C5Clasificarea principalelor modalitati traumatice legale (pt examen):1. Lovirea directa activa cu un corp contondent sau alt agent mecanic;2. Lovirea pasiva de diferite planuri sau obiecte;3. Comprimarea corpului sau a unui segment corporal intre 2 planuri dure;4. Mecanisme lezionare complexe.Leziuni traumatice primare:Sunt consecinta directa a unei agresiuni externe si se clasifica astfel: Leziuni fara solutie de continuitate a tegumentelor (cu pasrarea integritatii epidermului in primul strat al pielii). Echimoza, hematomul. Leziuni cu solutie de continuitate a tegumentelor. Excoriatiea , plaga.

Echimoza(vanatai)a) Evolutia- in prima zi culoarea rosie, apoi violacee maronie, verzuie, galbuie si se vindeca in 8-10 zile.b) Forma si localizarea Hematomul se rupe un vas sanguin mai mare.Excoriatia Plaga

Clasificare: Superficiale sau profunde (penetrante sau nepenetrante) in cele 3 cavitati ale corpului.

Clasificarea plagilor dupa instrumentul producator: Plaga contuza(cu obiecte dure, contondente); Plaga intepata (cu obiecte intepatoare); Plaga taiata (cu obiecte fara varf, doar cu tais); Plaga taiata-intepata (injunghiata); Plaga despicata (cu obiecte despicate); Plaga impuscata (cu obiecte de foc).

Plaga contuza se caracterizeaza prin: Profunzime general mica; Margini si fund anfractuos; Sangerare de obicei mica; Tendinte spre suprainfectare.Sunt varietati de plagi contuze: Plaga plesnita se produce cand corpul contondent/dur loveste pielea aflata imediat deasupra unui plan dur osos (craniu) producandu-se o strivire avand forma lineara sau stelata. Plaga muscata produsa de om sau animale (la om-element de idenificare-plaga muscata) se caracterizeaza prin pierderea de substanta uneori mare si tendinta spre suprainfectare. Plaga sfasiata si scalparile sunt produse prin smulgere.

Plaga intepata

Plaga taiata se produce cu ajutorul unor instrumente taietoare: lama, brici. Se caracterizeaza prin margini regulate, liniare, fara lipsa de substanta. Directia plagii se poate deduce dupa anumite caracteristici ale acesteia: locul de impact arata un unghi mai regulat si mai adanc, pe cand portiunea terminala sfarseste printr-un unghi foarte discret, o leziune superficiala sub forma unei excoriatii liniare numita codita ranii. Daca lama taie piezis se pot obtine rani in lambou cu denudarea pielii. Se pot produce mutilari, desfigurari, amputari ale unor segmente de corp sau organe (pavilionul urechii, mamelonul).

Leziuni de aparare si leziuni de ezitare (examen)-plagi la maini, - plaga la gat cand cineva incearcaFracturi ale mainilor prin mai multe metodeDenota agresiuni hetero. sa se omoare.

Plaga injunghiata sunt rezultatul actiunii instrumentelor de tipul cutitului, pumnalului si recunosc dublul mecanism de producere: intepare si taiere. Aspectul leziunilor este in functie de caracteristicile lamei, precum si de modul cum este tinut si manevrat cutitul.Daca lama are 2 taisuri, leziunea este fuziforma deosebindu-se de plaga taiata doar prin frofunzime. Unghiurile plagii vor fi ascutite, una putand prezenta o mica excoriatie lniara.Daca arma a avut un singur tais plaga va avea un unghi ascutit ( codita), iar la polul opus unghiul va fi mai rotunjit.Ceea ce caracterizeaza aceste rani este caracterul lor de gravitate, putand produce lezarea organelor interne cu hemoragie interna consecutiva.

Plaga despicata este produsa cu instrumente grele despicatoare (topor,satar, secure, sapa). In functie de ascutimea lamei marginile plagilor despicate pot fi asemanatoare cu cele ale unei plagi plesnite.Lungimea plagii corespunde cel mai frecvent cu lungimea lamei.Fiind vorba de instrumente grele, leziunile sunt grave determinnd fracturi liniare ce reproduc lungimea lamei, alteori multieschiloase.

C6Depesajul criminal este realizat prin ciopartirea corpului omenesc in mai multe bucati, realizate mai ales prin lovituri de topor la nivelul articulatiilor pentru a usura ascunderea sau distrugerea prin alte mijloace a cadavrului.REACTIILE VITALE Reprezinta totalitatea modificarilor locale si generale ce apar la nivelul organismului viu ca raspuns la actiunea unor traume de orice natura. Necesitatea diferentierilor leziunilor produce in timpul vietii de cele produse dupa moarte reiese din actiunea practica a expertizei medico-legale, care a demonstrat marea frecventa cu care se gasesc la autopsie leziunile produse dupa moarte. O interpretare gresita a acestora poate avea drept consecinta grave erori judiciare. Leziunile post-mortale pot fi produse fie accidental, fie in mod intentionat.

Leziunile post-mortale accidentale Cadavrul unui innecat poate fi transportat de apa si lovit de diferite obstacole; Cadavrele pot fi degradate de diferite animale sau insecte; Cadavrul unui accidentat auto, poate fi calcat ulterior de un alt autovehicul; Copiii nascuti morti pot prezenta leziuni traumatice produse in timpul expulziei.

Leziuni post-mortale produse intentionatIn aceste cazuri la autopsie gasim 2 categorii de leziuni care ar putea fi cauze de moarte, dar numai unele au caracter vital. Pentru ascunderea unui omor, cadavrul poatw fi asezat pe calea ferata; Un cadavru poate fi aruncat de la inaltime; Se poate simula o sinucidere prin spanzurarea cadavrului.

Reactiile vitale pot fi de 2 tipuri: Locale a) infiltratia hemoragica si hemoragia; b) coagularea.Exista diferenta intre cheagurile produse in timpul vietii si cele produse post-mortem. Dupa moarte sangele cadavrului se coaguleaza dupa care se decoaguleaza printr-un proces de proteoliza fermentativa, rezultand cheagurile cruorice( au o culoare rosie) si lardacei(c. larvas, albicioasa).Cheagurile produse in timpul vietii sunt mate, uscate, rudoase, aderent de vas datorita continutului crescut de fibrina.Cheagurile produse dupa moarte sunt lucioase, umede, netede, neaderente de vas datorita continutului scazut de fibrina. c) retractia tesuturilor; d) inflamatia.

Generale a) aspiratul pulmonar; b) embolia.

Traumatologia medico-legala si practica judiciara. Aprecierea gravitatii leziunilor traumatice corporale in conformitate cu prevederile Codului Penal si ale Codului Civil. In cazul leziunilor traumatice produse in cadrul agresiunilor sau din cupla este obligatorie aprecierea dratei ingrijirilor medicale, aceasta constituind elementul fundamental necesar incadrarii penale a faptei. Prin durata ingrijirilor medicale, in sensul prevederilor legale se intelege intervalul de timp necesar traumatizatului de a urma un tratament medical si este independent de acordarea de concedii medicale si de constituirea de sechele care nu mai beneficiaza de interventii terapeutice. In situatiile in care, insa, deficitul morfologic sau functional rezultat din leziunea initiala impun o reinterventie de specialitate, intervalul de tratament initial si eventuala reinterventie terapeutica tardiva nu se ia in consideratie. De asemenea, interventiile medicale cu caracter preventiv (vaccinul antirabic, antitetanic) se vor include in durata ingrijirilor medicale in situatiile in care acestea sunt impuse de felul, intensitatea si conditiile traumatismului.

C7

In cazul unor leziuni multiple (politraumatizanti) durata ingrijirilor medicale se va referi la leziunea cu gravitatea cea mai mare si care necesita tratamentul cu cea mai lunga durata. Cand survin complicatii legate de leziunea trauatica initiala,durata ingrijirilor medicale va cuprinde si perioada necesara tratarii acestora, specificandu-se cauza Unele afectiuni preexistente (dializa, ciroza hepatica) pot constitui cauze de prelungire a duratea ingrijirilor medicale sau chiar a constituirii de infirmitati, fiind necesara consemnarea acesora cu precizarea duratei obisnuite a tratamentului necesar in cazul unei contuzii normale. Intreruperea inlantuirii cauzale dintre leziunile initiale si complicatiile survenite in evolutia acestora are loc in urmatoarele situatii: Necooperarea bolnavului in sensul netratarii la timp a leziunilor, a nerespectarii indicatiilor terapeutice sau chiar a intretinerii voluntare a leziunilor; Afectiuni preexistente; Deficienta terapeutica.

Infirmitate permanenta, fizica sau psihicaInfirmitate un prejudiciu cu caracter permanent care poate fi de ordin strict morfologic, morfo-functional sau numai functional.Invaliditate include in mod obligatoriu un deficit functional, chiar daca acesta nu este asociat cu o modificare anatomica. Stabilirea caracterului permanent al unei infirmitati se face cu prudenta dupa minim 6 luni sau 1 an de la producerea leziunilor traumatice initiale, dupa epuizarea tuturor mijloacelor terapeutice de recuperare. Invaliditatile care du drept de pensie sunt de 3 grade in raport cu incapacitatea de munca: Invaliditate de gr I care provoaca pierderea totala a capacitatii de munca si nevoia de ingrijire si supraveghere a invalidului de catre alta persoana. Invaliditate de gr II care provoaca pierderea totala a capacitatii de munca, dar cu posibilitatea invalidului de a se servi fara ajutorul altor persoane; Invaliditate de gr III care provoaca pierderea partiala a capacitatii de munca, invalidul avand posibilitatea sa presteze in profesia sa un program redus de munca sau o munca permanenta in alta profesie, cu conditie de munca mai usoara.

Aspecte medico-legale privind slutireaSlutirea - o deformare evidenta, morfologica sau estetica a unei regiuni anatomice, indiferent de localizarea sa, dar care creaza victimei un prejudiciu real, fizic dar si psihologic. Ca si notiunea de infirmitate, slutirea trebuie sa aiba un caracter permanent. In acest sens se impune ca aprecierea finala medico-legala sa fie facuta la un interval mare de la producerea traumatismului, si dupa epuizarea tuturor metodelor terapeutice si de chirurgie plastica si reparatorie sau fizioterapie.

Avortul post-traumaticConform prevederilor Codului penal, producerea avortului ca urmare a unui traumatism este considerata ca o leziune grava,uneori putand avea drept consecinta si pierderea capacitatii de procreere. Principale probleme medico-legale in aceste cazuri si care trebuiesc rezolvate in cazul reexaminarii sunt:a) Felul, localizarea, intensitatea leziunilor traumatice;b) Prezenta si varsta sarcinii in momentul lovirii;c) Realitatea avortului, data primelor semne si evolutia acestora;d) Daca exista legatura de cauzalitate intre leziunile suferite si intreruperea cursului sarcinii.

Punerea in primejdie a vietii victimei se refera la o alterare evidenta a starii generale a bolnavului cu modificari de cunostinta, respiratie sau circulatie, modificari care sa faca posibila evolutia grava cu iminenta sau prezumtie de deces. Notiunea trebuie sa se refere fie la gravitatea initiala a leziunii, fie la aparitia de complicatii care pot duce la moartea victimei.

Tentativa de omorRolul si limitele EML in incadrarea penala a faptei

Rolul medicului legist in cazurile in care se pune in discutie existenta unei tentative de omor, se limiteaza in evidentierea unor anumite aspecte sau imprejurari care care in contextul modalitatii si conditiilor savarsirii faptei, pot constitiu elemente de probatiune juridica. Astfel, contributia medicului legist in calificarea tentativei de omor consta in consemnarea: Leziunii corporale lezate; Aprecierile asupra tipului de obiect vulnerant cu care s-a putut produce leziunea; Intensitatii traumatismului. Tentativa de omor poate exista si cu lispa producerii de leziuni corporale.

C8 C9

Traumatismele cranio-cerebrale( tcc)

Mecanismele de producere a traumatismelor: Cauzele care actioneaza asupra craniului si continutului sau imbraca 2 aspecte: Mecanismele directe Mecanismele indirecte.

Mecanismele directe presupun un impact direct asupra craniului.1. Mecanismul prin acceleratie este modalitatea in care un corp in miscare (agent contondent) loveste corpul surprins in stare de repaus, transmitandu-I energia sa cinetica. Leziunile maxime, atat craniene, cat si cerebrale se afla la punctul de impact. Survine cel mai frecvent in cazul de agresiuni in unele traumatisme sportive (box), mai rar in accidente de munca sau un obiect scazut de la inaltime.2. Mecanismul prin deceleratie consta in oprirea brusca a capului in miscare prin lovirea acestuia de un plan dur. In aceste fel, energia cinetica a capului in miscare este brusc transferata structurilor intra-cerebrale in momentul impactului.Se realizeaza in special prin cadere in diverse imprejurari. In acest caz leziunile sunt atat la polul de impact cu planul dur, cat si la polul opus leziuni prin contralovitura a creierului, ca efect al unei miscari de dute-vino al acestuia si lovirea de peretii ososi.3. Mecanismul prin compresie bilaterala se produce prin surprinderea capului intre planuri dure in miscare, in care cel putin unul trebuie sa fie in miscare: tampoane de vagon in unele accidente de cale ferata, intre 2 vehicule in mers.4. Penetrarea intra-craniana a unor corpi straini.

Mecanismele indirecte.Leziunile structurilor intra-craniene se produc fara sa existe un impact cranian, transferul de energie cinetica efectuandu-se dupa alte modalitati: Mecanisme indirecte cu impact extra-cranian; Mecanisme indirecte fara nici un impact.

1. Mecanisme indirecte cu impact cranian induc leziuni ale structurilor intra-craniene prin energie cinetica traumatica, mediata de alte structuri, in special de catre coloana vertebrala caderea de la inaltime si contactul cu solul in pozitia in picioare, in genunchi sau pe lischioane(fund) produce fracturi ale bazei craniului prin telescopare, u leziuni cerebrale grave, in special in trunchiul cerebral. In loviturile puternice in regiunea mentoniera pot sa apara fracturi izolate in etajele mijlocii ale bazei craniului.2. Mecanisme indirecte in absenta oricarui impact.a.mecanismul WHIPLASH consta in acceleratia sau deceleratia brusca a capului cu hiperextensia sau hiperflexia coloanei vertebrale.b.mecanismul prin soc electricc.mecanismul prin soc termicd.mecanismul prin iradierea creieruluie. mecanismul prin suflul de explozie.

Fracturile craniului

Dupa mecanismul lor de producere ele pot fi directe sau indirecte, dupa cum apar la locul de impact sau la distanta.Fracturile directe ale boltii craniene difera dupa suprafata traumatizanta a obiectului vulnerant, astfel ca atunci cand corpul ce loveste are o suprafata 4 cm2, fractura reproduce forma obiectului traumatizant (care se stanteaza). Cand suprafata corpului contondent este intre 4-16 cm2 se produce fracturi meridionale si ecuatoriale, de obicei multieschiloase care nu produc fidel suprafata traumatizanta.Cand suprafata contondenta este > 16 cm2 se produc de obicei fracturi liniare.

Diferentierea intre succesiunea loviturilor se poate face astfel: (examen) Datorita prezentei unei solutii de continuitate osoasa (linie de fractura) determinata de o prima lovire, liniile de fractura produse ulterior se opresc la nivelul celor initiale.

Leziunile traumatice meningo-cerebrale1. Comotia cerebrala - reprezinta un sindrom reactiv pur functional, caracterizat printr-o pierdere a starii de constiinta, rapid si complet remisiva.2. Contuzia cerebrala reprezinta o modificare morfo-functioanala mai severa a creierului avand substrat lezionar morfologic (obiectiv) sub forma unor hemoragii petesiale. Dupa gradul de intensitate, contuzia cerebrala se clasifica: Minora Medie Grava3. Dilacerarea cerebrala(plaga) reprezinta o plaga a creierului sub forma unor rupturi, dezorganizari ale parenchimului, situata fie la locul de impact, fie foarte adesea la polul opus, prin mecanismul de contra lovitura.4. Hematomul extradural(epidural) reprezinta o colectie de sange situata intre planul osos si duramater. Etiologia acestuia este aproape intotdeauna traumatica, fiind insotita aproape constant de fracturi craniene.5. Hematomul subdural este o colectie de sange situata intre duramater si leptomeninge. Hematomul subdural post-traumatic apare in traumatismele de mica intensitate, fiind rar insotite de leziuni osoase.6. Hematomul subarahnoidian este o colectie de sange sub straturile leptomeningelui. Apare mai ales la locul de impact, dar si prin mecanism de contralovitura.7. Hematomul intraparenchimatos este o colectie de sange in masa parenchimului cerebral. Cel post-traumatic este asociat de regula cu leziuni osoase si meningocerebrale dezvoltandu-se in focarul de confuzie.8. Sindromul de compresie cerebrala post traumatica este determinat de diversele hematoame post amintite, care in timp, odata cu cresterea lor in volum exercita un efect compresiv asupra creierului. Factorul decisiv in aceasta compresie il reprezinta comprimarea trunchiului cerebral. De obicei ele apar dupa scurgerea unui interval de timp in care atat alterarea starii de constienta, cat si deficitele neurologice pareau ca au tendinta la remisiune cea a detreminarii, denumirea acestui interval remisiv drept interval liber.

C10 C11

Normalitatea sexuala Cine doreste sa aiba baiat se recomanda sa aiba raport sexual cu 2-24 ore inainte de ovulatie. Ptr fete cu 36-48 de ore inainte de ovulatie.

Expertizele capacitatii sexuale a barbatului

Se efectueaza in cazurile de ngare a paternitatii, infractiuni privitoare la viata sexuala si divort.Cand invinuitii se apara sustinand ca nu pot coi ori sa procreeze.

La barbati exista 2 forme de incapacitate sexuala:1. Incapacitate de coabitare (copulatie): impotenta sexuala prin lipsa erectiei;2. Incapacitate de procreere: lipsa totala sau partiala a spermatozoizilor sau chiar lipsa totala a spermei.

Expertiza capacitatii sexuale la femei:

1. Capacitatea de coabitare (de a avea raporturi sexuale normale) posibilitatea femeii de a fi copulata pe cale vaginala, ceea ce presupune dezvoltarea anatomica a unui vagin normal si permeabil.2. Capacitatea de procreere capacitatea femeii de a putea fi fecundata, incepe de la 13-16 ani si pana la 40-45 de ani.3. Capacitatea de a duce o sarcina pana la termen.4. Capacitatea de a naste la termen pe cai naturale.

Violul

Probarea violului la femeia fara viata sexuala:1. Rupturile himeneale in primele 3-5 zile marginile rupturii sunt echimazate, rosu-violacee, sangereaza usor, sunt tumefiate. La 4-5 zile apare un depozit fibrinos, dupa care incepe vindecarea si are loc in 12-14 zile prin cicatrizre si epitelizare.2. Continutul vaginal gasirea de sperma si spermatozoizi in vagin atesta un raport sexual recent consumat. Sperma este evidentiabila in vagin 4-5 zile. Important este ca victima sa nu isi fi facut toaleta. La cadavru 11-12 zile.3. Leziunile de violenta prezente pe victima si eventual la presupusul agresor.4. Fire de par din regiunea vaginala de la agresor pe corpul victimei.

Probarea violului la femeia cu viata sexuala:1. Tranfer de par din regiunea vaginala de la agresor pe corpul victimei;2. Semne de violenta prezente pe victima si eventual pe presupusul agresor;3. Continutul vaginal gasirea de sperma si spermatozoizi in vagin atesta un raport sexual recent consumat. Sperma este evidentiabila in vagin 4-5 zile. Important este ca victima sa nu isi fi facut toaleta. La cadavru 11-12 zile.

Avortul

Intreruperea cursului normal al sarcinii pe toata perioada acesteia, inclusiv daca are loc in timpul declansarii travaliului sau pe parcursul acestuia. Aceasta definitie este acceptata si in sens juridic.

Clasificarea avortului:1. Avort spontan sau patologic apare in primele 3 luni de sarcina si mult mai rar dupa aceea;2. Avort provocat: -medico-cirurgical in scop terapeutic sau la cerere unde legislatia permite; -etico-juridic in caz de incest, viol; -empiric sau delictual.

Pruncuciderea

Uciderea copilului nou-nascut de catre mama imediat dupa nastere, aflata intr-o stare de tulburare, declansata de nastere se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

Elemente definitorii: Uciderea nou-nascutului sa se faca imediat dupa nastere; Suprimarea vietii nou-nascutului sa se fi datorat unei tulburari pricinuite de nastere, deci actul comisiv sau omisiv de pruncucidere sa fie motivat de o cauza medicala obiectiva. Se iau in considerare doar cauzele patologice legate direct de nastere (travaliu dificil cu soc obstetrical, hemoragie la nastere etc.) Nou-nascutul trebuie sa fie nascut viu; Nu intereseaza starea civila a mamei.

Schema:

Declansarea nasterii constituie momentul delimitativ dintre avort si pruncucidere. Ceea ce delimiteaza infanticidul de pruncucidere este momentul cand nou-nascutul a primit de la mama sau de la anturaj asistenta necesara separarii sale de mama(sectionarea cordonului ombilical) precum si asistenta protectiva(infasare, ingrijire).C12

Leziuni traumatice BMF( Buco-maxilo-faciale)

Traumatismele dento-alveolare sunt de regula consecinta lovirilor directe active, avand ca o localizare, in special, la nivelul dintilor frontali.

Leziunile intalnite: Fracturi coronare partiale; Fractura de la colet; Fracturi radiculare; Fractura de cresta alveolara; Avulsie dentara (cand iese dintele cu radacina cu tot pe fond de paradontoza sau dantura sanatoasa).

Lipsa corespondentului lezionar la nivelul partilor moi (mucoasa bucala si gingivala) ridica dubii cu privire la originea traumatica, o eventuala mobilitate anormala a dintilor putand fi urmarea paradontozei.Din punct de vedere medico-legal pierderea unor dinti nu se considera slutire atata timp cat prejudiciul creat in urma traumatismului poate fi corectat printr-o lucrare protetica fixa, fizionomica si functionala.

Caderea si precipitarea (examen)Caderea este o schimbare a pozitiei corpului, astfel incat o parte a acestuia se izbeste cu violenta de planul de sustinere. Leziunile prin cadere se situeaza pe partile proeminente ale corpului cum ar fi: varful nasului, fruntea, coate, genunchi, regiunea mentoniera, palme. Aceste leziuni sunt unipolare, situandu-se pe o singura parte a corpului.Precipitarea este o trecere a corpului de pe un plan pe un altul situat mai jos (minim 3-4 metri) sub actiunea gravitatiei. Ep mghPrincipala caracteristica a leziunilor produse prin precipitare este gravitatea,cu atat mai mare cu cat inaltimea de unde cade victima si greutatea acesteia este mai mare. Sunt dispuse pe mai multe parti ale corpului fiind deci multipolare, sunt numeroase si foarte variate.

Traumatismele de trafic rutierAspectele leziunilor la ocupantia) Conducatorul auto prezinta leziuni prin impact cu volanul, localizate deci la cutia toracica, producandu-se fracturi de sterm, fracturi vertebrale, rupturi de organe interne, cord, aorta; la membrele inferioare blocate pe pedalele de comanda predomina leziunile la nivelul genunchiului, coapsei, gambei piciorului.b) La pasagerul drepta fata prezinta de regula cele mai grave leziuni, fiind considerat locul cel mai expus. Predomina leziunile cranio-cerebrale si vertebro-medulare.c) Pasagerii din spate sunt proiectati brusc pe spatarele scaunelor din fata, leziunile fiind de regula mai putin grave. Cele mai frecvente sunt: entorsele, luxatiile, fracturile de membre.

Aspectele leziunilor la pietoniMecanismele implicate in producerea leziunilor sunt: prin lovire, bruscare, cadere, comprimare intre 2 plnuri dure, tarare etc.