, laCraiova, meciul de baraj cuFaianþa Sighiºoara, cu 7-6

(golul victoriei fiind marcat în prelungiri!), cu o echipã care a fãcut istorie: Lia Duncea, Maria Cãtãrãu(portari), Sanda Rãdulescu,Viorica Ogneanu, MargaretaBacoº, Gabriela Vârlan,Magdalena Nemeº, ElenaCalotã, Clara Eisler, MariaIanoºi, Zoriþa Sughiþchi, AliceTudor, Ana Maier. A fost unadintre cele mai frumoasemomente ale handbalului dinValea Jiului, echipa de atuncirezistând multã vreme la nivelul Diviziei „A”.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

FOTBAL, CAMP. JUDEÞEANDE JUNIORI “D” -

EDIÞIA 2015-2016 - TUR

ETAPA A 2-A, 16 SEPT. 2015LPS Tg. Jiu – CSS Craiova 15-21HCM Craiova – CSS Caracal 21-32LPS Slatina – CSS Petroºani 33-22CSS D.T. Severin a stat

ETAPA A 3-A, 19 SEPT. 2011CSS Caracal – LPS Tg. JiuCSS Petroºani – HCM CraiovaCSS D. T. Severin – LPS SlatinaCSS Craiova stã

CLASAMENT1. CSS Caracal 2 2 0 0 60-40 6p.2. LPS Slatina 2 1 0 1 52-50 3p.3. CSS Petroºani 2 1 0 1 52-51 3p.4. HCM Craiova 2 1 0 1 45-45 3p.5. CSS Craiova 2 1 0 1 31-39 3p.6. LPS Tg. Jiu 1 0 0 1 15-21 0p.7. CSS D. T. Severin 1 0 0 1 18-30 0p.

Acum 55 de ani (1960) echipa dehandbal S.S.E. Petroºani lua

startul spre Divizia „A”!

Echipa învingãtoare a barajului de la Craiova (1961): Sanda Rãdulescu, Lia Duncea, Viorica Ogneanu, Maria Ianoºi,

Elena Calotã, Magdalena Nemeº, Gabriela Vârlan

Profesorul Eugen Bartha înconjurat de elevele sale, dupãvictoria calificãrii în Divizia „A” (1961)

cvj nr 947, luni21 septembrie

Documents