AIM VI.-No. 1547 ftw"-----rtmvgvt44wrop.m.-..--,

,izrrs- ' ,

BARI ABONAMENTELE

TWIT LA f$T 15 ALE FIE-CARET LIM! rtio PlAteee tet-d'a-nou itualute

In anourItl la, casa A.drainiRtratiel Din Judo& si Stretultate prin inandrae postala TTn au' in tar. 8o lei; in atreinatate 50 easaluni , 15 26

1 1.011 & r LS

aunear tOviinitato Dime,

wptelwklrf.rg, 410, IMPOMI,4

cismoo,

EDITIA A DOT..1..A. JOUI 1 0 TIMM', .1893. ,==.,:frAzl-ra=knemmr=mitemr. 644.,-7..4r.,rmmtzmie F,J.7; Lvvrffr,17,-", ..,"r2Plef-r-.' r "?. . .,1..4" °

a

; -

Sa ireef r, riirm wit/ strein in casä aloacatawodri.

ZUWEICA. i 0/011

ANUNCIURILE Din BUCURESOI i JUDETE se primese Mal la ADMIN1SPRATIE

din Stráintate, direct La administrtie toute oliciele de publicitato.

Anunciurl la pagina IV 0,30 b. linia UI . 2 - lei

8, I N 1nsertiuntle qi Beciamele 8 le! randul. La Park, ziarui se gAseste de vinzare nu numbrul la Worm! N. 117, Boulevard St.-Michel.

'

UN PleR 30' RAN

ADMINISTRAT14 No. 3 - STRADA BISERICICENI - No. 3

,4-v4m4V41.

Director politic: itt.rXis V. BELDIMAillii 't!.,teF..Ak .7"4.!10,

REVE!!s R1E 0. SCHWABE ti DOBINEIIIILEIDER

SELBATICII IN AfitATA Franoezii Romani',

REGA, Bucurestt, 9 lunie 1893.,

,REVERSAMLE Se vede `purtarea brutald a a-

gentilor puterel esecutive, biruri grele, necontenit cresande, .pagubele enorme suferite din, cauza .lupter e- conornice pentrii intemelerea'unur in- ceput de indtstriC Mdigena ei ex- ploatarea neomenoasa a proprietari- lor arendasilor, nu erat de 'ajuns pentru nenerocitil nostri satent Mai trebuiat i alte suferinte pentru el, mar trebuiat inundaiiIe, care .sa le distruga ogoarele, sa le 'aeoPere sub valurl 'tot avutul lor, :sa, le därime loCtintele, ,st, le: 'Inece vitele, sa-r, in- nece i pe unit din et

De and ',gamenil îí aduc aminte n'arti fost peste tára inund4ii asa de marl ca amid acesta. Mar toate du- ffle at resit din albia lor i s'at re- vrsat pestc camping $ i 'peste sate, acoperindu-le, stricand s6manäturile de abia incoltite, Inmalind ogoarele distrugénd Ville, rupnd podurile; lu- Ana In viand locαine1e i toate lu- ermilc de pe 1âng ele. Mal intaiú in Muntenia, acuma in -Moldova, inun- datiile at foSt, generale.

prietenir nostri. din Iasi. ne scrit desprc 'inundatiile din aCel Judet, preSentandu-ni-le in Colorl sfasietor de triste...Ziarele de aeolo confirmä descrierile amicilor nostri: Apele Ji- jier s'at unit, cu ale Prutulut-atät de ,Mult i unele i Alt*: s'at re- vsat, si aü inundat pe ó Mare Intindere, de-a tot lungul judetulut sesul dintre aceste del*" cursuri de apa, stricand semanattirile i rui- nand lecuintele satenilor.

. Uhile :sate sunt cu desavirsire am mite, sub apa. Pretil locuintelors'air náruit, si at cazut, . facnd una en pamntul mobila saracacioasa re'masa In läuntrul caselor, toga averea bio- tiler oameni. Asa .ca cdea-ce valurile n'at luaf cu ele, s'a amestecat eu pa- mntul din pretii, naruiti si eel adus de ape.

MUltr satenT inecat ;. s'ati !m- eat feraer i un numr mare de co- pit Pretutindenea sermariir.oatneni,- ca pe vremea potoPului retras pe cede mat marl inaltimi din apropierea satelor, ca s nu-i ajungA,

s'at retras Ingrozitt'cu ce aveat ¡per ei,- bUctirosi sä scape eu viatä, i aü dormit nepti intregi sgri- bulind in ,umeZealä; in ploare, -rsbiti de frig si de "feame. '

Ce a facut guvernul pentru a veni in ajutorul, .acestor victime ? Nimic, Sat aproape jiiiîc. Par'ca inundatiile nu s'ar fi petecut în tara ronianesca, par'ca vietimele ,n'ar fi locuitorir cetatenil acestet tri, frap nwtri tdrani, cum it numesc 'Ana i boerir la zile marl,- par'iä n'ar fi er cari sufr mi Zeriile sinistrulut par'ca totul s'ar fi petrecut in alta tara, pe alt continent,-In Australia.

Initiativa privata a lacut tot ce a putut faee s'ati constituit corni- tete de ajutorare, s'at dat serbad cu scop a se veni in ajutor inunda- tilor, s'at .deschis liste de subscrip. tie. Dar guvernul, ea guvern, n'a in- tervenit, n'a facut nimie.

Pe timpul cand sesiunea Camere- lor nu era Inchisa e adevrat c s'a

votat o suma modica, cu care s'a venit în. ajutor victimelor facute de intarele revrsari acuma Ins.* dupa ce sesiunea s'a inchis, gnvernut sta 'nepäsator; ea ún simplu spectater la aceasta ealamitate venita peste ;tara. Ministrii se plimbA In streina- tate,-orl se rsbuna pe adversaril lor politicl, trimetind bätAusil lorprin redactiile ,ziarelor de opozi0e, terfe- lind pAn'A epoletele, ofiterilor transformandu-1 in batausl zat de increderea 'mea ,. mi-a luat,

CU toate aeeste, ,guvernul ar toad avereadeisandu-ml la adeinci putea, face mult pentru a veni in a- bItreinefe pe drumurf. jutorul nenorocitelor victim& ale inun- Descrierea ce face0 prim Aélevrul 'datiilor. El ar, putea deschide un cre-. este dit extra-ordinar, pe care tara, re- ..

foarte exacta poate ar med

presentantif el l'ar aproba ci dragA de adeingai uncle mia Dar asta n'ó face guvernul dar in tyul, astfel C2tm este, e exacta .

nict nu va face-o. Un, fapt m' a surprins în ace&stei dredité extra-ordinare 'se vor deS- ccfacere. Am vlzut in" unek ziare,.

.chide pentru pentru a se crea probabil'inspirate de D. maior COcea, sine-cure acoliOlpr, ,pentru a se re- spunInd eiti aV4 mat* D-sale. compensa serviciile, partizanilor, pen-

pe major Cocea tru a .se subventiona reptilele, a, caror nu cmosc menire pe lumea asta este ,skeuga, ctit din anul 1889 cand s!et mutat ea lipitorile, din' bine:euvintatele , fen- in strada AsacM. Ceit despre aceia dud seerete, sa 'min* sä - injure, .sa c ft cag fi D-sak, sa4 meicar manjeasca cu balele i veninul lor naant cu D-sa,' este o inventiune pentru reputatide oamenilor... Mai deunazi irebufnia cauzd major Coca& Monitond oficial 'publica un decret .

'regal care aproba un credit extra rr?miy, ve rog, D-le Director, ordinär de 24 000 de` let pe seama asigm'area osebitd mele consideratii.

Mario Sohieider.

íj snaga a Daum Sclih Iasi, 7 lunie 189'3.

Domnule Director,

Vin prin. aceasta a vI multumi pentru. buna vointei ce aft pus in .apeirarea 'cauzd mele prin ziarul D-voastrei. Etic am fost. o victimei a

,maior' Dim. Cocea, care a abu-

ministerului agriculturer , industrier, comertului ,si domenielor peiztru corn- plecta 'constrare. a bufetului de la psea

asezarea pavilionului de muzicd... `Cea mar arzatoare necesitate ce- se sinitea in aceste vremuri !

Credite extra-ordinare se vor des- chide pentru ori-ce, dar pentru inun- dati i pentru adinarea atator sUfe- rinte guvernul nu va face nimic .absolut,nifnic, pentru cá e un guvern... ,..,.'diberal i democratic !

, Asa stand lucrurile, evident a pe acest guvern ' al tdrei (!) esit din cele mat.. Mere F,d. Mal curate ale- ged ce s'at, vzut vre &WA, (!) trebue

lasam la o parte cand e vorba de a se veni in ajutor unor fratl de al noatri atinsl de nenorocire. SA-1 läsam +sr taMaieze Stapanul, SA fie generos, prodig chiar ou bang tarei

feet In Alba lulia. fata de Acea 'Malta victima a lace- miei nesatdoase, sa-1' lasam sa,--si sub- yentioneze reptilele, fad, bufete chiosduri pentru inuzica, - sa ne Intoarcern privirile catre partea sa- natoasa a natiuner ; la ea sä, facem apel, la acer oameni cad s'at indu- iosat tin Moment de durerile fratilor lor Varanr, elploatati de toti, Inselati de toy, mintiti de totl de ,toti pur- tati. cu vorba. La e ne adrestm

a:sta-zi and ätatea Victime ale vietel si ale mizeriei neintrerupte sunt lovite de o nout, ,nenorocire, care le va amäri mar mult traiul, In vii- tor - tot ce vor ape acesti sinceri amid: al poporulur va fi din inimä

,fAcut, din inboldirea debar mar curat sentiment, a sentimentului 'de ajuto- rarea aproapelul loyit de , nenorocire.

In msura 'dar ce guvernul se a- rata nepasator fa0, cu mizeria ce s'a intins peste taiä, datoria iniiativeI private creste. Ea e chemata a in,- docui pe guvern, demonstrânel ast-fel ca simtul fiobil iubirel de aproape, sirntul umanitater n'a dispärut cu totul dintre nor.

Orr-cat de putin s'ar da pentru cei nenorocitt in asemenea imprejurad valoreaza mult, foarte mult. bo- gatil saracif trebue sa-s1 aminteasca ca suntem oameni cu topi si avem datoria de a ne ajuta, In nenorociri, unit pe altit

aiSTANTAIUJE orieteano.Buzirs.

Un dusman,declarat al lul AdoniS, zeul fru- mus tel.

De vr'o 49 de - ani; cu mustAile barba-i rasa, on favoritele-I lungl face imrresia nu 'ex-vice =Ural holandez. Scurt si gros de 'statura; fan% ciupita de versat, privirl vil

aträgatoare, ca ale unui prestidigitator repu-, tat, o voce colosa a' de bariton ; corul, cape-

Sixtine din Roma ar face minunl. totusl 'e sirnpatic, oste chiar foarte p acut,

Mare proprietar Buzkl., Muscel, fost. putat pe vremea liberalilor ; a avut un rol in- semnat in partidul liberal, acum, ins& deve- nind easier membru in comitetul executiv al Ligei Gilturale, a ienuirtatla politica militanta. In schimb, insá, desvo ta toata activitatea pentru inflorirea*Ligel Culturale. Numal gratie staruintei sale de fier sirmuncelneobosite,Eiga nu resimte mult pierderea regretatulni Gr. T. ,Rrätianu.

E bärbat accesibil ideilor color mai In- drazneto si are o fire entusiasta..

Semile particulare : Nu Vrea moara paná ce nu ',I va vodea pe Petrache Gradisteanu pre-

IOan d. Roman.

TELEGRAM 1-41

BRUENN, 19 Iunie. Eri seara rnal multe mii de lucratori aú impresurat lo- catul unde trebuia s aiM toe o adunare care fusese interzi.sa Cavaleria 'a împrä- tit care o ataca cu pietre. Tru- pele a arjat mulpmea si a restäbilit or- dinea la 10 ore si jufnatate. In alte IOCF - Intl' nu a fost Mel o incercare` de a se tine intruntri.

PARIS, 8 lunie. - Un consiliii de ca- binet s'a ocupat cu intrebarea anuntata de D. Millevoye in privinta extradarii tut Herz. D. Develle si Guerin vor respunde e guvernul actual a continuat cu sta.- ruinta negocierilor pentru extradare i ca ele îi urmeaza cursul Tor. , -0 serisoare ce D. Clemenceau a adre- 'at-o martorilor si, trateaza pe D-nii 'Deroulide i Millevoye de mincinosi mieL

Cea mai mare parte a- ziarelor consta ét't incerearea Clemenceau de a rein- tra in scena nu a isbutit niel de cum. Prin participarea sa la desbater4 D. Cleinen- ceau a voit sa doVedeasca eä cuventul s poate înd s influenteze ; insa, atitudinea majoritatii republicane fata cu insultele adresate' fostului Of al radicatilor echiva- leaza cu o executie morala.

La Cocarde zice ca sedinta de eri a Camera nu era de cat preludiul unor marl destaiuirl ce se vor h,ce la tribuna prin presa. D.. Ducret i prietenil sel at pus maim In timput guvernulul precedent pe histe documente de cea mat mare im- polanta. El etimú risca de a se vedea dinaint ea jdratitor; lima a lucrat intr'un interes patriotic.

R EDACTIA No. 3 - STRADA BISERICA ENI - No: 3 '

°' gmfteti" LILIT'OMICAILVELWAINVi"Atrs-MegraltsVFM! T. '',,aiwMPANZIMISKS133.fl"ong

PARIS, 8 Iunie - Se asi'gurä ca Siam va acorda toate satisfactiunile cerute sit Rominii ssi francezii o despagubire pentru omorul inspectoruluT Grosguerin. Mai multe corabii franceze plecate din Saigon vor venit In curand la imbucatura Menamulut

Sölbiticil in annati Primim urmdtoarea scrisoare;-cu ru-

gärnintea de a o publica in coloanele noastre. Ne- greibitn a satisfacé aceasta Cerere, faptul ce ni se clomp fiind d&tul cl-! gray, pentru a merita aten- tiunea celor in dre»t pedepseascd a- semenea 661baticii. Iatd scrisoárca ;

Domnide Director, J7 rog .bine-voirt a insera in stimabildt

D voastrd ziar urmdtolrele fapte, pe ore, ca martor ocular, ye), sc a le aduce la t'u- nostinfa tuturor pdrinfilor de familie cari ail nenorocirea de cue sacrifica pe propriut lor cpil barbel, iilor fdrd Marginl ale dife- ritelor grade din armata noastrd

' in ziva de 4 Iunie .curent, venind de la satul in' care domiribiez spre a rudect pe usi nepot al med, care estd do,obanf ci1 sehim bul i corecentrat acttialmente pentru instruc Oa in tabdrei la Bérlad, pe a orde 10 di-

ara, v&I cuM sergentul major lonescu Cosma, de curênçl mutat in acest regiment, a luat la bdtae cu &Ma sàbiel pe solclatol Bejan Iancu intr'un mod asa de crud in cat de scarbd pentru acest nedemn de a purta numele de orn si de milt poem bietul sol- dat nevinovat; am inters copul in altet parte.

Dopd ce se domoli, lilsând pe bletut sol- dat intr'o stare de plans,sergentul mojor Ionescu se retrage in tartar s&t. Dupet cdte- va secunde-soldatul Bejan ode jos ca mort, si poate ar fi murit dacci nu-I, tramPortaii imediat la spital.

. Impins de curiositate 0 ea sä rra cony ing pe dep in despre purtorea groddor tow bietil sodal, insofesc pe nenorocitul soldat On la spital. Aci, cercetat de, D. Di. Caleab, s' a constutat :

Orate! fraetterat isis.th ta os,buza inferioará des

0402.15, del dinil rispilf o6hiul drept sfingerat, oarlea deeagrti'l a eapului strivitb de manes...of siabiel liar corpel pArea vâst riegru.

D-le Director, dacci nenorocitul tea isl va vedea sa in asa stare, cum dupä informafiunile luate este un o n ,de peste 56 are, de sigur cd groapa rebus seipatd cu 10 ani ma curend.

Açi ,smulge cine-va copilul de la sinul fietrintese si a-1 pune lo dispozipa (èrei pen tru ca set scape schilodit sag in neputintd de a mai munci, cred cd 24 asta e menirea armatel romane.

Sper, Director, cd putinele rin-' duri ale melevor fi bine primitd de D-v.

cred cet vor avea ef ctul dorit, poztru Ca acest sergent major sd fie pus in frig, ccl'i nu in zadar ram a votat legl contra' bdtdel din armatd.

rog, D-le Director, asigurarea 'osebitei mele -Consideratiunk

Berlad 5 Iunie 1893. Gh. Vultureanu.

Coin. Jigälia

Publieänd acest fapt, ne facem datoria ..de a cere peelepsirea exemplard a ser- Ontului major Imam, dar ne facem areastd datorie ow oare- care neincredere cet cererea noastret va avea yre-am re- zultat.

In armatä tortura se pare a fi (duns ,un mijloc de disciplinä i de educatie.

e, a fost dat s citirn chiar artico-, le in care infamille 'de acea st& na- turd se justificail, in mod indirect, sub cuvint cil soldatul are o-menire speciald -pe lume i deci trebue sä capete o

educatie spcciald Oamenii ace0ia, carora le place afa

de- mult sä se joa,ce cu foul, nu se tern

ei ()are de un moment de exasperare a lumei 1074 inteleg el cä totul trebus :set aibd o tnargine rdb larea o-

meneascd are fi ea marginile et? Argus.

D. V. A. Ilrechia, membru in aso- ciatiunea Felibrilor cu Sediul la Montpellier, 'a primit un protest trimis de presidentul asociatier D. Roque Ferrier, prin care se denunta 'din not intentdile rü voitoare ale .vrAjmasilor romanismului, intentil care se cuprind intr'O brosura apAL Tuta la Montpellier si intitulata Ca- techisme du bon Félibre".

'In cuprinsul acester brosurrl se vor- beste de popoarele neolatine cu ,es- chisfune intentionata a neamului .ro- manesc i fratir nostri din la belle Provence ne dat In protestul ce.

,InainteaZä o- nouA dovada, el nu sun- tan sigurl 'in apararea sfintelor noastre drepturt

Iata scrisoarea in Intregul el :

Le Felibeige Latin Montpel ier, 7 Iunie 1893,,

Domnule ilustre confrate,

Apropierea jocurilor Florale de 'la Mont- pellier i a intrunirei solenme care le va ,preceda la ,18 Iunie face necesara pro- testarea cé v va adace aceste Hull.

0 carte al eärul tit Inn face Sa. fie con- si derata ca o -manifestare realmente au- torisal 6., aproape religioasä, a credit:gel Felibrilor-de curend a elers in pagire sale numele Orel' voas! re.

Marele ároor al paclurei latine din rient se vede despretuit ca sae din Grecia, Turcia de Europa, Bal sarabia si din regiunile Austro-Rngurestl,

Danubiene,. '

Mai marii lume Jatine in- Europa, in- terpretii gandirei sale la porti le linnet slave germane $ i mulsulmape, soldatii earl' cazura la Plevna, maniele care-i trimesera a-tat de generoase la moarie §i la triumf

avut .parte de un ,cuvint, de o a- niintire, de un regret !

-Cetatea care v6zuse pe Jaques-le-Con- querant, rarnanind o jurn6t 'le de veap, incarnapa milltara si neobosit Languedo - cian; al Celui at XRI-lea secol Sanguedocian Poparelei care ail Raymond de Saint-Gil- les, furá fondatoarele acestui , orient la- tin - care d ar fi fost mat bine aparat ar fi indicat doméniut teritorial al rasel noastre - nu se vor face niel &WI par- tasi acestel pilde 'de diSpret si de, uitare.- / it'. in numele colegilor ntistri Felibri-carl a drept mist-tine sa nu uite nicl it>" parte ori cat de umila, de mica or cat de delasata ar fi din literele si limbele latine sä v6 zic: Romanii din Sudul Frantel, vor rrriâ.nea . tot-dauna fratii Languedocienitor de la Danubia de la Prut".,

La Montpellier, 'pe calea de unde se za- reste de odal Alpii í Pirineiiinceputuri ale cetör done' lurni latine care ating tara noastra; inaintea monurnentului suveranu- luii care gratie jertfelor provinciilor sale de langue d'oc" i de langue d'oll" ira- ie sprijinului statornic-pe care i 1 de-te

statele genera!e ale batranei o-tcitanii, is- buti, dui* 14 anl de rèsboiti adesea-ori calanntos,-dar in fine triurnfator,-sa su- prime resturile Pirineilor i sa pecel luiasch definttiv gandirea stapana a regatului sti

a natiunei noastre, meridionalisand gän- direa marelui Ispaniol.' Orasul Montpellier decerna, in 24 1878 premiul cante- cului Gintel-Latine-poeiului national *al

Romaniei al orientutui Roman. Domnule i ilustre confrate,

a asigura pe toti amici nostri cá frater- ,nitatea moralá cáre 'rase-a dinacea zi me- morabilä intre toate ale Languedocului- va ramine pururea vie inintma trel tams; tre. In numele,amintiriior trecutulul, a'e siguran I or presentu tu i ale viitorului, óraeut latin i .,tueridionaÌ Montpellier va sti sa, ape -e i sá perpetueze odata o- pera lut Quintana i a Felibrigiului

Raman, Domnule i ilustre confrate, vostru devotat i recunoscator 'serv.

mph. RiNue-Ferrior *presedinte al Felibegiului latim -

Outer al ordinului regal Coroana Roman of.

D. V. A. Urechia, presedintele Liger eulturale, a trimis urmatoarea tele- grama de multiimire ca réspuns la caldurpsul si entusiaAuf prote4

2 11007.0.184....1111.11r.11

301 10 1g§

Monsieur Roque-Ferrier President du Felibrige Latin

Montpellier-France .

v rugdm se denuntatt scumpilor noetri fratt Felibri intruniti la 18 Iunie tendinta inep1icab i de nemerturisit a Catechis- muluI bunulut Felibru, de a ne face se uitata ca existe. in peninsulele Carpato-Bal- caniell un popor de 12 milioane fratl

Traiasee Felibrigi latin ! Trailsce na- tiunile de rase latine !

Prezidentul Ligel culturale a Românilör V . A. Urechia

membru al Felibrulul.

Indatá dupá aneasta, numita aso- ciatiune trimite D-lul V. A. Urechiá urmatoarea remarcabili telegranal :

In eedinta ásociatiel Felibrilor s'a votat in unanimitate urmatoarea propunere : Sub- semnatil emit dorinta ca Montpellier se devie defiinitiv un centru universitar ei ca drepturile ce-I dint fageduite prin legea deste intr'un mod crud al at pe rege cat acum pendinte inaintea Senatutut se fie I pe principele moetenitorit, dandu-el comp'ectate prin crearea intre altele a cur- seama ce el aa fost tiriti de guvern In

aceaste afacere odioasee Dar azi faptul devine mal gray. Des-

teinuirile Adererului in escrocherale maioL rulul Coco, ingreuie cu desaversire ca- racterul searbos al atentatulut Asteal com- plicit tut Cocea nu sunt complicit unlit om impins de un sentiment oare-care de slugernicie dare stepanul sea, dar earn - plicia unlit om certat cu justitia ale carafe fapte se desväluesc inaintea tribunalelor corectionale.

latá la ce rezultat aa condus fatalminte pe rége ei pc A. S. R. un guvern netreb- nie, compus din cameral fell conetiiata fare iubire "de tarn i dinastie.

Cocea-Carol-Ferdinand, Carol-Ferdinand- Cocea, iata firma la earl ati adus dinastia in 1893 D lor conservatori

Cat suntem d departe de zilele glorioase ale Plevna i Grivitei !

George A. Seortescu. , Curierul Oltenia din Craiova :

Tot-d'auna he-am fecut datoria in con- dante. fate, cu ptiblicul nostru cititor tot-d'auna n'am dat ocazie se ni se im- pute co. nu suntern independent! dupe, cum am spus'o de la incepüt.

Toti aft citit ziarul Adeverta ve- zut cum mat multi ofiteri in ziva de 20 Maiii prezentat la redactia ziaruluI Adevíru i pentru ce D. Beldimanil le-a refuzat (?)publicarea unut articol, a avut cutezanta a'l lovi pe D-sa, cat i pe D. Roman primal redactor al metaianatet gazete.

Aceastä fapta mieeleasch e tot ce poate fi mat murder% ; cact nu poate intra in creerul unul orn senetos ca niete oament ce poarte la main' niete galoane i cart sunt Omit! a apara pe orl-ce cetätean con- tra oriace.ror selbeticil, tome!: el se aibe indrezneall ,se, vie in aasa unut om i sä it ia la Lätaie pentru motival c i-ar fi insult* stepenul,

Aceastä fapte mieeleasc e. va remâne ne- uitete, i toti vorn delta de aste..zi Ina- inte a ne apera eu revolvenul c6ntra unor slbatica cart .ziva in nemiaza, mare Yin sä ne atace."

Toate tara e alarrnate contra acestor militart slugarnica i dace, guvernul nu vi lua mesuri contra lor 'apol va remânea la not a satisface pe un venerabil Mtran care din mica-I copilerie a muncit pen- tru redicarea tare! ei a neamulul nostru.

Dace. D. Lascar Catargiu nu va lua me - suri pentru dared acestor militarl in jude- cate, cum ei pentru pedepsirea lor, tare it va face rspunzittor, i eel din urme aril al vietei sale nu it va petrece de cat in ure i dispretul poporulut roman.

Suntem ins), mat dinainte sigurl c D Catargiu LIU va lase uitereI aceasta fepte mieeleasee i va eäuta a da dreptate a- celora ce o meritä.

ter not o mat repetern c nu vom uita ale odat e. nunaele acestor alugar- nicl, cart permis a lovi pe un ve- nerabil betran, ceruia not iI purtern o vie recunostiinta, i odata, odata vom cAuta

mete seantee de vointe, ultime resturt ale unlit trecut g'orios.

Majestatea Sa din fundul palatuluI ineunjurat de sbirii, cart aia izolat de restul Wet, sub dependenta unor consi- tier! indreanett care cu sila impun voin- tele kr elegradetoare, nu ei-a amintit de datoria eefulut suprem al armatet române, attmel când a vzue pe tânerul si moe- tenitor, uitandu-ei datoriile i despretuind legea. El ea eeful armatel romane, ca re- prezentant al traditiunilor de onoare mi- Marä ei de discipline, care sineure cons- tittle puterea inlet armate nationale, el trebuia, printr'o aspre pedeapse. discipli- nare sä cheme la datorie pe maiorul Fer- dinand de Hohenzolern. dand tot odath In judecate, pe ofrterit liaise cart a-ta comis atentatul.

Guvernul a alai! responsabilitate e in- treage in acest atentat, a reueit s. facä complice pe rege In aceast mielie. Opi- nia publIca ia dat verdictul. Ea osan-

surilor de Bomand Illacedo-romana. Aced proiect de lege ve veni in curand

tn discutia parlamentu tut franeez."

- La aceasta D. V. A. Urechil &du uradtorul rspuns telegrafic

nurnele universitätilor romene mul- tumim suscriitorilor dorintet d'a se in- fiinta un curs de româneste la facultatea de litere din Montpellier.

Se. ne cuaoaetem bine, ca se ne iubim mutt !

AnOndoué telegramele D-lul V. A.

tirechiti, se vor citi congresul ce se tine In aceste zile la Montpellier sub presedinta ministruluI de agriculturá francez.

-

Atentatul de la 20 Maiu si Presa

Evenimentul din Mel :

A trecut rusted o spilmang. clé cand o banda inarmata, purtand uniforma de ofi- terit roman a comis atentatul eel ma! mi- eelese in redactia ziaruluI Adeverul. Acea- ste betide se compunea din mtregul corp ofiteresc al batalionutul I de vinetorie cu maiorul Cocea, in frunte. Nu s'a gesit un om 'de inime, nu s'a gesir un singur orn de treabe, care al nu vestejeasee. purta- rea nedemna a acestor netrebniet. Ziarele de opozitie in unanimitate ati cerut da- rea lor judecate, cerere infernetatA pe faptul de a arata in fate lumet cit nu existe. Mel o solidaritate, niel o compli- eitate intre ofitera autorit atentatulul primal comandant al batalionului A. S. R. maiorul Ferdinand de Hohenzollern.

Faptul intamplat la Adeverul e cu atat mat gray cu cat chiar preSa streine s'a rostit asupra tut intrebandue daca nu trebue dedus din acest aaentat moravurile viitorulul rege al Romania ce gu- vern, in asemene imprejureil, cu respect ei iubire pentru tron ar ,fi aratat regelui datoriile ce-I incumal ; ar fi exercitat chiar o presiune 'pentru a-1 ia mesura act fantail cornie cede sub prescriptiu- nile al et a codulut civil 'eat ei penal ei autorif tut trebuese pedepsiti sat, eel pu- în datt in judecate, pentru ochil Firma

macar. Si cu toate acestea ambele par- chete a remas surde, mat mutt chi ar co- mandantul I al batalionuiui n'a gesit de euviinte, precurn datoria it impunea, de a da Cate-va zile de arest ofiterilor sel sub-

.

alternt Ce insarnne aceasta ? Insamne pur

simplu eta A. S. R. .principele moetenitor caleat daloria sa de militar

buia se fie supus la o reprimande de la eat set. Opinia publice aetepta o satisfac- aie ; ea se. Megulea el a rmaS cel putin M. S. Regelui ,Carol o u 'time calitate, a- ceea a respectulul treditiilor militare a disci plinel. Se vede ca boala crude. de

re sufere M. S a dins intrensul ulti- 1111/6111.16111./.11161.19411.3MMISIOIMMIEM.

a da vitejilor militari rspIata ce li se cuvine.

Dace, printul Ferdinand sustine ca aced! militarl severeit aceaste fapte- mur- dare, dupe indemnul sa, atunci rmâne ea Regeas Carol I, se mute pe aceeti mi- litart In alte parte, ceuland tot deodatá ea justitia militará s. îi fac datoria.

Nu numai no!, dar toate armata nu aproba purtarea acestori nedemni militari ei cu atat mat mutt suntem siguri cä jus- titia militare va ati se II pedepseasch.

Atat D. Deldimant cum i nol toi de asteat inainte .trebue se stem cu revolve- rele pe mesa, ei a ne apera personal, con- tra ori caror borfael ce yin se ne violeze redactiile, cect numaI aea ne vom putea seep. viata.

In 'irate timpuri am ajuns, i dace, eri

din armat e. ati inceput sá nasce bande de bateuel, apot nu mat preyed niet un viitor srmanet noastre Oat cu noul et mete- nitor.

Ego.

INFORMATIUNI Inctmostlintlom pe tap nino-

n till corespendentit nostri ca Redaetia Administratia ziarului noatrug s'a mutat strada Diserica Eni No. 3.

Vinerl, 11 Iunie, se va judeca inaintea tribunalulut Ploeetl, procesnl ziariti- br I. Bradeanu ei C. Popescu.

Suntem siguri cu primul procuror Sta- varache Krupenski, nu se va Mae mat pe jos de cat ignobilul ,Paraschivescu.

D. Lascar Catargiu va Intreprinde la fi- nele aceste! tun! o ierie de enspecsii prin judete.

Dup e. ce va face un monument de ens- pecsii Conul Lascarache se va retrage la Goloeet pentru a 'Trance in tihne, codru-I de memeligute.

Un sef de biurott de la ministerul de interne va fi in permanente pe MO D. Catargiu, iar D. Deatiu va vizita odatä pe sptemane pe .edel sú spre a primi or- dine.

D. Catargiu va faae o curä de done tun! cu ape. de Karlsbad la Goldeet.

Scoala de piano a D-nel Zenide de la Conservator ei-a tinut eri examenele.

Elevele din apul Ill aft obtinut un suc- ces, care se poate atribui nurnat steruin- telor Doamnet Zenide.

D. George Moyoianu, ,preeedinteIe din Paris, va fl numit profesor la catedra de limba ei literature române ce se va infrinta la Luniversitatea din Montpellier.

Testament& luI Gr. T. 11,ätianu ln sfarsit s'a dat de testarnentul regre-

tatulut Gr. T. .Bretianu. Testametul da- tat din 1888 se af1. depus la .Casa de de- punen i in curand tribunalul de Ilfov va fi sezisat se, desface plicul afie. voluminosul testament al Britianu.

in care se lui Gr. T.

* * Profitem de' aceaste ocaeie spre a releve

cate-va incidente regretabile ce att surve- nit irare liga cultural i moetenitoril lui Gr. T. Bratianu,

.Cu cate-va zile Inainte de a inceta din viatä, Gr. T. &Mianu a anuntat pe amiciI sl, ca. va face un testament prin care lasä intreaga sa a vere de peste un milion de lel Liget Culturale, specificând anume nouile fondurt pe cart le va crea maI ales in interesul studentilor greet.

Moartea l'a repit Îns mat curand de fi pus planurile pe hartie.

Se etie cat de impozante, a fost tumor- mentarea lui Gr T. Bratianu, inmorman- tare fecute, cu eheltuelile Ligel ei care a costat cate-va mil de lea

Ne gesindu-se filet un testament. comi- tetul Liget a cerut de la ate trel frati al lul Gr. Bretianu, maetenitori legall, se

.11RMOMIMP

doneze Li get. frumoasa bibliotece a regre- tatulut inse ail refuzat in mod putin

politicos cererea Ligel refuzat in

acelae timp de a lua o parte oare-care la

cheltuelile de imnormantare. Cat pentru biblioteca care valoreaze peste 80,000 lel,

ea a fost vandute. cu 3,500 lel unor an-

ticarI. Relevem idea et! Gr. T. Bratianu a trait

in termenI foarte red cu fratil sl, dintre carI unul se afil de mic copil la Paris, iar eel Fait! doul treese la tare. ea niete pusnict exploatând pe Want

D. G. Cantacuzino, directorul Vointel

Nationale, vzend cä nu s'a gäsit nict un testament mal not al tut Gr. T. Bratianu

vzend pe de alte parte purtarea fra- tilor defunctulut, a anuntat, eä in 1888 Gr. T. Bretianu i-a incredintat recepisa testamentulul depus la Casa de Depuner.

zilele acestea va proceda in consecintel

* *

Conform acestut testament, se asigure, ce, Gr. T. Bretianu lash intreaga sa avere pentru Spitalurt i alte institutii de bine- facerl, mat lea fiilor lul Ion C. Brätianu o sume insemnate, iar fratilor set le lash ate 10 (zeee) lel.

Si astfel biblioteca defunctulul va de- . yeah- proprietatea Li gel.

Abuzurl la vfinzarea mosilor statulul

Inainte de a pleca in concediii, D. P. P. Carp, pe baza unor anchete se-

crete ce s'ag fe t'ut, a primit convinge- rea, ca mai multi inginer ai ministeru- lui aü facut glie5seftwi colosale cu vin- zarea n loturt mid a mo0ilor Statului.

In special s'aü cowtatat mcury abu- zur Cu vinzarea m00ilor din Buza.

consecintet D. P. Carp a estituit pe inginerul Lspri, pe care cetitorii cunosc deja din coloanele acestui ziar ; a revocat pe inginerul Illektupciu, a- cuzat cet a facut o serie de ghefefturi in Buzit ; a suspendat pe inginerul Berceanu, care in acelg timp este dat- pc mânet parchetului.

un incident hazlia -D. inginer Constandnescu, speriat de energia D-1W P. Carp, 0-a 4,tt demisiunea.

Vom reveni cu

Pentru directiunea generalâ a poftelor

In ziva de 18 Aprilie a. c. am semna- tat prin coloanele acestui ziar neajunsu- rile ce ni se creaza prin serviciul mat mult de ckt negligent al postelor noastre. Am mentionat chiar nume de abonat car! nu primeati gazeta regulat. Aceaste re- clarnatiune a noastre nu a rmas-tre- bue ä o reeúnoadem - fare efect. D. Dim. Cesianu directorul general al pode- lor, à ordonat imediat o ancheta, disposi- tiune pentru care it adueem multumirile noastre.. Dae e. base ne declarem satisfä-L mitt In ce priveete atentiamea ce D. Ce- sianu a dat reclamatiunilor noastre, nu putem se facem tot astfel judecând dupe resultaful anchetel. Acesta, adecit resul- tatúl, a dovedit ce dace direcairul gene- ral are buna vointe i dorul de a stabili o brine regule. in .serviciul poetal, subal ternit se! Mee, insercinati cu cercetarea reclarnatiunilor, nu sunt insufletip de ace- leael sentimente.

Inteadevr iate ce ni se rspunde plan procesal verbal ce ne-a fost prezentat a- curn cate-va zile referitor la reclamatin nea noastre din Adeverul de la 18 Aprilie:

,,D. l`iTaum Faraschiv Zimnicea, a con-

statat in persoana ca. din post pachetul pentru Ziminicea, desfacut in presenta sa, lipseete exemplarul sea din Adeverul, §i niel la oficiul din Bucureeti nu se primeete un exemplar cu o asemenea adrese."

»D Andrei Dumitrescu, avocat, Drdga- nasti nu primeete gamete find c. adminis; tratia Adeverului i-a suspendat-o. Cauza neplata a.bonamentulut.

D-nii Mdrdseu-Panciu i Zamfirescu-

Buzeii se plang de neprimirea ziarulut nu-

mat pentru a crea neajunsurt primarilor." Va s 'Ada la reclamatiunea noastra

Domnil sus-numitI nu primesc gazeta, an-

pheta constatia ce? c. insud abonatul re-

clamant a vezut ct gazeta-I nu se af1 In

cod-pachetul pentru Zimnicea. Ne mirem ce nu ne spune nice; eh ace-

lae abonat a vezut el esemplarul sft Wet

cä se espediazá din Bucuresti. Pentru al doilea abonat reclamant, an-

chela constatg, el el n'a primit gazeta din

cauzg, cg, Administratia Adeverului i-a su-

primat-o pentru neplata abonamentulul. Lucru ciudat ! ancheta pride constate afirme ceea-ce nurnal not putem sti afirma. Dace Administratia Adeverului i-a

suprimat abonamental D.lu Dimitrescu pentru neplate., nu ce ea fi, reclamat poetet pentru neregulata espediere a ziarulut.

In sfireit; lucru ridicol, cel din urine dol abonatt nu reclame de cat pentru a

crea dificultatt primarilor cu cart nu stint in brine Intelegere. Un primar, pus in po- sitie dificile, din came cä suprime Ade- verul din comuna sa, aceasta numat in cepul unlit orn deetept nú putee reseri.

Dupe, cum se vede dar, functionarul In- sAreinat cu ancheta, a crezut ca e destul sa astearna pe o coalg. de hartie cateva banalitaV i neadevruri isvorite din cre- eril si, pentru a spune c. 's1-a facut da- toria si a cercetat.

ca dovad cä niet un curs serios nu se deg reclamatiunilor i deel niel un ca- pet nu se va pune abuzurilor i neregu- laritätilor in poet& iate nout reclamatiunt ee primim de la unit din abonatil nostri.

Suntern siguri cä i de aste, data D. Ce- sianu va lua in serios rolul set i va or- dona ancheta; II asigurian ins& ce nu tot atat de serios e i subalternul sti, in func- tiunea ce i-a incredintat, i dect de pri- sos ar fi ea tot pe acelaet functionar, care a ticluit primul process-verbal, seal pun& ei de aste date ea se comitä aceiael opera- tiune.

latä numele abonatilor reclamanta: D. Ion Ionescu, corn. Basi, plasa Campu-

.Mostistea, jud. Ialom4a, n'a primit gazeta de 2 lunl i jumatate.

D. M. P. Ciocalteu, com. Plenita, juck Dolj primeete gazeta foarte neregulat.. La fie-care expeditiune it lipseete' cate-va nu- mere, pe cart apol le primeete dupe. 5-6 zile murdare i cu banda rupte.', pe unele din acestea nicI nu le mal primeete.

Administratia AdevrUluI.

MENU STIRI INSTITUTUL NETEOROLOGIC

Bucureei lunie 1893 st. n. 12 ore ameazi Inaltmea Berometrici la . . .

Temperatura aerulul . . . . . ' 2305 Vintul slab de la S. W. Starea cerulul . . . . putin noros Temperature maximä de era . . 26°0

minima de astAzt. . 13°0 la noi a variat lntre 29°0 0 80

Timp frumos. Barometrul care se richca simtitor, a inceput a scadea incet.

A plouat la : Foceant, Smala, Panceett, Dragomireeta Constanta CA Hireova, Cernavode, Baca R.:Sitrat, Dorohait I- saccea, Odobeeti, Tergovide, Vasluie, Ba- badag, Galata Tecuciú, Campine, Doftana, Corabia.

DIN TARA Sotil Marinescu aa fost supuel ert tuna

ultirn interogator. Procesul se va judeca de care Curtea cu juratt in ziva de 21 lunie.

In Dobrogea aa inceput de cit-va timp a se infiinta din noa cete de talhart care jefuesc pe celetorl. Autoritatile de i ati luat toate msurile, pane astizt base nu s'a putut da de urma acestor talharl.

Ministerul luerhrilor publice a aprobat ea constructiunea podurilor metalice ale ,

C. F. R., se se face. In regie de eatre di-

FOITA ZIARULUI ADEV PRUL .I1> fig-Te511/1,21,47-.^

No. 41

ROBERT SCHEFFER

Partea a doua Asta tot din prieina idel fixe ce avea de a fi

numit prefect al palatulul, stub& pe care Regele tot Tntarzia de a o reînflin i pe care spera s'o obtie prin favoarea laCginet.

Cu toate acestea, fte de rueine, fie de frica, nu ate aú pe fat), pe Regina Magda Ziarele vorbisera, oe e dreptul, de D-ra Marca, dar adresaa. Invinurile kr R.gelul i acesta, foarte iritat, mustra amar pe Regina pentra chipul cum gonise fat& - Nu ti am spas se, fil prudenta ? tu nu est1 in stare eh te moderez!! Era vorba sá umilim pe Dim"- trie Marca in persoana nepoatel tut i and colo tu al compromis prestigiul. nostru!

Ea nu rspundea, nu indraznea sa réspunda. Cum putea, WA a face rti la! Lavrik, s spue ca a fost insultata de D-ra ? s3enele acestea, des repetate, nu numai o euervati, dar 11 Woad pe Regale odios,

pentru ca, el niel nu's1 dadea sam c procedase

- George, zise ea inteo dimineata, peste dou luni, nu-asa, e casatoria nepotului Mi. Anton ? - Da, rspunse Regele, foarte mirat de jntrebarea asta neprevzuta. - i tu voi asista la dânsa ?

El nu era Inca hotarit.' Fireste, vora asista urmg, ea liniatit& E de da- toria aoastra. El bine, sant bolnavä ; lasa-m sä,

petrec mai Inainte cal-va tirnp la Marna, la Bethseda -a, Nu, cu neputinta rspunnse el maeinaliceste. Tot-d'a una la toate cererile, incepea spunand

mat Intaia nu, din prudent& Ba e foarte cu putinta, stárui dam& E chiar

de nevoe Doctoral Antony de anul trecut cere pentru mine o schimbare de .aer.

Regele statea !nog, pe ganduri. Privirea porunci- toare a femeel sale D. hotari. - Fie, rspunse el.

Poste cincI spre-zece zile Regina Magda sosea la Bethseda insotita pe medicul sü i de Natalia Delianu

Lavrik, care la inceput trebnia sá fug, parte din suita et, plecaSe in ultimul moment la Bornholm, undel chema tata-sai., foarte bolnav.

Ce dulcl i triste pentru ochI sunt zorile, pentru ochil cart, dupg, multi ant, le véd din noti. iuminând cu paliditatea lor nehotarita cerul mantul natal !:. In nehotararea diminetet abia Ills - cute lucrurile abia zarite a infatisare scurnpg, familiara, norif de pe orizont se coloreaza cu amintiff

aerul usor are desmierdari de 0,10. data_

Regina Magda se desteptase In casa sa de copile, la Bethseda i, cam mirata, vedea, pe fereastra ale caret jaluzele erat deschise, departe campia renana, verde ei gratioasee Imprejul el craft mobilele de de mutt, biuroul de lemn de trandafir, In pare ea 'e strângea hartiile, primele sale incercar1 muzicale,I dulapul de carti, gol de cartile iubite ; pe pareti zârnbea tapetal deschis, bine cunoscut, cu ghirlande de flori albastre, t tablouri vechi, ingälbenite, o priveati din cadrele lor poleite Ea se uita la toate aceste lucruri, pa care in timpul exilului s de sase ant in Mesia le dorea asa de mutt, si nu sinatea ' nicI o bucurie, abia o mul-Omire melan - colica.

Na, nu asa,s1 inchipuise intoarcerea sa la Bethseda. In naivitatea sa, pravzuse niste explozii de bun- rie, niste porniri de dragoste duioasa Intro ma-sa

dânsa i aceasta o Intrebase cu raceala ieri : - Pentru ce adica al venit ?..., Pentru ce ? pentru ce ? Mama 'este cine-t1 pune

ast-fel de intrebart ? Cu toate ca inima i se strangea de durere, tot gasise mijlocul de a rspunde aproape vesela la aceasta intrebare jignitoare ; aba daca timbrul glasului 861 ti trada desamagirea. 41 aducea nurnai aminte diminea0, de vorba care o 1nghetase

suferea din pricina ei. Obosita da .calatoria indelungata, ea inchise pe

jumtate ochfi i. cázu pe gandurf intristata. Nu simt,ea aict usurarea asteptatg, flind cat-va timp departe de sotul si, departe de tara sa - Tara mea, Mesia ? gandea dinsa..... Trebue sa f,jfie asa, pentru a nu mal ea mea.

Sirntaa tu iniraa sa un gol grozav, o desperare nespusa muia toata fiinta. Far/ tudoiall a pricina

era primirea rece a ma-sel ? Pentru ce batrana prin- cipesa, atat de iubitoare i compatimitoare la Yasna in timpul dureroasei sale marturisiri, avusese in tot timpul serei expresiunea aceea de aspirime nein- pacata, care alta data, chiar egad 'nu gresea cu nimica, o infricosa atâta ?

Acuma nu mai sinAea frica, ci o revolta a In- tregei sale fiinte acum emancipate, In potriva a- cesteI asprimi mute si farg, pricing,. Si toata feri- cirea atat de expansiva in timpul calatoriet, In timpul lunge! urcarl de la gar& la castel, pe cand intrecerea sa se da de gol bucuria copiilor adunag din satele apropiate pent ru a admira Regina Orientului", toata fericirea asta se acoperea de ceata unui nacaz statornic pentru viitoarea 0, de- finitiva despartire dintre ea si mama sa.

Sunete de clopote foarte departate i religio mu- zicale strbátura vzduful, umplura cu cadenta lor regulatg, odaeal pe icare o 1nvelea' o raza oblio de soare.

Adânc misCata, Regina asculta. De cand locuia in Mesia, se dsvAase de ruga asta de Dumineca,- ce se exhalg, din clopote la tuä i rmâne armo, nios atarnatg, paste câmpii i dealurI.

4

Va urma.

JOI 10 TUNIE 1893

recpune cad prin Iicitaie luerarile vor tnterzia prea mult.

In seara de 18 lunie, elevele Instituter- tut nod de Domnieoare, vor da o reprezen- tatie in folosul Liget in locatul institutu- lui din strada Primaveret, No. 32.

Se aor Jim piesete : La precaution inu- tile 0 Cucoana Zamfira Afinoaia

Membrit clubulul oficerilor tn rezervä se vor intruni in ziva de 14 Iunie, pentru a proceda la alegerea unuI preeedinte in locul regret atulul general Florescu.

Candidata sunt D-nfi generall Cernat Haralambie.

Sambätä seara s'a sptnzurat In mega- sinul sea de postavuri din strada Veche din Iael rnanufacturierul Sufrin.

Sufrin a incereat de mat inulte, ori sä se sinucide insa a fost impiedecat de fe- meeaia uiL

Sinteisul a lesat dou scrisorl prin una arata ca pricina pentru care ei-a pus mpg vietel este mizerabila exploatare a caret victim e. era din partea unor agenp comisiOnan t mat ales a unui carnatar nemilos Sulim Gliickmann ; prin o altat scrisoare adresate. D-lui Elias Tenenbaum, comerciant, solicita de la acesta ajutor pentru familia ce lasä in urmä-i farä neel un sprijin.

Aceasta sinucidere,-zice Evenimentul,- a produs o adance. inpresiune in lumea comerciala de aid..

DIN STREINATATE Un conflict s'a ivit la Berne intre tu-

crittorii elvetieni italienl. S'aù %cut 80 de arestarl. Sunt 100 de ranip dintre care unul gray. Un batalion de infanterie

un escadron de cavalerie, trimeei din Lucerne, aa sosit in tirnpul noptit

In urma hopelor de la Panama, depu tgii din parlamentul francez ai inceput

arunca tot-felut de acuzatiuni. Aea, D. de Hansonville, in dicursul seal

de Durninica a acuzat pe D. Floquet ca a jucat- un rol putin corect in afacerea Panama, dupe, care acuzatiune D. Floquet l'a provocat la duel.

Duelul a ei a vut loc eri. Sail schimbat cloud gloante fare, rezultat, dupá care ad- versant dat manes

EI dar cu hopile de la Panama cum rmane

NIUE INFORIUTIUM

a:tnceput a Imparp la sudelma amenintand. Setenil aeteptaa s. caaete paine calcl copil se sfereiaa de foame. Primarul a inceput sá imparte panea la locuitoril din comuna Goteeeti, neinundati, notarul a Mat un tuhal plin de paint ei o traista mare de branzet, iar satenilor prapäditi din catuna Podul-Jijiel, li a'a dat cate-o patine de fa milie i o man e. de branza. Clamenfi cu 7 copil primeall o singura paine. Aa luat cate o paine i s'a intors la suhat. AÙ stat, mereuri, jot, vineri, sambelit, fdrd cel mai mic ajutor. Era o jelenie intre copiii de ti se rupea inima. Vetzand ca stall de 7 zile si in acest timp li s' a dat o singurd pdine numai, s'a hotarat sa mearg e. la cam.

SAtenil lerl dimineata, aú venit In oraeul nostru

la vre-o 50 de Want din aceastä ce.tuna, Podul-Jijiel. Parte s'aa dus ea-0 facti o hartie in care spurred:1 el catuna lor e perdu* nimic n' a 4mas, casele duse de apa, porcil, pasrile, tot ce aveat In case, tot at perdut, ajutor n'aa avut de Cat o singurd pdine.

Altä parte s'a dus la prefecture jade- petal' sá aetepte pe celJalP. PrapacliV, fe- meile eu lacriml in ochl aeteptatt pe pre - fectul judetulul.

Purtarea prefeotulul

GrozAviile inundatiiior 'Citim in Evenimentul din bet :

Ceia ce etiam penal acum despre neno- rocirele' victimelor inundapilor, n'a fost de cet o umbra vage, care nu ne putea spune nimic fa te. cu adeverata stare in care se afle cetatenii inundati. Vom ineira astázi fapte uimitoare, absolut exacte. povestite de insuli victiMele ei de martoriI ocularie

Se, incepem :

In comuna GoIdent1 In aceasta comuna (plasa Branietea), pe

cet am putut afla de la victimele din co- tuna Podu-Jijiei, se aft sub ape. urmá- toarele CPITIllnq : Brame PetrestI. Mede-

, lent, Cieerici, Lazareni i Podu Jijiele Des- pre aceasta din urmä catunti, dem toate detalielele, despre cele l'alte ni s'a spus ca

pe acolo se aude" ce. '1 tot aea. In inituita Podulklijiet

Duminece 30 Mait, pe la tome., pe and satenit din aceasta comuna, alarmap de uriaea creetere a Prutillut ei a Jijiel, care ei-aa unit apele, se dusera la iazul co- munel sa caute a opri navelirea din acea parte, dupe. vre-o jumetate de ceas, se v- zura apucati pe la spate de ape, ei de abea

I all putut catava set se repeade pp la case, / unit deja cu luntre, ei se. 'el scape ne-

(vestele, copiii $ putina faine. °de popueol. Apele a navelit cu o furie insplimenta- toare ei. numat cdfi va dinire Went at pu- tut sa 'el scoat e. ceva de ale gurei §i vitele mart ; porch inse ei toate paserile s'aii inecat.

Retragerea SAteniIor -Mend ce apa tnainteaza, acopere toate

holdele, coprinde casele, suindu se 1 aria la pod, sittenit s'aii retras in pripa pe un deal al cattunei, unde se -alla ei suhatul lor. Acolo eraii la adapostul apelor. Inse- rase ei din deal nu se met vedea de cat o mare intinsa de apa ; niel un acoperie s'a urine din locuirrtele, in valatuct, aco- perite cu stuf, nu se mat zarea. Dumineca sPre Luni ,a noptat pe suhat dimpreuna eu vitele. Lunt'

,

a venit la el G. Borta consier comunal dimpreuna cu vateaelu P. Meluta ei 6 militieni $ vazand ce satenit pusera la ' foe o marnaliga din feina cat ati putut scapa pentru a liniett foamea copililor, setbatecul consilier rsturnd cea- anul, -ipandli suduind ce de ce s'aa aee- zat pe suhat, in coastele tarinel pamânturi- lor din 1864. Sätenil aii respuus ce, acolo e suhaeul lor, ce. nu incalca tarina streine ei ca. de-ocamdatä ce se. se face ? Suduind

"aconsilierul se resti ' la et strigand sa se duce, In Rusia, in America, In lumea mare, da acolo sa nu remaie ca-I ailing ea peril". Setenii s'a retras mat in deal. Aei stat lunt, marta noptând cu neveste ei eopil sub cerul liber, ei. ori-ce hrand sa isprdvise. MercurI ae aflat ce, a sosit din Nei o caruaa cu paine ei. o patine cu branzia S'atft dus la primarul ' I., Caraue, fost sergent in armate, dar acesta dormea,

a- de oare-ce era, mort beat. Când sla trezit

Sosind D. Ventura, sätenit ne avend awl petipa pentru a inmana, unul

incepu sa povesteasca nenorocirele ce s'ael abatut asupra catunet Podu-Jijiet. Pre- fectut grbit, respunse cá va trimite o co- misiune la fata loculul ei apol intra in prefecture,. De amiaze satenil aateptaii cu petitia sl i-o dea, caci au vzut en. nu le-a dat raci o nadejde de ajutor. Mi teptat vre-o 3-4 ceasuri, prefectul vine, satenii preda petitia In care area tot ce s'a intamplat, cerând ajutor de ocamdate, iar dupä ce s'or retrage apele sá vie sä se constate papubele, de oare-ee intregul bor avut e perdut. Prefectul primind pe- -ape, lasä pe sateni, se aetepte ca la un ceas i jumetate, in urmä le trimite In- darat petipa cu urmátoarea rezolutie scrisä deasupra petitiet, inteun mod aproape in- discifracil, i subprefectul din Goleeeta, nu etim zea de va putea scoate vre-un

Noi, cu vat nevoie am putut-o citi inteo jumatate ceas.

Iate. textual rezolutia prefectulut Ven- tura :

No. 29. Se recomanda In original D-lui Sub-prefect al pleaei Braniatea cu invitare a face o scruputoase afichetâ despre abusul ce se arata prin su-

. piic c s'ar fl comic de primarul co- munel Goleeeti cu painea ce sa, tri- mes pentru hrana celor inundaP. Tot-odatâ va lua mäsurile cele mai potrivite asupra hranei vitelor, care nu vor avea unde paate din came, ca imaile locuitorilor at fost inun- date. Va destepta pe primer cá da- toria primarului este de a da tot concur- sul ce poáte, pentru a ajuta pe consatenit sat.

Vazand aceasta resoluPe, pe care am citit o Intatnit fiind de eatenit, care m'ail rugat, cum obienuese ei tot-d'a-una sit le spun ece sta sells acolo", m'am intrebat pum un prefect de judet, vazand fetele desperate ale acelor nenorociP, ascultand cum povesteaii grozaviele tnta.mplate, cum a putut el sä pue o asemenea resoluPe, pe care nu gasesc cuvinte , destul de aspre pentru a o califica. Cum '? Cand Wend enumera un sir de fapte, cand et cer, &yd. 8 zP e de addpost. sub cerul liber, ajutql cu cdte o singurd pdine, cdnd cer ajutor de-o- ( amdatd, de oare-ce in comund, in loc sä li se cl,-a ajutor, sunt alungafi, suduifl amenintafi, prefectul a. nu gaseesca nini;c mat bun de ordonat de cet ancheta scru- puloasd "supra abuzului fdcut cu painea"

apot sa spue ca sub-prefectul trebue se. destepte pe primar cd datoyia prima - rului este de a, da tot concursul ce poate"? Asta-I Culmea batjocurei unei mimi cio- coeeta impetrite. Aea purtare n'ar fi in- drasnit s'o aiM nict administratorul celel de pe urine gubernli ruseeti. S. profiti de desperarea ei absolute neetiinta a unor oameni, ehinuip, nedormitl nemancap de 8 zile, a catror neveste copit aeteapta toatd scdparea de la oras" i sat le dal in manä un caraghiozlac de rezolatie, tri- metandu-I la sub-prefect L.

Sä nu ni se spue ca facem i aict po- litico. Am afirmat fapte, aiascultat timp de mai bine de 2 ceasurl plangerile a peste 50 sateni. am cercetat total, lacremi ne-a venit in ochl, cand am vzut Want Mee,- runtiP, podidip de plans i duc'endu-se la o parte pentru, cat nu mai putea povesti.

Intreaga presä ar trebui sä inceapa a ancheta locurile inundate, s'a putea vedea in ee stare se aflet taranul astazi.

La Stamm La Stenca, moeia Roznovanu, dupa

informapile ce capetám de la un martor ocular, se afla azi ca la 1400 Went re- fugiati din comunele plasel Turia i toata intindeaea de la Tiganae pane la Sculeni. CeI mai multi at venit cu luntre acute din uei.

Apele aft ajuns la o inaltime de 3 me- tri deasupra eoselelor.

Un tabIo oiíbU Septemana trecuta, ziva anume ne sea-

pe, locuitoriI din Stance afiltori pe me- ttle Jijiel cu cangile, a zerit ceva plutind pe valurile, cart furioase se succedaa eu o repeziciune enorme. putea da same, ce e. Arunce, cangile i reueesc a trage la mal. Era o mica albiuta, In care sta culcat un cop* de cate-va ti- nand Intre dinti itncleetap gurguiul Wei

mamei 1u, ce atarna In albie. Mama, eu puterea ce ti-o dá moartea, se tinea cu mânele de albiute ; de poalele fustel et se tineaii In dréapta in stamp., cu dege- tele° sgarcite Incureate in citul fustel doul copit mat marieort. Patru suflete moarte, car/ aft produs o adevrata consternatie In populatia din Stance intre satenil refngiatt.

Mulp vorbese ei de alP oameni dispe- rutl, nimic pozitiv Inset.

Iatet reztltatul unor informatit culese despre o mica parte din inundatii din Mol- dova de sus.

Cate nu s'ar mal afia, i ce spectacol nu s'ar dezvalui dace. cercetarile nu s'ar margini aid !

R.

Toti .Domnii' studentil universitart sunt cu insistentll rugati a se intruni in fedintd Joi, 10 lUnie orde 8 jum. seara una din sale Universit4tei, unde comitetul de 5 le va aduce la cunostinfd ultimele dispositii,luate «su- pra mi59cetrei nationale.

Zilele acestea va apare o broeura scoasa anonim ,cle calugerul Ghenadie, relativ la alegerea sa de Mitropolit, cu biografia sa, voturile ce a obtinut i Opmia preset a- supra acestel alegerl, banchetul de la Cur- tea de Argee, discursurile ce s'a pnut eu aceasta ocasie, ce a primit, etc.

Ne aeteptam ei la aceasta, caci nu se vorbise destul despre S. Sa ! -

In plasa Sulina judetul Tulcea, läcus- tele facut aparitia.

Mal multi studenp. ai facultätel de li- tere, ati plecat azt sub conducerea D-lui profesor Gr. G. Tocilescu, la Adam-Clisi.

Top se inapoiaza in capitalä Vineri seara.

--4141114- D-niI August Peeiacov i I. Seruianu aft

demisionat din Insárcinarea de consilieri at consiliulut comunel urbane Craiova.

Prevenim pe cititorii noetri, earl vor merge sá tacit cure la Mile din Carlsbad, ca vor gasi in acea slapune balneará pe D. doctor. I. T. Mera, medic roman.

D-sa s'a stabilit, pentru tot sezonul bailor, in Carlsbad, i locueete Marktplatz, (Tempel).

PETRECERI INTIME No 42 Al'aege.DA

De Narcisa din Cantemir. Prima este-o invocare De un nume femeesc, A doua muti cred c'o are Dar la putini o gasesc.

* * Total se intrebninteaigt

ca prog-es foarte des, De Si dansul insemneaza Indreptare mai Ales.

Solutiunea problemel No. 40. Nardik Curat pStrat. 0 P P A

Au deslegat II A de chabeand, Fetele din Popanan si De la Vadulat (Loco) Un orn de is- prava (Campu lung).

Notd. Deslegarile trebuesc trimise D-lul Sfinx la redactia noastra.

Sfinx.

RETUITITUL RESTAURANT ATENA

Din Str. Academiel 36 a redeschis recline sa eu incepere de as- teat Pene la dispoziaunea vieitatorilor rndpicart alese orientate 0 vinurl escelente. Preturl moderate. Nu se primette nlet nu fel de abonameni

Cu stima, Andrei Metropol Cu incepere de la I/13 Maiti sa deschis gra

dina Restaurantulul.

LIM DE STIBERIPTIE

AD aiLI NIST R ATIA. Asezembtului LUCA MOISI

- PLOESCI - S3 aduce la eunostiinta genera4 a in zius

de 15127 Iunie corent de..la ora 3 liana la ,5 p. m. se va tine licitatie publia la cancihria acestel administratil, strada Basarab, localul scoalei Luca Moise" pentru darea in intreprin- dere a constnirel unel marehiee de far, la te- r$sa ce se flá in cu.t0a prruarietinel acestui asezment, numita Grand Hotel" din Ploesel.

Amatoril sunt rug-tt a se preserta in sus-a- rAtata zi preparat u o garrintie pro visorie de lel 200 in numerari; iara p!anul devisul i cae- tul de sarcine se pot Aredea in toate zilele de la ora 9 dimineata Oita la 5 dupa amiaz1 la cemptoatul D-lui Samuel N. Ergas, 'str. Fran- ceza acest ores.

Ploesci, lunie 1893.

pentru a.so will in ajutorul inundatilor

din JUDETUL IAI

Lel B.

Ziarul Adeverul . . . . . . 100 - D. N. B. Lecusteanu . . . . 20 - CI cetitoare a Adevarulul E. P. (Bucureeti) 2 - S P. 1 - Un socialist - 50 Alt socialist 1 Catpitan Constantin Hariton 2 - C. Constant nescu 1 -

Dr. Sterie N. Ciurcu lx. Pelikangas se No. 10 - VIena

Consultatiuni ea celebritatile medicate eu specialietil de la Facultatea de me-

Viena.

Total . , 132 50

TEATRE-CONCERTE

i IN FATA CURTR REGALE I 1

i: 7: 1

*NIASINI 1 a

.,2 CD

1 ,13

5 73 ca

G. NEIDLINGER Paralsoral Curti agate

DE

OE CUSUT ORIGINALE SINGER"

S'A MUTAT In Palatul fodatiungi uillersitare

CAROL I IN FITA CURTII REGALE

In colful stradelor

CLEMENTEI si VAMEI

n

F,

t 0

i el

:la

i IN FATA CURTII TiTGALE

Avis important Subseranatui fac cunoscut (Mot% mete cl'en

tele a cu incepere de la 15 Mail"' a. c. am des- chis gradlna fostului Casino Petrotricl, chn stradi Sf. Ionia No. 15, WO palatul Regal, aranjat CU taut din nod unde vom putes servi onorablul public, pentru dejun, dined, su. pea cu mancdri române i franceze din cele mai gustoase i cu beuturile cele mai cdese indigene i streine.

o indelungatá practia ce am flout In afa- erile D-lui lordache Y. lonescu la restauratiu- rifle D-sale din strada CovacllSo. 3 si botelul Hugues m fac a credo cá intreprinderea va incoronata de sluices.

Ou stimi, DIMITR1E ENESCU

G rad n a Casin o. - Asteeseara tr upa franceze de operetta de sub direett D-lor Claudius ei Jeanroy va juca peeletru prima oara :

In curend Mam'zelle Nitouche.

WM; PRENII Librária cólelor C. Sfet ea este

asortat6 cu toate carOle didactics si literare pentru premil

A VIS La directiunea Nouelar Tramways fiind

locurt vacante de Con1uctor i Vizitil, amatoril cu cunoeanta de carte ei cart pot produce acte de Mina purtare, pot gasi loc imediat.

DE ARENDAT Moei a hum din j udetul Braila de le Aprilie 1894, Miele are o tutindere de peste un- sprezece mil pogoate, a vand gara Linea la 20 minute departare, a se adresa la D. D. C. Popescu avocat, calea Dorobautilor No. 53. .

et114 Both ce io Dot matt h Bto Stroup

al CONFORTUL LA ACESTE R A I

Sunt bat de pneina4. mal tari de cM cele din Mehadia i idroterapie sistematica.

Boalele ce se pot vindeca la Wale Strunga sunt :

'1. Prin bAile de pucioasit i reu- matismul cu toate urnaärile i complIca- punile lei ; in alte cuvinte: reumatism In oast, in musehT, In ochi, in ureehi.

Boalele incheeturilor tot felul de uMfle- turi.

Boalele de piele, boalek mitrei, scrofuloza, sifilisul.

Prin idroterapie: anemia, unele turburdri ale digestiunel, sldbiciunea general& Histeria nevro-ostenia, intr'un cuvint toate turburdrile nervoase, din ori-ce organ.

La baile Strunga este fentacie. Se mat face 'maeagia de un orn special Peste 90 camere "mobilate, in trei oLe-

lun i trel ' pa vihoane eaoliaate cu tot confortul, itaa la dispositia onor. publi- culut.

Pretul camerilor variaza de la 1-5 frabct pe Z.

alestaurant, cafew a, sate de dene ei de lunte petreceri, salet de lacturet ei de

musica in conditiuni satisfddtoare. Peniru 5 let pe zi se cla dejun i pranz

Impreuna eu vin. Se gss i cabiere moa bilate avend bur:Maria lor deosebita.

Afare de restaurantul principal, mal aunt done restaurante mica dintre cari -unul pentru israelita

Muzica permanenta pentru toate sta- giunea, baluri, teatru ei concert. .

GInnastica 4 popice pentru capil ()Latent marl, precum Mar&

Biurot teleerafic j poetal. Bruterii, miteelarie i becanie in per-

manente. fiind la 10 minute de comuna

flabasesci, suferinzii mai per gAsi locuinta ei in acest sat, pe un pret neiniamnat.

Belle Strunga ,sunt laminate u elec- tricitate. Bälle aunt In judetul Roman, Fang Tarot Frurnos, de la care, pane la bat este omnibus ei treeuri in permanentet Inceputul bailor la 1 Iunie.

' Se dab, informapunt complimentare de ,directia bailor, la Strunga, $ de D. Dr. N. Manolescu, proprietarul, strada Scau oele 20, Bucureeti.

otrro Rut. STAIC:OVICI

de la Facultatea din Paris Consultatiunl de la orele 2 - 4 p. ra,

LA PRIMA. F.A.BRIOA de

MANTALE impimbila Mu a sosit un mare asortiment de stofe In toate genurile pentru ploae. Se face dupa tniisurit :

Mantale pentra chrin si minterl lir pentru Dame se garsesc stofe de nal-

tase fine. care serveete qi pentru ploae pentru praf.

Croiala cea mat eiegant i dupi ulti- mul jurnal. Preturl foarte recluse.

1. BENSIMON 2.1,-Calea Vieteriei-22

(Vis-a-vis de hotel de Francel

Ittoit1 Spirtil I). Pitigoalill De la facultatea din Paris

Cu o'praetica de 18 and in spitalelo die Franta, s'a stabilit Tu Capitalet, Strada Clopotarl No. IQ. kConsultatII de la 2-5 p. rn. Pentru stir &tip ei eared gratuit.

IMPORTANT Pentru D-niI Ägricultorl si Comer- .

Mugamalele de panza empermiata curata de canipa, soliditatea garantata, pentru invelit pro- ducte i ori-ce marfa, contra umezelel i ploael, in orl-ce marimL La cerero pretul si probe.

Se vend ou pretul fabricel foarte eftin. , Littman

10 str. Lipscani

Dr. Stefan Dichowski S'A MUTAT

Calea OfilArasilor No. 16 Consultatil pentru boale interne e sifill-

tice in fie care zi de la ante 6-7 seara.

Primui magasm .

specialde Timbre pentru

COLEGTIUNE BIRNBACH BUCURESCI

Str. Pescdria Veche No. 1

Circulara se trimite dupl cerere Gratis si Franco

BALTA ALBA Statiunea balneará se deschi de in Iunie

ei dureeza peal la .finele lut August. Aci se gasesc toate, necesarele cu pre-( redus.

Boalele cart se trateazil cu succes sunt scrofulele sub orace forma (la ache, la nas, la gat, etc.) diformatil corporate, ma- ladia uterular, boale femeeett Invechete, poalet albei, boate de piele lave:bite, pa- alisii. mat Mae la copii ei debilitatea copitlor, renile trivcehite, urrnele sifilitice, limfatistnele, hemoroide, reumatiseee area- eolare cronice, maladia oaselor ; palpitatil anemice, boale de ficat, de rinichl, de cap, de $plinet, de ochi, etc.

Biletele de drune de fer' du i Intors sunt pe jumatate.,

Acest stabiliment se luchirleaza pe mal ,mulp ani. Doeitorii se pot adresa in eaten Celaraeilor 65 sa Itt Pavel bailor' la Bata Alba.

Parmaoie de vinzare la, dapitala until judet mare ; dever AJ-

AR: 150 lei. , Deslueirile la D. Velles farmaciete

Beenreett farm/wee Alessandriu. M.11 D-ral Henri Grossman

Dupa o indelungata practice, fa spitalul ge- neral dia Viena s'a stabilit n capital& si di consultatiuni in-special de boaleie interne, .de git, de piele si de boalele.ailor urinare.

Crews de consultatiunl: 3-5 p. m. Strode gellar1 No 11

simaasaMINMI1111011

HAILE GOITORA Subsemnatul vechiú birtas, 1 chip *. o none

experienta' facuta id anul trecut la baile Go- vora tot in cahtate de birtas, aduce 14 cunos- tmta onor. visitatorl ca ki in anal acesta, cu incepere de la 1 Innie, voi mult mal bine a- ranjat, cu cea mat b ma bncatárie si perfecta, eurat,ude; de asemertea i cu vinurile cele mat fine- da Dragasani.

Cu. stimA. O. PREDESCU

Bibliotna roDontulai T. IlkTANg 2000. volume, dial romane franceze, la-

tine er germane uncle foarte' rare s'a ca- lms epre eanzare in, casele D-lui Greceanu de pe Bute vardul Academiet. Viniarea va dara numai 10 zile de la orele 9-12 a.. m., ei de la 2-6 p.

Mai deoeabire rate de remereat o 071eotie MonitoruI Ofio7a11890.4190,.

o PraviIn Matei Basarab oompleetAco, Pravda Vasile Luna.

elev in farmacie se care a un ttnr.roman In Nara. de 15-17 ant, absolvent de 4 clase gimnasiale pentru fannacia La Vulturul de aur di& Noesti.

4

Casa de Schimb M.ERCURUL ROMAN"

MICHAIL EL. uolimIts Bucurelt1I'Strorda Smigrodun. 15

fafa lateraki a &Ow.; NaOotia2e, pootea doors PotOci., aldturi C1/4 Casa d Mead a 4-1,O1 Cho. L Zaviatoh

CampOrt. si Yin& totMul de efette roblice;bonurt, Winn!, fozud permise romOne i stretro, sronteosit ,osponno at face ori-ce sob.imb de monezt,

ImprumuturI de ban1 pe tierosite de .efocte ?Durso pe aims de 8 lunie 1898

Coed fendate,4 ¡find.]

PA, Rents smortisabilli . . , . . 97 - 97 75 4P/o ** ** 84 - 84 75 50/0 Ini * prrtnintel oountral 011,3 . . . . AO 7 50/0 . * 1890 . 0 .1 oo A l'i 5° i 25 6,04 Serism famrs rorals . . 0 /I 96 26 coo 76 Se/o

I s nrbane . . . . . 91 25 . 91 76

v/o urbone de WO 81 - , 81 75 , . Ph Obligatinni de &at, (Cony. &wale) 10 Ft 103 75 Florins val utric 2 05 2 08

rci germane 1 23 1 25 Ruble birtie , . . . . , . . 2 60 2 65

IllemaI 8 Iiil;pe gin:-: Orl-cine poste core un nurn5r de probi din Liana auto* /torzeolar, intitulat ffillereurol oratio02 ears publici curiul ofi liitele-\ de tragerl, la Scott ale tuturor bonuriloesij losurflor Romine si straine ,inardiat me va tri- mete gratis,* fransein toitit tare,

Abonementul anual,pontru twit& tors cosU linroar5 1el F1 ze p1ate4ti Inainte in timbre, mirel sod mandate postale. Domnil Monett participA gratuit la ma' multe premil Impor tante prevzute In also. Apare de 2 ori pe lunO. Tood'o-datS acest zior este un siatuitor sincer el impartial pentru orl-ce &royal de-flnance si comercift. A se adresa la case de schimb Iltereuul Itegnigiog, Brieurastl Strad% Stardom .Nn. 15.

,f,.4.¡,4 .1,',CF%44,.

Ca sa muituifilti

E cä am inceput lacem incaltaminte de bArbap

E destul atata vreme C'ati privit cam supärati.

Facetn bocanci eLcu Elastiel La noi puteti cumpärati Asa eftin cu zece lei Numal ca s v bucurap.

Facem, alte i mid fine Ce mal scump trel lei Anti Le hicriiin ' cu ingrijire Tot ca multumiti.

IV Noi tot-d'auna trimiteni. acasii U biletel dad. re scrip to Fard 'aconto primim comande De nu o6 place 'nu le primiti.

Directitmea fabricel de twin- Oiminte 115 Caldrasilor tineti bin minte.

Atol io IUNIE 1893

..

e vinzare trel priv1ii i curte in Strada

490 Intre biserica Eni, cast% Pake Protopopescu.

Pentru informetiuni a se'edresa :

Calea Moilor No; 230. ota(4,'

Subsemnatul Lenobel fostul, antreprenor al hoti- lului de primul rang Binder din Iasi, am onoare de a a- duce la cunostinta onor. pu- blic e a D-lor voiagiori, el de la 1 Malt eurent 'am leot antrenrio marele HOTEL NATIONAL (Fanciotti) si- tuat in centrul orasultil la cea m frumoast pozitie.

Camere elegante, spatioase frumos mobilate stint pun

la dispozitia D-lor pasageri. Am deschis en 'bun.. res-

taurant sunt in stare a pune la dispozipa D-lor con- eumatori mancarile cele mal escelente, oromaneotY, fran. ceze ei germane.

Btuturi streine'Si indigene din cele ma delicioase.

Precitirile vorofi cat se e poate de moderate.

Rog pe onor. public t pe viagiori a, m onora

cu visitele D-lor. Cü stima : L Lenobel

ne ÇrIZa o ozou ig

e.

CralltatHe Dale mal retcoma &aka

* \To VFO - VFVO-SVFVO Repesentantil generali, pentru Bmnânia :toigaria

Rabinovicol & Starok BucurestI.

Depositul general Buouresei l Cofetdria Marinescu-Bragadirul Strada Carol I No. 41

Is° 'Of-e ../ImEIMIIMMan

L RIPA ELEGLANTPA Mare . depou de lampi, sporcelan

st le 1, a r Faianta, Ta'emur de Alpaeda .73. M. F. diferite, articole .cle lux §i menagit. 3PntooTri de fer si de brcovozi ,La-

mare, mese, scaune 0 clirucioare de copit. sobe, elosete.

engleze0 franceze, pisoáre 0. Ô. 13)e-trolen fin Etegal

cil 161 3 banl BO Decalitru Practici de multl anl In aceastá brans& si

asortimentul de 1nál-furl ce avem, ne pune In pözitie de a vinde cu preturl 'foarte reduse din cauza micelor spese ce avem.

Eia'gros i detail C. Steinh rt

4,

,:000 solgO:Otooloro _oOloONTItioi; OrOoolOOO o:75OTO.O.? _

Doctorul Minnescu DrG. Grigorescu Laureat facultOtal de medoint din Paris, mel

die sef de clinica la spimlul de copii. ConsuItatil de la 2-4p Str Dionisie 82 Cale VicleSr'AiéldygUTcAaTsele Tarok

De arelidat gasele din Ploesn, strada Postei

6, doritérii se voin adresa la D. avocet Calinescu, Ploesti.

YESTITA CHTURAIT ASA

11.11...tA POLOPIEZA bine cunoscutit de public, loqueete in strada Minotarulul No. 41 (dea- lul Spire)), çasia proprie.

Oot Oetnine

to i4O o 4 65', e. .... - os .4 )ed ''' -- et.

.,o o i' o. rQ

31...4 tl! .,, 0 el o. . o o> w 41 m' cO '.1:-2/ Ts co,

ro o io co o -, ot k >co

1 7i5 o° - .Le

c E : ot !,71, e to. , o, ol a ..4 ff., en. 1:1 1:4

CL)

C ;C:1"." Cl)1. 7:: N

BOALELE GATULUI

COROANE SI

woiltrevafi

atio,Rothososone7sonnZieoeloon. ori2 strit,r '141F1

JJI lirma Dino filliglitalo imumnbilo CHCIDC

a sosit un mare asortiment de stofe In toate genurile pentru Ploae. Se face dupa mtsura

NANTALE pentru CIVILI i MILITARI 'Dr pentru da'me se gäsesc stofe de nAtase finii care serveste i pentru ploae i pentru praf.

.

22-CALE (Vis O-vis de hotel de France)

.A. VICTOBIE1-22

co

Croiala cea mai eleganta dupe. ultemn1 jernal. Preturi foarte reduee. I. BENSIMON

77,17.7ZOOTOMITBOORahOO1', 4,.7.F5JF: "4*. ... F.45.; .

PRAFURI DE DERMATOL Remedi (caSnic) probat i cu desIvOrsire inofensiv contra ranilor Preas=.

e pete, argue, sgb.riituri i basicari de Mete, ori-ce fel de asudari de piele' ' de picibare,, oparell la' cOpiI i feniel, lupus etc.

Se vinde in Bucnrestl la toate Doogueriiieg la Farmacia Bras, Calea VistOriel, FarMicia Victor Thileinger Calea Victo riel, Farmacia E. L Rissdörfer Strada Carol 1, Farmacia Victor lacnbi Calea,Ifâcäretli la 13-nu Gastav Rietz Str. Carol I.

FLOM ARTI FICIALE

VT,

COROANE

COROANE

=OPINE COROANE

COROANE

COROANE

COE OASE COROANE

cola mai frumoaso colo mod ologanto pariziono ultimeio croaduni ill toato mozimolo die margold do porcolan p ntru tôte ocazinilo

_ au Sarea lui Dertholet.

Reconiandate-contra Bdlelor gedului angine, =Mc- eiunile vocil, uteerstitinile gurel, iritafiunile causate de intun, efectele perielllOse a mercurittlul, si special. mente D-lo MAGIStRATI, PREDICATORI, PROFESORI,' oo OANTAREV, spre a acilita enzisiunea ma.

, 1 ,...s A co camper etiehete serandrara A.dh. DOTHAN

Adh. DOTHAN, farmacist, Rue Baud% 23, BIB 4 fi principeele farntacii din Francia fi strdindtate. 7 1

PRETII franco 2 fr. 50 " %iv nlifer(P WiP.-0

ETC% FABRICA de PARCHETE

O.`kitOo: ,

se vindecit cu succeS stralucit, Intrebuintand Anitibetin. Numproase scrisori de ' recunos- tintet-Lina doza,. tramisa , franco, dupa' primi- t ea sumel, .coetalei .10. A se adrem. la far- macia Vultur," No. 16. lolgos (Banat).

se gasesc in mare aisortiment'si en, preturi foarte redline la magazinul de mode ai EVOiel -

OLYMPIA, 8-Strada'

wa4 t i tn p,r o v i n'et .4er, 1.14,,,nne

IMMI.OPOIOMMIRVO.M.

igo12202EO

UORC'L lU VOT liars concentratile

ntat au o isbinda srdi- nä In Opte spitole m Paris,' in otintro gutur broneitelori astietniul, totu lor do brow, befilelor ' winker( v ie),aloctinailor p oi in pontio email&

Pao isoiapositio 4it Goicirouril COugrot are proprietitile Ape! de Vicky e ma! tonic do at &cast& opt. Peivactista este te o *floe- eitate InecannitO In contra Witter de stereac. in timpul alderilor

si _And bintoie epidessio, Coldrorml Croyot ests o bauturi preterrativa higionici naie reoe curit4 Angelo.

d 1; de dorit-ek &atria moon- UU ei so adopts; ie ouread era-

versalmintio s

TEMPLARIE MECANICA

DEPOSIT go UBE ga CHEM

00=4"MatonoOloottee

'aunettotracoaeanosuo,

, ,11: MAGAZINITIo

or - ' l'''' CONSEI3VATORULtil -,----1,1124- MuOipaosi papetárlo , ,. o

t Bucurebti Cdea Victoria, No.* 72

neater Boons Item FM Stemma To-

BUCHER 411 DURRER BUCURESTI

27 - SOSEAUA BASARAB - 29 Lângd .Re'gia lutunurilor

Singurul magazin îi toatä tara, care vindo eftino Piano, Pianine din cele ma)* renu- mite fabri'ci. Tot' felul de Note i Instruments inuokale. Muzici de mask care cangt singure tot cu note schimbátoaxe. Axistoane, Phönize, Berophone, Intona, Ariosa,' Victoria cu 24-48 si 74 forme, cal. I. perfectionate, etc., toate ca o colectinne aleasa de note noui nationale si streine. Phisarmonice, Orgi, de diferite Articole - de arta si de fantazie pentru cadouri la ori-ce ocaziune.

Nanette se olnd si In rate lunare. odovdratel Gudrun Goirat mote eparot Etv.oarsoneb Ist Poem-

Prima fabrici do ORIN I in Romillta

AUG. ZWOELFEB FABRICA CALEA GRWITEI 38

BUMF'S. TI

ea= mootozatg 4

SOCIETATEA DE

&Salt si do Comica do la Cotrocolli Capital social Lei 1,500,000 deplin vrsati

Itiagasioud: 81 Strada Doonmell 8 (Casele Maior Misu)

Bute, Statuete,'Vase, Medalioane Sobe de portelan albe i colorate

'n profesor de flaut ec

D " leyl al er,

din Viena si al D-lul Briccialdi din Florenta

A Se adresa la Adroinistratia ziarulul

'"Iffitablagno

alitiblolloragc STOEIIESCU

Primal iostita plaSEEllt pentru toata Romania, autorizat de la 1892, procura or-cand in- stitutoare, guvernante, bone de copil, menagere i supraveghetóre.

CAPSULELE CU

Deiklazitui ctrada Doanmei .21 Oglinzt cu.sati fará bisourI (sIffuri) In orI-qe Oglinzl de lux genre Venetian, executiune artistia. Oglinzt Ineadrate detot felul, cadre sinwle, poleite, zugraoiite, etc. Geamurl gravate pentru antreurI i bufeturl. Stiele acetate pentru CupeurI, felinare, mobile, etc.

GEANLITILI DE CRISTAL EXF'OZIT.W.NEA i DEPOSITUL

BUCURWI STFLAIDA DOANINEI No. 21 - BUCLIREFEI

00000loosooLoo,. roio

Corp4vat de Oda. salol §1 santal Niel unul dfn antiblenoragicele e-

xistente nu poate egala cu aceet not preparat, care oindec g. éu cel mal mare succe i In cel mai scurt timp cornplect si radical, scursori, (scula- ment) noi i vecM, precum Blenorea, poala albd 'etc.

Pretut unei, outil 4 lei, Asociat cu aceste capsule Se reco-

mama cu sticces Injectia Santana.. Pretul unul flacon 2 lei 50. Depozit : Farmacia La Coroana de

Mihail Stoenescu, etrada Veda 55.

De vinzare in principalele farmacil. " In localitap unde 'se gitseste se expediazit contra mandat postal.

Corespondentä cu Paris, Londra Dresda. Pensiune ca pret mo-

derat pentru guvernante fart post.

Adelbeid Bandau Strada Model 14

AgtelKajahiliA JP4 KFDIr41, E 'Oa , ..Ooo,'Oo

NEAL lopiE le .0 IT DE

MASINE ACIRICOLE

° .6,2...0

474,

"

_

,

;14 Lecemobile si Botoze de treerat. itlivine de secierat pi de eosit. Malone de seeeiat i legat znopl Pluourlo TriarI VenturAteare, eto. ate. la M. LEYENDECKER, Bueuresei StradeStravepelees IS tpl StradaCazArmel 77

.0

Tipografia Ioloclerrat Gro Luis Strada Academia! No,