cvj nr. 739, joi 13 noiembrie 2014

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 739

Joi, 13 Noiembrie 2014

Un întreg parc auto afost defãºurat la prima orãa dimineþii pe platoul dinfaþa Casei de Culturã IonDulãmiþã din Petroºani,peste drum de primãrie. Afost vorba despre utilajelece ne sunt necesare ladeszãpezire ºi care aparþinfirmei care a câºtigat lici-taþia. „Facem o prezentareºi o inspecþie, în acelaºitimp, a utilajelor dedeszãpezire pe care leavem ºi firma care acâºtigat aceastã licitaþieeste prezentã aici ºi cu

personal ºi cu utilaje ºi cuprogramul de intervenþiepentru momentul în care

vor cãdea primii fulgi denea”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primar Petroºani.

Deszãpezirea de laPetroºani o va face o firmãdin Timiºoara în urmãtorii4 ani ºi asta în urma uneilicitaþii la care au luat partemai multe astfel de socie-tãþi comerciale de profil.

„Firma se numeºteEolian Energy SRL. Estefirma care a câºtigat aceastãlicitaþie la care au participat6 firme. Anul acesta sumaalocatã pentru deszãpezireeste de aproximativ 3 mili-arde de lei vechi ºi toate

aceste utilaje, plus alte douãbuldo-excavatoare ºi auto-basculante care nu au fostaduse acum aici, vor inter-veni la deszãpezirea oraºuluipe timp de iarnã”, a maiadãugat primarul municipiului Petroºani.

Cum se va facedeszãpezirea propriu-zis nedexplicã chiar cei care aucâºtigat licitaþia „Acþionãmatât manual, cât ºimecanic, inclusiv petrotuare. Avem materialantiderapant, nisip, sare,clorurã de calciu, cu carevom acþiona pe centrul

civic, pentru evitareaîngheþului ºi, în principal,ne vom axa foarte mult pestrãzile ºi trotuarele ce ducspre instituþiile publice,ºcoli, ºi, desigur, spitaldupã care vom acþiona ºipe trotuarele lãturalnice”, aspus ºi Melinda Rogobete,director Eolian EnergyPetroºani, firmã dedeszãpezire.

Iarna care vine, spun ceicare au fãcut aceastãdemonstraþie de forþe, nune va lua pe nepregãtite ºinu mai rãmâne decât sãningã. Acum, spun ceicare vor face deszãpezirea,accentul se va pune pezona de centru a oraºului,acolo unde nu vor încãpeape aleile pietonale utilajelede deszãpezire, dar ºi tro-tuarele, ce vor fi degajatemanual.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

A “dezertat”, speriat de subteran

M unca de miner a fost una istovitoare pentru unul dintretinerii angajaþi în cea de-a doua tranºã din acest an.

Dupã câteva zile în care acesta a intrat în subteran, s-a speriatde condiþiile de lucru ºi a renunþat. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 2-A2-A

Poate sã vinã iarna!

La Vulcan,deszãpezirecu Pregoterm

L a Vulcan inspecþiatehnicã a utilajelor

de deszãpezire este peultima sutã de metri ºinãmeþii vor fi îndepãr-taþi la timp de cei de laPregoterm.

Primarul Gheorghe Ilesusþine cã a mers pe mânafirmei pe care o are în subordine ºi le promite celordin Vulcan strãzi deszãpezite petot parcursul iernii. În scurttimp, primarul Gheorghe Ilespune cã va ieºi cu utilajele dedeszãpezire ºi le va faceinspecþia, pentru a demonstracã este pregãtit ºi cã iarna nuva fi o problemã la Vulcan.

„Activitatea pentru la iarnãeste rezolvatã printr-un pro-gram de deszãpezire în Vulcanºi utilajele sunt asigurate decãtre Pregoterm ºi primãriaVulcan. Avem acest contract cuPregoterm ºi în tot municipiulVulcan este un program foartebine dezvoltat pe strãzi, cartiere,

ca sã nu rãmânã nicio stradãnecurãþatã. Avem pregãtit dejanisipul pentru întreaga iarnã ºisare ”, a declarat Gheorghe Ile,primarul municipiului Vulcan.

Tot pentru o demonstraþiepublicã, Gheorghe Ile spune cãva scoate utilajele la paradã pebulevardul central al oraºului, iaracum se fac ultimele revizii.„Vom ieºi cu toate utilajele gataverificate ºi vom face un raportla aceste utilaje sã vedem dacãsunt corespunzãtoare. Noi amfãcut reviziile la toate ºi le vomscoate pe Bulevard ca sãdemonstrãm cã avem celenecesare pentru iarnã”, a maiadãugat primarul Gheorghe Ile.

ªi cei din municipiul Vulcansusþin, la fel ca la Petroºani, cãiarna ºi zãpezile nu îi vor gãsipe picior greºit, atâta timp câteste asigurat stocul de materialantiderapant, dar ºi utilajele.


M unicipiul Petroºani este pregãtit pentruiarnã. Tiberiu Iacob Ridzi a fãcut miercuri

dimineaþã o demonstraþie de forþã ºi a adus în faþaprimãriei toate utilajele ºi toþi oamenii care voravea în grijã deszãpezirea drumurilor. Iarna nu neva prinde nepregãtiþi, cel puþin la nivel declarativ.

S ubteranul,închis încet, dar

sigur. Nu doaractivele de lasuprafaþã a unitãþilorminiere neviabile vordispãrea, ci ºi celedin subteran.

Închiderea unitãþilorminiere neviabile este unlucru care nu se poate evita.Conducerea SocietãþiiNaþionale de Închideri MineValea Jiului spune cã acestelucrãri se deruleazã conformprogramului de închidere,fãrã a afecta producþia.

“Programul de închiderepentru activitatea de subteran se deruleazã conform proiectelor deînchidere. Activitatea în subteran ºi închiderea dinaceastã perioadã nuafecteazã eventualelereserve de carbune care potfi exploatate, inclusiv lamina Petrila. La activitateade suprafaþã se va începecu clãdirile care sunt instabile din punct devedere al construcþiei, aufost evaluate ºi sunt clãdirilecare nu se utilizeazã lamomentul actual”, adeclarat Aurel Anghel,directorul general al

SNÎMVJ. Deºi autoritãþile petrilene

ºi conducerea societãþii care închide minele fac totposibilul pentru a menþineactivitatea, un rãspuns oficial încã nu a fost emis.

“Am fãcut toate calculele,atât echipa noastrã tehnicãcât ºi a minei Petrila în acelpunct de vedere trimis cãtreDepartamentul de Energieam dat toate elementeletehnice care sa ne ducã lacontinuarea activitãþii lamina Petrila”, a mai spussursa citatã.

În data de 22 februarie2012 prin Decizia nr. C(2012) 1.020/2, Comisia

Europeanã a autorizatRomânia sã acorde din fondurile publice un ajutorde 1.169 milioane RON,aproximativ 270 de milioa-ne de euro, în vedereaînchiderii minelor de cãrbune necompetitive dintrei unitãþi deþinute deCompania Naþionalã aHuilei SA Petroºani,denumita în continuareCNH S.A., pe perioada2011-2018. Având în vedere obligaþiile asumate de GuvernulRomâniei cu instituþiileinternaþionale, privindreducerea arieratelorCNH SA Petroºani,

începând cu 01.11.2012 s-a înfiinþat SocietateaNaþionalã Închideri MineValea Jiului S.A. Petroºani.Nerespectarea de cãtreSocietatea Naþionalã deÎnchideri Mine Valea Jiului -S.A. Petroºani a condiþiilorprevãzute prin DeciziaComisiei Europene nr. C(2012) 1.020/2, precum ºia oricãror obligaþii asumateîn vederea obþinerii ajutoru-lui de stat pentru facilitateaînchiderii minelor de cãrbune necompetitivedeterminã aplicarea decãtre Ministerul Economiei -Departamentul pentruEnergie a mãsurilor nece-sare în vederea recuperãriiajutoarelor de stat, încondiþiile legii.

Monika BACIUMonika BACIU

M unca de miner afost una istovi-

toare pentru unul dintre tinerii angajaþiîn cea de-a doua tranºãdin acest an.

Complexul EnergeticHunedoara a realizat lunatrecutã 90 de angajãri încadrul celor patru unitãþiminiere viabile. Munca pecare o presteazã zilnic miide ortaci din Valea Jiului is-a pãrut titanicã unuitânãr care a fost admis.Dupã câteva zile în careacesta a intrat în subteran,s-a speriat de condiþiile delucru ºi a renunþat.

“Din cele 90 de anga-jãri pe care le-am fãcut înultima perioadã a fost unbãiat din Vulcan care afãcut instructajul la minaLivezeni, a început muncaºi dupã câteva posturiprestate în subteran a dato declaraþie pe propriarãspundere cã nu poate sãfacã faþã ºi cã renunþã lalocul de muncã”, a

declarat Nicolae Drãgoi,directorul general adjunctal Complexului EnergeticHunedoara.

Oficialii CEH se aºteap-tã ca numãrul celor carerenunþã sã creascã. Încã nus-a luat o decizie în ceea cepriveºte înlocuirea celuicare a dat bir cu fugiþii.

“Eu mã aºtept sã mairenunþe ºi altcineva, darsper sã se acomodeze toþipentru cã mineritul estemeseria de bazã în Valea Jiului ºi sperãm sãcontinuãm cât mai mult.

Urmeazã sã avem discuþiecu directorul general sã îiprezentãm ºi lui situaþia ºisã luãm o decizie înperioada imediat urmã-toare”, a mai subliniatsursa citatã.

A ngajãri în 2015

Cei de la ComplexulEnergeticHunedoara spuncã anul viitor sevor mai realizaangajãri pentrusubteran.

“Noi ne dorim,cel puþin laînceputul anuluiviitor odatãpunerea în funcþi-une a abatajuluipe stratul 13 sãmai facem anga-jãri, cel puþin laLivezeni”, a mai

spus Drãgoi. Sute de tineri s-au

prezentat la concursul deangajare care a avut loc înluna mai a acestui an. Înprimã fazã au fost angajaþi75 de tineri, iar în a douarundã au mai fostîncadrate 90 de persoanepe posturile de mineri.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Noiembrie 20142 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 TRADUCÃTOR

AUTORIZATLimbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Str. AVRAM IANCU 13/38Telefon 0728890014

Încet, dar sigur, activitatea din subteran devine istorie

A “dezertat”, speriatde subteran

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Noiembrie 2014 Actualitate 3

De la 1 noiembrie2014, Sorin Silaghi s-amutat din organizaþiaPDL a sectorului 3Bucureºti la organizaþiade la Petroºani alãturându-se celorrãmaºi dupã plecareaprimarului TiberiuIacob Ridzi, a celor treiconsilieri locali ºi aaltor membri.

Sorin Silaghi a fost”pe baricade” în 22decembrie 1989 ºi afost unul dintre cei treiînsãrcinaþi sã constituiefiliale FSN, apoi a fost

vicepreºedinte al PD lanivel local ºi judeþean,consilier judeþean timpde trei mandate,preºedinte interimar alPD pânã la momentulalegerii lui TiberiuIacob Ridzi în funcþiade preºedinte, apoiconsilier parlamentar alliderului de grup al

PDL. Profesional, Silaghi

a ocupat funcþia dedirector dezvoltare încadrul fostei RAAVJ,actuala Apa Serv ValeaJiului, perioadã în carePD a implementat prinBERD un proiect carea fãcut ca la finele anu-lui 2000, locuitorii VãiiJiului sã beneficieze deapã 24 de ore din 24.Ulterior i s-a fãcut opropunere de cãtrepreºedintele judeaþeanal PSD, MihailRudeanu, sã treacã la

social-democraþi pentrua-l putea numi directorgeneral al RAAVJ, dar Silaghi a refuzat. În prezent acesta este specialist într-ocompanie bucureº-teanã profilatã pe apã-canalizare.

Despre revenirea laPetroºani ºi ce pãrere

are despre“devalizarea” PDL prinplecarea la UNPR aprimarului cu cei treiconsilieri, plus un grupde membri PDL, SorinSilaghi a vorbit cuoarecare amãrãciune,dar a precizat cãînþelege aceastãmiºcare, doar cu unanu este de acord – ceaa lui Constatin Lupu,fost director al INSE-MEX, consilier PDL.

”Am reºedinþa aici,la Petroºani, ºi amputut sã trec de laorganizaþia Sectorului3 Bucureºti la cea dela Petroºani, începândcu 1 noiembrie 2014.Voi ajuta organizaþialocalã având în vederecã este vorba de oraºulmeu natal ºi sã fiu alãturi de colegii mei.Politica este o cursãlungã. Azi eºti sus,mâine jos, dar alter-nanþa la putere estebeneficã. Sunt convinscã aceastã alternanþãse va produce din nouîn 2016. În toþi aceºtiani de dupã 1989, nucred cã ne-am fãcut derâs în teritoriu.Dimpotrivã! Înprezent, suntem încãutare de tineri pentru cã ne bazãm peei pentru a construiceva, aºa cum amfãcut-o ºi pânã acum.Este o reþetã carefuncþioneazã, aºa cuma fost ºi în cazul luiTiberiu Iacob Ridzi.

În ce priveºtehotãrârea lui Tibi, esteo situaþie în care ei -Monica ºi Tibi ca soþi

– cautã ºi încearcã sãgãseascã o speranþã.Doamne fereºte sãtrãieºti cu sabia luiDamocles deasupracapului! Nu pot sã-ijudec ºi, poate,oricine ar face ca ei. Sigur cã este neplãcut...

A intrat în PD înseptembrie 1997, iareu i-am pus adeziuneaîn mânã. L-a adus PaulGherasim, atunci cândaveam ca sarcinãrefacerea PD în judeþulHunedoara, ºi amînceput cu Petroºaniul.A venit de la minaLivezeni ºi s-a dovedita fi fost o hotãrârebunã, pentru cã Tibi afãcut o treabã extraor-dinarã. A ajunspreºedinte pe judeþ latineret, iar Monica abeneficiat de muncalui. Sigur, ulterior l-aajutat la rândul ei peTibi. În 2000, a ajunsconsilier municipal ºia rãmas cu CarolSchreter fãcându-ºiucenicia cu el. În2004, prin CarolSchreter ºi GheorgheBarbu, s-a fãcut ungest pragmatic, pentru cã viceprimartrebuia sã fie Petre

Drãgoescu din parteaPNL. S-a negociat cuPNL ºi Tiberiu IacobRidzi a devenit vicepri-mar ocupând aceastãfuncþie pânã a muritCarol Schreter.Perioada de tandem afost una foarte bunã.ªi acum Petroºaniularatã foarte bine.

Tibi nu m-a chematsã pãrãsesc partidul odatã cu el, poate pentru cã am fost ºiprintre puþinii care i-aspus întotdeauna ce aavut de spus ºi ºtia cãnu m-aº fi dus, în niciun caz. Am vãzut acelbaner cu primarulRidzi ºi cu Ponta. Eusunt convins cã Tibinu-l va vota pe Ponta,aºa cum nici Ponta nuºi-a votat întotdeaunacolegii, ci pe CrinAntonescu.

În ceea ce-l priveºte

pe Traian Bãsescu, noiam ajuns la concluziacã Bãsescu nu poatesã construiascã. El aaplicat acel dicton”divide et impera”, oriîn lume s-a demonstratcã echipele mari, put-ernice pot construi.Victor Ponta nu aveaatâta popularitate dacãnu se rãzboia cuBãsescu, cel care aajuns sã zicã adioPDL-ului ºi ce a fãcut?Pentru ce? Nu suntemde acord cu asta, nuaºa aduni oameni înjurul unei idei.

Revin la plecãriledin PDL Petroºani, lacei trei consilieri locali.Dacã pe doamnaLucia Muntean ºi peRad îi înþeleg, pentrucã ei au venit la partiddoar pentru Tibi Ridzi,cu Constatin Lupu nupot fi de acord. A fostdirectorul INSEMEX, afost ajutat sã facã dinInstitut o autoritatenaþionalã, plus cã ºi-aconstruit un viloi laSviniþa. Gestul lui mise pare imoral. Nici înplan personal nu aveamotive... Cel care i-a luat locul acum laconducerea INSEMEXeste mai bun profesional, este oalegere foarte bunã ºio spun chiar dacã evorba de un membruPSD. În schimb, ungest elegant l-a fãcutconsilierul SorinAvramescu, care s-aretras” – a spus SorinSilaghi, cu specificaþiacã este opinia sa încalitate de membruPDL.

De precizat cã înprezent, preºedintelePDL Petroºani esteValeriu Butulescu, celcare a crescut, formatºi promovat mulþitineri fiind de-a lungulanilor ºi preºedinte ºiprim-vicepreºedinte al filialei judeþene, deputat, un om care aavut întotdeauna uncuvânt de spus în PD,ulterior PDL.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

PDL se repliazã – Sorin Silaghi a lãsatBucureºtiul ºi a revenit la Petroºani

“Am reºedinþa aici, la Petroºani, ºi am putut sã trec de la organizaþia

Sectorului 3 Bucureºti la cea de laPetroºani, începând cu 1 noiembrie 2014.Voi ajuta organizaþia localã având învedere cã este vorba de oraºul meu natal ºisã fiu alãturi de colegii mei. Politica este ocursã lungã. Azi eºti sus, mâine jos, dar alternanþa la putere este beneficã.Sunt convins cã aceastã alternanþã se va produce din nou în 2016. În toþi aceºtiani de dupã 1989, nu cred cã ne-am fãcutde râs aici, în teritoriu. Dimpotrivã!” –Sorin Silaghi, fost vicepreºedinte ºipreºedinte PD Petroºani.

ª ansele ca activitatea

minierã de la celetrei unitãþi extractive neviabilesã fie dusã maideparte este practicnulã, în ciuda speranþelor. În nicitrei sãptãmâni vomafla cine ne puneminele la pãmânt.

Societatea Naþionalãde Închideri de MineValea Jiului, în subor-dinea cãreia se aflãunitãþile extractive de laPetrila, Paroºeni ºiUricani, a organizattoate cele trei licitaþiipentru demolareaclãdirilor ºi ecologizareaperimetrelor miniere.Sunt douã societãþi careîºi disputã contracteleestimate la câteva zecide milioane de lei.

Pentru Mina Petrila,licitaþia s-a þinut în datade 4 noiembrie, iarpentru Paroºeni ºi

Uricani selecþia deoferte a fost organizatãluni. Însã pentru niciunadintre ele nu a fostdesemnat câºtigãtorul,iar directorul SNIMVJ,Aurel Anghel, spune cãacest lucru se va întâm-pla cel mai devreme îndouã sãptãmâni. „Douãfirme au depus oferte ºiurmeazã sã analizãmdocumentele, sã atri-ubuim contractul uniadinpre participanþi sau,eventual, sã cerem clari-ficãri. Sunt foarte multeclaridicãri de cerut peproiectele tehnice, pe

documentaþia depusã deei, contactul urmând sãse deruleze pe operioadã lungã detimp”, a declarat AurelAnghel. Acesta spunecã, dacã lucrurile mergbine ºi vor primi clari-ficãrile solicitate repede,în douã sãptãmâni sevor putea cunoaºtedemolatorii. În caz con-trar, atrbuirea contractu-lui se va face în maxi-

mum trei sãptãmâni.Pentru Mina Petrila,

valoarea maximã estimatã este de20.538.550 lei, banialocaþi de la bugetul destat ºi care intrã îndemolãri ºi nu înreconstrucþia Vãii Jiului.Potrivit anunþului de lici-taþie, contractul prevede”execuþia de lucrãri deînchidere a minelor(reabilitare ºi recultivare

suprafeþe) conformproiectului tehnic deînchidere ºi ecologizareaferent sucursaleiminiere Petrila”. Durataacestui contract este de26 de luni, iar lucrãrilevor fi efectuate etapizat.

P ânã în 2018vor fi istorie!

Pentru Paroºeni ºiUricani, unde se vorimplementa progranmesimilare, valoarea totalãa contractului este esti-matã la aproximativ 30de milioane de lei.Pentru toate cele treiunitãþi miniere aflate peprogram de închidereasistenþa tehnicã ºi dirigenþia de ºantier laexecuþia lucrãrilor esteasiguratã de SC CON-VERSMIN SA, societateaflatã tot în subordinea

ministerului Economiei.„Rãmâne CON-VERSMIN pânã în anul 2018 care are dirigenþia de ºantier ºirãspunde pentru întreaga lucrare. Noi verificãm ca totul sãse întâmple conformproiectului tehnic ºi aplanului de închidere”,a mai percizat directorulSNIMVJ.

Înfiinþatã în noiem-brie 2012, SNIMVJînglobeazã cele treiunitãþi miniere conside-rate neviabile, Petrila,Paroºeni ºi Uricaniaflate pe program deînchidere pânã în2018. Pentru ele, cuacordul ComisieiEuropene, Guvernulplãteºte anual un ajutorfinanciar care sãacopere atât diferenþadintre venituri ºi cheltuieli, cât ºi aºa –numitele cheltuieliexcepþionale, respectivcele cu reconversia profesionalã, disponibi-lizãrile de personal,închiderile subterane,legãtura dintre subteranºi suprafaþã ºi ecologi-zarea perimetrelor.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Noiembrie 20144 Actualitate Actualitate 5

Drumul de la Aninoasa,mãrul discordiei

A utoritãþile judeþene însubordinea cãrora se

aflã principalul drum alAninoasei, sunt ameninþatecu plângere penalã dacã nu-lvor asfalta în întregime.

Primarul localitãþii Aninoasa,Nicolae Dunca, vrea ca de anulviitor Consiliul JudeþeanHunedoara sã prindã în bugetfondurile necesare reabilitãrii înîntregime a drumului care leagãzona Iscroni de Aninoasa, datfiind faptul cã respectivul drumeste unul judeþean. Potrivit luiDunca, DJ 666B a fost înadministrarea Primãriei Aninoasadar, printr-o hotãrâre a consiliuluilocal a fost trecut la CJHunedoara, iar în aceste condiþiiforul judeþean ar trebui sã-l

refacã în întregime. În aceastãtoamnã pe cei cinci kilometri de drum s-au fãcut lucrãri deplombare, finanþate de la bugetul judeþului, însã el va trebuireasfaltat în întregime.

„A venit domnul Moloþ sãinspecteze lucrãrile de plombare,acum, între cele douã tururi descrutin. ªi lucrãrile acestea aufost fãcute dupã ce le-am spuscã, dacã nu fac nimic la drum, osã le fac plângere penalã. Vreauca pentru anul 2015 sã cuprindãbani pentru a fi asfaltat înîntregime, pentru cã noi nuputem interveni fiind drumjudeþean. Dacã nu vor, atunci sã

îl treacã iarãºi în subordineanoastrã ºi noi o sã obþinem fon-duri de la bugetul statului pentrua-l reabilita în întregime. În cazcã se opun, le voi face plângerepenalã pentru cã nu este normalca locuitorii unui oraº sã aibã desuferit din cauza lor. Toatã lumease plânge de acest drum, cã-ºistricã maºinile ºi au dreptateoamenii”, a declarat primarullocalitãþii Aninoasa, NicolaeDunca. Pentru plombarea DJ666B, care s-a fãcut în aceastãtoamnã, CJ Hunedoara a alocatsuma de 270 mii lei.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

L a Lupeni, activitãþiledin luna decembrie

depind de Trezorerie ºi deMinisterul de Finanþe.Conturile administraþieilocale de la Lupeni sunt blocate, iar din acest motiv,edilii nu pot pune încã lapunct programul de activi-tãþi pentru luna decembrie.

“Încã nu am stabilit nimicpentru luna decembrie. Totul depinde de Trezorerie ºide ministeurl de Finanþe”, adeclarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Toate administraþiilelocale din Valea Jiului, mai puþin cea din Lupeni,au definitivat programulpentru luna cadourilor. Au fost alocate diferitesume de bani pentru organizarea manifestãrilor dinluna decembrie.

Raportãrile Ministerului deFinanþe aratã cã arierateleadministraþiei locale din Lupenis-au redus cu peste 17 milioanede lei în luna septembrie, faþãde luna august.

Astfel, municipalitatea dinvestul Vãii Jiului nu se mai aflãpe primul loc în þarã în ceea ce

priveºte datoriile.Astfel, Primãria de la Lupeni

ocupã poziþia a treia în rândullocalitãþilor care figureazã cuplati restante mai mari de 90 de zile înregistrate la nivelulbugetului general. pimãriaLupeni a primit, printr-oHotãrâre a Guvernului, suma de3,8 milioane de lei din fondulde rezervã a Guvernului.

Monika BACIU Monika BACIU

T one de hârtie ºide peturi.

Cetãþenii municipiu-lui Petroºani suntdin ce în ce mairesponsabili. Deaproximativ 3 luni,la nivelul localitãþiiau fost montate maimulte clopote pentrucolectarea selectivãa deºeurilor. Oficialii PrimãrieiPetroºani se declarãmulþumiþi de gradulde colectare adeºeurilor menajere.

“Dupã ce amamplasat pe domeniulpublic al municipiuluiPetroºani în 16 acelecontainere de tipclopot pentru colectareselectivã. Noi chiar dedouã ori pe sãptãmânãridicãm peturile ºi hâr-tia ºi se vede o oare-care schimbare ºi unprogres din parteacetãþenilor ºi din parteaprimãriei municipiuluiPetroºani în ceea cepriveºte colectareaselectivã. Avem câtevatone de peturi ºi hârtiecare urmeazã sã le

valorificãm printr-ofirmã cu care încheiemcontract ºi speram sãcolectãm în continuare

în aceleaºi condiþii saumai mult”, a declaratDaniel Viºan, directorexecutiv SPADPP

Petroºani. Edilii locali au în

vedere extindereapunctelor de colectareselectivã a gunoiului.Aceºtia au în plan,achiziþionarea unor noiclopote.

“Domnul primar adispus la o ºedinþãanterioarã prin care se propunea bugetul pe anul viitor sã maiachiziþionãm cel puþin16 sau 20 de amplasa-mente, adicã sã dublãmcapacitatea decolectare selective înmunicipiul Petroºanipentru a avea un oraºcât mai frumos ºi curatîn acest sens”, a maispus sursa citatã.

Aceste recipientesunt achiziþionate deprimãrie pentru aîmbunãtãþi serviciul desalubritate ºi au costataproape 100 000 000de lei.


Baza sportivãde la Jiul, la unpas de preluarede cãtre municipalitate

P rimãria municipiuluiPetroºani este la un

pas de a prelua înapoi bazasportivã de la JiulPetroºani, administratãpânã acum de omul deafaceri Alin Simota.

Mai sunt doar câteva chestiuniprocedurale de rezolvat, iar bazasportivã va ajunge din nou lamunicipalitate, care va asigura ºipaza, aºa încât stadionul sã nu fieþinta vandalilor, cum s-a maiîntâmplat. Preluarea se face de la

lichidatorul asociaþiei sportivecare avea baza în administrare ºieste fãcutã de cãtre o comisiespecial constituitã în acest sens.

De precizat cã vor fi preluatestrict clãdirile, pentru cãmobilierul care existã aparþineasociaþiei ºi, probabil, acesta va fiscos la vânzare în contul datoriiloracumulate de asociaþia sportivã.„Suntem în faza foarte avansatãde a prelua cu acte stadionulînapoi în administrare. Cred cã în

maximum o sãptãmânã vomrezolva aceastã problemã ºi apoivom rezolva ºi problema apeipentru baza sportivã. Imediatdupã ce intrãm în posesia bazeisportive, vum institui ºi un sistemde pazã”, a declarat primarulmunicipiului Petroºani, TiberiuIacob – Ridzi.

În 2005, între PrimãriaPetroºani ºi asociaþia sportivãcondusã de Alin Simota a fostîncheiat un contract de comodatpe o duratã de 10 an prin careceastã asociaþie a prealuat înadministrare baza sportivã. Chiar dacã ar mai fi un an pânãcând contractul poate fi reziliat,primãria a gãsit soluþii pentrudenunþarea lui, cu atât mai multcu cât baza sportivã are nevoiede reparaþii. În plus, asociaþiasportivã se aflã în insolvenþã dincauza datoriilor, iar bunurile eisunt sub sechestru asigurãtor.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

În douã sãptãmâni aflãm cine DEMOLEAZÃ o parte a Vãii Jiului

Autoritãþile de la Lupeni nu pot încã stabili programulactivitãþilor din decembrie

Clopotele, succes pentru colectarea selectivã

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Noiembrie 20146 Actualitate

“Vizeazã semnarea unuiacord care priveºte înfi-inþarea la Universitatea dinPetroºani a unui programPERACH România în acordcu programul similar dinIsrael. În 1974 a înfiinþatacest program. Acest program a avut o dezvoltarefulminantã. A fost dupãaceea împãrtãºit ºi din alteuniversitãþi din Israel, iar laora actualã sunt 200 decentre universitare din lumecare au acest program.Acest program priveºtevoluntariatul ºi mentorare,are o traducere din ebraicã,sugestivã, floare. Aceastã“floare” va fi implementatãºi la Universitatea dinPetroºani”, a declarat rectorul UniversitãþiiPetroºani, Aron Poantã.

Semnarea acestui proiecta avut loc în prezenþa direc-torului Amos Carmeli, carea dezvoltat acest concept înIsrael în urmã cu 40 de ani.

“Mentorarea copilului înconformitate cu nevoile lui,chiar ºi când va fi adult varãmâne un bun câºtigat. Nueste ceva ce eu am spus sauam scris. Este scris în biblie,

de cãtre Regele Solomonacum 3000 de ani în urmã.Regele Solomon a fostprima persoanã care a scrisîn biblie acest lucru.Mentoratul este o relaþiespecialã, este o relaþie întrecei adulþi ºi cei tineri.Mentoratul este între un prieten, un frate mai mare,o persoanã de încredere,este un mod de a-i educape cei tineri. PERACH esteun mod de viaþã. PERACHeste o floare în ebraicã esteºi acronimul învãþãrii ºimentoratului în ebraicã”, a declarat Amos Carmeli,directorul programului PERACH.

Proiectul a trecut de barierele lingvistice, istorice ºi culturale.600.000 de mii de studenþidin întreaga lume fac voluntariat în cadrul acestuiproiect global.

“E important programulPERACH pentru cã este unprogram de mentorat ºi afost înfiinþat în anul 1974, evorba de 40 de ani deexperienþã. Implicã pe stu-denþi în activitãþi de volun-tariat, de mentorare, seimplicã în acþiuni în sferaadministrativã în localitãþileunde acest program estedezvoltat. Un mare avantajal acestui program este cãuneºte, coaguleazã socie-tatea, nu dezbinã, existãinteracþiune între oameni. E cea mai bunã formã desocializare decât celelaltereþelele de socializare. PERACH depãºeºte barierele rasismului, barierele religioase, fiindextins ºi în þãri unde existãpopulaþie musulmanã”, adeclarat Vereº Ioel

La eveniment a fostprezent ºi prefectul judeþuluiHunedoara, Sorin Vasilescu,care a subliniat importanþavoluntariatului în rândulsocietãþii civile.

“Pentru mine este o

onoare sã particip alãturi de cei de la UniversitateaPetroºani la acþiunile pecare dumnealor le între-prind. Voluntariatul este unlucru nobil, din pãcate înRomânia nu am reuºit sãimplicãm societatea civilãpentru cã nu am gãsit celemai bune canale pentru adialoga cu societatea civilãcare sã se implice înproiectele de voluntariat.Este un prim pas pe care îlfacem în a conºtienttizasocietatea civilã cã volun-tariatul reprezintã o onoarecã voluntarii trebuie sã fierespectaþi ºi trebuie sã fieadmiraþi”, a subliniat prefec-tul judeþului HunedoaraSorin Vasilescu.

Singapore este primaþarã în care programul s-aextins dupã Israel. 25 deþãri din întreaga lume facparte din acest proiect deanvergurã, iar universitateadin Petroºani este prima dinþara noastrã care aderã laacest concept.

Monika BACIU Monika BACIU

Ile pregãteºtegarajul pentruautobuzele electriceV alea Jiului va avea auto-

buze ecologice în scurt timp,iar Gheorghe Ile a propus ca laVulcan sã fie centrul de garare alacestora, dar ºi staþia de încãrcareºi spãlare a maºinilor respective.

Proiectul este unul gândit de ConsiliulJudeþean Hunedoara, în colaborare cu pri-marii tuturor oraºelor din Valea Jiului, de laPetroºani, la Uricani ºi la Vulcan deja a fostgãsitã locaþia pentru garaj. „Am venit cuîmbunãtãþiri la acest proiect ºi am zis sã nuîntindem linie de troleu, ci sã folosim auto-buze electrice ce se pot încãrca în timp cestau în staþie. Am considerat, pe de altãparte, cã este util, ca la centrul drumului

între Petroºani ºi Uricani, deci la Vulcan, sãfie o halã perfectã pentru un depou deautobuze. A venit un expert de la Bucureºti,care ne-a dat girul sãu”, a precizatGheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Mai mult, în Vulcan a fost gânditã ºi ostaþie de încãrcare a bateriilor, dar proiectulvine mai ales în sprijinul elevilor navetiºti.Asta pentru cã vor fi autibuze cu 40 delocuri, dar ºi cu 80 de locuri, iar cele micivor putea sã intre chiar prin cartiere, pentrua lua copiii în drum spre ºcoalã. „Am stabilitun program de circulaþie din 15 în 15minute. Neavând fir, se vor putea deplasape toate traseele. Noi ne-am gândit ºi laelevi. Am dori ca ei sã circule gratuit. Le vom face o cartelã cu care copiii îºidescarcã drumul spre ºcoalã”, a precizatGheorghe Ile, primarul din Vulcan.

Autobuzele electrice vor fi garate înColonia de Jos ºi tot acolo va fi ºi un fel dedispecerat, plus staþia de spãlare ºi atelierulde reparaþii. Hala este ca ºi gata ºi primarulspune cã e dispus sã o amenajeze imediatce va fi iniþiat proiectul de transport încomun pentru Valea Jiului.

La acest moment, transportul de persoane se face doar cu microbuze ºi taxiuri ºi nu existã alte mijloace de transportîn comun.


UPET marcheazã o premierã naþionalã

PERACH, “floarea” voluntariatuluiU niversitatea din Petroºani a marcat o premierã în rândul instituþiilor

de învãþãmânt superior din þarã. Aici a fost semnat un proiect de cooperare internaþionalã cu Institutul Weizmann din Israel. ProiectulPERACH care tradus din ebraicã în limba românã înseamnã floare ºi-adeschis petalele la Petroºani.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Noiembrie 2014 Actualitate 7

Grãdiniþele nu mai aureþetare actualizate deprin anii 60, iar copiii ºtiufoarte bine ce ar mânca.Un hamburger va câºtigamereu detaºat ºi cartofiiprãjiþi sunt un deliciu,chiar dacã micuþii ºtiu,teoretic, cã fructele ºilegumele îi fac mari.

„Pãi eu mãnânc sendviº, sau salam, sauchiftele. Legumele ºifructele sunt sãnãtoase ºile luãm de la ciorbã ºi aºao sã fac 5 ani, dacãmãnânc fructe ºilegume”, ne-a explicat,teoretic un copil de grãdiniþã. Asta în timp cemai toþi au fost de acordcã nu existã nimic maibun decât cartofii prãjiþi,iar fructele ºi legumelesunt bune, dar nu mereu.„Am 4 ani ºi 10 luni. Îmiplac merele, dar nu vreautot timpul. Mai bine altceva”, a recunoscut oaltã fetiþã de la grãdiniþã,în timp ce colegul sãu debãncuþã era de pãrere cãlãmâia este cea mai bunã.

Cei mici au fost impli-caþi la grãdiniþã în diverseactivitãþi ºi au învãþat cumpot pune conserve peiarnã. „Am pus murãturi

la murat!”, ne-a arãtat unpici, mândru de mãsuþacu murãturi din spateleclasei sale.

Modul de viaþã sãnãtospleacã de la obiºnuinþã ºi

cei mici sunt primii caretrebuie sã afle ce e maibine pentru ei. LuciaMuntean vrea acum sãrevoluþioneze sistemul alimentaþiei în grãdiniþe ºitocmai de aceea a pornitoarecum ofensiva înbucãtãrie. „Suntem iarîntr-un top nedorit. Avemmulþi copii cu vârste micisupraponderali, sau bol-navi, din cauza felului încare au fost hrãniþi, avemcopii cu diabet, ori bolicare nu ar fi permise lavârsta aceasta. Dar noiavem un plan foarte cura-jos. Nu ºtiu câtã lume ºtiecã pentru cantinele dingrãdiniþe ºi ºcoli nu mai

existã un reþetar de prin1960, reþetar care sã îþipunã la dispoziþie valorilenutritive ale alimentelor,cantitãþile care trebuie sãle consume un copil, sauun tânãr într-o zi ºi, încadrul acestui proiectpentru învãþãmântulpreºcolar, conlucrând cunutriþioniºtii ºi specialiºtiisã pornim sã întocmimun nou reþetar. Sunt mulþipaºi de fãcut, dar cinevatrebuie sã înceapã”, aafirmat Lucia Muntean,cea care coordoneazãactivitatea grãdiniþelor cu

program prelungit, undecopiii iau mai multe mesepe zi.

Cu toatã lipsa de reþetecompetitive, cei dinbucãtãriile grãdiniþelor factot ce le stã în putinþã camicuþii sã aibã zilnic omasã cu fructe, sãmãnânce sãnãtos ºi acesta este un prim pas.

Întreg proiectul vacuprinde toate grãdiniþeleºi zilnic cei mici vor aflace trebuie sã mãnânce casã fie sãnãtoþi, dar vor fiºi învãþaþi cu mâncare maimult crudã, puþinpreparatã, cu fructe ºilegume proaspete.


U n adolescent dinlocalitatea Petrila,

trimis în judecatã pentrucã a gãsit un telefon mobilºi în loc sã-l ducãautoritãþilor, pentru a-lgãsi pe proprietar, l-a bãgatîn buzunar, a fost pedepsitîntr-un mod inedit.

Fapta s-a petrecut laînceputul acestui an, iar tânãrulB.C.M., în vârstã de 16 ani afost trimis în judecatã deprocurori pentru infracþiunea de„însuºire a bunului gãsit”.Potrivit noului Cod Penal, faptade a nu preda în termen de 10zile un bun gãsit autoritãþilorsau celui care l-a pierdut sau dea dispune de acel bun ca de alsãu se pedepseºte cu închisoarede la o lunã la 3 luni ori cuamendã.

Astfel, minorul a fost judecatla Petroºani ºi pentru cã nu afost iertat de cel pe carel-a prejudiciat, a primit o condamnare care nu este unadrasticã, dar are rolul de a-laduce pe calea cea bunã.Potrivit unor avocaþi, astfel desentinþe se dicteazã în foarte

puþine cazuri, dar sunt cele maipotrivite pentru corectarea unortineri, „pentru cã trimiterea lordupã gratii, într-un mediuinfracþional, ar putea sã nu maiaibã caracterul coercitiv urmãritde instanþã”. Adolescentul afost obligat de judecãtor sãrãmânã consemnat la sfârºit desãptãmânã pe o duratã de olunã ºi o sãptãmânã, iar întoatã aceastã perioadã va trebuisã urmeze un curs de pregãtireºcolarã sau formare profesio-nalã. Tânãrul riscã sã ajungãdupã gratii dacã nu va respectadecizia instanþei sau va comite oaltã infracþiune, iar pedeapsa vafi una mult mai mare. Totodatã,pãrinþii sãi trebuie sã achite ºipaguba de 2300 de lei, dardecizia magistraþilor de laPetroºani nu este una definitivã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Pensionariiºi primarul P ensionarii mineri din

Valea Jiului au avutdin nou obiºnuita ºedinþã.

De aceastã datã la întreve-deri a participat ºi primarulmunicipiului Petroºani, TiberiuIacob Ridzi, care a fost asaltatde problemele vârstnicilor.Aceºtia nu înþeleg cã nu toatesolicitãrile lor pot fi rezolvatela nivel local.

“Mai multe probleme pecare le-au ridicat ºi pe care lecunoºteam, sunt doleanþe careunele depind de mine, darunele depind de administraþiacentralã, de Guvern cum ar fi

gratuitãþile ºi toate celelalteprobleme legate de pensii, decuantumuri”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Un alt punct dezbãtut a fostprogramul lunii decembrie,atunci când vârstincii dinmunicipiul Petroºani vor participa la revelion.

“Am vorbit ºi de revelion.Dumnealor ºtiu cã în fiecarean când organizãm participãcu mare drag ºi am venit sãdiscutãm ºi aceastã problemã”,a mai spus sursa citatã.

67 de mii de lei au fost alocaþi din bugetul local almunicipiului Petroºani pentruorganizarea evenimentuluidevenit deja tradiþie, denumit“revelionul pensionarilor”


Condamnare! Obligat dejudecãtor sã înveþe o meserie

Mâncare sãnãtoasã, pentru o viaþã armonioasã

A r trebui sã mâncãm mai sãnãtos. Este oafirmaþie pe care o auzim mereu, dar câþi

þin cont de ea? Tocmai de aceea, un proiectdedicat grãdiniþelor vine în sprijinul celor careîntocmesc reþetele, dar ºi al pãrinþilor, cu carese fac adevãrate lecþii de bucãtãrie.

A dministraþialocalã de la

Lupeni primeºtepeste 8 milioane delei pentru Straja.

Anunþul a fost fãcutla Petroºani de cãtrevicepreºedinteleAutoritãþii Naþionalepentru Turism, MirelaMatichescu. Banii vorfi folosiþi pentru plataunor datorii pe careAutoritatea Naþionalãpentru Turism le arecãtre consiliul local.

“Partea de dedicarecãtre dezvoltarea turis-mului în aceastã zonão consider extrem deimportantã. O vãd ca ºi o soluþie pentrurelocarea forþelor demuncã care s-au disponibilizat dindomeniul minier cãtreo posibilã dezvoltarepe sectorul turistic.Implicarea pe care amavut-o în ultimaperioadã de a gãsi ºiidentificarea de sursede a finaliza proiectele

începute de ministerulDezvoltãrii Regionaleºi Turismului. Dupã operioadã de doi ani dezile în care nu au maifost alocate fonduripentru aceste proiectes-au gãsit resurse ºi înurmãtoarele douã sãp-tãmâni vor fi alocatesumele de 8.320.000de lei cãtre ConsiliulLocal Lupeni, o primãsumã în ceea cepriveºte totalul de 52de milioane de leidatorii pe careAutoritatea (ANT) leînregistreazã cãtreConsiliul Local, este ointenþie nu neaparat aautoritãþii cât a întregiiguvernãri de a conti-nua proiectele deinvestiþii în ceea ce aînsemnat proiectul schiîn România ”, adeclarat, la Petroºani,Mirela Matichescu,

vicepreºedinteleAutoritãþii Naþionalepentru Turism.

Teoretic, staþiuneamontanã Straja ar trebui sã fie legatã prin instalaþii pe cablucu Pasul Vâlcan.

“Noi facem eforturisã deblocãm situaþiadin punct de vederefinanciar, în proporþiede 100%. Este unprim pas pe care l-amfãcut, avem promisiunicã ºi în decembrie vamai exista o tranºã debani care va fi relocatã

ºi sã vedem, darsperãm ca pânã lasfârºitul anului viitorlucrurile sã reintre înnormal”, a mai subliniat sursa citatã.

Deputatul CristianResmeriþã susþine cã aceste proiecte de dezvoltare adomeniilor schiabiletrebuie sã continue.

“Proiectele în turismtrebuie sã continue,fiecare datã am spuscã pe lângã activitateaminierã de care sun-tem legaþi cã vrem cã

nu vrem trebuie sãfacem tot ce ne stã înputinþã pentru caaceasta sã meargã maideparte ºi sã se dez-volte. Singura alterna-tivã viabilã pe care noicei din Valea Jiului ovedem la minerit esteturismul. Investiþiile înturism ºi în domeniileschiabile vor continua,Dumnezeu ne-a ajutatsã deblocãm acestelucruri”, a declaratdeputatul PSD,Cristian Resmeriþã.


8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Noiembrie 2014

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARIPensionarii din sistemul minier care nu

ºi-au ridicat drepturile cuvenite aferente semestrului I 2014 (gratuitãþi, energie electricã),

se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni,

Uricani), pânã în data de 19.12.2014.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri MineValea Jiului S.A.”

Organizatorii,Consiliul JudeþeanHunedoara ºiAnsamblul Profesionist“Drãgan Muntean” îiinvitã pe iubitorii de cântec popularromânesc la un spectacolul muzicalcoregrafic unde vor urca pe scenãinterpreþi cunoscuþi demuzicã popularã,printre care: CristianFodor, Ovidiu Olari,Mariana Deac,Bogdan Toma,Teodora Iuga, AnuþoiuAna - Teodora.

“Vom fi onoraþi deprezenþa unui numãrcât mai mare de spec-tatori ºi îi aºteptãm cudrag pe toþi, sã sporimîmpreunã bogaþia de valori culturale aneamului nostru românesc. În acompa-niamentul orchestreiAnsambluluiProfesionist “DrãganMuntean” dirijatã demaestrul George

Cîlþea, întreaga distribuþie îi va încântape spectatori cu celemai alese cântece pentru a le dãrui osearã de excepþie,plinã de veselie, joc ºivoie bunã”, declarãCristian SebastianFodor, managerul

AnsambluluiProfesionist “ DrãganMuntean”. Artiºtiipromit celor prezenþidouã ore de bunã dispoziþie, cu muzicãpopularã autenticã ºidansuri tradiþionalepregatite de coregrafulMircea Resiga.

“SUNETUL TOAMNEI!”, un regal folcloric pescena Teatrului Dramatic ID Sîrbu Petroºani

U n regal folcloric care sãrbãtoreºte anotimpul frunzelorruginii în municipiul Petroºani va avea loc vineri 14

Noiembrie 2014, începând cu ora 18:00, în sala de spectacol a Teatrului I. D. Sîrbu.

8 milioane pentru Straja

cvj nr. 739, joi 13 noiembrie 2014

Documents