curtea de conturi a româniei - ghidul noului angajat...

GHIDUL NOULUI ANGAJAT

pentru

AUDITORII PUBLICI

EXTERNI

Paşi de urmat şi informaţii utile

pentru persoanele nou angajate

Prezentul material are scopul de a vă îndruma paşii, ca nou angajat al

Curții de Conturi, de a vă furniza răspunsuri rapide la o serie de întrebări

cheie pe care vi le puneți în mod firesc într-o astfel de postură, așa încât

să vă familiarizaţi în cel mai scurt timp posibil cu specificul instituţiei, cu

mediul de lucru, cu atribuţiile și responsabilităţile postului.

2016

Curtea de Conturi a României

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

Ghidul Noului Angajat pentru Auditorii Publici Externi

Pagina 1

Bine aţi venit în echipa Curţii de Conturi a României!

Curtea de Conturi a României

GHIDUL NOULUI ANGAJAT

pentru AUDITORII PUBLICI EXTERNI

Coordonator: Elena Doina DASCĂLU, vicepreședinte

Autor: Andreea ROTARU, consilier cabinet vicepreședinte

Ediția I, 2016

© Copyright Curtea de Conturi a României 2016

C u p r i n s

Cuvânt înainte

Introducere

1 Prezentarea generală a Curții de Conturi ...................................................................... 2

1.1 Misiune, viziune, valori, obiective ................................................................................................. 2

1.2 Cadrul legal general ......................................................................................................................... 3

1.3 Organizarea și conducerea Curţii de Conturi........................................................................... 5

1.4 Sediul Curții de Conturi.................................................................................................................... 8

1.5 Istoric ..................................................................................................................................................... 9

1.6 Însemnele de identitate vizuală ale Curții de Conturi ......................................................... 13

2 Reguli principale utilizate în cadrul instituției ......................................................... 16

2.1 Programul de lucru al Curţii de Conturi .................................................................................. 16

2.2 Codul vestimentar ............................................................................................................................ 16

2.3 Parcarea autovehiculului personal ........................................................................................... 16

2.4 Deplasarea la serviciu cu transportul public ......................................................................... 17

2.5 Accesul în instituție ......................................................................................................................... 17

2.6 Unde se poate servi masa de prânz ............................................................................................ 17

2.7 Unde se poate fuma ........................................................................................................................ 17

2.8 Un apel de la un ziarist! Ce să fac?! ........................................................................................... 17

2.9 Protejarea mediului ........................................................................................................................ 18

3 Servicii și facilităţi ................................................................................................................ 18

3.1 Existența unui ATM în interiorul instituției ............................................................................ 18

3.2 Deținerea unui telefon mobil oficial .......................................................................................... 18

3.3 Unde se pot dobândi cunoștințe suplimentare ? ................................................................... 18



Pagina 1

3.4 Asistența medicală .......................................................................................................................... 19

3.5 Facilități suplimentare .................................................................................................................. 19

4 Cerințe de documentare profesională .......................................................................... 20

4.1 Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi a României .............. 20

4.2 Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de

Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități ................................ 20

4.3 Precizări date în aplicarea dispozițiilor Regulamentului privind organizarea și

desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor

rezultate din aceste activități ............................................................................................................... 21

4.4 Codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi și Statutul

auditorului public extern ........................................................................................................................ 21

4.5 Revista Curții de Conturi ............................................................................................................... 31

4.6 Sistemul de indicatori de performanță ................................................................................... 32

5 Activitatea internațională ................................................................................................. 38

5.1 Colaborare și cooperare cu organizaţii şi asociaţii profesionale internaţionale ...... 38

5.2 Participare la grupuri de lucru internaționale INTOSAI şi EUROSAI ............................ 41

6 Platforma informatică a Curții de Conturi ................................................................... 45

6.1 Semnătura electronică ................................................................................................................... 45

6.2 Arhivare documente ....................................................................................................................... 45

7 Etapele şi primii paşi de urmat în activitate ............................................................... 46

7.1 Documente necesare pentru constituirea dosarului profesional .................................... 46

7.2 Contractul individual de muncă ................................................................................................. 46

7.3 Completarea declaraţiei de avere şi interese ......................................................................... 46

7.4 Acces la documente clasificate .................................................................................................... 47

7.5 Plata drepturilor băneşti .............................................................................................................. 47

7.6 Asigurarea resurselor tehnice IT şi de comunicaţii ............................................................. 48

8 Cum ne integrăm în prima zi de muncă? ...................................................................... 49

8.1 Am sosit la noul loc de muncă ..................................................................................................... 49

8.2 Cum să înţelegem mai bine cultura organizaţională a Curții de Conturi şi să ne

acomodăm rapid la noul loc de muncă? ............................................................................................ 50

8.3 Instruirea în domeniile prevenirii şi stingerii incendiilor, al situaţiilor de urgenţă, al

securității şi sănătății în muncă ........................................................................................................... 51



Pagina 2

9 Planificarea şi integrarea în activitate a noului angajat......................................... 52

9.1 Îndrumarea în primul an de activitate..................................................................................... 52

9.2 Evaluarea competenței .................................................................................................................. 56

9.3 Dezvoltarea carierei ....................................................................................................................... 57

9.4 Formarea profesională ................................................................................................................. 58

10 Informaţii suplimentare .................................................................................................... 65

Nicolae Văcăroiu

Preşedintele

Curţii de Conturi a României

Cuvânt înainte

Bine aţi venit în echipa de profesionişti a Curţii de Conturi a României!

Activitatea pe care o începeţi astăzi este foarte importantă pentru îndeplinirea misiunii şi

viziunii instituţiei noastre. Doresc să vă asigur că, în calitate de nou angajat al Curții de

Conturi, veţi beneficia de condiții adecvate și de o multitudine de oportunităţi pentru a vă

dezvolta atât profesional cât şi personal. Sunt încrezător că veți ști să le valorificați în mod

optim!

Vă aflați acum la un început de drum: pentru a face mai ușoară adaptarea

dumneavoastră în cadrul instituției noastre vă punem la dispoziție acest ghid dedicat noului

angajat. Sper ca informaţiile incluse în prezentul ghid să vă fie folositoare, iar perioada de

acomodare să fie cât mai scurtă posibil.

Pentru că munca fiecărui angajat constituie o contribuţie de valoare la realizarea

obiectivelor noastre, mă bucur să salut prezența dumneavoastră în echipa de profesioniști a

Curții de Conturi şi vă urez mult succes în noua activitate!

Preşedintele Curţii de Conturi a României

Nicolae Văcăroiu



Pagina 1

Introducere

Acest ghid a fost elaborat cu scopul de a vă îndruma primii paşi, ca nou angajat, în cadrul

Curţii de Conturi a României şi de a vă pune la dispoziţie răspunsuri rapide la o serie de

nelămuriri sau întrebări cheie, astfel încât dumneavoastră să vă puteţi familiariza în cel mai

scurt timp posibil cu specificul instituţiei noastre, cu atribuţiile și responsabilităţile postului

ocupat, cu grupul din care veţi face parte, dar şi cu mediul de lucru intern ori extern instituţiei

caracteristic profesiunii de auditor public extern.

Ghidul vă pune la dispoziție un cadru general de orientare și de integrare eficientă, ca

nou angajat, în colectivul Curții de Conturi a României.

Ghidul include următoarele:

o O scurtă prezentare a Curţii de Conturi a României (inclusiv istoricul acesteia);

o Etapele şi primii paşi de urmat în activitate de către noul auditor public extern,

grupate pe componentele structurale şi organizaţionale principale;

o O planificare orientativă a integrării în activitatea profesională a noului auditor public

extern;

o Informaţii suplimentare, care susțin buna desfăşurare a activităţii de către noul angajat

în postul de auditor public extern.

Pentru început, o multitudine de informaţii utile şi deopotrivă necesare le veţi găsi

disponibile pe internet la pagina: http://www.curteadeconturi.ro/, precum şi pe intranet pe

pagina web oficială a instituţiei, la secţiunea: Salv@tor.



Pagina 2

1 Prezentarea generală a Curții de Conturi

1.1 Misiune, viziune, valori, obiective

Pentru o imagine de ansamblu, elementele definitorii ale instituției supreme de audit în

România, împreună cu atributele esențiale sunt expuse în manieră grafică în schemele

următoare.

O Curte de Conturi independentă, recunoscută pentru integritatea și imparțialitatea sa, respectatăpentru profesionalismul său și pentru calitatea și impactul activității sale, în măsură să contribuie laîmbunătățirea calității finanțelor publice în România.

VIZIUNEA



Pagina 3

Obiectivele strategice pe care ni le propunem pentru îndeplinirea misiunii, precum și

pentru respectarea și atingerea principiilor și valorilor etice fundamentale sunt:

1.2 Cadrul legal general

Curtea de Conturi este organizată şi funcţionează în baza dispoziţiilor art. 140 din

Constituţia României, republicată, şi ale Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi

funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, și are următoarele atribuții principale:

(1) Curtea de Conturi exercită funcţia de control asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului

public, furnizând Parlamentului şi respectiv autorităţilor publice deliberative ale

unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestor

resurse, în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii,

eficienţei şi eficacităţii. De asemenea, Curtea de Conturi poate exercita auditul

performanţei asupra bugetului general consolidat, precum şi asupra oricăror fonduri

publice.

(2) Funcţia de control a Curţii de Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern care sunt prevăzute în standardele proprii de audit; standardele proprii sunt

elaborate în conformitate cu standardele de audit internaţionale general acceptate.

(3) În unităţile administrativ-teritoriale, funcţiile Curţii de Conturi se exercită prin camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti, structuri fără personalitate

juridică.

Profesionalism1. Desfășurarea acțiunilor de control și a misiunilor de audit fără a ceda

presiunilor provenite din surse externe;

2. Continuarea promovării și facilitării implementării standardelor inter-

naționale profesionale, adaptate atribuțiilor și nevoilor proprii de audit.

Transparență și rezultate

3. Obținerea de rapoarte de calitate bazate pe constatări și probe solide

care să contribuie la creșterea responsabilității gestiunii resurselor

financiare ale statului.

La

nivelul

instituției

Comunicare

4. Îmbunătățirea schimbului de cunoșt ințe, informații și experiență, cuspecialiști din entitățile publice, pentru creșterea responsabilităț ii

entităților publice în cheltuirea banilor publici.

Învățare și dezvoltare

5. Dezvoltarea aptitudinilor și abilităț ilor profesionale prin însușirealegislație i, regulamentelor, standardelor de audit, manualelor și ghi-

durilor de specialitate.

La nivelul personalului

de specialitate



Pagina 4

(4) Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea în mod autonom (în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi

funcţionarea Curţii de Conturi, republicată) şi reprezintă România, în calitatea sa de

instituţie supremă de audit națională, în organizaţiile internaţionale ale instituţiilor

supreme de audit (INTOSAI1, EUROSAI

2, Comitetul de Contact – vezi pentru

detalii Secțiunea 5.1).

(5) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului general consolidat din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi

neregulile constatate. Raportul anual al Curţii de Conturi se publică în Monitorul

Oficial al României, Partea a III-a.

(6) La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice ale statului și ale sectorului public şi raportează

cele constatate.

(7) Curtea de Conturi poate înainta Parlamentului sau autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale (prin camerele de conturi judeţene şi a

municipiului Bucureşti) rapoarte pe domeniile proprii de competență, ori de câte ori

consideră necesar.

O reprezentare grafică sinoptică a prevederilor celor două documente oficiale

menționate este redată în diagramele următoare.

1 INTOSAI – International Organization of Supreme Audit Institution

2 EUROSAI – European Organization of Supreme Audit Institution



Pagina 5

Ca instituţie supremă de audit, Curtea de Conturi a României a avut o preocupare

permanentă atât pentru creşterea capacităţii instituţionale cât și pentru angajarea unui

program intens şi permanent de pregătire profesională, preocupări care s-au concretizat într-o

mai puternică implicare a auditorilor publici externi în instaurarea disciplinei în ceea ce

priveşte utilizarea banilor publici, în deplină concordanţă cu prevederile legale în materie.

S-a plecat de la principiul valabil recunoscut că legalitatea şi regularitatea reprezintă

trăsături definitorii pentru o democraţie autentică.

1.3 Organizarea și conducerea Curţii de Conturi

Auditorii publici externi îşi desfăşoară activitatea în cadrul structurilor de specialitate ale

Curţii de Conturi (departamente, la nivel central, şi camere de conturi, la nivel teritorial). În

cadrul departamentelor sunt organizate direcţii, servicii, birouri şi compartimente de

specialitate. În structura camerelor de conturi funcţionează servicii şi birouri.

Cerințele privind modul de acțiune și desfășurarea activității proprii, precum și

răspunderea disciplinară a auditorilor publici externi, condiţiile şi procedurile de aplicare ale

acestora se stabilesc prin Codul de conduită etică şi profesională a personalului Curţii de

Conturi, aprobat de Plenul Curţii de Conturi.

Conducerea Curţii de Conturi se exercită de Plenul Curţii de Conturi. Conducerea

executivă a Curţii de Conturi se exercită de către preşedinte, ajutat de doi vicepreşedinţi, care

sunt numiți dintre consilierii de conturi.

(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de

administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale

sectorului public.

(2) Funcția de control a Curții de Conturi se realizează prin proceduri de

audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate

în conformitate cu standardele de audit internaționale generalacceptate.

(3) Curtea de Conturi își desfășoară activitatea în mod autonom, în

conformitate cu dispozițiile prevăzute în Constituție și în prezenta lege

și reprezintă România în calitatea sa de instituție supremă de audit înorganizațiile internaționale ale acestor instituții.

(4) Litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de

către instanțele judecătorești specializate.

(5) În unitățile administrativ-teritoriale, funcțiile Curții de Conturi se exercită

prin camerele de conturi județene și prin cea a municipiului București,

structuri fără personalitate juridică.

art. 1

MONITORUL OFICIAL

AL ROMÂNIEI

Nr. 238 PARTEA I 03 aprilie 2014

REPUBLICĂRI

Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi



Pagina 6

Preşedintele Curţii de Conturi şi ceilalţi membri ai acesteia sunt independenţi în

exercitarea atribuţiilor şi în luarea deciziilor şi respectă principiile conducerii colective,

publicităţii şi transparenţei.

Coordonarea activităţilor desfăşurate în cadrul departamentelor se realizează de către

consilierii de conturi (membri ai Curţii de Conturi numiţi de Parlament), în condiţiile

normelor şi procedurilor stabilite de Plenul Curţii de Conturi.

Camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt conduse de un director

şi un director adjunct.

Organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi

valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi se efectuează potrivit regulamentului

aprobat de Plenul Curţii de Conturi (documentul RODAS).

Structura organizatorică a Curţii de Conturi este reprezentată în schema grafică

următoare.

Plenul Curţii de Conturi se compune din 18 membri, numiţi de Parlament, care sunt

consilieri de conturi.

Structurile actuale de conducere şi organizatorică ale Curţii de Conturi includ:

I. Curtea de Conturi a. Preşedintele Curţii de Conturi b. Vicepreşedinţii Curţii de Conturi c. Departamente – şefi departamente d. Camere de conturi – directori e. Servicii în subordinea preşedintelui – şefi de serviciu

II. Autoritatea de Audit a. Preşedintele Autorităţii de Audit b. Vicepreşedinţii Autorităţii de Audit c. Direcţii - directori



Pagina 7

d. Oficii regionale – directori

III. Secretariatul general

Din cadrul Secretariatului General, direcțiile cu care veți colabora ocazional sunt:

(a) Direcția Resurse umane și salarizare pentru:

depunerea fotografiei pentru eliberarea legitimației de serviciu - Compartimentul evidență salariați, corpul A, parter, camera 9 A;

avizarea semestrială a legitimațiilor de serviciu, Compartimentul evidență salariați, corpul A, parter, camera 9 A;

solicitare stat de plată (“fluturaș” de salariu), cereri de adeverințe pentru medicul de familie și pentru veniturile realizate, stabilirea modalității de

plată a salariului (casierie sau card), completarea formularului tip pentru

casa de sănătate, comunicarea codului IBAN –

consemnarea în cererea de concediu a numărului de zile rămase de efectuat -

NOTĂ

Pentru eliberarea oricărei adeverințe se va formula o cerere pe e-mail către

Direcția Resuse umane și salarizare.

(b) Direcția Buget, financiar şi contabilitate pentru:

depunerea documentelor privind efectuarea decontului pentru deplasări.



Pagina 8

1.4 Sediul Curții de Conturi

Sediul Curţii de Conturi se află în municipiul Bucureşti, strada Lev Tolstoi nr. 22-24,

Cod poștal 011948, Sector 1, iar sediile camerelor de conturi se găsesc în oraşele reşedinţă de

judeţ şi în municipiul Bucureşti.



Pagina 9

1.5 Istoric

În România, Curtea de Conturi a fost înfiinţată, practic, o dată cu constituirea statului român

modern.

I. Context istoric premergător înfiinţării Înaltei Curți de Conturi

24 ianuarie 1859 - Unirea Principatelor Române, cunoscută şi ca Mica Unire

(Marea Unire fiind cea de la 1918). Unirea este strâns legată de personalitatea

lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5

ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.

În anul 1862, cu ajutorul unioniștilor, Alexandru Ioan Cuza a unificat

Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859 - 1866), a fost perioada de

maximă dezvoltare a României moderne.

II. 24 ianuarie 1864 – Legea Înaltei Curți de Conturi

Legea Înaltei Curți de Conturi a fost inspirată de legislația franceză (sub aspectul

organizării și funcționării controlului financiar) și de legislaţia belgiană (sub

aspectul desemnării conducerii Curții). Legea a fost votată în Adunarea Electivă

la 8/20 ianuarie 1864 și promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la data

de 24 ianuarie 1864.

Secțiunile Înaltei Curți de Conturi:

Controlul financiar ulterior;

Secția jurisdicțională.

Personalul Curții avea independență și era inamovibil, fiind asimilat cu

personalul de la Înalta Curte de Casație.

III. Constituția României din 1 iulie 1866

Art. 116: ”Pentru toată România este o singură Curte de Compturi”

IV. 25 ianuarie 1895 - Noua lege de organizare și funcționare a Curții de Conturi

Înalta Curte de Compturi are atribuțiuni judecătorești și atribuții de control.

Legea stabilea situațiile în care Înalta Curte de Conturi ”cerceta, judeca și

decidea”. De asemenea, legea enumera agenții supuși jurisdicțiunii Curții.

Controlul preventiv al Înaltei Curți de Conturi nu a fost aprobat.

V. Constituția României din anul 1923

Art. 115 și 116 – atribuie Curții de Conturi controlul preventiv și pe cel de

gestiune a tuturor cheltuielilor și veniturilor statului, iar “regularizarea

socotelilor trebuia prezentată Adunării Deputaților, cel mai târziu în termen de

doi ani de la încheierea fiecărui exercițiu”.

VI. 29 iulie 1929 - Legea privind reorganizarea Înaltei Curți de Conturi

Sporirea semnificativă a personalului Înaltei Curți de Conturi



Pagina 10

Introducerea controlului preventiv pe lângă ministere și administrațiile publice

autonome.

A fost introdus controlul suprem al inventarului administrațiilor statului

(inventarul general al patrimoniului).

VII. Perioada 1931 – 1933 (în timpul domniei Regelui Carol al II-lea)

Au fost aduse mai multe amendamente la legea Înaltei Curți de Conturi din 1929.

S-au manifestat ingerințe ale factorului politic în activitatea Înaltei Curți de

Conturi.

A fost mărit numărul personalului.

S-a creat, pe lângă Înalta Curte de Conturi, un Consiliu Superior având ca scop

schimbarea conducerii şi efectuarea de numiri pentru cei care serveau puterea.

Unul dintre consilieri urma să îndeplinească funcția de Intendent General și

provenea de la Ministerul Apărării Naționale.

VIII. 30 noiembrie 1948 - Decretul nr. 352 al Prezidiului Marii Adunări Naționale

a Republicii Populare Române, pentru organizarea controlului financiar și

desființarea Înaltei Curți de Conturi

Regimul comunist a considerat că existența unei instituții principial

independente, precum Înalta Curte de Conturi, era incompatibilă cu sistemul

politic și instituțional de inspirație sovietică instaurat în Republica Populară

Română.

A fost înființată, în cadrul Ministerului Finanțelor, Direcția de Control Financiar.

A fost organizat controlul financiar intern în toate ministerele, instituțiile

publice, întreprinderile și administrațiile locale.

Notă. Dincolo de dificultăți, în cele 8 decenii de existență, Înalta Curte de

Conturi a acumulat un însemnat capital instituțional, precum şi competențe și

practici bine puse la punct și a dobândit capacitatea de a-şi dovedi utilitatea

socială în condiţiile unui context favorabil de funcționare.

IX. Legea nr. 2 din 28 martie 1973 – Înfiinţarea Curţii Superioare de Control

Financiar

Se înființează Curtea Superioară de Control Financiar, ca organ al Consiliului de

Stat.

Atribuțiile de control ale Ministerului de Finanțe au fost preluate de Curte, fiind

extinse și asupra organizațiilor centrale cooperatiste și obștești, în ceea ce

priveşte îndeplinirea de către acestea a obligațiilor prevăzute în bugetul de stat,

utilizarea fondurilor primite de la stat și respectarea disciplinei financiare.

Curtea avea atribuții jurisdicționale şi atribuții de control preventiv.

Curtea nu efectua controlul anual asupra conturilor de execuție și asupra

bilanțurilor contabile ale ordonatorilor de credite, nu avea atribuția de a le acorda

descărcarea de gestiune.

Curtea Superioară de Control Financiar era membră a INTOSAI și EUROSAI.



Pagina 11

X. 22 decembrie 1989 – Încetarea activităţii Curţii Superioare de Control Financiar

Comunicatul în 10 puncte al Consiliului Frontului Salvării Naționale

stabilea în preambulul său: ”Consiliul de Stat și instituțiile sale își încetează

activitatea”, în consecinţă şi Curtea Superioară de Control Financiar.

Atribuțiile Curții Superioare de Control Financiar au fost trecute parțial la Corpul

de Control al Primului-ministru.

XI. 21 decembrie 1991 - Constituția României

Camerele reunite ale Parlamentului adoptă (în cadrul Adunării Constituante)

Constituția României, aprobată prin referendum la 8 decembrie 1991.

La art. 139, Constituția prevedea:

Alin. 1 - ”Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare,

administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale

sectorului public. În condițiile legii, Curtea exercită și atribuții

jurisdicționale.”

Alin. 2 - ”Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra

conturilor de gestiune ale bugetului public național din exercițiul bugetar

expirat, cuprinzând și neregulile constatate.”

Alin. 3 - ”La cererea Camerei Deputaților sau a Senatului, Curtea de Conturi

controlează modul de gestionare a resurselor publice și raportează despre

cele constatate.”

Alin. 4 - ”Membrii Curții de Conturi, numiți de Parlament, sunt independenți

și inamovibili, potrivit legii. Ei sunt supuși incompatibilităților prevăzute în

lege pentru judecători.”

Art. 152 (Dispoziții finale) - ”Curtea de Conturi se înființează în termen de 6

(șase) luni de la data intrării în vigoare a Constituției.”

XII. 8 septembrie 1992 – Reînfiinţarea Curţii de Conturi

Legea nr. 94/1992 cu privire la organizarea și funcționarea Curții de Conturi

(136 articole) este promulgată de către Președintele României.

Secțiile Curții de Conturi:

Secţia de control ulterior

Secţia de control preventiv

Secția jurisdicțională.

Curtea prezintă anual Parlamentului:

Raportul public anual.

Rapoartele publice anuale pentru finanțele publice locale (pe județe).

Viza de control financiar preventiv se acordă pentru ordonatorii principali de

credite din aparatul central.

Membrii Curții de Conturi și judecătorii financiari sunt independenți și

inamovibili.



Pagina 12

XIII. Perioada 1997 – 2003 Modificări legislative

Ordonanța Guvernului nr. 15/1997 și Ordonanța de Urgență nr. 88/1997 -

procedurile de privatizare aplicate de Fondul Proprietății de Stat nu sunt supuse

controlului Curții de Conturi. Curtea exercită numai controlul ulterior de

legalitate asupra resurselor financiare care se constituie ca venit la bugetul de

stat.

Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice

- au fost eliminate din atribuțiile Curții de Conturi cele referitoare la controlul

preventiv, care a trecut la Ministerul Finanțelor.

Anul 1999 - a fost numit de Parlament noul Plen al Curții de Conturi constituit

din 18 consilieri de conturi.

Anul 2001 - A fost numit de Parlament un nou Plen al Curții de Conturi.

Legea nr. 77/28 ianuarie 2002 de modificare și completare a Legii nr. 94/1992

o A restabilit o mare parte din competențele Curții de Conturi:

a) Controlul ulterior asupra procesului de privatizare;

b) Controlul asupra execuției bugetare a Camerei Deputaților și a

Senatului;

c) Prevederi cu privire la rolul Curții de Conturi referitoare la controlul

utilizării fondurilor puse la dispoziția României de Uniunea

Europeană (SAPARD, PHARE, ISPA);

o A introdus competența Curții de Conturi de a efectua audit de performanță și

audit de conformitate (control).

XIV. Anul 2003 - Revizuirea Constituției României din anul 1991

Constituţia a fost revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin Referendumul

Național din 18 – 19 octombrie 2003 și confirmată prin Hotărârea Curții

Constituționale nr. 3 din 22 octombrie 2003.

Art. 140 reglementează:

Alin. 1 – „Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare,

de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale

sectorului public. În condițiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea

Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești specializate”.

Constituția României din anul 2003 a desființat Secția Jurisdicțională din cadrul

Curții de Conturi.

Mandatul membrilor Curții de Conturi (18 consilieri de conturi) a fost majorat de

la 6 ani la 9 ani, fără drept de înnoire sau prelungire.

XV. Anul 2005 - Înființarea și reglementarea Autorităţii de Audit

O.U.G. nr. 22/2005, aprobată prin Legea nr. 200/ 2005 - Se înființează și se

reglementează Autoritatea de Audit pentru fondurile acordate României de

Uniunea Europeană prin programele ISPA și SAPARD și pentru fondurile care

urmau să fie acordate în perioada post-aderare.



Pagina 13

Autoritatea de Audit este un organism fără personalitate juridică (funcționează în

cadrul Curții de Conturi), independent din punct de vedere operațional față de

Curtea de Conturi.

Activitatea Autorităţii de Audit este conformă reglementărilor și procedurilor

Uniunii Europene, se desfășoară în baza unui program de audit aprobat de

Comisia Europeană și cuprinde cerințe de raportare către aceasta.

XVI. Legea nr. 217/ 24 octombrie 2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.

94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi

Necesitatea acestei legi a decurs din multiplicarea unor atribuții, proceduri și

arhitecturi instituționale ale Curții de Conturi a României, în perioada 1992 –

2005.

Noua lege a asigurat punerea de acord cu noile prevederi ale Constituției din anul

2003 (eliminarea controlului preventiv, desființarea Secției jurisdicționale etc.)

prin următoarele:

Precizează independența și autonomia Curții de Conturi;

Prezintă activitățile desfășurate în cadrul Curţii de Conturi:

o audit financiar asupra conturilor de execuție pentru toate instituțiile

publice centrale și locale (ulterior);

o audit de conformitate (control);

o audit al performanței (eficiență, eficacitate, economicitate).

Stabilește clar entitățile supuse auditului/ controlului;

Sintagma controlor financiar a fost înlocuită cu auditor public extern.

La 24 ianuarie 2014 s-au împlinit 150 de ani de la înființarea Curții de Conturi a României, instituție care a avut și are un rol important în controlul gestionării banului public,

fiind una dintre cele mai vechi și importante structuri ale statului de drept din România.

1.6 Însemnele de identitate vizuală ale Curții de Conturi

Impunerea unei imagini reprezentative şi puternice creează sentimentul de apartenenţă la o

organizaţie importantă, crescând gradul de coeziune a personalului instituției. Pentru a

asigura o comunicare vizuală coerentă, consecventă, consistentă și armonioasă, care ajută la

construirea și menținerea reputației instituției, Curtea de Conturi a elaborat în anul 2015,

Manualul de identitate vizuală. Manualul de identitate vizuală este un instrument care ajută la

menținerea consecventă și aplicarea corectă a identității Curții de Conturi a României. Prin

intermediul acestui manual se promovează un set de valori ce țin de cultura organizațională

proprie, care identifică instituția atât intern cât și extern.

Elementele esențiale care constituie identitatea vizuală: logoul, antetul, şabloanele de

prezentare (de exemplu în Power Point), mapa, plicurile de corespondență, cărţile de vizită și

altele asemenea, trebuie să fie întotdeauna folosite conform setului de reguli care se regăsesc

în Manualul de Identitate Vizuală.

Elementele principale de identitate vizuală, utilizate în prezent de Curtea de Conturi,

sunt sigla și insigna.



Pagina 14

Sigla cuprinde două cercuri concentrice, simbolizând principiul

autoregenerării, precum şi caracteristicile de integritate și unitate.

Fondul utilizat în cazul primului cerc este albastru, culoare care are

corespondență cu ideea de siguranță, inducând un sentiment de

soliditate şi de încredere, simbolizând capacitatea Curții de Conturi a

României de adaptare la factorii exteriori instituției. În cazul celui de-al

doilea cerc, fondul utilizat este de culoare bleu gradient.

Actualul element de identitate vizuală cuprinde trei cercuri concentrice. Logoul

menţionat cuprinde două cercuri concentrice, simbolizând integritatea și unitatea.

În interiorul coroanei circulare ataşate în partea superioară, stă scris ”Curtea de

Conturi” iar în partea inferioară stă scris ”România”.

În interiorul celui de-al doilea cerc este desenată o balanță cu două talere (culoarea

Abanos). Balanța simbolizează adevărul juridic: pe talerele sale trebuie puse toate probele,

lăsând ca balanța să indice unde este dreptatea.

Pe talerul din stânga sunt desenate monede suprapuse (care semnifică fondurile

publice utilizate de instituțiile care intră în competența de verificare a Curții de Conturi), iar

pe talerul din dreapta este desenată o carte pe care stă scris "Lex" simbolizând imparțialitatea

în fața legii și în aplicarea acesteia.

Balanța se află pe o carte deschisă (semnificând cunoștințele profesionale ale

personalului Curții, informațiile profesionale pe care se bazează activitatea desfășurată de

Curtea de Conturi).

Monedele de pe talerul din stânga sunt colorate în culoarea Galben de aur, cartea de

pe talerul din dreapta utilizează culoarea Galben auriu.

Culoarea utilizată pentru contur şi limita dintre cel de-al doilea şi cel de-al treilea cerc

este Albastru safir. Fontul utilizat pentru înscrisul "Curtea de Conturi" este Benguiat Bk BT

Bold, colorat în Alb.

Insigna este un alt element vizual al Curții de Conturi. Insigna

este utilizată de către toți angajații Curții de Conturi, atât la nivel

central cât și la nivel teritorial, constituind un însemn distinctiv

pentru aceștia. Este desenată pe fond Pastel pe care stă scris

”România” (culoare Sepia). Conține aceleași simboluri ca și noul

logo (balanța fiind de culoare Sepia, iar monedele și cartea de

culoare Brun). Dedesubtul cărții pe care se află balanța este scris

”Curtea de Conturi” (culoare Sepia).

La baza insignei este așezat drapelul de stat al României

(tricolorul), conținând cele trei culori: Albastru cobalt, Galben crom și Roșu vermion.

Insigna se poartă cu ocazia diferitelor evenimente de către întreg personalul de

specialitate al Curţii de Conturi.



Pagina 15

Notă. Manualul de identitate vizuală se găsește pe website-ul instituției, www.curteadeconturi.ro,

în secțiunea Reglementări interne, strategii, programe, subsecțiunea Regulamente.

http://www.curteadeconturi.ro/



Pagina 16

2 Reguli principale utilizate în cadrul instituției

2.1 Programul de lucru al Curţii de Conturi

Programul de lucru al Curţii de Conturi este după cum urmează:

o luni – joi: 8.30 – 17.00

o vineri: 8.30 – 14.30

Pe parcursul desfășurării acțiunii de control/audit la sediul entității, auditorii publici externi

vor respecta programul de lucru al entității verificate.

2.2 Codul vestimentar

Ținuta vestimentară trebuie să fie decentă, în concordanţă cu profilul şi exigenţele instituţiei

noastre.

Conducerea structurilor de specialitate organizează, lunar sau cel

puţin o dată pe trimestru, întâlniri cu toţi auditorii publici externi

din subordine, la care se vor aborda și probleme de conduită și

etică profesională, inclusiv referitoare la ținuta vestimentară.

Aceste aspecte sunt menţionate în Precizări date în aplicarea

dispozițiilor RODAS, Nr.crt. 3, pct. 34.

2.3 Parcarea autovehiculului personal

În cazul în care vă deplasați la serviciu cu mașina personală nu

aveți acces în curtea instituției. Parcarea se va face pe străzile

(locurile de parcare) din jurul instituției.



Pagina 17

2.4 Deplasarea la serviciu cu transportul public

Dacă circulați cu transportul public aveți două posibilități:

Cu metroul: stația de metrou Aviatorilor, sau

Cu autobuzul: stația de autobuz Aviatorilor, cu

următoarele autobuze: 301, 282, 331,330, 335, 131

2.5 Accesul în instituție

Paza și protecția instituției sunt asigurate de Serviciul de Protecție și Pază. La intrarea în

instituție personalul este supus controlului tehnic antiterorist.

Accesul în instituție se face pe baza legitimației de serviciu.

Legitimația de serviciu se vizează semestrial de către Direcția resurse umane și

salarizare,

Notă. Mai multe informații puteți găsi în Regulamentul privind accesul, ordinea

interioară și securitatea în sediul central al Curții de Conturi și al Autorității de

Audit, aprobat prin Hotărârea de Plen nr. 111/17.04.2014, postat pe website-ul

intern, Secțiunea Regulamente și Precizări.

2.6 Unde se poate servi masa de prânz

Prânzul se poate servi la bufetul situat în incinta instituției, în

corpul A.

În corpul C există un automat de cafea, la intrarea în clădire,

vis-à-vis de Registratura generală.

2.7 Unde se poate fuma

În interiorul instituției este strict interzis fumatul.

Notă. Fumatul este permis în curtea sediului, în spatele corpului C, unde este

amenajat un loc special pentru fumători.

2.8 Un apel de la un ziarist! Ce să fac?!

Îi recomand să se adreseze Serviciului Comunicare, imagine și relații publice, din cadrul

Curții de Conturi.



Pagina 18

2.9 Protejarea mediului

Pentru protejarea mediului, în cadrul Curții de

Conturi se colectează selectiv deșeurile (plastic /

hârtie / sticlă / menajer) și cartușele de tonner uzate.

3 Servicii și facilităţi

3.1 Existența unui ATM în interiorul instituției

La intrarea în corpul A, veți găsi un bancomat. Acest

aparat funcționează non-stop.

3.2 Deținerea unui telefon mobil oficial

Auditorii publici externi cu funcții de conducere (directori, șefi de serviciu) au dreptul la un

telefon mobil pus la dispoziție de instituție. Auditorii publici externi cu funcții de execuție nu

au dreptul la un telefon mobil.

3.3 Unde se pot dobândi cunoștințe suplimentare ?

În cadrul instituției este organizată o bibliotecă. Aici puteți găsi

materiale privind activitatea specifică Curții de Conturi.

Biblioteca se află în corpul C, la demisol vis-a-vis de centrala

termică.

Mai multe informații puteți găsi în Regulamentul de organizare şi

funcţionare a bibliotecii Curţii de Conturi a României, postat pe

portalul extern al instituției.



Pagina 19

3.4 Asistența medicală

În incinta sediului central al Curții de Conturi funcționează

un cabinet medical.

Acesta se găsește la parter, intrarea principală B, camera 1B.

3.5 Facilități suplimentare

Auditorul public extern poate deveni membru de sindicat și poate beneficia de anumite

facilități privind concediul de odihnă.

3.5.1 Concediul de odihnă

Un auditor public extern beneficiază de concediu de

odihnă conform Regulamentului privind concediul de

odihnă şi alte concedii ale membrilor şi personalului

Curţii de Conturi, precum și de o indemnizație de

concediu care este egală cu salariul lunar.

Auditorul public extern mai poate beneficia și de

următoarele drepturi: o zi liberă pentru controlul medical

anual, concediu fără plată în condițiile legii, concediu

pentru formare profesională plătit de instituție, de până la 10 zile lucrătoare sau de până la 80

de ore, în cazul în care instituția nu a asigurat pe cheltuiala sa participarea la formare

profesională în condițiile prevăzute de lege3.

De asemenea, auditorul public extern beneficiază și de celelalte drepturi conferite de Codul

muncii.

3 Conform art. 30, pct. J) din Statutul auditorului public extern;



Pagina 20

4 Cerințe de documentare profesională

4.1 Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi a României

Curtea de Conturi este organizată şi funcţionează în baza dispoziţiilor art. 140 din Constituţia

României, republicată, ale Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de

Conturi, republicată.

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi este elaborat şi aprobat

de către Plenul Curţii de Conturi în temeiul prevederilor art.58 lit. j) din Legea nr. 94/1992,

republicată.

Regulamentul creează cadrul intern necesar realizării atribuţiilor şi competenţelor

Curţii de Conturi prevăzute de lege şi de celelalte dispoziţii legale aplicabile. De asemenea,

Regulamentul prezintă structura organizatorică a Curţii de Conturi, modul de organizare şi

funcţionare a departamentelor (cu direcţii, servicii şi compartimente de specialitate), a

camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti, a Autorităţii de Audit, în cadrul

cărora pot funcţiona servicii şi birouri, organizarea şi desfăşurarea activităţii Secretariatului

general, precum şi atribuţiile specifice activităţii instituţiei.

4.2 Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități

Regulamentul a fost publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea I, Nr. 547 din 24 iulie 2014. Acest

regulament stabilește următoarele:

a) modul de organizare și desfășurare a activităților

specifice Curții de Conturi;

b) modul în care sunt îndeplinite atribuțiile, exercitate

competențele și atinse obiectivele de control și audit

public extern, inclusiv cele de evaluare a activității

de control și de audit intern ale entităților care intră

în competența de verificare a Curții de Conturi;

c) modul în care se efectuează valorificarea constatărilor

cuprinse în actele încheiate de către auditorii publici

externi ca urmare a finalizării acțiunilor de

control/audit public extern;

d) procedura de verificare a modului de ducere la îndeplinire de către entitățile verificate

a măsurilor dispuse sau a recomandărilor formulate de Curtea de Conturi și evaluarea

impactului acestor măsuri ori recomandări asupra activității acestor entități;

e) procedura privind asigurarea și controlul calității în activitățile specifice Curții de

Conturi;

f) modul de organizare și de efectuare a auditului public extern de către Autoritatea de

Audit, asupra utilizării fondurilor comunitare nerambursabile și a cofinanțării

naționale aferente.



Pagina 21

4.3 Precizări date în aplicarea dispozițiilor Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea

actelor rezultate din aceste activități (RODAS)

Acestea detaliază unele aspecte relevante din RODAS și

prezintă unele analize tehnice destinate să sprijine

auditorii publici externi pe parcursul misiunilor de audit.

4.4 Codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi și Statutul auditorului public extern

Codul de conduită etică şi profesională a personalului Curţii de Conturi (în continuare,

Codul) stabileşte norme de conduită etică și profesională şi formulează principiile care

trebuie respectate în vederea creşterii încrederii, autorităţii

şi a prestigiului Curții de Conturi, ca instituție supremă de

audit.

La elaborarea Codului s-au avut în vedere

recomandările cuprinse în Codul de conduită etică al

INTOSAI document care, în respectul principiilor adoptate

la Congresul de la Lima din anul 1977, s-a constituit ca un

fundament pentru codurile instituţiilor supreme de audit. De

asemenea, la elaborarea Codului s-au avut în vedere

prevederile Legii 94/1992 privind organizarea şi

funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, precum şi alte

acte normative care prevăd obligaţii, răspunderi,

incompatibilităţi și interdicții aplicabile și personalului

Curţii de Conturi.

Codul a fost aprobat de Plenul Curţii de Conturi (în baza prevederilor art. 57 şi art. 58

lit. j) din Legea nr. 94/1992, republicată) şi cuprinde normele de conduită profesională și

principiile pe care trebuie să le respecte membrii Curţii de Conturi, auditorii publici externi,

funcţionarii publici şi personalul contractual al Curții de Conturi.

Respectarea prevederilor Codului are ca scop și susține realizarea următoarelor

obiective: a) creşterea credibilităţii Curţii de Conturi ca instituţie supremă de audit;

b) creşterea calităţii activităţilor specifice Curţii de Conturi; c) sporirea încrederii entităţilor



Pagina 22

verificate în acţiunile şi actele întocmite de Curtea de Conturi, şi d) atingerea unui nivel înalt

de profesionalism al auditorilor publici externi.

Fiecare auditor public extern trebuie să cunoască și să respecte:

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi a României (ROF);

Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități (RODAS);

Precizările date în aplicarea dispozițiilor Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea

actelor rezultate din aceste activități;

Codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi, precum și

Statutul auditorului public extern din cadrul Curții de Conturi.

Aceste documente se găsesc pe portalul extern în secțiunea Reglementări interne, strategii,

programe.

Principiile și valorile etice fundamentale:

Independența: a nu te lăsa influențat;

Integritatea: să faci ceea ce trebuie atunci când nu te vede nimeni (a pune obligațiile

de serviciu deasupra intereselor personale);

Competenţa profesională: să ai cunoștințe profesionale temeinice, să te perfecționezi

continuu și să aplici corect reglementările și procedurile;

Confidenţialitatea: să nu dezvălui informații și date;

Conduita profesională: să nu îți discreditezi funcția și instituția prin modul în care îți

desfășori activitatea profesională și prin conduită;

Obiectivitatea: a fi imparțial, nepărtinitor; constatările, concluziile și recomandările

să fie bazate numai pe o analiză riguroasă a probelor.

4.4.1 Independența

Independenţa auditorilor publici externi este influențată și

afectată, în principal, dacă:

în ultimele 24 de luni aceștia s-au aflat în raporturi de

muncă/serviciu sau orice alt tip de relație contractuală cu

entitatea supusă verificării;

în cadrul entității verificate au calitatea de angajat

membrii de familie, soț/soție, rudă sau afin până la gradul

al patrulea inclusiv;

auditorii instituie o atmosferă de familiaritate cu



Pagina 23

personalul entităţii verificate, pe timpul desfăşurării acţiunii de control/audit;

există suspiciuni că, datorită unor influențe interne sau externe entității, aceștia nu au

putut să-și exercite cu obiectivitate raționamentul profesional pentru efectuarea

verificărilor;

auditorii au fost parte, în ultimele 24 de luni, în acțiunile aflate pe rolul instanțelor,

intentate împotriva entității verificate;

asupra lor sunt exercitate, sub diverse forme, acțiuni de intimidare de către personalul

entității verificate sau persoane din afara acesteia, în legătură cu acțiunea de verificare

desfășurată. Auditorii publici externi aflaţi în aceste situaţii vor înştiinţa conducerea

structurii de specialitate din care fac parte pentru sesizarea organelor abilitate în

vederea asigurării protecţiei acestora.

4.4.2 Neutralitate politică

Auditorii publici externi trebuie să-şi menţină

independenţa faţă de orice influenţă politică în

îndeplinirea atribuțiilor de serviciu la entităţile

supuse verificării, asigurând astfel respectarea

principiului neutralității politice.

În situaţia în care, în cadrul unor acţiuni de

verificare la aceste entităţi, auditorii publici

externi sunt supuşi unor presiuni de natură

politică, aceştia sunt obligaţi să-i înştiinţeze,

atât verbal cât și în scris, pe şefii ierarhici

despre situaţia respectivă, potrivit art. 17 din Cod.

4.4.3 Confidențialitatea

Confidenţialitatea este principiul potrivit căruia

auditorul public extern nu poate dezvălui decât în

situațiile prevăzute de lege datele și informațiile puse

la dispoziția sa de către entitățile verificate, precum și

cele dobândite din alte surse pe parcursul desfășurării

misiunilor de control/audit.

În ceea ce privește respectarea principiului

confidențialității, la art.41 din Statut se prevede:



Pagina 24

(1) Dacă în exercitarea funcțiilor lor, auditorii publici externi iau cunoștință de

informații care constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale,

aceștia sunt obligați să respecte caracterul acestora și să le facă cunoscute numai

autorităților îndreptățite, în conformitate cu prevederile legale.

(2) Caracterul informaţiilor prevăzute la alin. (1) este obligatoriu şi după încetarea

raporturilor de serviciu dintre auditorul public extern şi Curtea de Conturi, în

termenele și condițiile stabilite de legislația în vigoare.

Confidențialitatea impune respectarea prevederilor art.43 alin.(2) lit. d), l) și m) din Statut

(interdicțiile). Astfel, auditorilor publici externi le este interzis:

să-și exprime public opinia cu privire la acțiunile de verificare efectuate și/sau în

curs de desfășurare;

să folosească în scop personal datele și informațiile dobândite pe parcursul

desfășurării acțiunilor de verificare;

să dezvăluie conducerii entității verificate identitatea persoanelor și/sau

conținutul sesizărilor adresate în scris Curții de Conturi, în care sunt prezentate

nereguli sau situații nelegale, care sunt de competența Curții de Conturi.

4.4.4 Conduita profesională

Conduita profesională reprezintă principiul potrivit

căruia auditorul public extern trebuie să se comporte

şi să acţioneze în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu

astfel încât să evite orice situaţie care ar putea să-i

discrediteze funcţia şi activitatea desfăşurată sau

care ar putea să discrediteze prestigiul Curţii de

Conturi.

Conduita profesională este condiționată de

două categorii esențiale, distincte dar

complementare, de cerințe:

(1) Respectarea în principal a unor cerințe care califică și determină în mod direct

îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în cadrul acțiunilor de verificare, cum ar fi:

să dea dovadă de exigență în examinarea aspectelor supuse verificării și în

obținerea datelor și informațiilor, astfel încât constatările, concluziile

recomandările și măsurile propuse să fie complete, clare și reale;

să dea dovadă de perseverență și consecvență în solicitarea și obținerea datelor,

informațiilor și documentelor necesare stabilirii concluziilor, iar în cazul în care

acestea nu sunt puse la dispoziție de către entitatea verificată, să aplice procedurile

prevăzute de lege;



Pagina 25

să acorde importanţa şi timpul necesare discuţiilor cu cei desemnaţi de entitate

pentru a fundamenta constatările pe baza tuturor argumentelor şi dovezilor

prezentate de aceştia;

să acorde entităţii verificate o perioadă rezonabilă de timp pentru a furniza

informaţiile şi documentele solicitate, cu excepţia situaţiilor în care acestea trebuie

puse imediat la dispoziţie

să solicite entităţii verificate să clarifice aspectele pentru care consideră că sunt

necesare informaţii suplimentare

să îşi formuleze şi să emită independent opinia faţă de aspectele constatate şi să se

pronunţe cu sinceritate, concis, exprimându-şi motivele neînsușirii punctului de

vedere al entității;

să dea dovadă de operativitate în exercitarea atribuțiilor de serviciu, respectând

termenele stabilite și evitând astfel prelungirea subiectivă și inutilă a perioadei de

desfășurare a acțiunii de verificare.

(2) Respectarea unor cerințe de conduită etică, între care:

să aibă o ținută decentă;

să aibă un comportament respectuos atât în

relaţiile cu colegii şi şefii ierarhici din cadrul Curții

de Conturi, cât şi în relațiile cu reprezentanții

conducerii și angajații din cadrul entităţilor

verificate;

să nu practice vreo formă de ameninţare sau de

presiune asupra colegilor / personalului din Curtea

de Conturi sau asupra angajaţilor entităţilor

verificate, indiferent de funcţia deţinută;

să dea dovadă de înțelegere faţă de problemele cu care se confruntă entitatea şi

să o considere ca pe un partener egal;

să asigure egalitatea de tratament în munca pe care o desfășoară la entitatea

verificată şi să nu facă discriminare pe criterii de naţionalitate, gen, origine, rasă,

etnie, dizabilități, vârstă, religie sau convingeri politice;

să dovedească seriozitate, profesionalism şi respect faţă de persoanele cu care

intră în relaţii de serviciu;

să respecte viaţa privată a persoanelor cu care intră în relaţii profesionale.



Pagina 26

4.4.5 Obiectivitatea

Obiectivitatea reprezintă principiul potrivit

căruia auditorul public extern trebuie să

dovedească nepărtinire și imparțialitate în

activitatea desfășurată la entitatea publică și în

special în raportul întocmit, care trebuie să fie

corect și obiectiv.

Pentru respectarea principiului

obiectivității, auditorii publici externi trebuie:

să dovedească prin probe, calcule şi

raţionamente că toate constatările și

concluziile formulate, consemnate în

rapoartele încheiate, precum şi

măsurile propuse pentru înlăturarea

neregulilor sau abaterilor constatate se

referă la activitatea entităţii verificate.

să nu încalce obligaţia de a folosi într-un mod imparţial datele și informaţiile care le

sunt prezentate de către entitatea verificată, atunci când formulează constatările,

concluziile, recomandările şi măsurile propuse.

să prezinte datele și informațiile cu privire la activitatea desfășurată de entitatea

verificată folosindu-se de raționamentul profesional, de consultările cu colegii de

echipă și șefii ierarhici implicați în supervizarea și coordonarea misiunii de audit, fără

a se lăsa influențați de sugestiile și opiniile oricăror altor persoane și care sunt

contrare interesului public.

4.4.6 Interdicţii

Interdicțiile la care sunt supuși auditorii publici externi:

să facă parte din partide politice sau din

organizaţii asimilate acestora;

să răspândească informaţii, scrise sau verbale,

nereale, defăimătoare, calomnioase şi

neîntemeiate, manifestări care au ca efect

prejudicierea imaginii şi a prestigiului instituţiei;

să formuleze în mod public, fără temei, acuze,

reclamaţii, calomnii şi altele asemenea, la adresa,



Pagina 27

şefilor, colegilor şi colegilor subordonați ierarhic;

să îşi exprime public opinia cu privire la acţiunile de verificare în curs de

desfăşurare;

să dea consultații entității verificate în scopul contestării actelor Curții de Conturi

sau să contribuie, alături de entitățile verificate, la elaborarea acestora;

să primească direct cereri a căror rezolvare intră în competenţa Curţii de Conturi

ori să intervină pentru soluţionarea acestor cereri, cu excepţia celor cărora le sunt

stabilite asemenea atribuţii;

să permită folosirea funcţiilor pe care le îndeplinesc în scop de reclamă

comercială, publicitate sau propagandă de orice fel sau dobândirea de bani, bunuri

sau alte foloase necuvenite pentru ei sau pentru alte persoane;

să se folosească de poziţia lor oficială în cadrul acţiunilor pe care le desfăşoară la

entităţile supuse verificării, atât înainte, cât și pe timpul sau după finalizarea

acestora pentru satisfacerea intereselor personale, astfel cum sunt definite acestea

la art.11 alin.(4) din Cod;

să furnizeze servicii de consultanţă, inclusiv de contabilitate şi/sau să pună la

dispoziţia entităţilor supuse verificării Curţii de Conturi, direct sau prin

intermediul unor persoane fizice, persoane autorizate sau firme cu capital privat,

materiale sau documentații, în format letric sau pe suport electronic, pentru

implementarea unor prevederi legale, în scopul obţinerii de bani, bunuri sau orice

alte foloase pentru ei sau alte persoane interpuse;

să recomande orice persoană fizică sau juridică

în vederea încheierii de contracte, inclusiv cele

de asistenţă juridică, consultanţă sau civile cu

entităţile supuse verificării Curţii de Conturi;

să solicite sau să accepte, direct sau indirect,

pentru ei sau pentru alţii, un avantaj material sau

de orice altă natură din partea entităţilor

verificate;

să folosească în scop personal datele și

informațiile dobândite pe parcursul

desfășurării acțiunilor de verificare;

să dezvăluie conducerii entității verificate identitatea persoanelor și/sau conținutul

sesizărilor, adresate în scris Curții de Conturi, în care sunt prezentate nereguli sau

situații nelegale, care sunt de competența Curții de Conturi;

să oblige alți auditori publici externi să se înscrie în organizații sau asociații,

indiferent de natura lor ori să sugereze acest lucru, promițându-le acordarea de

avantaje materiale sau profesionale;

să exercite direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț;

să participe la administrarea și conducerea unor societăți comerciale sau civile;

să fie experți sau arbitri desemnați de parte într-un arbitraj;



Pagina 28

să exercite orice formă de intimidare sau hărțuire față de personalul Curții de

Conturi sau al entităților supuse verificării.

4.4.7 Incompatibilități

Incompatibilitatea reprezintă situația în care auditorul

public extern nu poate exercita alte funcții sau activități în

afara celei de auditor public extern.

Auditorii publici externi sunt în stare de incompatibilitate atunci când (art.22 din Cod):

desfășoară activităţi publice cu caracter politic;

ocupă orice altă funcţie publică sau privată, cu

excepţia funcţiilor didactice din învăţământ;

exercită direct sau prin persoane interpuse

activităţi de comerţ;

au calitatea de membru în organele de conducere,

administrare și control, retribuite sau neretribuite,

ale unor societăţi comerciale sau civile, inclusiv

bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare sau financiare, companii şi

societăţi naţionale ori regii autonome, precum și în cadrul partidelor politice, cu

excepţia asociaţiilor şi fundaţiilor fără scop lucrativ sau a asociaţiilor profesionale;

sunt experţi, mediatori sau arbitri desemnaţi de părţi într-un arbitraj.

Ce se întâmplă în caz de incompatibilitate?

Auditorii publici externi care se află într-una dintre

situațiile de incompatibilitate au obligația să informeze, în

scris, în termen de 3 zile lucrătoare de la apariția acesteia,

pe șeful departamentului sau directorul camerei de conturi

din care fac parte, după caz, și Comitetul de etică.

În termen de 10 zile lucrătoare de la expirarea

termenului mai susmenționat, auditorii publici

externi sunt obligați să opteze pentru una dintre

funcții/activități, demisionând, în condițiile legii, din funcția la care renunță.

Nerespectarea obligațiilor de mai sus (declararea) se consideră abateri disciplinare

grave.



Pagina 29

4.4.8 Conflictul de interese

Independența și obiectivitatea auditorilor

publici externi pot fi influențate și afectate de

conflictul de interese.

Acesta reprezintă conflictul între

îndatoririle publice, respectiv interesul public

și interesele personale ale unui auditor public

extern, în care acesta din urmă are anumite interese, în calitate de persoană privată, care ar

putea influența în mod necorespunzător îndeplinirea sarcinilor de serviciu și a

responsabilităților sale oficiale.

Interesul public implică îndeplinirea atribuțiilor de serviciu cu respectarea de către

auditorul public extern a Constituției și a legilor țării, a Statutului și Codului, precum și orice

alte reglementări și norme interne specifice Curții de Conturi.

Interesul personal este avantajul material sau de altă natură, urmărit sau obținut în

mod direct sau indirect, pentru sine sau pentru alții, de către auditorul public extern prin

folosirea reputației, influenței, facilităților, relațiilor și informațiilor la care are acces, ca

urmare a exercitării atribuțiilor funcției lui.

4.4.9 Declarația de independență

Reprezintă un instrument de monitorizare și control al

modului de respectare a prevederilor Codului etic, îndeosebi

a principiilor de independență, integritate, obiectivitate și

imparțialitate în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

Auditorii publici externi sunt obligaţi ca, la declanşarea

acţiunii de verificare la care au fost propuşi să participe, să

întocmească o Declaraţie de independenţă, după modelul

prevăzut la Anexa nr.1 din Cod;

După completarea Declaraţiei de independenţă de către auditorul public extern,

aceasta se prezintă spre luare la cunoștință şefului ierarhic şi se înregistrează în

Registru. Numărul și data de înregistrare în Registru se completează în mod

obligatoriu în Declaraţia de independenţă;

Se depune o singură Declaraţie de independenţă atunci când sunt desemnaţi să efectueze la o

entitate, în aceeași perioadă de timp, sau în perioade de timp succesive, mai multe tipuri de

verificări, cum ar fi:

documentare,

audit financiar,

audit de performanță,



Pagina 30

audit de conformitate,

verificarea unor sesizări,

ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii etc.

Auditorii publici externi au obligaţia să depună Declaraţii de independenţă în

completarea celor depuse la declanşarea misiunii, ori de câte ori apar situaţii noi pe parcursul

acţiunii de verificare care pot influența sau afecta, în principal, independența și obiectivitatea

în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Auditorii publici externi au obligaţia să transmită Declaraţiile de independenţă, precum şi

cele în completarea acestora, în termen de 3 zile lucrătoare de la completare, în format

electronic la Comitetul de etică.

4.4.10 Comitetul de etică

Comitetul de etică a fost înființat în scopul:

promovării în mod activ a comportamentului etic în

cadrul instituției;

creșterii gradului de conștientizare de către auditorii

publici externi a principiilor și valorilor etice și a

integrității;

prevenirii apariţiei oricăror situaţii de încălcare a

Codului și Statutului;

asigurării cadrului intern la care trebuie să apeleze

auditorii publici externi pentru consiliere etică și pentru

clarificarea oricăror aspecte legate de aplicarea Codului.

Comitetul este format din 7 membri, în următoarea componență:

o doi auditori publici externi, care deţin funcţii de conducere…;

o un consilier al preşedintelui, …desemnat de preşedinte;

o un consilier juridic,… desemnat de șeful Departamentului Juridic;

o trei auditori publici externi.

Membrii Comitetului sunt numiţi de Plenul Curţii de Conturi pentru un mandat de 3

ani, care se poate înnoi o singură dată;

Candidații propuși pentru a face parte din Comitet pot fi: persoane cu o reputaţie

neştirbită, un comportament onest, cel puţin 5 ani vechime în funcția de auditor public



Pagina 31

extern și la evaluările profesionale din ultimii 3 ani să fi obţinut calificativul “foarte

bun”.

Comitetul de etică (principalele atribuții și activități):

asigură cadrul intern necesar consilierii etice pentru

auditorii publici externi;

comunică sau prelucrează în Curtea de Conturi

cazurile de încălcare a normelor de conduită etică și

de integritate;

realizează evaluarea nivelului de conștientizare și a

gradului de conformare a personalului de

specialitate la normele de etică și integritate;

transmite chestionare la entitățile la care acțiunile s-

au finalizat, colectează răspunsurile primite de la acestea….

acordă, la solicitarea auditorilor publici externi, consultanţă şi îndrumare în

înţelegerea şi clarificarea tuturor aspectelor şi cerinţelor cuprinse în Cod;

prezintă conducerii executive și Plenului faptele de încălcare a regulamentelor și

normelor interne ale Curţii de Conturi care sunt semnalate la Comitet de către

avertizori, ca avertizări în interes public;

4.5 Revista Curții de Conturi

Curtea de Conturi asigură diseminarea cunoștințelor din

domeniul auditului și controlului prin intermediul revistei

proprii, care este bilingvă (română și engleză) și se tipărește

semestrial. Revista se publică și pe site-ul extern al instituției,

în secțiunea Publicații/Revista Curții de Conturi a României.



Pagina 32

4.6 Sistemul de indicatori de performanță

Curtea de Conturi a elaborat un regulament propriu privind

aplicarea Sistemului de indicatori de performanță.

Potrivit Regulamentului se instituie un sistem intern de

evaluare a performanței aplicabil la nivelul instituției care este

alcătuit dintr-un set de indicatori de performanță și de

management și alte elemente conexe care contribuie la

măsurarea și evaluarea multiplelor aspecte ale activității de

control/audit, ale procesului de valorificare a constatărilor

consemnate în actele întocmite în urma verificărilor, ale etapei

de raportare (inclusiv în afara instituției a rezultatelor

acțiunilor de verificare efectuate) precum și pentru evaluarea

impactului activității Curții de Conturi în societate.

Sistemul de indicatori de performanță ai Curții de Conturi este alcătuit din următoarele

elemente principale:

a. Indicatorii de performanță și indicatorii de management; b. Nivelele de aplicabilitate ale indicatorilor de performanță și de management și

țintele care urmează să fie atinse de la o perioadă la alta;

c. Fișa de rezultate cuprinzând informațiile necesare calculării indicatorilor de performanță și indicatorilor de management;

d. Modulul ”Indicatori de performanță și indicatori de management” din cadrul aplicației informatice INFOPAC.

Sistemul intern de evaluare a performanței în cadrul Curții de Conturi este alcătuit din

indicatorii de performanță și indicatorii de management.

Cu ajutorul acestor indicatori se evaluează structurile de specialitate, acțiunile de

verificare efectuate, fiecare membru al echipelor de control/audit, în funcție de contribuția

adusă la realizarea acțiunilor respective, precum și alte aspecte din activitatea Curții de

Conturi care fac obiectul unor raportări către părțile interesate (Parlament, Guvern, entități

publice, opinia publică etc.).

Indicatorii de performanță reprezintă ”indicatorii cheie de performanță”, denumiți și

indicatori de uz extern, raportați în afara instituției prin Raportul anual de activitate și care

reflectă sintetic activitatea Curții de Conturi.

Indicatorii de performanță utilizați în cadrul Curții de conturi sunt următorii:

IP-1 Ponderea entităţilor publice verificate anual la nivelul instituției (inclusiv entitățile verificate conform punctului 260 din RODAS

4), în totalul celor aflate în

competenţa de verificare a Curţii de Conturi;

IP-2 Numărul total al acţiunilor de verificare efectuate anual la nivelul instituției, din care pe tipuri de activităţi: audit financiar, audit de conformitate (control), audit al

4 Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și

valorificarea actelor rezultate din aceste activități.



Pagina 33

performanţei și verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin

decizii;

IP-3 Numărul total de rapoarte speciale (de audit al performanței, de analiză pe domenii sau a unor aspecte de interes pentru Parlament și opinia publică), inclusiv

rapoartele privind finanțele publice locale, întocmite la nivelul instituției și care sunt

transmise Parlamentului, autorităților publice deliberative ale unităților administrativ-

teritoriale și altor autorități;

IP-4 Volumul veniturilor suplimentare5 datorate bugetelor publice, care au fost estimate de către auditorii publici externi în urma acțiunilor de verificare efectuate

conform Programului anual de activitate;

IP-4a Ponderea veniturilor suplimentare datorate bugetelor publice și încasate

în timpul acțiunilor, în totalul celor estimate de către auditorii publici externi

cu ocazia acțiunilor de verificare efectuate conform Programului anual de

activitate;

IP-5 Volumul prejudiciilor6 estimate de către auditorii publici externi în urma acţiunilor de verificare efectuate conform Programului anual de activitate a Curții de

Conturi;

IP-5a Ponderea prejudiciilor recuperate în timpul verificărilor în totalul celor

estimate de către auditorii publici externi cu ocazia acţiunilor de verificare

efectuate conform Programului anual de activitate a Curții de Conturi;

IP-6 Numărul total al neregulilor (financiar-contabile, fiscale, bugetare și alte nereguli) constatate cu ocazia acțiunilor de verificare efectuate anual de structurile de

specialitate ale Curții de Conturi, din care:

Numărul neregulilor cuantificabile și valoarea acestora;

Numărul neregulilor necuantificabile.

IP-7 Ponderea, în totalul măsurilor dispuse prin deciziile emise anual de către structurile de specialitate, a măsurilor:

a) implementate de către entităţile verificate; b) neimplementate de către entităţile verificate.

IP-8 Numărul propunerilor de modificare și completare a cadrului legal în vigoare formulate de către Curtea de Conturi, inclusiv prin Raportul public anual, urmare

acţiunilor de verificare efectuate anual, din care:

implementate prin adoptarea de modificări/completări ale cadrului legal în vigoare.

5 A se vedea definiția veniturilor suplimentare de la Indicatorul de performanță IP-4 din Anexa nr. 2.1. din

Regulamentul privind aplicarea Sistemului de indicatori de performanță ai Curții de Conturi 6 A se vedea definiția prejudiciului de la Indicatorul de performanță IP-5 din Anexa nr. 2.1. din Regulamentul

privind aplicarea Sistemului de indicatori de performanță ai Curții de Conturi



Pagina 34

IP-9 Ponderea numărului de sesizări, petiţii şi reclamaţii care au fost soluţionate la nivelul instituţiei, în totalul celor adresate Curţii de Conturi (structurilor de

specialitate centrale şi teritoriale) în cursul unui an de către instituţiile statului sau alte

persoane juridice şi fizice;

IP-10 Numărul şi frecvenţa de apariţii ale Curţii de Conturi în mijloacele de comunicare în masă;

IP-11 Numărul avizelor solicitate Curţii de Conturi, în conformitate cu prevederile art. 41 din Legea nr. 94/1992, republicată, din care:

numărul de avize favorabile acordate (cu sau fără observații);

IP-12 Opinia conducerii entităților verificate cu privire la calitatea auditului efectuat de Curtea de Conturi și a impactului acestuia asupra entităților verificate, precum și la

respectarea principiilor și valorilor etice de către auditorii publici externi.

Indicatorii de management reprezintă ”indicatorii de performanță ai activității

instituției”, denumiți și indicatori de uz intern, care sunt utili top managementului instituției,

precum și conducerii structurilor de specialitate, în vederea măsurării și evaluării modului de

utilizare a resurselor puse la dispoziție pentru activitatea specifică, urmărirea modului de

realizare a activităților specifice și a rezultatelor obținute în urma acțiunilor de verificare

desfășurate.

Indicatorii de management utilizați în cadrul Curții de Conturi sunt următorii:

IM-1 Numărul de entități verificate de Curtea de Conturi în baza prevederilor punctului 260 din RODAS (inclusiv cele la care nu s-au reținut abateri);

IM-2 Numărul de ordonatori principali și secundari de credite ai administrației publice centrale și locale verificați anual de către Curtea de Conturi, conform

programului de activitate, la care s-au aplicat prevederile punctului 260 din RODAS,

raportat la totalul ordonatorilor de credite de mai sus la care este posibilă aplicarea

acestor prevederi;

IM-3 Ponderea numărului ordonatorilor principali de credite aparţinând administraţiei publice centrale auditați anual, în totalul ordonatorilor principali de credite ai

administrației publice centrale aflaţi în competenţa de verificare a Curţii de Conturi;

IM-4 Ponderea numărului ordonatorilor principali de credite aparţinând administraţiei publice locale auditați anual, în totalul ordonatorilor principali de credite ai

administrației publice locale aflaţi în competenţa de verificare a Curţii de Conturi;

IM-5 Ponderea numărului de regii autonome, companii şi societăţi naţionale, societăţi comerciale cu capital majoritar al statului şi/sau al unităţilor administrativ-teritoriale,

institute naționale de cercetare dezvoltare, alte organisme autonome, precum și unităţi

subordonate acestora, verificate anual, în totalul entităţilor susmenționate și aflate în

competenţa de verificare a Curţii de Conturi în anul respectiv;



Pagina 35

IM-6 Gradul de realizare a programului de activitate al Curții de Conturi la sfârșitul anului, față de programul inițial, pe tipuri de activităţi de verificare (audit financiar,

audit de conformitate (control), auditul performanţei);

IM-7 Ponderea volumului plăţilor verificate anual de Curtea de Conturi cu ocazia auditului financiar la ordonatorii de credite aparținând administrației publice centrale

auditaţi (inclusiv cei verificați în baza punctului 260 din RODAS), în totalul plăţilor

efectuate de ordonatorii mai sus-menționați;

IM-8 Ponderea volumului plăţilor verificate anual de către Curtea de Conturi cu ocazia auditul

curtea de conturi a româniei - ghidul noului angajat...

Documents