bam Aabtieh LUC/ICtUTraducirlor, Aut. nr 10350/2003

Sb. P.ihrtlei nr. 5, ap.9, Oradea 410209, RonaniaTcl +4(1745 134545. wrvlv ihrcrcru.rc

Traducere din limba norvegiand

ISTEMA]

CURTEA DE APEL BORGARTING

Pronunta€:

Dosar nr,:

Judecitori:JudecdXorl Curte

12.06.2013

13-079465SAK-BORG/04

Svein KristensenLars Ole EvensenHans-Petter Jahre

Acuzat Nicolae Stoica

Acuzare Districtul de politie Oslo

Avocat stagiarErlend LiaklevAndersen

Avocat de politie MortenBenlzrsd

Nu sunt limitdriin ceea ce prive$te accesul la audierile publice

Nicolae Stoica a fost prins de polit ie pe data de 26 septembrie 2012, deoarece era

cautat de autoriteti le romane prin Schengen Information Systems.

Pe 29 octombrie 20'12, l\4inisterul Justitiei din Romania, Departamentul pentru

Legislatie InternationalA Si Cooperare Juridicd, Djvizia pentru Cooperare Juridice inprobleme oenale a solicitat ca Stoica si fie extrddat in Romenia. Solicitarea se bazape regulile Conventiei Europene pentru Extradare din 13 decembrie 1957, cu

addugirile ulterioare. Solicitarea de extrddare e motivatd prin aceea cd Stoica a fost

condamnat la inchisoare pentru 4 ani gi 2 luni de Judecdtoria din Alba lulia. Procesul

se referea la incelcarea S 321(1) din Codul Penal roman (asociere criminale) Si la furtpremeditat (in$eldciune gravd). Rdmenerea in custodie se scade din pedeapse mai

intAi pentru 24 de ore gi apoi pe perioada dintre 29 septembrie 2004 panAin 22

decembrie 2004. Cazul a fost judecat in trei instanle, Judec5toria Alba lulia,

Tribunaluljudetului Alba gi Curtea de Apel din Alba lulia.

Concluzia primei instanle, de 1 19 pagini gi care a fost datd de judecatoria local; din

Alba lulia la 27 iunie 2007, se refere la '14 persoane 9i cuprinde o prezentare a

sentintei pe pag. 4. impreund cu alli 13, Stoica a speculat zvonul ca anumite magini

de cusut erau de mare valoare, fie datoritd metalului din care erau fdcute, fie deoarece

aveau marcate pe ele conturile bancare ale unor persoane ce fusesere deportate in

timpul celui de-al doilea rizbol mondial. Acuzatii au decis se foloseascb aceaste

descoperire (in€mplAtoare) gi astfel au ingelat mai multe persoane pentru bani.Sentinta descrie doud moduri de lucru util izate. Ambele metode ar putea fi incadratein articolele privind furtul din legea norvegianS. in paginite g pdne la 1B suntprezentate dovezile aduse in acest dosar. La pagina 18 se spune ca a existat gi oinregistrare a convorbirilor telefonice ale lui Stoica.

Una din relatii le de care Stoica s-a fdcut vinovat este descrisd la pagina 37 a sentintei.Se considerd cd el ar fi contactat una din persoanele amintite folosind un nume fals.Conform sentintei, convorbirea telefonice ar fi fost ascultata gi convorbirile tipirite. S-au fdcut, de asemenea, poze cu Stoica ( in timp ce comitea crima )). Stoica ar fi fost

".:fuYgra'^'

identificat de o alte persoanE implicati, cu numele Calota Alexandru. Stabilireapedepsei pentru Stoica se geseste la paginile 59,60 Si 61 din sentintd.

Cu privire la sentinta emisi de Tribunalul Alba, din ea reiese cd apelul lui Stoica a

fost respins. Sentinta din 201 1 are 46 de pagini. Decizia Cu(ii deApel din noiembrie20'l ' l ateT pagini. Aceasta este Si un document cuprinzdtor de 60 pagini.

Stoica s-a explicat in fata politiei norvegiene in 18 februarie 20'13. El nu este de acord

cu extredarea.

Verdictul Tribunalului Oslo din 17 aprilie 2013 nu a dat curs cererii de extredare.

Procuratura a prezentat urmetoarele:

Politia contestg cd ar exista baza pentru folosirea S 10 nr. 1 din Legea extrdddrii.Tribunalul considera cA "s-a pornit de la o intelegere mull prea large a conceptului decircumstante speciale (pentru a crede cd judecata nu se bazeazd pe fapte concrete)"".Tribunalul a dat prea multd greutate declaratii lor lui Stoica in general despre stareainstitutii lor din justitia romeneascd. Declaratia lui Stoica cum ce inregistrarile audio nuau fost ascultate la judecarea apelului nu este, dupe parerea polil iei, o obiectievalabila cu privire la gestionarea acestui caz de cetre justitia romaneascd, dacd neraportdm la S 10 nr. 1 djn Legea extrddefii.

Acuzatul in apel, Nicolae Stoica, a scos ln evidenld urmdtoarele :

Stoica nu a avut ocazia se se apere. Se subliniaze in special faptul cd politia/justitia

nu a fost de acord se se faci un test de recunoagtere a vocilor pentru a determinadacd era vocea lui in inregistrerile convorbirilor telefonice. El a avut avocati, daracegtia nu au fecut nimic pentru el.

Exist5 circumstante speciale pentru a crede ce judecata impotriva iui Stoica nu s-afundamentat pe o apreciere corectd a faptului ce acesta este vinovat in cauzd, cf. S 10nr. 1 al Legii extraderii. Dupe o evaluare comuni, Tribunalul a ajuns la concluzia ce

aceasta este situatia. Tribunalul a pus accentul in special pe faptul cd nu reiese din

sentinte daci Stoica a gtiut cu sigurantd ca bunurile pe care le vindea sunt furate, dar

aceasta e o greseale. in acela$i timp, este adev;rat cd nu reiese din sentinte daca

Stoica gtia cu sigurante cd el l ivra ma9ini de cusut care fuseserd aranjate aga incat sa

pare vechi 9i de o valoare foarte mare.

De la bun inceput, Stoica a recunoscut cd prin munca lui de ajutor in cadrul unei firme

de antichitdti, a livrat in doud cazuri ma$ini de cusut unor clienti. El a sus(inut ca

aceasta ar fi fost sjngura lui legetura cu 9i singurele cuno$tinte despre situatii le pentru

care a fost judecat.

El a sustinut totodatd ce nu este posibil sd se aducd dovezi concrete impotriva lui.

Se face trimitere la declaratia datd de Stoica politiei norvegiene, de unde reiese ce

prin activitatea sa politicb pentru populatia rome 9i prin legdturile pe care le-a avut cu

aumite cazurj impotriva unor persoane publice din zona lui, el era privit ca o persoand

incomod5. Dupe parerea lui Stoica, acest caz a fost folosit ca un mijloc de gantaj 9ireducere la ticere a unor persoane din comunitatea rome cu care el avea legeturi sau

care erau active din punct de vedere politic. Se mai arate de asemenea cd, in

declaratia sa, el a informat cu privire la unele conflicte de interese li probleme legate

de capacitatea legalS a unui intreg gir de persoane care au fost implicate in acest caz,

in diverse momente.

Pledoaria lui Stoica se axeaze in principal pe neclaritetile gi problemele legate de

ascultarea telefonului sau. Aceasta a fost dovada principale in caz. Din sentin(a din 27

iunie 2007 reiese ca inregistrdrile au fost prezentate, dar nu ascultate efectiv. Stoica

sustine ci nu el a avut acele convorbirii Acest aspect este dezvdluit de avocatul sdu

in minuta din 3 1 octombrie 20'l f . inregistriri le nu mai existS, aspect mentionat la

paginile 40 $i 42 ale sentintei din 7 noiembrie 2011 (incheierea Cu(ii de Apel).

Romania esteotard cu provocdri mari in ceeace privegte coruptia, inclusiv'in cadrul

politiei Si a sistemului judiciar, lucru care afecteazd grupurile mai slabe, cum ar fi romii.

Curtea de Apel a ajuns la o altd concluzie decat Tribunalul, astfel:

\ fr' tu

Conform S 10 nr. 1 din Legea extredirii, extrddarea nu se va face dace existe

circumstante speciale pentru a se crede cA judecata nu se bazeazA pe o apreciere

corecte a faptului ce acuzatul este vinovat'in cauz5.

in Ot.prp. nr. 301 (974 - 1975) gisim urmdtoarele cu privire la S '10 nr. '1 :

Prima parte se refeta la pronuntarea unei sentinte intr-un stat str5in. ln

aceastd situalie, in general se propune ca autoritdtile norvegiene sd

priveasce sentinta ca pe o dovadi suficienta privind vinovitia persoanei in

cauze, feft afi nevoie sd mai intreprindd o judecatd separate a chestiunii

respective. Atunci cand existe circumstante speciale pentru a orede cA

acea sentinti nu se bazeaze pe o evaluate corecte a problemeiin cauze,

extrddarea va fi respinsd. DacA sentinla din statul shein e datd in absenta

acuzatului de la proces, atunci e momentul pentru a cere probe mai

cuprinzdtoare, cum ar fi de exemplu verdictul Comisiei pentfu apeluri a

Cu(ii Supreme de Justil ie in Rt-1973-1279.

in decizia Curtii de Apel Borgarting din 27 iunie 2006 (LB-2006-985), S 1O nr. 1 e

interpretat astfel, in legeturd cu dezbaterile preliminare:

Conform cu S 10 nr. 1 din Legea extrddArii, extrddarea nu se va face dacd

,,existd circumstan(e speciale pentru a crede cA judecata nu se bazeazi pe

o evaluare corecte a faptului ci acuzatul e vinovat in cauzd", cf. de

asemenea El\,4K S 6. Cu privire la practicile curente in domeniu, ca punct deplecare, o instantA de judecatd din tara unde trebuie extrddat va putea privi

sentinta ca pe o dovadA suficientd pentru vinovdtia acuzatului, fdre a mai

intreprinde vreo judecatd independentt a cazului, a se vedea printre altele

Si expunerile cu privire la aceasta din Ot.prp.nr. 30 (1974-1975), punctul V.

Motivatia este ce o re-evaluare cuprinzatoare a cazuluijudecat va cuprinde,

in realitate, o subminare considerabild a sistemului de tratate pe care se

bazeazd inclusiv legea norvegiand privind extrddarea. Acest lucru e valabil

in specialin tdrile care au ratificat Conventia europeana privind extridarea,

deoarece trebuie sd existe prezumtia ce aceste tiri au sisteme judiciare de

_c,:rP3*P,1""

incredere. Cazuistica aratd ce trebuie se existe cjrcumstante speciale

pentru ca sistemul din tara extrdddrii si verifice verdictul, de exemplujudecata cazului impotriva persoanei Gare ar trebui extredatd se face in

absentia, cf. Rt-1973-479 Fli RG-2003-1325 sau sentinta se de intr-o tareunde instantele de judecate sunt influentate de rdzboi sau de noi evolutii la

nivelul statului, cf. de exemplu RG-2002-649.

in acest caz, Curtea de Apel se raporteazd la aceeagi intelegere a legii. Trebuie sd fie

clar ci nu e suficient sd existe circumstante deosebite gi ele sd fie puse pe seama

sldbiciunilor generale ale sistemului judiciar din tara in care persoanele condamnate

trebuie extrddate. Curtea de Apel subliniaza cd kebuie ca motivele speciale sd fie

legate de sentintra efectivd, in acest caz sentinlele impotriva lui Stoica. Va avea o

importanle deosebitd daca cerintele privind corectitudinea procedurilor judiciare - aga

cum sunt prezentate in EMK articolul 6 - sunt indeplinite.

Reiese atat din sentinte cit gi din declaratia dati de Stoica polil iei ca el a fost

reprezentat de avocali in toate cele trei instante. Mai departe, feiese din"memorandumul cu privire la judecata in absentia" cd Stoica a fost prezent la

delibereri in prima instanl5. De asemenea, el a fost prezent in orice caz lapronuntarea sentinlei in cadrul celui de-al doilea proces. Nu a fost prezent la dezbateri

in primul proces, dar a fost reprezentat de un apdretor. Pe baza acestor date, trebuie

si se noteze faptul cd el a avut ocazia sE se explice in cadrul primului proces.

Cea mai concretd explicatie din partea lui Stoica este aceea ca nu s-a realizat un test

de recunoagtere a vocilor in scopul de-a stabili cu sigurante cd vocea lui este cea care

se aude in inregistrerile convorbirilor telefonice ale celor care au comis ilegalitdtile de

care e acuzat Stoica. Curtea de apel intelege explicatia lui Stoica de aici in sensul cd

instantele de judecatd au folosit numai extrasul inregistrdrilor gi nu au ascultatinregistrarile originale. Se pune problema dace instanta ar fi trebuit sd asculteinregistrdrile originale, iar asta depinde de intreaga situatie a dovezilor. Curtea deApel considere momentan ce a merge mai profund in acest subiect acum ar insemna

I Propuneri Iegislative din partea cuv€n lui cetre Parltunenlul Norvegian, paniin aDul2009 (n.tr.).

o verificare mult mai serioase a cazului decat este ea obligatd se face, conform S 10

nr. 1, 9i de aceea lasA problema la acest nivel.

in continuare, Stoica sustine ci din sentintele date impotriva lui nu reiese ca el ar fi

gtiut cd oferea magini de cusut care fuseserd aranjate se para vechi gi de o valoafe

foarte mare. Este esential faptul cd instanta de judecate ia in considerare conditii le

subiective pentru a stabili pedeapsa. in acelagi timp, existe raditii diferite in tiridiferite cu privire la cat de clare sunt astfel de aspecte in sentintele care se dau. in

cazul de faF, Curtea a observal cd Stoica era cel care a folosit un nume fals in timpul

convorbirilor telefonice inregistrate, respectiv i-a fAcut se creade pe ceilalti cA ma$inile

de cusut erau mai valoroase decat in realitate. Va reiesi astfel din context ce era sigur

ci-i in$ela pe cei pagubitri. Chiar dace dupe legea norvegianA hebuie spus explicit

daci a fost premeditare sau neatentie, nu se prea poate cere ca sentinlele date in

legiturd cu cazurile de extradare sa urmeze aceleagi standarde.

Prin urmare, Curtea de Apel nu poate vedea cum aceasta oferA circumstante speciale

pentru a crede cd judecata nu a fost corectA.

ln ce prive$te multiplele teorii ale lui Stoica cum ci autoritit i le, politia Si sjstemuljudiciar ar fi conspirat impotriva lui pe motive politice sau de altd naturd, facem

trimitere la declaratia date politiei norvegiene, unde el oferi detalii pe aceastd teme.

Explicatii le nu pot fi probale din Norvegia. El nu a oferit nimic care sd stea la baza

acestor teorii. Dupd parerea Cu(ii de Apel, acestea nu se constituie agadar in

circumstante speciale care sd ne fac5 sd credem cd sentintele date impotriva lui sunt

greSate.

Curtea de Apel a ajuns la concluzia ce nu existS motive speciale care sa impiedice

extrddarea, in conformitate cu S '10 nr. 1 din Legea extrederii. Conditiile pentru

exftedare, cf. S 3 nr. 1 sunt de asemenea indeplinite. Conditii le pentru extrSdare

exist5.

':"i*I,:Ji+.T*"^'Decizia este unanime.

NCHEIERE

Conditiile pentru extr5darea lul Nicolae Stoica, ndscut pe 24 mai 1984, sunt

Indeplinite.

Svein Kristensen Lars Ole Evensen

I$TAMP|U CURTI DE APEL] -Se certificd pentru Pre9edlntele Curlii de Apel:

Subsemnata Lucaciu Ioana Gabriel4 haduotrtor autolizatcu autorizatia ff, 10350/2003, atest exactitatea traduce inorvggiantr, care a fost vizat de mine,

Hans-Petter Jahre

de Ministerul Justitiei din Rom6niacu textul lnscrisului odeinal ln limba