Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

CUPRINS:

Klaus Iohannis a declarat la decorarea unor universităţi, reprezentanţi ai mediului

sanitar şi ai culturii că sănătatea, educaţia şi cultura reprezintă pilonii unei

societăţi puternice şi prospere.

100 de idei pentru România de mâine de la unii dintre cei mai cunoscuţi

antreprenori, executivi, profesori sau cercetători din România de azi

Guvernul a aprobat Acordul pentru susţinerea Educaţiei

3 DECEMBRIE

2018

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Klaus Iohannis a declarat la decorarea unor universităţi, reprezentanţi ai mediului sanitar

şi ai culturii că sănătatea, educaţia şi cultura reprezintă pilonii unei societăţi puternice şi

prospere.

Iohannis a precizat şi că rezultatele preliminare

ale proiectului "România educată" vor fi lansate

săptămâna viitoare în dezbatere publică. "Cred că nu poate fi nimic mai nobil decât să

sărbătorim, în anul Centenarului Marii Uniri, alături

de cei care, prin misiunea pe care şi-au ales-o, fac

cinste ţării noastre! Sănătatea, educaţia şi cultura

reprezintă pilonii unei societăţi puternice, prospere.

În arhitectura unei naţiuni, sănătatea şi educaţia

constituie surse ale bunăstării, iar cultura este cea

care ne defineşte, semnificând însăşi identitatea

noastră naţională, valorile noastre comune,

transmise cu înţelepciune din generaţie în generaţie",

a spus Iohannis la Palatul Cotroceni.

El a subliniat că 2018 are o însemnătate

specială pentru români, fiind un an de "celebrare a trecutului, dar şi unul în care punem bazele proiectului nostru de viitor

şi ale viziunii noastre pentru o Românie Educată, democratică şi puternică, pentru încă 100 de ani cel puţin".

"Trecutul este unul cu care ne putem mândri, prin prisma personalităţilor din educaţia, medicina şi cultura

românească ce au adus prestigiu ţării noastre la nivel mondial, în domeniul lor de activitate. Viitorul îl făurim astăzi, iar

generaţia actuală are o mare responsabilitate în conturarea destinului României. Dumneavoastră vă revine datoria de a

îndruma paşii tinerilor în nobilele meserii pe care şi le-au ales, de a le insufla respectul pentru valorile trecutului şi de a le

transmite, totodată, obligaţia morală de a încredinţa aceste valori, mai departe, generaţiilor viitoare", a spus preşedintele

Iohannis.

Mesaj pentru medici

El le-a transmis medicilor, asistenţilor medicali şi farmaciştilor că în România sunt profesionişti de excepţie, tineri

entuziaşti, dornici să se perfecţioneze şi să contribuie la reputaţia medicinei româneşti, în pofida dificultăţilor cu care se

confruntă sistemul de sănătate.

"Cu prilejul Zilei Naţionale a României, la ceas aniversar, vă transmitem recunoştinţa şi preţuirea pentru

devotamentul şi responsabilitatea cu care vă îngrijiţi de sănătatea noastră, pentru carierele încununate de reuşite ori pentru

cariere al căror parcurs se întrezăreşte a fi unul de succes!", a arătat Iohannis.

Ce le-a transmis reprezentanților universităților Klaus Iohannis le-a transmis reprezentanţilor universităţilor din domeniul educaţiei şi cercetării că doar cu ajutorul unei

educaţii de calitate pot fi atinse obiectivele propuse ca ţară în al doilea secol de unitate. El a amintit că în urmă cu doi ani

a iniţiat proiectul "România Educată", prin care se doreşte dezvoltarea unei viziuni şi a unei strategii pe termen lung pentru

sistemul de învăţământ.

"Săptămâna viitoare, rezultatele preliminare ale proiectului vor fi lansate în dezbatere publică şi sper ca universităţile

şi instituţiile dedicate cercetării şi inovării să rămână şi pe mai departe parteneri foarte implicaţi", a anunţat Iohannis.

El le-a transmis celor decoraţi că sunt "modele de responsabilitate, dăruire şi promovare a artei şi frumosului, adevărate

repere pentru generaţiile prezente, dar şi pentru cele viitoare".

Merite acordate

Preşedintele Iohannis a conferit Ordinul "Meritul pentru Învăţământ" în grad de Mare Ofiţer Academiei de Studii

Economice Bucureşti, Ordinul "Meritul pentru Învăţământ" în grad de Comandor Univesităţii Politehnica din Bucureşti,

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, Ordinul "Meritul pentru Învăţământ" în grad de Ofiţer

Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, Universităţii din Petroşani, Universităţii Transilvania din Braşov, Ordinul "Meritul

pentru Învăţământ" în grad de Cavaler Universităţii Dunărea din Galaţi, Ordinul "Meritul cultural" în grad de Cavaler

Colegiului "Noua Europă".

De asemenea, președintele României a conferit Ordinul pentru Merit în grad de Cavaler Rodicăi Ceauş, conf. univ.

dr. Victor Costache, prof. univ. dr. Sebastian Nicolae Ionescu, prof. dr. Dorel Săndescu, Ordinul "Meritul Sanitar" în grad

de Cavaler medicilor Marian Anghelescu, Sorin Liviu Băilă, Corneliu Gheorghe Costăchel, Doina Drăgănescu,

asistentului medical-şef Doina Carmen Mazilu.

Preşedintele Iohannis a acordat Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Comandor lui Petru Hadîrcă şi Ordinul

"Meritul Cultural" în grad de Cavaler - Marinei Constantinescu.

SURSA: DCNEWS - https://www.dcnews.ro/iohannis-saptamana-viitoare-vor-fi-lansate-in-

dezbatere-publica_626094.html

100 de idei pentru România de mâine de la unii dintre cei mai cunoscuţi antreprenori,

executivi, profesori sau cercetători din România de azi

♦ La începutul acestui an, ZF şi Banca Transilvania au lansat platforma România 100 de idei

(www.zf.ro/romania100), un spaţiu de interacţiune pentru mediul de business, academic şi ştiinţific cu scopul

de a genera cât mai multe idei pentru dezvoltarea României de mâine ♦ De la importanţa familiei în dezvoltarea

generaţiilor următoare până la regândirea sistemului de educaţie, digitalizarea spitalelor, crearea lanţurilor

valorice locale pentru gazul din Marea Neagră sau idei în zona de fiscalitate, toate au fost menţionate de zecile

de antreprenori, executivi, avocaţi, profesori sau arhitecţi care au răspuns invitaţiei ZF la dialog.

1. Adoptaţi şcoli şi asiguraţi-vă că media creşte de la an la an „Adoptă o şcoală, acesta poate fi un proiect naţional. Întrebarea pe care fiecare

lider din mediul de business ar trebui să şi-o pună este: cum fac ca la şcoala mea

media să crească de la 6,20 la 9?“, Florin TalpeŞ, fondator şi CEO al

furnizorului de soluţii de securitate IT Bitdefender.

2. Sancţiuni pentru nerespectarea termenelor de realizare în cazul marilor

proiecte de infrastructură

„Trebuie să clarificăm sursele de finanţare, trebuie să ştim ce autoritate are responsabilitatea şi trebuie să

avem termenele şi sancţiunile. Mereu trebuie să ne gândim la forţa motivaţională a riscului de a pierde ceva

sau mai concret de a răspunde de ceva.“ Ramona JurubiŢÂ, country managing partner al KPMG în România.

3. Digitalizarea completă a spitalelor de stat

„Scopul nostru este dispariţia hârtiei, digitalizarea completă a spitalului. Nu mai

vreau să scriem nimic

de mână.“ Alexandru Ulici, managerul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii

Grigore Alexandrescu.

4. Informatica, materie obligatorie încă din şcoala primară

„Copiii dobândesc cunoştinţe digitale de bază de la vârste fragede - ştiu să fo-

losească ecranele tactile şi

smartphone-urile -, dar nu au cunoştinţe informatice solide.“ Elena CÂlin, CEO al UP! Your Service România.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

5. Gazul din Marea Neagră, interes naţional în primul rând

„În prezent, mai mult ca oricând, poziţia de jucător în regiune va depinde de modul în care se va crea o

reală şi calificată capacitate în primul rând intelectuală pentru promovarea intereselor naţionale.“ Neculai

Pavlovschi, fost director general adjunct al Romgaz.

6. Tratament egal pentru antreprenori şi investitorii străini „În loc să vedem un program bine articulat made in Romania, vedem cum

ţara s-a transformat într-un câmp de bătaie pentru marile companii internaţionale

când de fapt orice stat trebuie să îşi promoveze propriile valori printr-un

tratament echitabil. Există o inechitate uriaşă.“ Adrian Bodea, proprietar al

grupului de firme ABBC (fost Adrem).

7. Firmele/cetăţenii cu cereri nesoluţionate în termenul legal primesc

despăgubiri executorii „Într-un astfel de context, funcţionarul însuşi devine un agent al schimbării pentru că va începe să pună

presiune asupra structurilor pentru soluţionarea unei cereri tocmai de teama sancţiunilor.“ Ramona Jurubiţă,

country managing partner al KPMG în România.

8. România de mâine are nevoie de răspunsul la o întrebare: de ce scade natalitatea?

„Nu avem o politică coerentă în materie de demografie şi nici nu înţelegem pe deplin cauzele scăderii

demografice, inclusiv scăderea fertilităţii, pentru că nu sunt legate exclusiv de factori economici.“ IonuŢ

Simion, country managing partner - PwC România.

9. Accentul pe internshipuri încă din liceu

„Studenţii din SUA fac foarte multe internshipuri, de la liceu încep să lucreze.

Or, la noi la liceu efortul este atât de mare pentru a intra la facultate, încât nu prea

îţi rămâne timp de lumea reală după.“ Cleopatra CÂbuz, vicepreşedinte pe

tehnologie şi parteneriate în cadrul grupului Honeywell

10. Crearea unui fond de venture capital de stat pentru finanţarea start-

up-urilor din tehnologie. Băncile nu-şi asumă riscul

„Ceea ce ar trebui făcut este o conectare a antreprenorilor din tehnologie cu

pieţele globale şi aducerea acestora în atenţia investitorilor de tip venture capital.“ Bogdan Ion, country

managing partner la EY România.

11. Statistici la zi: harta utilităţilor, un prim pas

„Ne trebuie o hartă naţională cu toate utilităţile, astfel încât investitorul să ştie exact unde îşi poate amplasa

o unitate de producţie, de exemplu.“ Ştefan Gadola, fondator EnergoBit.

12. Infrastructură, educaţie sau sănătate? Care este proiectul de ţară al României?

„Trebuie să conştientizăm că aproape toate trenurile trec pe lângă noi. Noi, ca stat, nu le putem face pe

toate. Suntem prea sărăci să ne rezolvăm toate problemele.“ Ion Nestor, partener coordonator în cadrul

NNDKP.

13. Realizarea parcului tehnico-ştiinţific Măgurele în jurul proiectului

ELI-NP

„Aduci utilităţi şi infrastructura de bază şi le pui la dispoziţia companiilor de

mare tehnologie.“ Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului Naţional de

Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH),

director de proiect pentru ELI-NP.

14. Internshipul plătit la nivel naţional, prima şcoală de business adevărată

„Trebuie să facem toţi din companii programe de internship plătite pentru ca tinerii să vadă ce înseamnă

trecerea de la mediul universitar la lucruri concrete.“ Doina Cepalis, proprietara grupului de firme Te-Rox.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

15. Regândirea reţelei de gări din Bucureşti, soluţie de fluidizare a oraşului

„Cred că în acest moment urgenţa pentru deblocarea funcţională a Bucureştiului sunt parcările publice (în

tot oraşul) şi realizarea inelelor periferice, centurile care să decongestioneze oraşul în interior.“ Dorin Ştefan,

arhitect, fondator al DSBA (birou arhitectură).

16. Vreţi educaţie mai bună? Investiţi în şcoli private!

„Şcolile private nu sunt un proiect social, sunt afaceri rentabile, dar cu un ritm

de recuperare a investiţiei în condiţiile date.“ Bogdan Georgescu, fondator al

Bookster.

17. Sănătate ca în SUA sau ca în Franţa? Alegeţi un model şi aplicaţi-l

„Dacă vrei să ai profit în toate domeniile, atunci fii America, dacă nu, atunci

fii Franţa, care face profit în alte sectoare pentru a susţine sistemul medical. Pe de

altă parte, spitalele din Franţa au un management privat. La noi, statul le face pe toate. Lucrurile nu merg aşa.

Trebuie să renunţi la ceva.“ CÂtÂlin CopÂescu, medic chirurg, fondatorul spitalului Ponderas.

18. Lansarea platformelor de crowdsourcing la nivelul primăriilor cu

scopul identificării de soluţii pentru comunităţi

„Un proiect în care platforma de crowdsourcing a fost utilizată a fost acela de

a genera idei pentru transformarea unei primării (din Polonia – n.red.). Rezultatul

a fost spectaculos.“ Bogdan Ion, country managing partner la EY România.

19. Îmbătrânirea populaţiei la nivel european, transformată în avantaj

local?

„Noi am putea să facem veritabile centre construite în jurul medicinei balneare, mai ales în contextul

îmbătrânirii populaţiei la nivel european.“ Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului

CIROM.

20. Folosirea resurselor naturale pentru a dezvolta noi industrii

„România dispune de ingrediente valoroase pentru industria cosmetică, care din păcate nu sunt suficient

de mult exploatate.“ Mircea Turdean, CEO al Farmec Cluj.

21. Creşterea veniturilor, singura soluţie pentru a menţine forţa de muncă aici

„Principalul lucru care va ţine forţa de muncă aici este creşterea veniturilor,

iar noi, privaţii, trebuie să ne eficientizăm activitatea în asemenea măsură încât să

putem susţine în România salarii comparabile cu cele din vestul Europei.“ Dragoş

Petrescu, proprietarul City Grill.

22. Susţinerea proiectelor de cercetare locale: exemplu, casa solară

EFdeN

EFdeN este comunitatea de tineri cercetători care au dus mai departe proiectul

casei solare Prispa, transformat azi în locuinţa EFdeN Signature.

23. Realizarea unei politici de imigrare ţintită pentru acoperirea deficitelor din piaţa forţei de

muncă

„Se vor închide sectoare din cauza lipsei de forţă de muncă. Trebuie să ne gândim de

acum la un sistem de imigraţie inteligent.“ Ion Nestor, partener coordonator al NNDKP.

24. Mediul de afaceri, alături de stat în dezvoltarea învăţământului vocational

„Abia în ultima vreme am remarcat demersuri pentru refacerea învăţământului

vocaţional, inclusiv prin implicarea mai pregnantă a mediului privat, precum şi pentru

stimularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare prin acordarea de facilităţi fiscale,

o măsură binevenită de altfel.“ Ionuţ Simion, country managing partner la PwC România.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

25. Stimularea investiţiilor în agricultură prin rezolvarea problemelor de cadastru

„Mulţi se uită în această direcţie, dar noi trebuie să rezolvăm probleme legate de cadastru, de reglementări,

de soluţionarea unor situaţii istorice.“ Ion Nestor, partener coordonator în cadrul NNDKP.

26. Transformarea românilor care se întorc acasă în noua generaţie de antreprenori.

„Cred că românii încep să revină acasă, iar dacă unu din 10 îşi face un

business, atunci am câştigat ceva. O poveste de succes este cineva care are 10

angajaţi şi care se comportă corect.“ Dan Şucu, proprietarul Mobexpert.

27. Schimbarea sistemului de achiziţii publice.

„Sistemul de achiziţii publice trebuie regândit. Unora dintre autorităţi nu le

plac capitalismul şi sectorul privat.“ Teofil MureŞan, fondatorul Electrogrup.

28. Integrarea tinerilor plecaţi la studii în străinătate în incubatoare de

afaceri pentru a facilita transferul de know-how

„În China, de exemplu, tinerii care fac studii în străinătate şi decid să se întoarcă primesc anumite facilităţi,

sunt integraţi în incubatoare şi parcuri industriale, unde pot contribui la transferul de know-how.“ Bogdan Ion,

country managing partner la EY România.

29. Chimizarea gazului din Marea Neagră

„În loc să facem acest lucru, noi încercăm să convingem pe toată lumea că nu

are cine să-l consume.“ Mihai Aniţei, directorul general al Azomureş.

30. Dezvoltarea cooperativelor agricole

„Nu înţeleg de ce nu facem mai repede ceva în sensul acesta.“ Radu TimiŞ,

proprietarul Cris-Tim.

31. Profesionalizarea aparatului de stat

„Ascensiunea trebuie să se facă pe meritocraţie. Îţi trebuie voinţă şi pricepere. Nu ştii cum se face un

lucru, te duci în Viena, Paris, Berlin sau la altul care ştie, cu pixul în mână, şi îl întrebi pe el cum face.“ Mihai

Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului CIROM.

32. Promovarea coerentă a României ca destinaţie turistică alături de specialişti locali

„Vedem că sunt aduse firme din afară pentru a face branding de ţară, când de

fapt tot ce trebuie să facă cei din administraţia publică este să iasă din birou, să

cunoască ţara şi să înţeleagă ce merită spus mai departe.“ Gheorghe Răcaru, fost

director general al Blue Air.

33. Extinderea aeroportului Otopeni

„De la un trafic de circa 10 milioane de pasageri, în cinci ani la Otopeni se va

depăşi pragul de 15 milioane de pasageri şi asta într-un scenariu foarte conservator.

În aceste condiţii, aeroportul se va sufoca. Nu sunt locuri de parcare, iar numărul de pasageri creşte.“ Gheorghe

Răcaru, fost director general al Blue Air.

34. Oraşele se pot dezvolta integrând vechi structuri în ţesătura

urbană

„Este un nou pol de creştere (zona Gării de Nord) care poate să rivalizeze cu cel

din Aurel Vlaicu, cu diferenţa că aici infrastructura este mai bună. Sunt convins că

toată zona va creşte.“ Bogdan Babici, proprietarul biroului de arhitectură Tecon,

implicat în proiectul de reconversie a fostei fabrici de bere Griviţa din Bucureşti.

35. Oamenii de afaceri, profesori în şcoli

„Consultanţii, bancherii, medicii, toţi trebuie să interacţioneze cu mediul universitar, să finanţeze proiecte,

astfel încât tinerii să înţeleagă ce se întâmplă în lumea reală.“ Bogdan Ion, country managing partner la EY

România.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

36. Companiile, stimulate fiscal pentru a intra în şcoli

„Mediul privat trebuie încurajat să intre în sistemul de învăţământ şi prin politici de stimulare, pentru că

tu pregăteşti oameni, dar nu ai certitudinea că vin la tine.“ Ramona Jurubiţă, country managing partner al

KPMG în România.

37. Calculatoare în fiecare şcoală

„Dacă ne pregătim copiii să facă faţă Revoluţiei 4.0, trebuie să dotăm fiecare

şcoală cu calculatoare şi, evident, să fie introduse ore de informatică încă din

clasele primare.“ Elena Călin, CEO al UP! Your Service România.

38. Engleza, materie obligatorie la evaluările naţionale

„Dacă în momentul de faţă evaluarea copiilor se face la limba română şi

matematică în învăţământul primar şi gimnazial, ar fi utilă introducerea obligatorie

în evaluarea naţională a altor două discipline, anume informatica şi limba engleză.“

Elena Călin, CEO al UP! Your Service România.

39. Facultăţile trebuie să colaboreze între ele pentru programe de master complete

„Am lansat, de exemplu, un master în securitatea la incendii a clădirilor, dar odată cu el am realizat că ne

trebuie cunoştinţe transversale din zona de arhitectură, cunoştinţe legate de instalaţii, am colaborat cu

Facultatea de Pompieri.“, Sorin Burchiu, decanul Facultăţii de Servicii de Construcţii.

40. Ora de antreprenoriat în facultăţi

„În urmă cu un an am introdus ora de antreprenoriat în toate programele de

licenţă de la toate facultăţile.“ Nicolae Istudor, rector al Academiei de Studii

Economice (ASE), Bucureşti.

41. Profesorii trebuie să introducă noţiuni de economie reală în cursurile

predate

„În ultimii cinci ani am implementat noţiuni de ultimă oră din mediul de afaceri,

industrie, medicină sau ştiinţă în cursurile mele de matematică prin programul Cuceritorii Spaţiului, un

program STEM (Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie şi Matematică - n.red.) pe care l-am creat tocmai pentru a-i

captiva pe elevii mei şi pentru a-i face să descopere latura practică a matematicii.“ Manuela Prajea, profesoară

de matematică.

42. Domenii, nu materii

„La noi nu materiile sunt problema, ci faptul că acestea nu sunt introduse în

domenii. Trebuie să avem domenii în programă, robotica de exemplu fiind cea care

reuneşte noţiuni de mecanică, electronică, dar mai ales care promovează lucrul în

echipă.“ Mircea Nistor, profesor de fizică în cadrul Colegiului Naţional de

Informatică Traian Lalescu din Hunedoara.

43. Regândirea sistemului de olimpiade naţionale

„Avem campioni olimpici mondiali la robotică, dar noi nu avem nici măcar o

olimpiadă de robotică în ţară.“ Mircea Nistor, profesor de fizică în cadrul Colegiului Naţional de Informatică

Traian Lalescu din Hunedoara.

44. Lupta împotriva abandonului şcolar, prioritate naţională

„În acest moment, în România sunt 250.000-300.000 de analfabeţi. Este o

populaţie cât Braşovul. Lupta împotriva abandonului şcolar ar trebui să devină

prioritară.“ Ştefan Gadola, proprietarul EnergoBit.

45. Clasificarea şi specializarea universităţilor

Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj, preşedinte

al Academiei Române.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

46. Debirocratizarea angajărilor la stat

„Ca să angajăm un cercetător din străinătate ne ia până la un an să-i echivalăm

studiile.“ Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-

Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), director

de proiect pentru ELI-NP

47. Susţinerea micilor antreprenori, marele

potential

„O economie sănătoasă nu înseamnă întreprinderi

mari şi puţine. Avem nevoie de o bază mult mai largă

pentru a balansa tot sistemul economic. Avem nevoie de mulţi şi mici.“ Andrei

Cionca, preşedinte al CITR Group.

48. Alegerea unui model de creştere economică în funcţie de

particularităţile economiei locale „Nu este nevoie să experimentăm şi să reinventăm continuu, putem adopta ceea ce a fost testat şi ne putem

folosi creativitatea să adăugăm noi dimensiuni.“ Marcel Martin, group supply chain director în cadrul Coca-

Cola Hellenic Bottling Company (HBC).

49. Capitalul autohton trebuie să se unească pentru a echilibra forţele din economie

„Se va crea totuşi suficient capital autohton care va prelua anumite segmente de business de la

multinaţionale. Cred că pe termen lung vom asista la o echilibrare a forţelor în economie.“ Ion Nestor, partener

coordonator în cadrul NNDKP.

50. Investiţi în propriile businessuri, altfel nu treceţi graniţa

„Afacerile se dezvoltă între oameni, iar noi am devenit credibili atunci când

investind am reuşit practic să obţinem recunoaştere internaţională.“ Ioan Nani,

directorul general al Antibiotice Iaşi.

51. Infrastructura feroviară, esenţială pentru dezvoltare

„Dacă nu aş avea avionul, nu ştiu ce m-aş face. Fac 12 ore de la Cluj până în

Bucureşti cu trenul, mai mult decât făceam în tinereţe. Cum este posibil aşa ceva?“

Ştefan Gadola, proprietarul EnergoBit.

52. Definirea mixului energetic pentru următorii 30-40 de ani, realizarea unei liste a unităţilor care

ies din funcţiune şi planuri pentru înlocuirea acestora

„Este o responsabilitate fantastică.“ Ştefan Gadola, proprietarul EnergoBit.

SURSA: ZIARUL FINANCIAR - https://www.zf.ro/romania100/100-de-idei-pentru-romania-de-

maine-de-la-unii-dintre-cei-mai-cunoscuti-antreprenori-executivi-profesori-sau-cercetatori-din-romania-de-

azi-17743022

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Guvernul a aprobat Acordul pentru susţinerea Educaţiei

Acordul între Guvern şi Federaţiile Sindicale Reprezentative din Învăţământ, prin care Executivul

se angajează să ia măsuri de sprijinire a Educaţiei, în concordanţă cu rolul prioritar al acestui domeniu,

prevăzut în programul de guvernare, a fost adoptat pe 29 noiembrie, prin memorandum, în şedinţa solemnă

de la Alba Iulia. Potrivit unui comunicat al Guvernului, Acordul a fost semnat de premierul Viorica Dăncilă şi de liderii

federaţiilor sindicale reprezentative din învăţământ: Anton Hadăr, preşedintele Federaţiei Naţionale

Sindicale Alma Mater, Simion Hăncescu, presedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ,

şi Marius Nistor, preşedintele Sindicatului din Învăţământ Spiru Haret.

Acordul are în vedere creşterea sumelor destinate finanţării Educaţiei cu cel puţin 15% anual,

comparativ cu bugetul anului precedent, astfel încât să se ajungă la cel puţin 6% din PIB şi “devansarea

creşterii salariale prevăzute până în anul 2022, până la data de 1 septembrie 2020”.

Totodată, documentul prevede “acordarea a două salarii brute pe an pentru dezvoltarea personală şi

materiale didactice” şi “acordarea unei sume de până la 5.000 euro pentru achiziţia şi modernizarea unei

locuinţe, precum şi cumpărarea terenului necesar construcţiei, pentru personalul didactic din mediul rural”.

Conform Acordului, cadrelor didactice cu o vechime efectivă în învăţământ de minimum 30 de ani “li se

acordă la pensionare şase salarii medii brute pe economie”.

De asemenea, în textul aprobat de Guvern se prevăd “crearea unui cont unic de dezvoltare prin intermediul

căruia toate universităţile să poată demara/ finaliza proiecte de investiţii” şi “construirea a cel puţin 1.000 de

grădiniţe cu program sportiv”.

SURSA: EDUMANAGER - http://www.edumanager.ro/guvernul-a-aprobat-acordul-pentru-

sustinerea-educatiei/

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în

presa locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în

presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).