RE

VIS

TA

BIL

UN

AR

A D

E P

RO

BL

EM

E D

IS

TR

AC

TIV

E

15iul i e

1957

Catre cititoriMIHU DRAGOMIR

Într-una din toamnele adolescenţei, prin clasele gimnaziale am făcut două descoperiri: poezia lui Tudor Arghezi şi cuvintele încrucişate. Călăuză spre prima descoperire mi-a fost un prieten mai vîrstnic care aduna cu aviditate tot ce purta semnătura marelui nostru poet. Prietenul mi-a strecurat, în ghiozdanul de şcoală, volumul cu înfăţişare modestă, intitulat „Cuvinte potrivite”. Şi m-a cîştigat.

Călăuza spre cea de-a doua descoperire mi-a fost un vînzător de ziare, care, într-o bună dimineaţă, s-a postat la poarta de fi er a liceu-lui şi a început să împartă tuturor elevilor, fără să ceară un sfanţ, o revistă cu paginile acoperite de pătrăţele albe şi negre. În ziua aceea orele de curs au zburat cu mult deasupra capetelor noastre. Reclama a prins şi am devenit robul acestei pasiuni mute care te cufundă în dicţionare, te face să citeşti toate cuvintele şi normal, şi de la coadă la cap, în acelaşi timp, te obişnuieşte să numeri, fără vreun efort, literele cuvintelor, împărţindule rapid în grupe sau în alternanţe de consoane şi vocale, te sileşte să memorizezi nume de rîuri, oraşe, scriitori plan-te, date istorice şi expresii celebre.

Nu puteam şti, la început, că ambele descoperiri se vor înmănunchia, într-o zi. Dar aşa a fost. Una dintre cele mai dragi cărţi ale acelor ani bogaţi în lecturi a fost „Cuvinte potrivite şi... încrucişate”, carte prin care Tudor Arghezi a condus mulţi îndrăgostiţi de poezie către cuvintele încrucişate, şi mulţi crucişologi către poezie. Volumul mi-a pierit, în vîltoarea războiului, dar îl pot descrie oricînd, pagină cu pagină.

Semnătura lui Tudor Arghezi pe coperta unui volum de careuri a însemnat un drum nou. Se descoperea un domeniu ce avea cele mai intime afi nităţi cu literatura. Îl descoperise un pasionat al cuvintelor încrucişate, neuitatul rebusist Nory Bedighian, iar numele unui mare poet îl consfi nţea. Pînă atunci defi niţiile se transcriau din dicţionar, seci, inexpresive, obositoare. Deodată, însă, defi niţiile s-au înviorat, au devenit imagini poetice, mici poeme într-un vers. spirituale, inven-tive, scăpărătoare. Careul de cuvinte încrucişate devenea o şcoală a limbii, pe lîngă calităţile ştiute.

Faptul a căpătat, din ce în ce mai mult confi rmare, prin numele de prestigiu ale unor scriitori care se îndeletniceau fi e cu deslegarea careurilor, fi e cu compunerea sau defi nirea lor. În revistele de cuvinte încrucişate am întîlnit astfel pe Hortensia Papadat-Bengescu, pe Ion Minulescu, pe Tudor Muşatescu şi pe atîţia alţii. Privit, la început, de unii drept o pierdere de vreme, careul şi-a cîştigat prestanţa intelectuală la care avea dreptul să aspire prin însăşi structura lui.

Există, desigur, mai multe moduri de a privi cuvintele încrucişate. S-a făcut cu ele comerţ, reclamă, s-a promovat facilitatea şi chiar agramatismul. Careurile pe care le dezlegi aproape necitind defi niţiile sînt o adevărată plagă. Există însă şi careul adevărat, lucrat cu migală. în care spaţiile albe şi înlănţuirea măiastră a cuvintelor tematice

(Continuare in pag. 1)

Au trecut mai bine de două decenii de la apariţia minunatelor „Cuvinte potrivite şi... Încrucişate”. S-au schimbat multe de atunci. S-a schimbat faţa ţării, s-au schimbat rînduielile, poporul e stăpîn în patria sa. Creatorii de artă au căpătat un loc de frunte în procesul revoluţionar de înnoire a vieţii. Poetul Tudor Arghezi, preţuit şi iubit de oamenii muncii, este astăzi academician şi deputat în Marea Adunare Naţională. În anii din urmă el a dăruit poporului său noi comori de poezie. Au apărut în mari tiraje noile sale opere „1907 — Peizaje” şi „Cîntare omului”.

Şi pentru că de numele lui s-a legat pentru tot-deauna istoria rebusismului din ţara noastră, nu am putut purcede reînnodarea fi rului acestei istorii, fără a-i cere poetului, dacă nu... semnifi caţii la un careu de cuvinte încrucişate – căci sănătatea nu-i permite acum să scrie – cel puţin părerea lui despre rebu-sism şi rebusişti.

Spre bucuria noastră, într-o convorbire – la o cafea – ne-am convins că poetul Arghezi păstrează încă simpatie „astrologiei închise în pătrăţele”.

Iată aci mărturia sentimenteloi sale, transmisă cititorilor revistei „Rebus”

S. Albu*

„Odinioară, Tristan Bernard, care a lăsat un nume din nefericire uitat în teatrul francez cu „Cafeneaua cea mică” („Le petit café”), pe care mi se pare că am transpus-o în romîneşte pentru Teatrul Mic al lui Ion Iancovescu, se spe-cializase în „defi niţiile” subtile şi delicate ale cuvintelor încrucişate, niciodată de atunci încoace întrecute.

Sute şi mii de cititori îşi frămîntau continuu menin-gele ca să le ghicească şi rezultatele erau întotdeauna neaşteptat de spirituale.

Fără să pretind că ar fi fost la nivelul găsel-niţelor lui Tristan, am comis şi eu pe vremuri cîteva încercări în re-vista „Rebus-Magazin” de odinioară.

Văd că pasiunea acestei astrologii închise în pătrăţele a reînceput şi afl u cu multă plăcere că apare un Rebus din nou. Îi doresc un singur lucru, care-i esenţial: colaboratori de calitate, bine inspiraţi şi succes la cititorii de astăzi care cred că în bună parte au fost şi cititorii din trecut. Iar citi-torilor le doresc premii cît mai frumoase şi măcar cîte o motocicletă de fi ecare.

Astea cu toată dragostea literară”.

CÎTEVA CUVINTE...NE ÎNCRUCIȘATE ALEPOETULUI

RAPSODIE SIDERURGICĂORIZONTAL: 1) Doară v-am spus că e hun şi că ne dă oţel bun! — Dese! 2) Dresorul lui „Moş” Martin ne dă zilnic oţel fi n — Celebru cîntăreţ din liră. 3) La Hunedoara are un furnal al său — Unul din cele trei feluri din „menu”-ul furnalului. 4) Alexandru susţine că alu-miniul este cupru! — Noroi — Lac în Africa. 5) În Hunedoara! — Perioade de plan. 6) Pronumele unui mare cam-pion ceh într-un sport cu utilaj... side-rurgic! — Notă veche — Rîu în Elveţia. 7) Invitaţie pentru cîini — În jurul fur-nalelor îl formează din belşug zgura. — O jumătate de tonă. 8) Tip de arzător STAS — Domnişoara! — Metal alcalin de culoare argintie. 9) Căutaţi-o în vîrsta pămîntului! — Trecut prin foc şi pară — Un colectiv de fl uiere! 10) Verb ce se conjugă în marile uzine — Ridic vocea. 11) Versiunea modernă a cucu-lui din ceasul bunicilor — Leagănul si-derurgiei noastre. 12) Izvor al lavei de oţel! — Asalturi... siderurgice!VERTICAL: 1) Linie de despărţire — Eroul rapsodiei noastre. 2) E fo-losit de oţelari, mineri, petrolişti etc. — Instalaţie cu care se scot şi se spală mi-nereurile de aur, cositor, sau platină. 3) Frate mai mare — Sînt în două litere! — Dragoste la Roma de la est la vest! 4) Cărbune cu care se topeşte oţelul, cu

toate că energia cedată la arderea sa nu încălzeşte decît cu cîteva grade şarja — Interjecţie scurtă! 5) Cadouri — Unelte de manipulare a barelor înroşite de oţel! 6) Naşterea oţelului are nevoie de vreo şase — Fructul... din furnal! 7) „... şi băieţii lui” de A. Gaidar. 8) Literă grecească— Baza civilizaţiei moderne — Cu coarnele aduse spre spate. 9)

Lansează săgeţi — A desăvîrşi o lucra-re tehnică sau artistică. 10) Parteneră a oţelului în rapsodia noastră! — Mamifer cu nas din belşug! 11) Metal strălucitor pe pieptul oţelarilor fruntaşi — Tudor Jianu. 12) Unde e plasat acest cuvînt! — „... al Muncii Socialiste” — Nicolae acasă.

Mircea Ardeleanu

Către cititori(Urmare din coperta a 2-a)

îţi dau satisfacţia unei arhitecturi luminoase, careul cu defi ni-ţii inteligente, poetice. A dezlega un asemenea careu este şi o gimnastică a minţii, şi o îmbogăţire a cunoştinţelor, şi o lectură bună. Pentru tineret, în special, asemenea careuri sînt de un aju-tor nepreţuit.Un careu prost încrucişat, cu abuz de pătrate negre, pare un organism bolnav de leucemie. N-are viaţă. Defi niţiile cele mai abile nu-l pot salva. Într-un careu încrucişat cu migală, în care cuvintele tematice se cheamă, parcă, între ele, simţi că s-a dat o luptă susţinută pentru lărgirea cîmpurilor albe, aşa cum se asanează terenuri mlăştinoase, ataşîndu-le ogoarelor fertile. Dar defi niţiile rudimentare anulează acest efort. Se cere un echilibru între careu şi defi niţii, şi numai acest echilibru oferă dezlegăto-rului, ca şi compunătorului — Oedipului şi Sfi nxului, cum se spunea mai mai demult – o răsplată adevărată.

Cuvintele încrucişate au ceva comun şi cu sportul, şi cu litera-tura, şi cu şcoala. Ele aduc aminte de versul lui Horaţiu în care utilul este pus alături de frumos. Ele îndeamnă la disciplină şi perseverenţă, pentru că un careu nedezlegat complet te urmă-reşte şi-n somn. Ele aduc pe masa tînărului un vraf de dicţionare şi atlase, îl obligă să citească istorii literare şi mitologii, memo-rii şi cărţi de ştiinţă, îl poartă prin toate graiurile şi dialectele limbii romîneşti. Jucîndu-se, dezlegătorul se pomeneşte cu o sumedenie de cunoştinţe noi.Iată de ce cred că avem toate motivele să salutăm cu bucurie apariţia revistei „Rebus”, revistă care, continuînd activitatea în mare parte pozitivă a vechii reviste cu acelaşi nume, trebuie să ridice prestigiul cuvintelor încrucişate la o nouă treaptă edu-cativă,Compunătorii, poeţii, iubitorii de inedit, dezlegătorii, vechii şi noii rebusişti, toți cei ce vor să contribuie, şi pe această cale, la răspîndirea artei şi culturii — au cuvîntul, „Rebus” îi aşteaptă cu dragoste.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

52 3 4 6 7 8 9 10 11 121

1

11

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 121

Concursul nostru cu premiiCu prilejul apariţiei primului număr al revistei REBUS, redacţia

noastră organizează un mare concurs popular cu premii.Pot participa la concurs toţi dezlegătorii careului de mai jos, care vor

trimite dezlegarea pînă la data de 31 iulie 1957 (data poştei) pe adresa: redacţia revistei REBUS, Bucureşti, căsuţa poştală nr. 7.

Dezlegările vor fi înscrise citeţ pe un careu desenat sau pe hîrtie de matematică.

Concursul este dotat cu următoarele premii:1 premiu I de 2000 lei3 premii II a 1000 lei5 premii III a 500 lei25 premii IV a 100 lei50 menţiuni în abonamente pe 6 luni la revista REBUS.

ORIZONTAL: 1) Regiune muntoasă la cotul Carpaţiior cu vîrful Lăcăuţul — Băutură răcoritoare. 2) ... Roşu, localitate în apropierea cheilor Bi-cazului — Locul de odihnă al celor care preferă marea şi plaja însorită. 3) Oraş din vestul ţării pe malul drept al Mureşului — Mănăstire aşezată într-o regiune pitorească în munţii Neamţului. 4) Talent — A comite o eroare. 5) Unu şi unu! — Cluj, Iaşi, Constanţa etc. — A turti. 6) Trecători înguste între munţi, cum sînt cele ale Bicazului sau ale Turzii — Basma. 7) Baia de... localitate minieră — Port la gurile Dunării. 8) În poză! — Cloşcă — Literă slavonă. 9) Staţiune balneară cu un lac cu ape minerale lîngă Slo-bozia — Vasile Enescu — Prefi x. 10) Apă domoală de şes — Lanţ de munţi din Carpaţi. 11) Vine seara pe la gene — Obicei din moşi-strămoşi. 12) Notă muzicală — Rîu pe care este aşezat unul din cele mai frumoase oraşe ale ţării — Vîrf înalt în munţii Rodnei.VERTICAL: 1) Poet romîn care în „Romînia Pitorească” face cu-noscute frumuseţile ţării noastre — Selecţionat. 2) Pisc în Carpaţii Moldovei pe vîrful căruia se afl ă

două stînci uriaşe numite „Pietrele Doamnei” — Locuitori ai fru-moasei noastre patrii. 3) Macagiu — Defi leu

format de Dunăre între Carpaţi şi Bal-cani. 4) Gol — Unitate de rezistenţă electrică — Zeul soarelui la egipteni. 5) Clor — Lac aproape de Olteniţa ce comunică cu Dunărea — Prepoziţie. 6) Executai o muncă agricolă — Ar-bore de pădure. 7) Rîu ce izvorăşte din muntele Negoiul şi se varsă în Dunăre — Staţiune balneară în Ar-deal. 8) Raion în nordul ţării — Şir de munţi în Carpaţi, foarte frecventaţi de turişti. 9) Cel mai mare şi mai frumos oraş al ţării —- Unităţi pentru vîrstă. 10) Le găsiţi la Panciu sau Murfat-lar — Literă chirilică — Staţiune climaterică, pas şi castel. 11) Fir — Perla Bucegilor. 12) Posesiv — Locul unei măreţe hidrocentrale — Ori.

CĂLĂTORIND PRIN ȚARĂ

2

ORIZONTAL: 1. Trupul hîd şi deşirat /Faţa galbenă de iască /Nasul – ciot de brad uscat. 2. Sus, pe gardul din-spre vie /O găină cenuşie /Şi-un cocoş împintenat /S-au suit şi stau la sfat — Are partea cea nedreaptă: /El cîntă, rîde, sufere, iubeşte /Adoarme – apoi şi nu se mai deşteaptă. 3. Doi cavaleri aristocraţi /Dintr-o privire ofensaţi /Încep duelul fără spadă /Au martori puii speriaţi — Galbenă ca un bostan /Iese, mare şi rurală /La iveală /Dintr-o margine de lan. 4. „În tren” — „Sau numai... mea distrată le zugrăveşte pe hîrtie”. 5. Icoana doarme-n umbră şi îngerul de pază /C-un deget dus la gură, înfi orat, veghează. 6. „De ce vă puneţi ghiara-n gît /Să lase unul,... de...” — „Balada popii din...” 7. Ating doar trei litere — Şi trista ei cadenţă de clopot funerar /Sunînd în golul vremii sentenţios şi rar (pl.) 8. Fluviu în patria lui Villon — „Cîţi... voi?” — „Un ... pe care anii-l îngroapă/ Sub comentarii sterpe şi pedante”. 9. Pic-tor romîn contemporan cu Topîrcea-nu, autorul ciclului despre „1907” — Adverbul din „Balada călătorului”. 10. Sui — Rămîi sănătoasă, cucoană! 11. Dup-atîta frig şi ceaţă /Iar s-arată soarele. /De-acum nu ne mai îngheaţă/ Nasul şi picioarele — Cri-cri-cri /Toamnă gri/ Tare-s mic şi necăjit!VERTICAL: 1. „Un... de două şchioape/Zice-n taină unui spin: /Dumneata eşti mai aproape/ Ia-l de mînecă puţin” — ... Cu scoarţe violete/ E plin de cărţi poştale ilus-trate: /Vederi din ţară şi străinătate /

Oraşe, fl uvii, parcuri şi portrete. 2. Trăsătură specifi că a poeziei lui G. Topîrceanu — Cu alura interlopă /Ca un mu¬zicant, în frac /Cuvioasă ca un popă /Şi smolită ca un drac. 3. „Bala-da unui greier...” — Să culeagă pe sub mladă /Flori cu mîzgă de zăpadă/ Din huceagul adormit /Şi s-aducă-n

paneraş /Primăvara la oraş. 4. Vizir al lui Baiazid, eroul unei tragedii de Racine — În „Acceleratul”. 5. Face menaj împreuna cu un moş şi un ac-tor, în „Balada chiriaşului grăbit” — Întotdeauna singur şi spînzurat de viu /Cu capu-n jos deasupra abisului pus-tiu (Mold.) 6. Pîndă — „În ghiara...”, volum în proză de G. Topîrceanu. 7. Îndemn cavalin — Azvîrlire. 8. Leg-islator gal — Epopei scandinavice — Pleacă toamna de la stîni /De rămîn în pustii în urmă/ Munţii singuri şi bătrîni. 9. Umed — Pronume — Bura care-n aer joacă /A ţesut pe barba popii /Fire lungi de promoroacă. 10. Tatăl lui G. Topîrceanu — „...de prefaţă”, poezie cu care se deschide volumul „Parodii originale” (2 cuv.) 11. Păşune — Alungat ca de furtună /Cu picioare de lăcustă/ Se destinde şi s-adună/ Peste-o mirişte îngustă.

Corneliu Popescu

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

52 3 4 6 7 8 9 10 111

Se va afl a un tablou de Theodor Aman

3

ORIZONTAL: 1) Romancier şi nuvelist sovietic, a scris „O noapte de spaimă”. 2) Ilustru poet romîn, autorul poeziilor „Se bate miezul nopţii” şi „Noaptea” — Au un cunoscut dans în opera „Gioconda” de Ponchielli. 3) A lumina ca un opaiţ, în bez-na nopţii — Noaptea trenului! 4) A da pe faţă — Altîn..., localitate în Dobrogea. 5) Aşa începe şi sfîrşeşte orice noapte! — Gimnastă la Dinamo Bucureşti (Teofi la). 6) Picioarele cotoiului din basmele muntene — Echipă de fotbal din Tecuci, lid-er în categoria C. 7) Ofer — Luna! — Glasul (!) unui ceasornic care anunţă mie-zul nopţii... cîntînd. 8) Întuneric în faţa ochilor — Consul roman din perioada terminării primului război punic — Uşier în nocturnă! 9) L-a cuprins somnul — În acel loc. 10) Compozitor de muzică uşoară, autorul melodiei „S-a înnoptat în Cişmigiu” — Luna celor mai cîntate nopţi. 11) Vedenie de noapte — Preludiul nopţii.VERTICAL: 1) Luna în mitologia greacă — „Visul unei nopţi de...”, comedie de Shakespeare. 2) A pune în circulaţie — Unul care nu poate dormi din cauza cred-itorilor. 3) Personaj din „O noapte furtunoasă” — „O mie şi una de nopţi”. 4) Cel mai vesel miez de noapte — Mobilă cu întrebuinţare mai ales... nocturnă. 5) Peşte aidoma somnului — Masa de seară. 6) Pronume refl e¬xiv — „Noaptea Walpurgiei”. 7) Metru cub — Felinar din... Constantinopol! — Simbolul fi erului. 8) Trimis în lumea visurilor în box! — Cămaşă ţărănească — Animal întîlnit în... gimnastică. 9) Interjecţie pentru leagăn — Cîntăreţ în miez de noapte. 10) Cunoscut violonist, au-torul melodiei „Inserare” (Jean) — Ultima-i la miezul nopţii. 11) Se referă la îngînatul zilei cu noaptea. 12) Stăpînele vînturilor care joacă noaptea în vîrtejul văzduhului — Zeiţa zorilor care cu degetele-i trandafi rii deschidea soarelui porţile răsăritului.

Adrian Mitu

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

ÎNTREBĂRI LA ORDINEA ZILEI

Ce este greşit în formu-larea acestei întrebări: ştiind că pentru a merge de acasă la birou, un funcţionar tre-buie să ia autobusul 32, să se afl e cu cîte ore înainte de începerea serviciului, e nece-sar să fi e în staţie?

(Întrebarea este formulată gre-șit: nu cu cîte ore înainte e ne-voie să vină în stație respectivul funcționar, ci cu câte zile?)

Un cetăţean de pe Calea Rahovei a intrat ieri după-amiază într-o întreprindere care produce bunuri de larg consum, afl ată pe Ca-lea Griviţei. Necunoscutul ţinea în mînă o sacoşă plină cu lucruri, învelite într-un ziar. După o oră, el a părăsit întreprinderea, cărînd cu greu, după el, două cuiere imense şi bine încărcate.

Se întreabă: cu ce an-ume a venit necunoscutul, şi cu ce a plecat?

(A venit cu tramvaiul și a plecat cu taxiul, fi indcă în tramvai nu se primește asemenea bagaj)

Locuiesc într-un bloc cu şase etaje, dar nu mă plîng niciodată dacă liftul e defect, sau dacă cineva uită uşa deschisă.

Ce înseamnă asta? Că sînt un om calm, sau obişnuit cu ascensiunile?

(Nici una nici alta. Înseamnă că locuiesc la parter)

I. Avian

4

Careu — ghicitoarede I. Berg

Orizontal!

1. E-un cusur mai vechi şi grav Lumea zice că-i ...

— Oameni din această faună Negreșit ți-aduc o ...

2. Superstiţie! Ades I se spune şi ...

— Cînd o vezi, strigi vai şi of: Că e bufniţă sau ...

3. Îl cunoaşte fi ecare: Vînzător la Aprozar. Şi atîtea lipsuri are. Că le dă şi la ...

— Două slove mititele, Și faci linişte cu ele.

4. Unde este, vrei să ştii? Nu-i acolo. E ...

— Marinică cel poznaş Nu e peste tot codaş. Căci pe grafi cul lui scrie Că-i fruntaș în ...

5. Și cînd dînsul s-o trezi, Păi atunci, de mult e...

— Nu sînt negri, nu-s verzui, Nici albaştri. Sînt ...

6. Două litere rotunde Exclamau mirări profunde.

— Început de uvertură, Fără tact, fără măsură.

— Are peste tot, pe fi le, Semnături, peceţi, ştampile. Dacă vrei să ştii exact Este vorba de un ...

7. Pe afi şe este scris Că-i oprit, că-i interzis. Dar pe şleau, sau pe furiş, Unii iau și azi ...

— Dacă nimeni ghes nu-i dă, Gogu doarme, treaba ...

8. E micuţ, dar în plimbare, Trage oamenii ... la mare!

— Cînd sînt la cofetărie, Nu mă uit la catastif. Mult îmi place frişca mie. Deci, comand un ...

9. Iute-ncepe, ca pe roate, Dar rămîi ... la jumătate!

— Vesel, cît te ține gura, Strigi la demonstraţii: ...

— De cînd s-a născut pe lume, Vorba asta e-un pronume.

10. La ghişeu, la-nregistrare, Vezi că birocratul are. Lîngă teancul cu dosare,

File tipărite care Se mai cheamă ...

11. Înger e, dar cam mişel: Îngerul cel rău ...

— Ştiţi, porecla vrea să-mpungă O întreaga serie: Un fl ecar e „limbă lungă”. Un servil e ...

Vertical!

1. Vezi cu fi ecare caz Ca năravul e ...

— Obicei urît din fi re: Îl numim şi clevetire.

2. Vrei să-nţepi nişte amici? Nimerit e un ...

— Exclamaţie, pe şleau.

— Pseudonimul lui e „SAU”.

3. Credincioase animale Din ţinuturi glaciale.

— Trageri straşnice la ţinte: Dacă-s vînători, cu fl inte. Dacă-s critici, cu ... cuvinte!

4. Zice că e adjectiv Doar aşa, ... demonstrativ!

— Mai sînt unii croitori Ce te-amînă zeci de ori:

5. Dacă urmăreşti tabela, Nu e „ăsta”, ci e „cela”.

— Chiul o fi , dar mai discret, Fiindcă nu-i un chiul complet.

6. Nu-i un asfi nţit minuscul, Ci cogeamite ...

7. Un îndemn la animale.

— Şi-un nărav fără vocale.

— Şi de jos, şi de la cap, Vezi că-i negru, e ... Numai Creangă, iscusit, În poveste ... l-a albit!

8. Spre năravuri strigi mereu! „Of, of, of, şi ...!”

— Dar atîta nu-i de-ajuns. Să le dăm un alt răspuns Mai energic şi mai tare. Cred că noi sîntem în ...

9. Cînd te-apucă un năduf. Te mai uşurezi c-un „...!”

— Dar metehnele de faţă Vrem să le stîrpim din ...

— Era asta, negreşit. Este fără de sfîrşit.

10 Ce-i între pămînt şi cer? Între viaţă şi mister?

— Primul frate asasin Avea numele ...

11. Dar, tovarăşi, cînd pe-aici Văd năravuri mari sau mici Nu pun mîinile la piept. Nu mă las şi nu ...

— Căci luptînd cum se cuvine, Le vom pune grabnic ...

CARTE DE VIZITĂ

FILIP A. TROCAN

Prin anagramare veţi afl a ce funcţie are tovarăşul de mai sus.

Mihail I. Popescu

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Jocul nostru socoteșteCă e simplu procedeul:Dacă rima se ghicește,Se dezleagă și careul.

5

ALEXANDRU VLAHUȚĂ

EDITURA SIMION BUNU GALAȚI

DAN

ROMAN

Aranjîndu-şi biblioteca, Enigmescu a găsit volumul de mai sus. Privindu-l însă cu mai mare atenţie, şi-a dat seama că în realitate este vorba de un binecunoscut scriitor contem-poran şi de titlurile a două romane ale sale.

Corneliu Popescu

ŞARADĂ

Corp geometric — prima parteCea de-a doua, luată — aparte,Pune sîngele-n mişcareŞi la mic, ca şi la mare.Cea de-a treia e-o cămaşăGingaşă şi drăgălaşă.La un loc, ce pot să fi e.Doar unire, armonie...

FĂRĂ CUVINTEDesen de Nell Cobar

COPERTĂ LITERARĂ(6, 9; 8; 5, 8, 8)

6

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

Măreţ întins peste albastra mareUn pod de perle iute se clădeşte.Într-o clipită se înalță, creşteŞi strălucind se arcuieşle-n zare.Pe dînsul nici o fi ință nu păşeşte.Sub el pot trece nalte, mari vapoare.Că este lîngă tine ți se pare,Dar cînd vrei să-l atingi se iroseşte.

Asemeni valurilor albe şi spumoase,Asemeni zînelor sprinţare şi frumoaseEl s-a ivit şi iată nu mai este.Hai spuneţi! Unde-i podul cel feeric?Şi cine l-a clădit ca în povesteŞi-apoi l-a aruncat în întuneric?

Al. Haber-Iaşi„Idei încrucişate” februarie 1936

ORIZONTAL: 1) Dumnealor sînt cu: „Pe locuri, fi ţi gata, plecaţi”. — A fost în repetate rînduri campion naţional la sărituri în apă. 2) Cronica unei manifestaţii sportive — O treime de... triplu salt! 3) Ba-lonul de rugbi — Bold — Stopuri. 4) Un şut în afara porţii — Sport cu... greutăţi! 5) Baza echipei naţionale — Compo-nent al echipei reprezentative la volei. 6) În spatele alpiniştilor — Pronume — Soni Niculescu. 7) În echipă — Traseu ciclist — Interjecţie — Echipa de fotbal a uzinelor textile din Arad. 8) Aci a fost „Toată lumea pe stadion” — Atleţii le sar din viteză. 9) Niculae — Flacăra Ploieşti, Minerul Petroşani, Metalul Hunedoara (?) — În fruntea asociaţiilor precedentei 10) Un rătăcitor pe terenul de fotbal — Nicolae între prieteni — E interesant cînd e triplu. 11) Se foloseşte în sporturile cu motor — Mică ambarcaţiune. 12) Pe pistă şi pe tabla de şah — Rămîne mereu pe geantă la cursele cicliste — Zahăr pisat. 13) Elan la sărituri - Pe pieptul primu-lui sosit în alergare — A bate mingea.VERTICAL: 1) „2-0 pentru noi” — Competiţie pe roate... 2) Materie primă pentru bocanci şi mingi de fotbal — Cu pedale dar fără ghidon! — Două litere consecutive. 3) Sportivul adevărat —

Atingerea plasei cu mingea, din serviciu, la tenis de masă (pl.) 4) Transmiterea fa-zelor unui meci — E caracteristic echip-elor tinere. 5) Titi Niculescu — Le poartă sportivii în întreceri. 6) Literă grecească — Jumătate dintr-un meci de fotbal — Sînt. 7) La tenis şi în călătoriile interplanetare — Aproape... Ene! — Sfîrşit de etapă! 8) Pentru uns — Nume feminin — Pas de marş. 9) Iolanda Balaş acasă — Se trimite în ţintă la tirul cu arcul. 10) Nişte sporti-

vi... bătăioşi! — Spectator la Turul ciclist al Egiptului! 11) Trag sania pe întinderile nesfîrşite de zăpadă — Probă atletică de aruncare. 12) Arbitru romîn de volei şi baschet — Locomotiva! — Sport cu motor. 13) Vehicule pentru întreceri sportive la ro-mani — Cunoscut fotbalist sovietic, com-ponent al echipei unionale. 14) Porţi de dimensiuni reduse — Realizatorii scoruri-lor în jocurile de fotbal, handbal sau polo.

Mihai Chiricuţă

Sportiva

Antologie rebusistaARTĂ VECHE

(după Schiller)

7

ORIZONTAL: 1) Personaj din opera „Portretul vorbitor” de Gretry — Tînărul general egiptean iubit de Amneris în opera „Aida” de Verdi. 2) Dramă muzicală de Richard Strauss compusă după piesa cu acelaşi nume de Oscar Wilde — Tipul valetului spiritual, abil şi intrigant creat de Beau-marchais în literatură şi reluat în operă de diverşi compozi-tori (Mozart, Rossini). 3) Operă de Weber (feerie muzicală) — Localitate în Suedia — Personaj din opera „Pescuitorii de perle” de Bizet. 4) Compozitor francez, autorul operei „Re-gele Ysului” inspirată din creaţia populară franceză — Sunet de trompetă! — Compozitor ceh, autorul operei „Mireasa vîndută”. 5) Personaj din opera „Lucia de Lamermoor” de Donizetti — „... paşaua din Ianina”, prima operă compusă de Lortzing la vîrsta de 20 ani. 6) Fragmente vocale din opere — Operetă de Paul Linke — Oraş în Somalia. 7) Operă de Dalayrac — Operă de Massenet compusă după un roman de abatele Prevost. 8) „... Lugojana” de Filaret Barbu — „ ... şi Aeneas”, operă de compozitorul clasic englez Purcell, inspirată din „Eneida” lui Virgiliu — Autorul romanului „Dama cu camelii” după care Verdi a compus opera „Tra-viata”, 9) Nume de fată — Zăpadă — Posesiv — Dînsul . 10) Compozitor francez, autorul operei „De-aş fi rege” — „... veselă”, operetă de Lehar. 11) Personaj din opera comică „Don Pasquale” de Donizetti — Cureluşe — Sora prinţului Godefroi şi soţia lui Lohengrin din opera cu acelaşi nume de Wagner. 12) „... sînt toate femeile” (Cosi fan tutte), operă bufă de Mozart — Oraş în Siria — „Ţar... ”, operă de Rim-ski-Korsakov. 13) Tăcere! — Sud-vest — „Casa cu trei ...”, operetă de Schubert — Berthe — Nico Dostal. 14) „Hari ...”, operă de Kodály Zoltán — Operetă de compozitorul sovietic Kovner, inspirată după povestirea lui Puşkin „Domnişoara ţărancă”. 15) Personaj din opera „Tînăra Gardă” de com-pozitorul sovietic Meitus — „... regimentului”, încă una din

operele lui Donizetti — Dumneata.VERTICAL: 1) „Tristan şi ...” operă de Richard Wagner la baza căreia stă o străveche legendă de iubire — Jean... bari-ton, unul din întemeietorii Operei Romîne. 2) „Regina din ...” operă de Gounod — Fluviul pe care vi-l aminteşte una din operele lui Wagner din tetralogia „Inelul Nibelungilor” — Compozitor de operete. 3) Exclamaţie de baladă — Nici sărată, nici dulce — Nichel. 4) Compozitor rus din grupul celor cinci, autorul operei „Cneazul Igor” — Pronume — Şarpe exotic. 5) Amiral Venețian din sec. XVIII — Personaj din „Liliacul” de Johan Strauss — Poftim — Staniu. 6) Înceată — Pronume — „Farmecul unui ...”, operetă de Os-kar Strauss. 7) Diftong — „... la Naxos”, operă de Richard Strauss — Operetă de Lehar. 8) 12 luni — Dinu Niculescu — Operă de George Enescu în care autorul afi rmă prin glasul eroului său că omul este mai tare ca destinul — Căi ferate. 9) Cetate legendară bretonă, l-a inspirat pe Lalo într-o operă a sa — Decimetru — „Cocoşul de ...”, operă de Rimski-Korsa-kov, o puternică satiră la adresa ţarismului — Existai. 10) Al fi ne (muz.) — „Aşug ...”, operetă de Aivazian — „Studenţii ...”, operetă de Suppé. 11) Unitate de măsură a forţei (pl.) — Personaj din opera „Cei din Sevastopol”, de Marian Koval — Referitor la vechii greci. 12) Fiica administratorului Kuno din opera „Freischütz” de Weber — Divinitate romană (Bona Dea) — „Paris şi ...”, operă de Gluck. 13) Personaj din opera „Andreea Chénier” de Giordano — Voce de cor. 14) Numele grecesc al Furiilor (mit.) — Sud-est — „Cio-Cio-...”, minunata operă a compozitorului Puccini. 15) „... Angelica”, încă una din operele lui Puccini — Orchestra se acordează! — „Hero şi ...”, una din operele compozitorului italian Boito.

Cuvinte cunoscute mai puţin: Eil, Emo, Oma.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 151

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

O

P

E

R

AORIZONTAL: 1) Personaj din opera „Portretul vorbitor” ORIZONTAL: 1) Personaj din opera „Portretul vorbitor” de Gretry — Tînărul general egiptean iubit de Amneris în opera „Aida” de Verdi. 2) Dramă muzicală de Richard Strauss compusă după piesa cu acelaşi nume de Oscar Wilde — T— Tipul valetului spiritual, abil şi intrigant creat de Beau-marchais în literatură şi reluat în operă de diverşi compozi-tori (Mozart, Rossini). 3) Operă de Weber (feerie muzicală) — L— Localitate în Suedia — Personaj din opera „Pescuitorii de perperle” de Bizet. 4) Compozitor francez, autorul operei „Re-gele Ysului” inspirată din creaţia populară franceză — Sunet de trompetă! — Compozitor ceh, autorul operei „Mireasa vîndută”. 5) Personaj din opera „Lucia de Lamermoor” de Donizetti — „... paşaua din Ianina”, prima operă compusă de Lortzing la vîrsta de 20 ani. 6) Fragmente vocale din opere — O— Operetă de Paul Linke — Oraş în Somalia. 7) Operă de Dalayrac — Operă de Massenet compusă după un roman de abatele Prevost. 8) „... Lugojana” de Filaret Barbu — „ ... şi Aeneas”, operă de compozitorul clasic englez Purcell, inspirată din „Eneida” lui Virgiliu — Autorul romanului „Dama cu camelii” după care Verdi a compus opera „Tra-viata”, 9) Nume de fată — Zăpadă — Posesiv — Dînsul . 10) Compozitor francez, autorul operei „De-aş fi rege” — „... veselă”, operetă de Lehar. 11) Personaj din opera comică „Don Pasquale” de Donizetti — Cureluşe — Sora prinţului Godefroi şi soţia lui Lohengrin din opera cu acelaşi nume de Wagner. 12) „... sînt toate femeile” (Cosi fan tutte), operă bufbufă de Mozart — Oraş în Siria — „Ţar... ”, operă de Rim-ski-Korsakov. 13) Tăcere! — Sud-vest — „Casa cu trei ...”, operetă de Schubert — Berthe — Nico Dostal. 14) „Hari ...”, operă de Kodály Zoltán — Operetă de compozitorul sovietic Kovner, inspirată după povestirea lui Puşkin „Domnişoara ţărancă”. 15) Personaj din opera „Tînăra Gardă” de com-pozpozitorul sovietic Meitus — „... regimentului”, încă una din

operele lui Donizetti Dumneata.operele lui Donizetti — Dumneata.VERTICAL: 1) „Tristan şi ...” operă de Richard Wagner la baza căreia stă o străveche legendă de iubire — Jean... bari-ton, unul din întemeietorii Operei Romîne. 2) „Regina din ...” operă de Gounod — Fluviul pe care vi-l aminteşte una din operele lui Wagner din tetralogia „Inelul Nibelungilor” — Compozitor de operete. 3) Exclamaţie de baladă — Nici sărată, nici dulce — Nichel. 4) Compozitor rus din grupul

e — celor cinci, autorul operei „Cneazul Igor” — Pronume — Şarpe exotic. 5) Amiral Venețian din sec. XVIII — Personaj din „Liliacul” de Johan Strauss — Poftim — Staniu. 6) Înceată — Pronume — „Farmecul unui ...”, operetă de Os-

d kar Strauss. 7) Diftong — „... la Naxos”, operă de Richard Strauss — Operetă de Lehar. 8) 12 luni — Dinu Niculescu — Operă de George Enescu în care autorul afi rmă prin glasul eroului său că omul este mai tare ca destinul — Căi ferate. 9) Cetate legendară bretonă, l-a inspirat pe Lalo într-o operă a sa — Decimetru — „Cocoşul de ...”, operă de Rimski-Korsa-kov, o puternică satiră la adresa ţarismului — Existai. 10) Al fi ne (muz.) — „Aşug ...”, operetă de Aivazian — „Studenţii

— ...”, operetă de Suppé. 11) Unitate de măsură a forţei (pl.) — Personaj din opera „Cei din Sevastopol”, de Marian Koval — Referitor la vechii greci. 12) Fiica administratorului Kuno din opera „Freischütz” de Weber — Divinitate romană (Bona Dea) — „Paris şi ...”, operă de Gluck. 13) Personaj din opera „Andreea Chénier” de Giordano — Voce de cor. 14) Numele grecesc al Furiilor (mit.) — Sud-est — „Cio-Cio-...”, minunata operă a compozitorului Puccini. 15) „... Angelica”, încă una din operele lui Puccini — Orchestra se acordează! — „Hero şi ...”, una din operele compozitorului italian Boito.

Cuvinte cunoscute mai puţin: Eil, Emo, Oma.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 151

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

8

ORIZONTAL: 1) Compozitor sovietic, autorul baletului

„Fîntîna din Bahcisarai” — Dans popular maghiar. 2) Au-

torul uimi celebru „Bolero” şi al suitei de balet „Daphnis şi

Chloe”— „Dans ...”, piesă pentru ghitară de Tarrega — „...

de aur”, balet de Malakievici. 3) ... Haciaturian, autorul bale-

telor „Fericirea” şi „Gayaneh” — Balet de Const. Nottara

prezentat pentru prima oară în Cehoslovacia, la opera din

Morawska-Ostrawa — „Alarmă între ...”, operetă de Mili-

utin ce conţine un „Dans rus”. 4) „Demoazela ...”, suită de

balet de Mihail Jora — Abreviate numismatică romană —

„Harap ...”, suită de balet de Alfred Mendelsohn. 5) Campi-

on — Una din Ciclade — Localitate în Elveţia — „Dansuri şi

... vechi pentru lăută”, suită de Respighi. 6) „Bacchus şi ...”,

suită de balet de Roussel — Colecţie mitologică scandinavă

— Elena Zamfi rescu. 7) Fără accent, neintonat — „De-a as-

cunsul pe ...”, piesă de balet de Dalibor Brazda — Interjecţie.

8) Dansatoare la operă pe timpul lui Ludovic al XIV-lea —

„Cocoşatul de la Notre ...”, roman de Victor Hugo după care

a fost creat baletul „Esmeralda” — ... Stravinski, autorul bal-

etului „Orfeu”. 9) Avînt — „Cînd strugurii se ...”, alt balet

de Jora — Împrejurare. 10) Puncte de contact cu podeaua,

în temă! — ... Feldman, compozitor, autorul unor „Scene de

balet”. 11) Zeul egiptean al soarelui — Literă chirilică —

Zece pe jumătate! — Dînsul — Lac în Sudan. 12) A lucra

pămîntul — Cortegiu — Plural (abr.) — Podoabă capilară.

13) ... Karaev, compozitor sovietic, autorul baletului „Cele

şapte frumoase” — Subsemnatul — Balet în trei acte de

Mihail Andricu. 14) Tămîiere (fi g.) — „Macul ...”, balet de

Glier — Axă. 15) „Dansul celor şapte ...”, dans din opera

„Salomeea” de Richard Strauss — Dansatoare.

VERTICAL: 1) „Călăreţul de ...” unul din baletele lui Glier

— „Ioana d’ ... pe rug”, lucrare aparţinînd unui gen combi-

nat de balet şi melodramă de Arthur Honneger — Compozi-

tor, autorul unui „Dans tătar” şi al unei „Polci” scrisă pentru

două piane. 2) Autorul dansului spaniol „Navara” — Iubita

lui Evgheni din baletul lui Glier menţionat la 1 vertical. 3)

Zgîrcit — „... şi Julieta”, unul din cele şapte balete compuse

de Prokofi ev — Mare lac asiatic. 4) Femeiesc — Dacă e al

lebedelor, e balet de Ceaikovski — Insulă în Pacifi c. 5) Pe

el — Vuia — Verb în temă — Măsură de suprafaţă. 6) Oraş

în Thessalia (ant.) — „Dansul fetelor din insulele ...”, frag-

ment din suita de balet de Prokofi ev menţionată la 3 vertical.

7) „Barul lui Pierde ...”, balet de Darius Milhaud — Anti-

submarin (abr.) — „Veacul de ...”, balet de Şostakovici. 8)

Patria lui Mezeray — Locul sigur al economiilor — „O... în

Stiria”, suită de cîntece şi dansuri austriece — Obi. 9) „... de

foc”, suită de balet de Stravinski — Dans spaniol — Literă

în alfabetul arab. 10) În balet! — Compozitor romîn, autorul

suitei de balet „Cenuşereasa” — ... Constantinescu, autorul

baletului „Nunta în Carpaţi”. 11) Notă muzicală — Zeul zilei

la scandinavi — ... Mehmed, personaj din baletul „Sufl ete de

viteji” de Hilda Jerea. 12) Îşi au un dans al lor în opera „Gio-

conda” de Ponchielli — Mirare vocalică — Raită — Paravan

solar. 13) „Balet ...”, dans din opereta „Culegătorii de stele”

de Florin Comişel — Viteaz — Mişcări în coregrafi e. 14)

Camera de lucru a artistului plastic — „... păpuşilor”, balet

de Bayer — Plantă textilă. 15) Îi aparţine — Autorul suitelor

de balet „Arleziana” — Conducătorul haiducilor din baletul

„Sufl ete de viteji”.

Cuvinte mai puţin cunoscute: Arn, Rem, Anu, Iton, Tsa,

Dag.

Gh. Corjos

B

A

L

E

T

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 151

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

ORIZONTAL: 1) Compozitor sovietic, autorul baletului ORIZONTAL: 1) Compozitor sovietic, autorul baletului

„Fîntîna din Bahcisarai” — Dans popular maghiar. 2) Au-

torul uimi celebru „Bolero” şi al suitei de balet „Daphnis şi

Chloe”— „Dans ...”, piesă pentru ghitară de Tarrega — „...

de aur”, balet de Malakievici. 3) ... Haciaturian, autorul bale-

telor „Fericirea” şi „Gayaneh” — Balet de Const. Nottara

preprezentat pentru prima oară în Cehoslovacia, la opera din

Morawska-Ostrawa — „Alarmă între ...”, operetă de Mili-

utin ce conţine un „Dans rus”. 4) „Demoazela ...”, suită de

balbalet de Mihail Jora — Abreviate numismatică romană —

„Harap ...”, suită de balet de Alfred Mendelsohn. 5) Campi-

on — Una din Ciclade — Localitate în Elveţia — „Dansuri şi

... vechi pentru lăută”, suită de Respighi. 6) „Bacchus şi ...”,

suită de balet de Roussel — Colecţie mitologică scandinavă

— E— Elena Zamfi rescu. 7) Fără accent, neintonat — „De-a as-

cunsul pe ...”, piesă de balet de Dalibor Brazda — Interjecţie.

8) Dansatoare la operă pe timpul lui Ludovic al XIV-lea —

„Cocoşatul de la Notre ...”, roman de Victor Hugo după care

a fost creat baletul „Esmeralda” — ... Stravinski, autorul bal-

etului „Orfeu”. 9) Avînt — „Cînd strugurii se ...”, alt balet

de Jora — Împrejurare. 10) Puncte de contact cu podeaua,

în temă! — ... Feldman, compozitor, autorul unor „Scene de

balbalet”. 11) Zeul egiptean al soarelui — Literă chirilică —

Zece pe jumătate! — Dînsul — Lac în Sudan. 12) A lucra

pămpămîntul — Cortegiu — Plural (abr.) — Podoabă capilară.

13) ... Karaev, compozitor sovietic, autorul baletului „Cele

şapte frumoase” — Subsemnatul — Balet în trei acte de

Mihail Andricu. 14) Tămîiere (fi g.) — „Macul ...”, balet de

Glier — Axă. 15) „Dansul celor şapte ...”, dans din opera

„Salomeea” de Richard Strauss — Dansatoare.

VERTICAL: 1) „Călăreţul de ...” unul din baletele lui Glier VERTICAL: 1) „Călăreţul de ...” unul din baletele lui Glier

Ioana d’ pe rug”, lucrare aparţinînd unui gen combi-— „Ioana d’ ... pe rug”, lucrare aparţinînd unui gen combi-

nat de balet şi melodramă de Arthur Honneger — Compozi-

tor, autorul unui „Dans tătar” şi al unei „Polci” scrisă pentru

două piane. 2) Autorul dansului spaniol „Navara” — Iubita

lui Evgheni din baletul lui Glier menţionat la 1 vertical. 3)

Zgîrcit — „... şi Julieta”, unul din cele şapte balete compuse

de Prokofi ev — Mare lac asiatic. 4) Femeiesc — Dacă e al

lebedelor, e balet de Ceaikovski — Insulă în Pacifi c. 5) Pe

el — Vuia — Verb în temă — Măsură de suprafaţă. 6) Oraş

în Thessalia (ant.) — „Dansul fetelor din insulele ...”, frag-

ment din suita de balet de Prokofi ev menţionată la 3 vertical.

7) „Barul lui Pierde ...”, balet de Darius Milhaud — Anti-

submarin (abr.) — „Veacul de ...”, balet de Şostakovici. 8)

Patria lui Mezeray — Locul sigur al economiilor — „O... în

Stiria”, suită de cîntece şi dansuri austriece — Obi. 9) „... de

foc”, suită de balet de Stravinski — Dans spaniol — Literă

în alfabetul arab. 10) În balet! — Compozitor romîn, autorul

suitei de balet „Cenuşereasa” — ... Constantinescu, autorul

baletului „Nunta în Carpaţi”. 11) Notă muzicală — Zeul zilei

la scandinavi — ... Mehmed, personaj din baletul „Sufl ete de

viteji” de Hilda Jerea. 12) Îşi au un dans al lor în opera „Gio-

conda” de Ponchielli — Mirare vocalică — Raită — Paravan

solar. 13) „Balet ...”, dans din opereta „Culegătorii de stele”

de Florin Comişel — Viteaz — Mişcări în coregrafi e. 14)

t Camera de lucru a artistului plastic — „... păpuşilor”, balet

r de Bayer — Plantă textilă. 15) Îi aparţine — Autorul suitelor

de balet „Arleziana” — Conducătorul haiducilor din baletul

„Sufl ete de viteji”.

Cuvinte mai puţin cunoscute: Arn, Rem, Anu, Iton, Tsa,

Dag.

Gh. CorjosGh. Corjos

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 151

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

9

12 13 14G O L A S 15V E 16R 17A 18S I19A I 20D 21N E O 22A Z A L 23E E

7O C A R I 8A S9N 10A Z U R I 11T

S 2A3S 4F S 5N C S 6 I

25I T 26A D U 27N N 28F E E 29M O I 30S31V I M 32U N T 33D I I 34T U T A N K A

1O

24L E UEM O N E L

NIMIC NOU SUB... RA

Pasiunea pentru rebu-sism datează din cele mai vechi timpuri. Nu știu dacă omul cavernelor dezlega cuvinte în pătrățele gravate pe blocuri de stîncă, dar sînt informată că Egiptul antic cunoștea această pasionantă distracție. E senzațional

ceea ce am să vă povestesc: închipuiți-vă că în interiorul misterios și întortochiat al unei piramide explorată nu demult, s-a găsit o mumie care ținea strîns în mîna-i ebenină, un scarabeu sacru, cîteva bancuri de la Teatrul de Estradă din București, stagiunea 1956 – 1957, și un document unic, un pa-pirus. La prima vedere, părea proiectul unei pi-ramide, cu complicatu-i interior alcătuit din rîn-duri de pătrate suprapuse,

reprezentînd – așa se cre-dea – galerii de sarcofage. Înnebuniți, egiptologii s-au aruncat asupra hieroglifelor însemnate în fi ecare pătrat, avizi să descopere o nouă taină de nepătruns. După îndelungate și anevoioase studii, misterul proiectului de piramidă a fost eluci-dat: era un careu de cuvinte încrucișate! Am reușit să punem și noi mîna pe acest document piramidal, avînd ca ternă „Actualități și pre-viziuni egiptene din anul 1338” (N.R. – î.e.n.)

După cum se vede jocul e aproape complet dezlegat.

Să ne uităm puțin împreună, la cele trei pătrățele rămase deprimant de goale: 19 oriz., explicația spune: „Mediu în care nici atotcreatoarea noastră zeiță Isis nu-și poate îndeplini miracolele de belșug și fe-cunditate.” Ce mediu poate fi acela? Răposatul faraon conservat în mumie n-a știut, dar a găsit din patru litere trei: A și I D. Prin ur-mare, arid, sau acid. În nici unul din ele nu crește rod.

La 12 vert. și 12 oriz. explicațiile glăsuiau respec-tiv: „pană de despicat” și „pomadă” (exotisme și dia-lecte viitoare). Nenorocită

mumie! Te-ai născut, cu 3000 de ani prea devreme! Dac-ai fi trăit acum cu noi, ai fi făcut iute obișnuita socoteală: im nu merge, it nu se potrivește, id nu e, rămîn deci ic și ir. Le plasăm la locul cuvenit și iată, careul piramidei e în fi ne complet dezlegat, după 3295 ani!

Ce înseamnă pro-gresul...! Dar ce ciudat! Mumia a reușit să găsească totuși im și it, chiar alături, la 25 vert. și 25 oriz. Cum se explică asta oare? Să fi e din cauză că la 19 vert. fi gurează faimosul at, cal de bătaie în orice careu care se respectă și pe care-l știe cu ochii închiși orice rebusisf, cît o fi el de faraon în ma-terie?

De asemenea observăm

că a știut, să se descurce și la nelipsita notă muzicală si, și la inevitabilul pronume sa, și la veșnicul, neînvin-sul erou rebusist as. Să mai cercetăm și alte semnifi cații importante din jocul antic:

3 oriz.: „Monumente ultra-moderne”. Se va spune de-spre ele că e un extraordinar eveniment cînd vorbesc. Eroare istorică! Vorbesc! Vorbesc des! Și numai în enigme grele, complicate, înșelătoare! Și – atențiune, o, voi, dezlegători de cuvinte încrucișate! Mănîn-că pe cei care nu le știu descifra!! (pl.)

Spicuim mai departe: 10 vert. Soarele nostru. Va lumina de-a pururi peste milenii, în orice joc de cuvinte încrucișate. 20 vert. Praf insecticid nedescoperit, încă. Păcat!... 5 vert. O, Nil al nostru fără de sfîrșit!... 7 vert. E deocamdată numai un mo-dest gaz, puternic doar în componența aeru-lui de munte și mare. I se prezice însă un strălucit vi-ilor. Va fi foarte puternic în jocul de minge cu piciorul (fotbal) și va juca în „Bujor al 12-lea”. 15 vert. Îl vor scoate cei care străduindu-se să dezlege jocurile dintr-o revistă numită „Rebus”, vedea-vor că nu pot cîștiga premiile concursului. 23

10

vert. Gazul sărac cu care se vor lumina fi rmele unui viitor oraș numit cetatea lui Bucur și apoi București. Cum însă aceste fi rme vor avea mai totdeauna măcar o literă lipsă, dăm și noi aici cuvîntul tot așa.

Și acum orizontal: 33 oriz. Strigăt cu care se mînă cămilele, cînd trece caravana și latră cățeii. 34 oriz. Așa cum e alintat în palat, micuțul continuator al măreței dinastii actuale de faraoni. 28 oriz. Ca ea va fi de frumoasă Cleopatra, cea cu nasul tocmai cît tre-buie ca să schimbe fața lu-mii după planul stabilit. 24 oriz. În țara și epoca noastră ocupă loc primordial printre divinități. E corpul sfi nxu-lui, reprezintă forța și cruz-imea, în viitor va reprezenta costul unei japoneze și va ocupa loc primordial în scandalurile pentru rest din tramvai.

Și acum după ce v-am expus semnifi cațiile princi-pale, cred că a venit clipa

să vă dezvălui un mare mis-ter: v-am tras o strașnică păcăleală! Piramidele n-au careuri din astea. E o lipsă a lor. Tocmai de aceea am făcut jocul – și vi l-am dat dezlegat ca să acopăr în acest fel o lipsă a prezentei reviste, venind în ajutorul celor care se chinuie; să aibă și ei o bucurie, săracii, un joc gata dezlegat!

Erna Albu

Plecînd dintr-un colț al ecranului și urmînd un anumit traseu, veți obține titlul unui fi lm romînesc de mare succes precum și numele creatorului său.

ECRANUL

(Criptogramă)

O P G S P O

O U E E T A

C P I S T U

O R I R C S

BIVERB TEATRAL

(4 — 10)

REBO

(3 +3)

A

P

U

C

Amorul – ah! – „subiect” etern...Cînd nu te văd, ce zile grele –Ca niște negre pătrățele –Peste careul meu se-aștern!Într-un biverb aș vrea să-ți spunCă TE IUBESC ca un nebun.Vai, ce-i acum în pieptul meuNu intră-n gratii de careu!De-aceea-n vers orizontalÎți intonez un madrigal.Surîsul tău timid, ciudat,E ca un rebus minunat.Ești Sfi nxul meu, Oedip îți sînt...(Aici îmi trebuie-un cuvînt!)Ai farmec de șeherezadăÎntruchipată în șaradă.Ca tu nicicînd să nu fi tristă,Aș renunța chiar la revistăȘi-aș dezlega o viață-ntreagăEnigma ta, iubită dragă.Regret că n-am putut prin stihSă te strecor în acrostih.

În joc, de ce n-ai fi măcarUn cuvințel... „ceva mai rar”,Cînd – spre al meu regret nespus –Nu le-am găsit nici în „Larousse”?Pe cer e-o lună fermecatăCe vertical spre mine cată.... Cu două litere (un DA)Problema, cred, aș rezolva...

Și-acum te las. Pa! Noapte bună!Aș vrea să nu aștept o lună –Ca apariția revistei –Răspunsul tău, al rebusistei.Închei (cu gîndul doar la el),Drept punct, c-un negru pătrățel.

Em. Mihăilescu

Scrisoareaunui enigmist înamorat

Cuvinte încrucișate

desen de B. RODNA

11

♞ ♘ ♕

♙ ♖

♙ ♟ ♙

♜ ♟

♟♙

♙ ♔

Ș A H

Sa-l poftim peSHERLOCK HOLMES?...

...Să lămurescă el misterul documentului dispărut? Noi credem că nu-i nevoie de „celebrul de-tectiv”, cu toate că lucrurile nu sînt de tot simple... Ce s-a întîmplat? Un inginer abia terminase proiectul unei instalaţii atomice cînd a fost atacat de un agent al unei puteri imperialiste, care i-a furat însemnatul document. Cu puţină străduinţă, dar cu foarte multă atenţie, veţi putea descifra misterul furtului. Sarcina voastră este doar ca, urmărind — cum am spus — cu foarte multă atenţie detaliile celor şase desene alăturate (care sînt acum aşezate la întîmplare), să stabiliţi momentul şi împrejurările în care s-au săvîrşit atacul şi furtul documentului. În acest scop, veţi numerota desenele în ordinea desfăşurării logice a diferitelor mo-mente. Menţionăm că în toate desenele sînt prezente cînd un personaj, cînd două dar ele sînt mereu... invizibile. Prezenţa lor este marcată prin aşezarea anumitor obiecte. Deci, atenţie!...

de ARNO

O PROBLEMĂ NEOBIŞNUITĂ

Era seara tîrziu cînd Răbdă-rescu, prietenul cel mai bun al lui Şahmătescu (şi în acelaşi timp adversar de temut), se hotără în sfîrşit să plece, dupa un lung şir de partide de şah amicale, înche-iate cu o discuţie contradictorie asupra ultimei inovaţii a lui Bot-vinnik în apărarea franceză. Dar se răzgîndi pentru o clipa şi se întoarse brusc de la uşă:

— Ah! Era să uit! Vreau să-ţi arăt o problemă formidabilă!

Şi în timp ce Şahmătescu des-cuia uşa, Răbdărescu aşeză re-pede piesele.

— Încearcă s-o rezolvi. E un mat foarte frumos, în două mutări.

Şahmătescu îşi însoţi priete-nul pînă la poarta grădinii, apoi se întoarse. Se simţea puţin obosit. Trecînd pe lîngă birou, luă în treacăt „Metamorfozele” lui Ovidiu. „O să citesc cîteva versuri înainte de culcare”, îşi zise el satisfăcut, (Îl bătuse pe Răbdărescu). Dar deodată priv-irile i se opriră asupra tablei de şah, unde piesele erau aşezate în poziţia de mai jos.

— El drăcie! îşi zise Şahmă-tescu. Ce fel de problema o fi asta, fără rege negru?

Îşi aruncă privirile în jurul tablei în căutarea piesei lipsă, dar n-o putu găsi. Abia după cîteva clipe desco-peri pe autorul furtului: era Radja, motanul, se distra pe covor cu regele, rostogolindu-l cu lăbuţele.

În seara aceea profesorul Şahmă-tescu s-a culcat cu o oră mai tîrziu de-cît de obicei. Atîta i-a trebuit pentru a stabili poziţia exactă a regelui negru pe tablă, în aşa fel încît să rezulte o problemă corectă cu o singură soluţie în care albul să dea mat în două mutări.

Încercați şi dv. să găsiţi această poziţie.

S. Samarian12

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

Fără cuvinte

desen de Nell Cobar

ÎN ORIENTUL MIJLOCIU ORIZONTAL: 1) Navigator portu-ghez, descoperitorul unui drum spre Ori-ent, drum care a intrat din nou în actualitate cu ocazia naționalizării Canalului de Suez — De numele acestei capitale orientale este legată una din combinațiile agresive ale imperialiștilor în Orientul Mijlociu. 2) Golf și sector la Marea Roșie, însemnat punct strategic în agresiunea imperialistă din anul trecut împotriva Egiptului — Stat nord-african, care și-a cucerit nu de mult independența, dar ai cărui conducători sînt gata s-o vîndă pe dolarii „doctrinei Eisen-hower”. 3) Oraș antic în Africa, unde Hani-bal a fost învins de Scipio — Și un faimos ofi țer englez purta acest titlu, pînă cînd a fost izgonit din Iordania — Literă arabă. 4) Acțiuni ale colonialiștilor, împotriva independenței țărilor din această regiune — Bunuri personale ale regelui în Egipt, care au intrat acum în proprietatea statu-lui. 5) Articol — Literă grecească — Port mediteranean, punct terminus al importan-tei conducte ce traversează Siria. 6) Sim-bolul cromului — Nu este în Orientul Mi-jlociu, dar spiritul său este prezent în toate țările arabe — Bagdad-Cairo! 7) Centrul imperiului petrolifer al lui Irak Petroleum

Company — Rîu în Sudan. 8) Și-a pier-dut nu faimoasa pălărie, ci cariera politică în ruinele Port-Saidulni — Un asemenea popor există, orice-ar spune reacțiunea franceză. 9) Fiică a Oceanului și a lui Tethys, s-a căsătorit cu fratele său Nereu (Mit.) — Forța celui socialist îmbărbătează lupta popoarelor din Orientul Mijlociu. 10) Articol arab — A ajunge la țintă Antonim (abr.). ll) Ce fac muzele cînd zăngănesc armele — Irosire — Africa occidentală. 12) Mijloc modern de propagandă — Aeri-sire 13) Cele petrolifere le face în mare măsură Orientul Mijlociu (90% numai pentru Europa) — Despot. VERTICAL: 1) Teritoriu egiptean, ocupat vremelnic de agresorii israelieni — Anglo-francezii l-au pierdut cu totul în Orientul Mijlociu. 2) Mică peninsulă în golful Persic, una din posesiunile engleze foarte bogate în petrol — Cu ei într-o mînă, cu bîta-n cealaltă, caută unchiul Sam să cucerească Orientul Mijlociu. 3) Numele mic al unui mare conducător egiptean, care a afi rmat cu putere dreptul la independență al țării sale — Operă de Michelet — Sco-bit. 4) Piatră pe o coloană — Explorator francez (n. 1865) — Doctor. 5) Zeița

dreptății la egiptenii antici — Sucul unei

plante cu care se otrăveau săgețile — Pe

teritoriul ei se încrucișează conductele, dar

poporul ei n-a pregetat să le arunce în aer

din solidaritate cu Egiptul. 6) Agățată —

Miel în al doilea an. 7) Oraș în Africa —

Sforarul planurilor de înrobire a Orientului

Mijlociu de către imperialiștii americani.

8) Recidivă! — Țară din lagărul socialist 9)

„Ploeștii” Iranului — Așa veți găsi în Emi-

nescu numele țării care a rezistat cu eroism

agresiunii anglo-frauco-israeliene. 10) În

Egipt — Unul din numele capitalei Tur-

ciei, cunoscut mai ales în legătură cu lîna

și pisicile sale — Populații indo-europene

11) Flori originare din America — S-a de-

preciat după agresiunea în Orientul Mijlo-

ciu — Măsură agrară. 12) Peninsulă care

ocupă o mare parte a Orientului Mijlociu și

Apropiat, acoperită de nisipuri mișcătoare,

sub care se ascund uriașe zăcăminte de pet-

rol — Cobră. 13) Capitala statului de la 5

vert. — Coaliție militară agresivă, al cărei

model imperialiștii au încercat zadarnic

să-l realizeze în Orientul Apropiat.

Semnifi cații: I. Fîntînaru

Încrucișare: Mihai Pătrașcu

13

RuR

RuR

RuR

RuR

n⋯ ⋯ ⋯

MONOVERB DANTESC

(4 — 10)

CRIPTOGRAMĂ(3, 2, 4, 6, 3)

TRIVERB(6 – 2 – 4)

FRJONGLERIE

ENIGMISTICĂ

MONOVERB(7 litere)

RE BUS

ILUZIA LUIGATTI

DIAGONALELE LUI ZOELNER

ECRANUL CIRCULAR

MONOVERB SILOGISTIC(7 litere)

MUNTENIA

DOBROGEAA

Mihail I. Poprescu

CAR este prima silabă a 15 cuvinte şi se amuză jonglînd cu celelalte surate ale ei. Reconstituiți cele 15 cuvinte, ţinînd seama că nici o silabă nu poate fi utilizată de două ori şi că nici una nu poate rămîne neutilizată.

Darly

În care parte a fi gurii se vor întîlni dreplele A cu B; B cu C; C cu D; D cu E; în stînga sau dreapta?

Cum se construieşte o-valul din centrul triun-ghiului, sau cum a fost desenat ovalul?

După ecranul lat, o nouă descoperire a tehnicii? Da! Dar a tehnicii... rebtisiste! Înscrieți lîngă fi ecare cerc (inclusiv lîngă cele numerotate) cîte o literă pentru a obține în dreptul cifre-lor fără soț cuvinte de 5 litere, iar în dreptul cifrelor cu soț cuvinte de 3 litere. (Toate cuvintele de 5 litere au terminația comună).1) Slabă — vorbind de carne. 2) Prefi x pentru ureche! 3) Era tare nerăbdător. 4) Din cînd în cînd. 5) Ca o panteră. 6) Brînză care, alăturată cavalului, suferă un proces de transformare. 7) Oală — format redus. 8) Proaspăt. 9) Întrerupea. 10) Rimează cu... grea. 11) Verbul cărții de vizită pe masă. 12) Urmează după 24:3=.

Dacă soluțiile sînt exacte, literele de pe cercul mare exterior (1-12) dau titlul unui fi lm romînesc de succes. iar cele de pe cercul interior, numele unui interpret (I-II) precum și numele unui personaj al fi lmului (III-IV).

14

ORIZONTAL: 1) Înfl orește primăvara — A geme (mold.) — Tăișuri. 2) Os al bazinului — Punți — Literă grecească. 3) Pată de cerneală — Groapă pentru țiței sau reziduri — Imitatori. 4) Fir — Nașe — Joc de copii — Anatomie (abr). 5) Pronume — Capricii — Rîu afl uent al Dunării — Interjecție. 6) Unitate de măsură a... usturoiului — Schimb domi-ciliul, într-un cuvînt — Se culege toamna. 7) Gen de propozițiune secundară — Horă țărănească — Înregistrat (abr.). 8) Stilouri — Grăsime. 9) A expune — Auxiliar al perfectului compus — 50 + 100 — Moral. 10) Plantă numită și calce. 11) Solitar — Piesă la podurile rulante — În grațiile muzei. 12) Lucrări agricole — Cere de corali — Punct cardinal — Notă. 13) A murdări — Plantă spinoasă (pl.) — O tavă întoarsă!

VERTICAL: 1) Plantă tinc-torială — Circa. 2) Sclavi la Spartani) — Constelații!... 3) Instrument muzical — Vas de băut — Termen marinăresc. 4) Iacă! — Nici lichide, nici

solide, ci... articulate — Hieroglifă egipteană. 5) Unealtă casnică — Comuna de baștină — Așezi. 6) Ciuperci comesti-bile — Disciplină sportivă. 7) Fîșie pentru legat părul — Flacon. 8) Poreclă dată mi-tralierei — A căptuși cu vată. 9) La do-sar — Omenești — Unitate de putere. 10) Auxiliar vestimentar — Termen de plată. 11) Măsură de suprafață — Caracteristică a scrierilor în versuri — Notă muzicală — Formă populară pentru „vom”. 12). Piese la războiul de țesut — Cocoloșul de mămăligă cu brînză al lui Creangă — A obliga. 13) Turtiți — Încet. 14) Feudal ardelean, prin atitudinea sa a provocat o

răscoală țărănească în 1437 — Cuie la osia carului. 15) Pasăre... rară! — Localitate în Franța. 16) Țepușile caselor țărănești — Grîu roșu. 17) Avînt — Moară! 18) Locuito-rii Flandrei — A brăzda. 19) Lampă țărănească sau ... fe-meie cicălitoare — În sfîrșit, un cuvînt în temă: Brotăcel.

I. Caraiman

MONOVERB CU INCASTRU

(XXX0X)

LA GRĂDINA ZOOLOGICĂ

— Tăticule, zebra n-are și orizontal?

Desen de E. Mihăilescu

ZOOLOGIEprintre

rînduri E N I G M ĂTreceam ades prin fața casei taleȘi te priveam cum stai îngîndurată.Cu fruntea-ți albă-n palmă răzimatăPe marginea ferestrei ogivale.

Stam ceasuri nesfîrșite-n așteptareCA să-mi arunci și mie o privireDar ochii tăi, frumoasele safi re,Cătau mereu, mereu, departe-n zare.

Cum aș fi vrut să știu ce te frămîntă,Ce gînduri nerostite țeși în minte,Să afl u taina ta fără cuvinteOri grijile ce par că te-nspăimîntă.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .În orizontul tău spiritualEu am pătruns acum vreo două zileCînd mi-ai șoptit: „Nu știi un rîu în Chile?Îmi trebuie la șapte vertical...”

Ion Atanasiu-Atlas

M

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

16 17 18 19

15

SEMNIFICAȚIILE CAREULUIDE PE COPERTĂ

ORIZONTAL: 1) Mănăstire într-un picior... — Unități ani-versare! — Evrika! Am... !2) Jocuri distractive cu soluția într-un cuvînt — Un cuvînt cu mai multe înțelesuri... 3) Cîte două de fi ecare foaie de revistă (sing.) — Urechiat — Semilună — La table. 4) Deliciul lui Grivei — Rachiu de Jamaica — Răsfoiești dicționarul în goană după un cuvînt. 5) Fire destrămate dintr-o pînză — Cuprinsul revistei (în intenția redacției!) 6) Face dintr-un dezlegător un Oedip și dintr-un compunător un Sfi nx — Este folosit în unele genuri enigmistice — Germaniu în chimie. 7) Rebusiști de categoria întîia! — Nota de la diapazonul ciorilor. 8) Cîntă-n strună! — A ornamenta. 9) Întregul material publicat în „Rebus” — Se bat turcii la gura lor. 10) A iubi — Alfa și omega — Pretext pentru cravate! — Personaj folcloric. 11) Ni s-a suit emoția în obraji — Sînt pentru — A izbuti. 12) Un careu, nu de cuvinte încrucișate, cu latura de zece metri — Puncte pe care rebusiștii compunători nu le prea văd în roz... — Localitate pitorească în apropierea peșterii Dîmbovicioara. 13) Spărgător de... lemne — Gen enigmistic în care soluția rezultă din inter-pretarea unor imagini — Cele șapte văluri aruncate peste „che-ia” căutată de dezlegători. 14) Aerisit — Deșeul țigării — Se găsește într-o pipă — Îl ține îmbrățișat o... vie. 15) E sportiv, dar nu se mișcă de pe scaun, e gînditor, dar nu-i un fi lozof și e strateg dar nu comandă oști — Odinioară, venit domnesc — Unspreze-ce, scris de Cezar. 16) A-și arăta nemulțumirea — Cămașă cu fl uturași și rîuri — Plantă textilă — Trecut pe sub tăiș de brici. 17) Ies de sub teasc! — Interjecție ce reclamă tăcerea — Vorbe de duh! 18) Păsările lexicului așteptînd mîna dezlegătorului să le scape din anonimatul careului — Cioburi de cuvinte cu care rebusiștii se distrează legîndu-le și dezlegîndu-le... 19) Oaie neagră chirilică! — O fată din Lugoj — Fontă. 20) Unu și unu! — De data aceasta, o oaie neagră slavonă! — Invitația lui Ivan Turbincă. 21) Urzica din vîrful peniței sau leac contra năravurilor — Discordie mitologică. 22) ... ghici ciupercă ce-i! (2 cuv.) VERTICAL: 1) Va cuprinde corespondența redacției cu cititorii — Versuri cu caracter enigmistic exprimînd fragmentele unui cuvînt ce trebuie reconstituit — Colivie de hîrtie cu zăbrele de cerneală pentru cuvintele încrucișate. 2) Dublură facială de carnaval — Generator de bună dispoziție pentru toți cititorii — Ilustru maestru al dezlegătorilor — Cerneală specială. 3) Cer politicos — Sărbătorește un succes — Dres feminin — A avea

călduri din cauza frigului! — Decametru pătrat. 4) „Specialități” de taină și mister puse la dispoziția dezlegătorilor de către urmașii Sfi nxului — Cu alte cuvinte: poftim! — Procedeu enig-mistic de includere a unor litere într-un cuvînt, pentru a se obține un alt cuvînt corect — Fire la războiul de țesut. 5) Notă de plată — Joc distractiv ce constă în schimbarea ordinei literelor unui cuvînt și obținerea altuia (pl.) — Spintec — Pronume — Ion Vlădescu. 6) Roman al maestrului M. Sadoveanu — Grigore — Lor li se adresează mai cu seamă paginile revistei noastre. 7) Pronume — Dezlegarea faimoasei enigme a Sfi nxului — Recompense oferite dezlegătorilor concursurilor organizate de „Rebus” — Rudă. 8) Ramură — Mai misterios decît Sfi nxul, mai ager decît Oedip și... mai ales, cititor al revistei „Rebus”. 9) Primul contact cu alfabetul — Deschide gama — Formațiuni orchestrale de muzică de cameră. 10) Pronume. 11) Joc distrac-tiv în care un cuvînt trece prin prefaceri succesive, rezultînd de fi ecare dată un alt cuvînt — Trecătoare prin apă — Favoruri — Glas fără muzică! 12) Chiar acum — Voie bună provocată, sperăm de pagina noastră de umor! — Pe scena primăverii, debutează cu o poznă — Notă muzicală. 13) Îndemn canin — Satire grafi ce de care rebusiștii nu vor fi scutiți — Nu aduce... ce aduce ceasul! — Palid. 14) Operație enigmistică de includere a unor litere disparate într-un cuvînt, pentru obținerea unui cuvînt nou — Dialect francez — Anunțat cu sonerie — Oraș în Spania, port la Mediterana. 15) Pronume — Două vocale — În cadrul revistei noastre, va comenta actualități și probleme de orien-tare rebusistă — Reprezentarea grafi că a unui text prin fi guri, litere, etc. (Dezlegarea o găsiți pe copertă!) 16) Gen enigmistic care constă în schimbarea unei litere dintr-un cuvînt pentru a se obține alte cuvinte — Trece prin centrul unui corp — Bumer-angul sunetului. 17) Parcurgea un text — A împleti cuvintele într-un careu — Pronume.

Al. Mateescu

Cititorii noştri care posedă colecții sau numere dispa-

rate din revistele vechi de jocuri distractive sînt rugaţi să le

pună la dispoziţia redacției noastre pentru consultare.

REBUSNr. 1 - 5 iulie 1957

Revistă de jocuri distractive — Apare la fi ecare 5 și 20 ale lunii —20 pagini 2,50 lei.

Redacția și administrația: Piața „Scînteii”, București — Telefon 7.60.10, interior 1732.Abonamentele se fac la ofi ciile poștale, factorii poștali și difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții:1 an, 60 lei — 6 luni, 30 lei — 3 luni, 15 lei. Tiparul: Combinatul Poligrafi c Casa Scînteii „I. V. Stalin”.

16

SFATURI PRACTICEPENTRU CITITORII

REVISTEI „REBUS”

• Nu vă grăbiți să dezlegați toate jocurile dintr-un „Rebus”, într-o singură după-amiază. Revista apare numai de două ori pe lună.• Nu recomandați prietenilor dv. revista „REBUS”! Sînteți în pericol ca unul sau mai mulți dintre aceștia să vă telefoneze după miezul nopții ca să vă ceară nu-mele unui general Venețian din sec. XV în două litere sau denumirea unei muște a cărei înțepătură provoacă boala somnului.• Fotbaliști atacanți! Este cu desăvîrșire interzis să

dezlegați problemele din „Rebus” în timp ce combinați

în fața porții.

• Conducători de autovehicule, motociclete, în-

treprinderi, locomotive, cooperative, troleibuse etc!

Evitați să dezlegați problemele din „Rebus” în timp ce

conduceți. Sînteți în pericol să greșiți... soluțiile.

O In atenția pasagerilor de pe linia de tramvai 71 Doriți

să petreceți o oră de așteptare plăcută? Procurați-vă

din timp revista „REBUS”.

• Ședințomani! Nu încurajați abonamentele la

„Rebus” în instituțiile dv! Altfel riscați ca în ședințele

lungi să aveți foarte puțini înscriși la cuvînt.

• Asigurați-vă la ADAS împotriva incendiilor și la

„Rebus” împotriva plictiselii.

• Drumeți veselii. Urmăriți cu regularitate revista

„Rebus” și veți reuși să obțineți întotdeauna maximum

de puncte!

Noile avioane de tip IL — 14, puse în exploatare de TAROM, pentru

cursele externe, înzestrate cu confort modern, rapiditate și siguranță, sînt

mult solicitate de publicul călător. Călătoriți și dv. cu avioanele TAROM. Și

pentru o călătorie cît mai plăcută... revista „Rebus”.

13 7 2 9 5 13 8 10 9 6

5 13 1 7 2 13

13 12 10 9 6

13 9 6 20 9 18 13

2 1 13 8 12 13 10

8 9 2 9 1 17 2 13

8 13 15 13 1

17 18 17 19 13 6 2

16 13 1 14 13 16

16 13 18 9 6

2 1 9 2 10 6 17 2 13

4 13 6 10 7 2 13

2

1

4

3

6

5

8

7

10

9

12

11

Si Ilie face... jocuri

2

3

4

5

6

A

B

7

9

8

10

11

12

Lei 2,50

de Mircea Crișan și Alexandru Andy

ARITMOGRIFUL CĂLĂTORULUI

ORIZONTAL: Cu ce călătorește Ilie? Din fotografi ile

alăturate nu lipsesc decât vehiculele respective.

VERTICAL: De la A la B: Tărâmul unde evoluează cel

mai des eroul nostru, cu aceste vehicule.

1