cursuri institutii politice

7/30/2019 cursuri institutii politice

1/7

25/4/2013

Puterea executiva

Precizari terminologice :

In principiu, prin puterea executiva se intelege acea facilitate a statului de a pune in executare vointa exprimata

prin lege de catre Parlament ca organ reprezentativ suprem al poporului. Pe de alta parte, prin puterea executiva

sub aspect institutional se intelege sistemul de autoritati chemate sa indeplineasca functiile specifice aplicarii

legilor. De regula, prin puterea executiva adeseori se intelege guvernarea insa puterea executiva inseamna nu

numai guvernul ci si acolo unde institutia prevede institutia sefului de stat.

STRUCTURA EXECUTIVULUI

In structura executivului se regasesc urmatoarele entitati :

1. Seful de stat

2. Guvernul

3. Ministerele si celelalte organe centrale ale administratiei publice

4. Organele locale ale administratiei publice

Seful de stat in raport cu puterea executiva are pozitionari diferite de la stat la stat in functie de forma de

guvernamant astfel exista constitutii in care seful de stat este si sef al guvernului. De asemenea exista constitutii

in care se prevede ca seful de stat este desemnat in urma alegerii prin vot popular, caz in care are atributii

executive semnificative sau dimpotriva exista constitutii in cadrul carora reglementarile privind seful de stat il

plaseaza sub autoritatea puterii legislative

GUVERNUL

Este consacrat in constitutie sub diferite denumiri : Guvern, cabinet de ministrii, consiliu de ministrii, denumiri ce

depind de sistemul constitutional.

Guvvernul are 2 componente : seful guvernului si ministrii + secretarii de stat. Conform Constitutiei romaniei

guvernul este alcatuit din prim ministru, ministrii si alti membrii stabiliti prin lege organica.Seful guvernului denumit prim ministru, presedinte al consiliului de ministrii etc este si seful puterii executive

acolo unde seful de stat nu este el insusi si sef al guvernului.

Seful guvernului este cel care intocmeste si prezinta lista guvernului si formuleaza, prezinta, sustine in parlament

programul de guvernare. De regula seful guvernului conduce executivul fiind responsabil de activitatea fiecarui

minister. In sistemul legislativ romanesc, miistrii sunt subordonati primului ministru nu presedibtelui romaniei.

Ministerele precum si celelalte organe centrale ale administratiei publice sunt entitati executive cu rolul de a pune

iexecutare legile in domeniile lor de activitate.

Organele locale ale administratiei publice sunt de 2 feluri : organe locale cu rol de servicii publice deconcentrate

care se subordoneaza ierarhic ministerelor si sunt coordonate de prefect in calitatea sa de reprezentant al

guvernului in teritoriu.

La nivel local, exista autoritatile publice locale sau organe de putere (consiliul judetean, consiliul local) care au siele organe executive proprii care le sunt subordonate exclusiv.

Raporturile dintre puterea legislativa si executiva

Rolul legislativului in formarea executivului. Autoritatea puterii legislative se exercita in raport cu puterea executiva

diferit de la sistem constitutional la altul si in functie de forma de guvernamant.

Desemnarea sefului executivului atunci cand acesta este seful de stat. Regula este ca parlamentul ar trebui sa

aiba rolul esential. Aceasta este si tendinta dar acest rol depinde de forma de guvernamant sau de tipul de

republica.

In ceea ce priveste forma de guvernamant, in cazul monarhiei desemnarea sefului de stat care este

anramonarhul se face de regula pe cale naturala (ereditara) context in care parlamentul are competente foarte

limitate

In republicile prezidentiale, seful de stat este desemnat de regula prin vot popular context in care de asemeneaparlamentul are mai degraba un rol protocolar.


2/7

In republicile de tip semiprezidential lucrurile sunt mai nuantate in unele state in care functia de sef al statului si

sef al guvernului sunt indeplinite de aceeasi persoana, respectiv seful de stat, numirea ministrilor revine sefului de

stat fara interventia parlamentului.

in regimurile monarhice parlamentare si prezidentiale, desemnarea sefului guvernului este reglementata diferit dar

se pot distinge 4 modalitati :

1. Alegerea sefului guvernului de catre parlament prin vot dat cu majoritate absoluta. Seful guvernului astfel

desemnat alcatuieste lista cu membrii guvernului lista care este de asemenea votata cu majoritate absoluta.

Procedeul s-a practicat timp de aproape 50 de ani in statele din estul europei conduse de regimuri comuniste.

2. Seful guvernului este desemnat prin constitutie in persoana sefului partidului care a castigat alegerile

parlamentare seful statului neavand alta posibilitate decat sa ia act si sa ratifice vointa populara. Membrii

cabinetului sunt numiti de Parlament la propunerea sefului guvernului astfel investit. Avand in vedere majoritatea

parlamentara, seful guvernului are capacitatea de a dispune intrucat se bazeaza pe majoritatea politica. Din

aceasta perspectiva rolul parlamentului in desemnarea cabinetului este restransa.

3. Seful statului desemneaza un membru al parlamentului sa faca consultari in cazul parlamentului in vederea

desemnarii unui prim ministru. Acest lucru este determinat de faptul ca prin traditie politica istorica si a fara,itarii

politice interne este greu de obtinut o majoritatenparlamentara lejera si in acest context desemnarea primului

ministru, alcatuirea guvernului si a programului de g uvernare se realizeaza prin negocieri intre grupurile politice.

Parlamentarul desemnat sa organizeze aceste negocieri dpa ce a ajuns la un punct de vedere, consens majoritarin cadrul parlamentului in legatura cu desemnarea unui candidat pentru functia demprim ministru propune acea

candidatura sefului statului iar seful statului prin decret il desemneaza prin ministru. Primul ministru astfel

desemnat prezinta parlamentului spre aprobare o lista a guvernului si programul sau de guvernare. Observam in

aceasta procedura constitutionala ca parlamentul are o mare capacitate decizionala in desemnarea primului

ministru, a ministrilor si a programului de guvernare.

A 4-a categ Este caracteristica sistemelor constitutionale de regula monarhice in care seful statului are atributii

extinse astfel in emiratele arabe dar si in state precum monaco desemnarea sefului guvernului se face de catre

seful de stat dupa consultarea adunarii nationale a presedintelui acestei adunari a fostului presedinte al adunarii

care este de regula liderul opozitiei precum si a unui numar de personalitati eminente ale tarii. In urma acestor

consultari, desemneaza un prim ministru care nu mai este supus nici unei alte aprobari. De asemenea tot seful

statului desemneaza si ministrii in urma consultarii aceluiasi grup de personalitati ca si in cazul desemnarii

primului ministru.

In romania conform art 103 presedintel desemneaza un candidat pentru functia de prim ministru in urma

consultarii PARTIDULUI care are majoritatea absoluta in parlament ori daca nu exista aceasta majoritate a

partidelor reprezentate in parlament.

Raporturile constitutionale dintre legislativ si executiv

Ambele puteri au un rol hotarator in activitatea de guvernare.sigur ca participarea fiecareia dintre acestemputeri

este nuantata avand in vedere functiile specifice. Se afirma tot mai frecvent ca organele executive sunt cele mai

abilitate sa elaboreze politicile economice si sociale si sa le puna in aplicare pentru ca au capacitatea

institutionala de a lua decizii! De a realiza programe, de a angaja negocieri, de a sanctiona lucruri pe care nu le

poate face o adunare parlamentara. Totusi, avand in vedere ca parlamentul este organul reprezentativ sprem,

acesta are posibilitatea si oligatia de a interveni in activitatea executivului pe mai multe cai :

1. Pe cale normativa - parlamentul este cel care legifereaza iar puterea executiva trebuie sa execute legile emise

de parlament

2. Parlamentul aproba programul executivului, aprobarea reprezentand si un vot de incredere dat executivului. In

cazul in care guvernul se abate de la programul de guvernare aprobat de parlament, parlamentul prin motiune de

cenzura poate decide retragerea guvernului si pe cale de consecinta primul ministru este demis iar in urma

demiterii acestuia toti membrii guvernului sunt si ei demisi.

3. Parlamentul aproba delegarea legislativa. In anumite situatii si conditii, guvernul poate fi abilitatsa emita norme

juridice in domenii rezervate legii, dar numai daca parlamentul da o asemenea delegare, context in care stabileste

domeniile si durata delegarii.

4. Parlamentul controleaza activitatea guvernului.

Din ele expuse rezulta ca rolul dominant sau predominant in exercitarea puterii statalemrevine parlamentului ca

organ reprezentativ suprem al poporului, puterea executiva fiind cea care are rolul executional de infaptuireadeciziilor luate de parlament prin lege.


3/7

Interventia executivului in activitatea legislativa

Aceasta interventie este posibila in baza principiului separatiei, echilibrului si conlucrarii intr puterile statului. Cea

mai cunoscuta forma de interventie este initiativa legislativa a guvernului. Conform constitutiei, guvernul are

abilitarea de a face propuneri legislative sub forma proiectelor de lege, intrucat in avtivitatea de guvernare trebuie

sa elaboreze politici in domeniul social, politic, cltural, politici vare trebuie reglementate pin lege. Statistic, cam

90% dintre propunerile de legi sunt proiecte ale guvernului.

O alta modalitate o reprezinta legiferarea prin delegare acolo unde seful statului indeplineste si functia de sef al

executivului dar si cu prerogativa de a promulga legea in calitatea sa de sef al statului, acesta poate cere prin

intoarcerea la promulgare o singura data reexaminarea legii pentru conditii de oportunitate care pe fond

reprezinta o acordare a vointei executivului fata de reglementarea in domeniul respectiv.

Compatibilitatea functiei de parlamentari cu functia de membru al executivului.

Reglementarile constitutionale sunt diverse, sunt 3 solutii :

1. Incompatibilitatea absoluta - functia de parlamentar fiind incompatibila cu cea de membru al executivului. Acest

principiu se regaseste in Fran a sau in SUA. Se pleaca de la ratiunea ca puterile statului trebuie sa fie separate si

ca un demnitar nu poate in principiu sa si legifereze si sa si execute.

2. Orice ministru trebuie sa fie si parlamentar, altfel spus membrii guvernului sunt desemnati din randul membrilor

parlamentului.min unele state cu sistemul legislativ inspirat din cercul italiei, japoniei, australiei, etc, ministrii

desemnati dobandesc si statutul d parlamentar pe timpul exercitarii mandatului

3. Se regaseste in tarile in care ministrii nu sunt obligati sa fie parlamentari dar nici nu le este interzis acest lucru.

-------------------

18/4/2013

Actele parlamentului - legea ca act juridic al parlamentului.

Parlamentul este conform constitutiei organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate

legiutioare. Este autoritatea publica care exercita puterea legislativa fiind unica autoritate in domeniu. Legea insa

are mai multe acceptiuni sub aspect conceptual : in sens larg, prin LEGE se intelege orice act juridic emis de o

autoritate publica prin care se reglementeaza relatii sociale intr-un anumit domeniu. Astfel in sens larg au

semnificatia de lege nu numai actele emise de parlament ci si hotararile de guvern, ordinele ministrilor cu caracter

normativ sau ordinele emise de alte autoritati publice centrale sau locale.

In sens restrans prin LEGE intelegem actul normativ emis de catre parlamentul Romaniei. Putem defini legea ca

fiind actul juridic al parlamentului elaborat in conformitate cu constitutia potrivit unei proceduri prestabilite,

prevazuta si ea intr-o lege sau in constitutie, act ce reglementeaza relatiile sociale cele mai generale si cele mai

importante. Din aceasta definitie rezulta urmatoarele trasaturi :

- legea nu poate fi emisa decat de catre Parlament in calitatea acestuia de organ suprem al puterii de stat. In

adoptarea legii Parlamentul este suveran si nu se supune nici unei alte ingerin e. Nici macar autoritatea

Prezidentiala nu poate infrange vointa normativa de reglementare a parlamentului.

- legea se adopta printr-o procedura legala preexistenta prevazuta in constitutie si in legea privind elaborarea

actelor normative. 24/2000.

Continutul material al legii este in principiu reglementat prin constitutie si el vizeaza relatiile sociale cele mai

generale si cele mai importante. O parte din aceste relatii sociale sunt reglementate de art 73 alin 3 din

Constitutie si vizeaza domeniul de reglementare prin legea organica. In ceea ce priveste legile ordinare nu exista

un domeniu reglementat care sa vizeze ce relatii sociale sunt anume reglementate prin lege fiind un drept al

parlamentului de a-si stabili ce anume sa reglementeze.

Clasificarea legilor dupa continut :


4/7

1. Legile constitutionale care vizeaza sub aspectul continutului revizuirea constitutiei. Procedural aceste legi se

adopta prin votul a 2/3 din numarul membrilor fiecarei camere si se definitiveaza in urma aprobarii ei prin

referendum popular national.

2. Legile organice : care vizeaza domenii considerate foarte importante pentru organizarea social politica si

economica a tarii si care sunt delimitate expres in art 73 alin 3 din Constitutie. Procedural aceste legi se adopta cu

jumatate plus 1 din numarul membrilor fiecarei camere.

3. Legile ordinare : reglementeaza relatiile sociale cele mai generale si mai importante pr societate.

4. Legile speciale : sunt legi fara continut. Sunt acele legi de delegare a competentei legislative in favoarea

guvernului respectiv legile de abilitare a guvernului de a emite ordonan e pe timpul vacantei parlamentare

PROCEDURA DE ELABORARE A LEGII

Aceasta procedura inseamna o anumita etapizare. Sunt activitati anterioare adoptarii legii, activitati concomitente

adoptarii, procesul de dezbatere si votare si mai exista o perioada ulterioara adoptarii legii.

1. Initierea legii

2. Transmiterea si inregistrarea la camera3. Includerea pe ordinea de zi

4. Dezbaterea in plen

5. Votarea

Initiativa legislativa - apartine guvernului, deputatilor si senatorilor. Art 74 alin 1 initiativa legislativa este in esenta

un proiect de lege prin care se reglementeaza relatii sociale dintre cele mai generale si mai importante. Prin

aceasta initiativa se poate viza o lege noua sau modificarea unei legi deja in vigoare. Cand initiativa legislativa

vine de la guvern aceasta se numeste PROIECT DE LEGE iar cand vine de la senatori si deputati se numeste

PROPUNERE LEGISLATIVA.

Orice initiativa legislativa trebuie sa fie insotita de expunerea de motive a legii iar daca implica cheltuieli bugetare

sau diminuarea unor surse de venit extra bugetare, initiatorul trebuie sa prevada sursa de acoperire financiara.

-------------------

11/04/2013

Structura bicamerala a parlamentului se regaseste insa si in state unitare precum Romania sau Ungaria.

Structura bicamerala a parlamentului inclusiv in unele state unitare este o consecinta a unei dezvoltari istorice a

puterii de stat. Astfel aceasta structura este o faza tranzitorieintre regimurile vechi aristocratice si regimurile

democratice moderne. Camera superioara era alcatuita din reprezentanti ai paturilor sociale favorizate sau din

reprezentanti ai unor institutii cu influenta in viata politico sociala a tarii pe cand camera "joasa" era alcatuita din

reprezentanti alesi prin vot cvasiuniversal.

Parlamentul bicameral in statele unitare a avut rolul de a echilibra politic paturile sociale existente la unmomentdat. Bicameralismul a avut un rol in dezvoltarea exercitiului democratic.

Rolul bicameralismului este acela de a se asigura o temperare a exceselor clasei politice majoritare intr-una din

camere.

Inlatura despotismul parlamentar

Asigura o mai buna chinzuinta in alcatuirea legii. Exista posibilitatea remedierii unor minusuri scapate de prima

camera votanta la camera decizionala.

Viciile bicameralismului.

1. Incetineala legislativa cu posibilitatea astfel creata ca puterea executiva sa intervina

2. Se poate crea conflict constitutional intre cele 2 camere intrucat la un momentdat nu se poate stabili cu

certitudine caracterul legii si prin urmare procedura constitutionala parlamentara

Este parlament bicameral statuat ca atare prin cultura


5/7

Organizarea interna a parlamentului

Exista organizare strict politica si organizare politico-administrativa. Organizarea politica se refera la structurile

interne constituite pe criteriul apartenentei la un anumit partid. Forma de organizare a parlamentului in structuri

politice o reprezinta grupurile politice parlamentare. Acestea sunt alcatuite, constituite, din deputati respectiv

senatori in functie de apartenenta lor la un anumit partid. Constituirea grupurilor politice parlamentare nu este

obligatorie, este o facilitate, o optiune.

In practica, din 1991, in toate legislaturile au existat grupuri parlamentare. Scopul constituirii lor vizeaza coerenta

si unitatea de actiune politica conforma cu optiunea politica a partidului in domeniile care sunt supuse deliberarii.

Conform regulamentului fiecarei camere care reglementeaza organizarea acestor grupuri politice pentru a se

putea constitui un nun politic parlamentar este nevoie de minimum 10 membrii deputati sau senatori.

Beneficiul organizarii politice in grupuri politice il reprezinta faptul ca actioneaza coordonat si unitar in adoptarea

deciziilor puse in fata parlamentului si prin aceasta contribuie la luatea deciziilor de interes national conform

mandatului primit de la ceta eni.

Dpdv politico asministrativ participa la organizarea interna politico administrativa a parlamentului unde are puterea

de decizie in functie de marimea grupului, astfel grupulmpolitic parlamentar poate contribui la :

Propun candidatii pentru alegerea presedintelui camerei, a vicepresedintilor pentru functia de presedinte al

camerei, de vicepresedinte, secretar, etc

Prin liderii de grup isi dau acordul in desemnarea membrilor comisiilor de specialitate. De asemenea prin lideri pot

cere modificarea ordinii de zi, verificarea existentei cvorumului de sedinta, pot cere incheierea dezbaterii unei

probleme de pe ordinea de zi etc.

Majoritate politica parlamentara si opozitia parlamentara.

Prin majoritate politica parlamentara intelegem partidul sau alianta politica ce intruneste majoritatea politica a

parlamentarilor rezultata in urma scrutinului. Aceasta majoritate politica parlamentara are dreptul constitutional sa

desemneze pe primul ministru si sa contribuie la sustinerea programului de guvernare prezentat de primul

ministru in numele guvernului. Majoritatea politica parlamentara este cea care asigura posibilitatea adoptarii prin

vot a actelor normative si pe cale de consecinta poarta raspunderea politica pentru intreaga activitate legislativa

precum si pentru activitatea de guvernare pe care o sustine.

In plan organizatoric parlamentar are rolul decisiv in constituirea structurilor politico-administrative precum si a

organelor de conducere a camerelor si a structurilor din cadrul acestora.

OPOZITIA POLITICA PARLAMENTARA

- Reprezinta o parte a membrilor parlamentului alesi prin scrutin electoral sub sigla partidelor politice, partide care

insa nu au intrunit majoritatea optiunilor electoratului. Desi nu are rolul determinant in luarea deciziilor politice

totusi opozitia parlamentara poate avea un rol important in temperarea "dictaturii majoritatii" respectiv a exceselor

de putere la care ar putea fi predispusa majoritatea parlamentara. Ca structura parlamentara, opozitia ocupa

uneori un loc oficial in cadrul institutiilor politice. In unele state seful opozitiei avand o veritabila functie politica

fiind consultat inclusiv la elaborarea programului de guvernare.

Majoritatea parlamentara poate fi constituita din membrii unui singur partid sau al unei singure aliante

Conform constitutiei Romaniei, in fiecare camera este constituit un birou permanent al camerei. Aceste birouri

permanente sunt reglementate de const. Biroul permanent al camerei este alcatuit din presedintele camerei, 4vicepresedinti, 4 secretari si 4 chestori.

Presedintii camerelor se aleg pemintreaga perioada ampegislaturii, pe 4 ani, pe cand ceilalti membrii, respectiv

vicepresedintii, chestorii si secretarii se aleg la inceputul fiecarei sesiuni pe durata sesiunii respective.

Comisiile parlamentare

Sunt structuri interne de lucru cu rol deosebit in pregatirea lucrarilor precum si in exercitarea nfunctiilor

parlamentului.

Clasificarea comisiilor :

Dupa durata lor sunt comisii parlamentare permanente si comisii parlamentare temporare sau ad-hoc

dupa criteriul competentei


6/7

Sunt comisii comune pentru ambele camere si comisii proprii specifice fiecarei camere

Dupa criteriul competentei

Conisii de mediere, comisii de ancheta, comisii speciale care sunt si cu caracter temporar.

Comisiile permanente sunt specializate pe domenii de interes decizional in planul activitatii politice, sociale,

economice in care trebuie sa delibereze parlamentul. Rolul acestor comisii permanente este acela de a analiza

sub toate aspectele un anumit domeniu de activitate si de a propune plenului adoptarea unei decizii.

-------------------

4/04/2013

Parlamentul reprezinta o institutie publica si juridica formata din una sau doua corpuri (adunari sau camere),

fiecare alcatuita dintr-un numar de reprezentanti ai poporului, reprezentanti mandatati sa exercite in numele

electoratului puterea politica. Conform Constitutiei Romaniei, parlamentul este organul reprezentativ suprem al

poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.

Din perspectiva ca este organul reprezentativ suprem si cea mai inalta autoritate statala, parlamentul exercitaanumite atributii. In primul rand, exercita atributii de conducere deliberative pentru ca reprezinta vointa poporului

si este abilitat sa exercite cele mai importante drepturi ale acestuia.

Care se exercita prin indeplinirea functiei legislative si deliberative

Parlamentul are aceasta functie deliberativa in sensul ca delibereaza in legatura cu numirile unor inalti functionari

publici. Parlamentul numeste presedintele curtii de conturi, avocatul poporului, primul ministru. In unele constitutii

parlamentul este cel care numeste presedintele (italia)

Parlamentul are atributii constituante, indeplineste atributii jurisdictionale.

Primul ministru poate fi demis de catre Parlament prin aprobarea motiunii de cenzura si odata cu demiterea

primului ministru, sunt demisi toti ministrii.

CLASIFICAREA FUNCTIILOR

1. Legislativa

parlamentul adopta 3 tipuri de legi : legi constitutionale, de revizuire a constitutiei, legi organice care vizeaza

domeniile cele mai importante ale activitatii statale, pentru a fi adoptate trenuiesc sa fie votate de majoritatea

absoluta

2. Stabilirea directiilor principale ale activitatii statale

Este consecinta Faptului ca parlamentul primeste de la popor imputernicirea de conducere statala.

Drept consecinta, parlamentul decide aprobarea sau nu a bugetului propus de executiv aproba sau nu programul

de guvernare al tarii. Poate declara sau nu mobilizarea generala sau partiala. Stabileste organizarea si

functionarea organelor de stat si in general legifereaza in toate domeniile rezervate conform articolului 73 alin. 3

3. Alege, formeaza sau avizeaza formarea, numeste sau revoca demnitari in conducerea unor autoritati statale.

Aceasta functie este expresia preeminentei parlamentului fata de celelalte puteri publice sau autoritati statale.

Parlamentul desemneaza avocatul poporului, fiecare camera numeste pentru un mandat irevocabil de 9 ani cate

3 judecatori la curtea constitutionala, numeste guvernatorul bancii centrale si viceguvernatorul, numeste

presedintele curtii de conturi.

4. Exercita controlul parlamentar cu privire la legalitatea indeplinirii atributiilor de catre toate celelalte autoritati

incepand cu presedintele romaniei.

FORME SI MIJLOACE DE EXERCITAREA CONTROLULUI PARLAMENTAR

Controlul exercitat prin dari de seama, mesaje, rapoarte.

Astfel de exemplu, parlamentul asculta anual mesajul presedintelui cu privire la principalele probleme ale natiunii,asculta si aproba programul guvernului, asculta anual raportul curtii de conturi, raportul avocatului poporului, dar


7/7

poate oricand sa solicite rapoarte in legatura cu diverse probleme punctuale.

Controlul exercitat prin comisii parlamentare care pot fi de 2 feluri : comisiile permanente si comisiile de ancheta

sau speciale constituite ad-hoc.

Controlul executat prin interpelari.

Sunt reglementate in const. Art. 112 guvernul si membrii sai au obligatia sa raspunda la intrebarile sau

interpelarile formulate de deputati sau senatori.

Solicitarea si obtinerea deminformatii de la orice autoritate publica este prevazut art 111 alin 1

Control exercitat prin rezolvarea petitiilor cetatenilor.

Fcontrolul executat prin avocatul poporului - este o institutie a carei reglementare constitutionala este prevazuta in

articolul 58 - 60 in principiu controleaza activitatea administratiei publice, actele acesteia si activitatea

functionarilor publici in raporturile lor profesionale cu cetatenii, control prin care se urmareste respectarea

drepturilor si libertatilor cetatenilor

Conduce politica externa prin aceea ca ratifica sau pronunta tratatele internationale declara starea de razboi,

poate decide suspendarea sau incetarea ostilitatilor samd

Organizarea interna si functionala proprie validarea sau anularea alegerii unor parlamentari.

Adoptarea regulamentului de organizare si functionare a parlamentului

Isi stabileste bugetul propriu.

cursuri institutii politice

Documents