Logodna.

Logodna este promisiunea reciproca de a incheia casatoria intre un barbat si o femeie.

Art. De la 266 - 270 c.civ.

Conditiile incheierii logodnei.

Trebuie indeplinite toate conditiile de fond necesare incheierii casatoriei, mai putin avizul medical si

autorizatia instantei de tutela in cazul minorilor.

In privinta conditiilor de forma, incheierea logodnei nu presupune nici o formalitate juridica.

Incheierea casatoriei nu este conditionata de incheierea logodnei.

Art 266 alin 3.

Ruperea logodnei.

Poate fi realizata de catre oricare dintre logodnici, iar orice clauza penala este considerata ca fiind lovita

de nulitatea absoluta.

In cazul ruperii abuzive a logodnei se produc 2 efecte:

a) restituirea darurilor, cu exceptia darurilor obisnuite. Partea care in mod culpabil l-a

determinat pe celalalt sa rupa logodna, poate fi obligata la despagubiri. Restituirea daruroilor

se face in natura sau, daca acest lucru nu este posibil, se face prin echivalent banesc.Daca

unul dintre logodnici moare, nu mai exista obligatia restituirii darurilor. Instantele franceze au

apreciat ca darurile obisnuite se apreciaza in functie de posibilitatile materiale a celui ce a

oferit acel dar.

b) Obligarea logodnicului din ca carui culpa s-a desfacut logodna sa plateasca despagubiri

pentru prejudiciul material si moral cauzat de purtarea sa abuziva. Este vorba despre o actiune

in daune civile de drept comun. Termenul de prescriptie al actiunii in daune in despagubiri

civile este de 1 an de la data ruperii logodnei. 269 alin 1 C.Civ. Ruperea logodnei nu

presupune efectuarea niciunei formalitati juridice.

Casatoria

1. Definitia casatoriei

2. Caracterele juridice ale casatoriei

3. Conditii de fond la incheierea casatoriei

1. Casatoria este uniunea liber consimtita dintre un barbat si o femeie, cu scopul intemeierii unei familii,

care se incheie pe viata si este reglementata de normele imperative ale dreptului familiei.

2. Trasaturi juridice:

- diferenta de sex intre viitori soti

S-a pastrat art 259 alin 2 din codul civil si art 258 alin 4

- caracterul monogam al casatoriei- daca nu este respectat este dublu sanctionat atat civil, sanctiunea

civila si sanctiunea penala- art 303 cod penal

- liberul consimtamant al viitoriilor soti

- scopul adica intemeierea unei familii; nerespectarea acestuia determina nulitatea absoluta a casatoriei

pentru fictivitate

- caracterul laic al casatoriei adica faptul ca aceasta se incheie in fata ofiterului de stare civila

- caraterul solemn adica trebuie indeplinite ad validitatem anumite conditii de forma si o anumita

procedura

- casatoria se incheie pe viata este o alta trasatura deci nu apare vreun termen sau conditie; aceasta

trasatura nu exclude posibilitatea ca sotii sa ceara desfacerea casatoriei

3. Conditiile de fond la incheierea casatoriei

Sunt 4 conditii de fond care trebuie intrunite cumulativ

a) diferenta de sex intre viitori soti

b) varsta matrimoniala minima

c) liberul consimtamant la incheierea casatoriei

d) comunicarea reciproca a starii de sanantate

a) Diferenta de sex

Se probeaza sexul cu certificatul de nastere al fiecaruia dintre viitori soti; hermafroditii nu pot incheia

casatoria.

Problema transexualilor operati in Romania: acestia au dreptul de a se casatori cu o persoana de sex

opus, in conformitate cu jurisprudenta CEDO (Curtea Europeana a Drepturilor Omului).

b) Varsta matrimoniala minima care este de 18 ani pentru amandoi viitori soti; pentru motive intemeiate

(starea de gravitate) se admite acordarea unei dispense de varsta pentru oricare dintre viitori soti, de maxim 2

ani.

Rezulta ca varsta matrimoniala minima nu poate fi mai mica de 16 ani.

Nu exista in legislatie o varsta matrimoniala maxima deci o persoana se poate casatori si la o varsta

foarte inaintata.

c) Liberul consimtamant la incheierea casatoriei

1. Particularitatile casatoriei minorului

Minorul care se casatoreste are nevoie de :

- un aviz medical special care sa ateste ca are vasta nubila (varsta de a procrea)

- consimtamantul parintilor firesti sau al tutorelui

Nu se cere consimtamantul parintilor daca sunt morti, disparuti sau in inposibilitatea de a isi manifesta

vointa

- autorizatia instantei de tutela

Dispensa de varsta se acorda numai pentru motive intemeiate.

Sanctiunea pentru lipsa consimtamantului este nulitatea relativa a casatoriei.

2. Consimtamantul viitoriilor soti

Consimtamantul viitoriilor soti trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- consimtamantul trebuie sa fie exprimat cu discernamant

- consimtamantul trebuie sa fie exprimat simultan

- consimtamantul trebuie sa fie exprimat personal

- consimtamantul trebuie sa fie neviciat

- consimtamantul trebuie sa fie actual- oricare dintre parti se poate razgandi in privinta incheierii

casatoriei pana in momentul realizarii acordului de vointa; nici chiar logodnicii nu sunt obligati sa se

casatoreasca; casatoria nu trebuie neaparat precedata de logodna.

- Consimtamantul trebuie sa fie exprimat cu discernamant

Lipsa dicernamantului la incheierea casatoriei poate fi determinata de starea de betie, consumul de

stupefiante.

Sanctiunea este nulitatea relativa pentru lipsa discernamantului.

- Consimtamantul trebuie sa fie exprimat simultan- acordul de vointa al sotilor in sensul incheierii

casatoriei se realizeaza simultan; de acea este necesara prezenta personala a sotilor.

- Consimtamantul se exprima personal- nu se admite consimtamantul la casatorie prin corespondenta sau

procura.

- Consimtamantul trebuie sa fie neviciat

a) eroarea. Aceasta se refera la eroarea a identitatii fizice a viitorului sot; nu se retie eroarea asupra starii

materiale sau asupra calitatilor sotului respectiv; In literatura se da exemplu fratilor gemeni

b) dolul.(viclenia, inselaciunea) Unul dintre soti a fost indus in eroare de celalalt sot, cu scopul de a il

determina pe acesta sa incheie casatoria. Dolul trebuie sa fi fost determinant la incheierea casatoriei,

pentru ca numai astfel constituie motiv de anulare. Distingem:

- dolul prin actiune (falsificarea actelor care atesta starea de sanatate)

- dolul prin inatiune sau prin omisiune (dolul prin reticenta) – inseamna ca unul dintre soti nu i-a

comunicat celuilalt o informatie pe care acesta daca o avea, nu incheia casatoria. (ex: sotia nu i-a

comunicat sotului starea de graviditate; unul dintre ei i-a ascuns starea de sterilitate)

c) violenta. Presupune constrangerea fizica sau psihica a viitorului sot pentru a-l determina sa incheie

casatoria (in practica nu se retine tema reverentioasa).

Sanctiunea unui viciu de consimtamant este nulitatea relativa.

Comunicarea reciproca a starii de sanatate

Viitorii soti au obligatia de a se informa reciproc in privinta starii de sanatate. Neindeplinirea acestei

obligatii determina sanctiunea nulitatii relative pentru dol prin reticenta.

Impedipentele la casatorie (piedici legale la incheierea casatoriei)

1) existenta unei casatorii nedesfacute

2) rudenia

3) adoptia

4) tutela

5) alienatia si debilitatea mintala

1) existenta unei casatorii nedesfacute. Existenta acestui impediment determina o dubla sanctiune civila, si

anume, nulitatea absoluta a celei de-a doua casatorii si penala potrivit 303 Cod Penal (este interzisa

casatoria de catre persoana care este deja casatorita) – bigamia.

a) in cazul incetarii de drept a casatoriei, prin moartea unuia dintre soti constatata fizic, sotul supravietuitor

se poate recasatori oricand. In cazul disparitiei unuia dintre soti, pana la momentul ramanerii definitive a

hotararii judecatoresti declarative de moarte se prezuma ca disparutul este in viata si, deci, celalalt sot nu

se poate recasatori. Casatoria inceteaza de drept la data prezumata de instanta ca fiind aceea a mortii

sotului disparut, din cazua efectului retroactiv al hotararii declarative de moarte.

b) Daca unul dintre soti a fost declarat decedat prin hotarare judecatoreasca, iar sotul supravieturiotr s-a

recasatorit, in cazul reaparitiei sotului disparut, cea de-a doua casatorie ramane valabil incheiata, iar

prima a incetat la data incheierii celei de-a doua casatorie, cu condtitia ca sotul supravietuitor care s-a

recasatorit sa fi fost de buna credinta. In caz contrar, a doua casatorie este lovita de nulitatea absoluta si

prima casatorie nu a incetat.

c) Inpedimentul reiesind din calitatea de rude.

- Este interzisa casatoria intre rude de linie directa, indiferent de grad.

- este interzisa casatoria intre rudele colaterale pana la gradul al 4 lea, inclusiv. Conform 273 c.civ,

casatoria intre rude apropiate este interzisa.

Gradul de rudenie se calculeaza astfel:

- in cazul rudelor in linie directa, se numara nasterile succesive dintre cele doua rude.

- In cazul rudelor pe linie colaterala, se numara nasterile pornind de la una dintre rude si pana la

ascendentul comun, pe linie urcatoare, si de la acesta la cealalt ruda colaterala, pe linie coboratoare.

Sanctiunea in cazul casatoriei intre rude apropiate:

- este vorba despre nulitatea absoluta a casatoriei

- sanctiunea penala pentru infractiunea de incest, in cazul rudelor in linie directa si a fratilor (203 c.pen.)

In cazul in care sotii au fost de buna credinta, nestiind ca sunt rude in gradul oprit de lege, casatoria este

lovita de nulitate absoluta, dar sotii nu raspund penal pentru incest.

Sotii respectivi au beneficiul putativitatii casatoriei si, deci, au pozitia juridica a unor soti dintr-o

casatorie valabil incheiata si care se desface prin divort.

Exceptie, pentru motive intemeiate (cum ar fi starea de grafivitare) se admite acordarea unei dispense de

rudenie colateralilor de gradul 4.

Impedimentul rezultand din adoptie

Adoptia este o instituie juridica prin care copilul adoptat devine ruda civila cu parintii adoptatori si cu

rudele acestora, rezulta ca, adoptatul nu se va putea casatorii cu rudele sale civile pana la colateral de gradul al 4-

lea, dar nici cu rudele sale firesti pana la gradul al 4lea inclusiv.

Impedimentul rezultand din adoptie

Adoptia creaza o legatura de rudenie civila intre copilul adoptat, parintii adoptatori si rudele acestuia

Deci adoptatul nu se va putea casatori cu rudele sale civile pana la gradul 4 inclusiv, dar nici cu rudele

sale firesti pana la colateral de gradul 4 inclusiv

De aceea, vechiul certificat de nastere al adoptatului se pastreaza, facandu-se mentiune pe el despre

hotararea de adoptie si se anexeaza registrului de stare civila care a consemnat nasterea copilului adoptat

Sanctiunea este nulitatea absoluta

Tutela

Deoarece aceasta este o institutie juridica ce creeaza efecte juridice asemanatoare celor existente intre

parinti si copii, se interzice casatoria intre tutore si minorul ocrotit

Acesta este un important impediment temporar si pentru motivul ca tutorele poate renunta la tutela

Alienatii si debilii mintali

Este interzisa casatoria in cazul alienatilor si debililor mintali din motive biologice si morale

Interdictia exista si in situatia in care alienatul mintal ar avea discernamant in momentul incheierii

casatoriei

Sanctiunea este nulitatea absoluta a casatoriei

Nu prezinta importanta daca sunt sau nu pusi sub interdictie judecatoreasca

Efectele casatoriei

Sunt 2 mari categorii de efecte:

1. Efecte personale nepatrimoniale

2. Efecte patrimoniale

1. Efectele personale nepatrimoniale

Aceste efecte sunt:

- indatorirea de sprijin moral reciproc

- indatorirea de fidelitate

- indatorirea sotilor de a locui impreuna

- luarea in comun a deciziilor si independenta sotilor

- numele sotilor cu problema schimbarii numelui pe cale administrativa

- Indatorirea de sprijin moral reciproc

Sotii sunt datori sa se sprijine in familie, cariera, profesie, in privinta cresterii copiilor (art. 309 alin 1

Cod Civil)

Nerespectarea acestei indatoriri constituie motiv de divort

- Indatorirea de fidelitate

Este prevazuta de art. 309 alin 1 Cod Civil

Indatorirea de fidelitatea constituie temeiul juridic al prezumtiei de paternitate, conform caruia sotul

mamei este tatal copilului (art. 414 Cod Civil)

Nerespectarea acestei obligatii constituie motiv de divort

- Obligatia sotilor de a locui impreuna (art. 309 alin 2 Cod Civil)

Pentru motive intemeiate se admite ca sotii sa aiba locuinte separate

- Luarea in comun a deciziilor si independenta sotilor

Sotii sunt datori sa hotarasca in comun in tot cea ce priveste casatoria (art. 308 Cod Civil)

Niciunul dintre soti nu ii poate cenzura celuilalt sot corespondenta, relatiile sociale si alegerea profesiei

(art. 310 Cod Civil)

Independenta sotilor este o expresie practica a egalitatii dintre soti

- Numele sotilor

Viitorii soti pot opta pentru una din urmatoarele variante:

a) pot sa aleaga ca nume comun numele unuia dintre ei

b) pot sa aleaga ca nume comun numele lor reunite

c) unul dintre soti poate purta numele lor reunite, iar celalalt isi pastreaza doar numele sau

d) fiecare dintre soti isi va pastra numele pe care il purta inainte de casatorie

Schimbarea pe cale administrativa a numelui

In cazul in care sotii si-au ales un nume comun, ei sunt obligati sa il poarte in timpul casatoriei, iar

schimbarea numelui pe cale administrativa se poate realiza numai prin acordul lor de vointa

2. Efectele patrimoniale ale casatoriei

Regimul matrimonial

- Notiune

- Forme ale regimului matrimonial

- Data la care incepe regimul matrimonial

- Incetarea regimului matrimonial

- Lichidarea regimului matrimonial

- Modificarea regimului matrimonial

- Notiunea de regim matrimonial

Aceasta expresie desemneaza un ansamblu de norme juridice care reglementeaza efectele patrimoniale

ale casatoriei si, in special, regimul bunurilor si datoriilor sotilor

- Formele regimului matrimonial

Sunt 3 forme:

a) regimul matrimonial al comunitatii legale- izvorul lui este legea

b) regimul comunitatii conventionale- izvorul lui este conventia

c) regimul matrimonial al separatiei de bunuri- izvorul lui este conventia matrimoniala

- Data la care incepe regimul matrimonial

Data la care incepe regimul matrimonial este in momentul incheierii casatoriei

In cazul tertilor, daca regimul matrimonial izvoraste dintr-o conventie matrimoniala, el isi produce

efectele de la data publicarii conventiei in Registrul National Notarial al Convetiilor Matrimoniale (RNNCM)

Daca acea conventie nu a fost publicata in RNNCM, regimul matrimonial isi produce efectele de la data

la care tertii au aflat pe o alta cale despre existenta conventiei matrimoniale

In cazul tertilor de buna credinta, daca nu s-a efectuat publicitatea ceruta de lege opereaza prezumtia ca

regimul matrimonial este cel al comunitatii legale sau comunitatii in devalmasie

- Incetarea regimului matrimonial

Are loc la incetarea casatoriei si respectiv la desfacerea casatoriei

- Lichidarea regimului matrimonial

Lichidarea urmeaza dupa incetarea regimului matrimonial si se face prin 2 cai:

a) prin inscris notarial

b) prin hotarare judecatoreasca

- Modificarea regimului matrimonial

In cazul in care sotii au incheiat conventia matrimoniala inainte de casatorie (contract prenuptial) aceasta

isi va produce efectele de la data incheierii casatoriei

In cazul in care sotii se rasgandesc in privinta regimului matrimonial ales, ei il pot schimba cu 2 conditii:

- sa fi trecut cel putin 2 ani de la data incheierii casatoriei

- sa nu afecteze interesele tertilor

. locuinta familiei-art 321 cod civil

-Notiune

Locuinta familiei este locuinta comuna a sotilor sau daca acestia sunt separati locuinta sotului la care se

afla copii; caracterul de locuinta a familiei se noteaza in cartea funciara, chiar si de catre sotul

neproprietar

-Regimul actelor juridice cu privire la locuinta familiei-art 322

1. niciunu dintre soti nu poate dispune singur de locuinta familiei, nici in ipoteaza in care acesta ar fi bun

propriu al unuia dintre soti.

2. in cazu bunurilor care mobileaza sau decoreaza locuinta familiei, dreptul de folosinta si dispozitie

asupra acestor bunuri poate fi exercitat numai cu consimtamantul scris al ambilor soti (deci si al sotului

neproprietar)

Rezulta ca aceste bunuri urmeaza regimul juridic al locuintei familiei pentru ca sunt accesorii

Daca unul dintre soti refuza in moe nejustificat sa isi dea consimtamantul cu privire la actul juridic ce

are ca obiect un bun apartinand locuintei familiei, atunci sotul interesat poate sesiza instanta de tutela

pentru autorizarea actului

Clauza de preciput

Este acea cauza prin care se stipuleaza ca sotul supravietuitor preia fara plata unul sau mai multe din

bunurile comune inainte de partajul succesoral

Clauza se poate stipula reciproc sau numai in beneficiul unuia dintre soti

Clauza de preciput nu afecteaza interesele mostenitorilor rezervatari, care pot cere reductiunea

liberalitatii excesive

De asemenea clauza de preciput nu afecteaza interesele creditorilor chirografari care pot urmari bunul ce

constituie obiectul preciputului

Natura juridica

Este vorba de o liberitate pentru cauza de moarte

f) clauza de preciput (art. 333 Cod civil).f.1) Definiţie: acea clauză a convenţiei matrimoniale princare stipulează că soţul supravieţuitor preia fără plată, unulsau mai multe bunuri dintre cele comune în devălmăsie sau pe

cote părţi, înainte de partajul mostenirii. Clauza de preciputpoate fi stipulată numai în favoarea unuia dintre soţi sau înbeneficiul ambilor soţi.f.2) Natura juridică: clauza de preciput este o liberalitatepentru cauză de moarte. Ea nu este supusă raportului

donaţiilor, ci numai reducţiunii liberalităţilor excesive,

Clauza nu afectează drepturile creditorilor comuni aisoţilor, care pot urmări bunul sau bunurile ce constituieobiectul acesteia.De exemplu, prin convenţie matrimonială cu clauză depreciput, soţii îsi stipulează reciproc posibilitatea ca ladecesul unuia dintre ei, celălalt să devină proprietarulexclusiv al locuinţei bun comun, înainte de partajul mostenirii(am arătat anterior, că o astfel de clauză, desi nu este supusăraportului donaţiilor, este supusă reducţiunii, în condiţiile în

care există mostenitori rezervatari).

Regimul comunitatii legale

Notiune

Este acel regim matrimonial care are ca izvor juridic legea si presupune vointa sotilor de a crea o

proprietate comuna in devalmasie

Notiunea proprietatii comune in devalmasie

Desemneaza acea forma de proprietate comuna in care in care sotii nu au determinata cota parte ideala

din masa de bunuri comune.

Aceasta cota parte ideala va fi determinata abia la partaj, la lichidarea regimului comunitatii. legale in

functie de contributia fiecaruia la dobandirea acestora

Regimul comunitatii legale inseamna ca bunurile dobandite de catre oricare dintre soti sunt de la data

dobandirii lor bunuri comune in devalmasie- art 339 cod civil

Sunt bunuri comune cele dobandite in timpul comunitatii legale chiar daca titular este numai unul dintre

soti.

Intabularea dreptului de proprietate mobiliara numai pe numele unuia dintre soti nu ii schimba natura

juridica a bunului

Veniturile din munca dupa cum ar fi salarii, pensii, drepturi de proprietate intelectuala sunt bunuri

comune; in privinta dreptului de autor indiferent de data dobandirii dreptului de creanta, sumele de bani scadente

in timpul comunitatii legale sunt bunuri comune

Bunurile proprii ale sotilor in regimul comunitatii legale

Bunurile sunt enuntate in cadrul art. 340 Cod Civil si sunt urmatoarele:

a) sunt bunuri proprii bunurile dobandite cu titlu de mostenire legala, donatie sau legat, in afara de cazul

in care dispunatorul a dorit sa fie comune

b) bunurile de uz personal

c) bunurile de uz profesional, cu exceptia fondului de comet

d) drepturile patrimoniale de autor

e) indemnizatia de asigurare si despagubirile datorate pentru prejudiciul creat unuia dintre soti

f) bunurile, sumele de bani si alte valori patrimoniale care inlocuiesc un bun propriu

g) fructele bunurilor proprii

h) sunt bunuri proprii premiile si recompensele, manuscrisele, schitele, proiectele de inventie si inovatie

Bunurile cumparate inaintea comunitatii legale de bunuri sunt bunuri proprii ale fiecaruia dintre soti.

In cazul vanzarii cu plata pretului in rate, care a intervenit inaintea comunitatii legale, de regula

transferul proprietatii are loc la data incheierii contractului.

Deci, chiar daca unele dintre rate au fost platite in timpul comunitatii legale, bunul este bun propriu al

sotului care are calitatea de cumparator.

In cazul unui contract de antrepriza de constructii, daca acesta se semneaza inaintea comunitatii legale,

dar constructia se preda in timpul comunitatii legale, acesta este bun comun, deoarece transferul proprietatii a

operat la data individualizarii bunului prin predare-primire.

a) Bunurile dobandite cu titlu de mostenire legala, donatie sau legat

In privinta bunurilor dobandite ca efect al mostenirii legale, acestea sunt intotdeauna bunuri proprii ale

sotului care are calitatea de mostenitor.

Bunurile dobandite cu titluri de donatie sunt bunuri proprii ale sotului donatar

in afara de cazul in care donatorul a dorit sa ii gratifice pe amandoi sotii.

In cazul donatiilor cu sarcina, daca cheltuielile pe care le presupune aceasta sarcina (exemplu:

intretinerea donatorului), sunt suportate de ambii soti din veniturile comune, sotul care nu beneficiaza de donatie

are doar un drept un creanta.

Natura juridica a darurilor de nunta

Avand in vedere momentul in care sunt oferite cu ocazia celebrarii casatoriei se presupune intentia

donatorilor de a ii gratifica pe ambii soti in vedere constituirii patrimoniului lor comun.

Daca darurile sunt oferite de catre parintii sotilor si au o valoare mare, raportata la nivelul lor de trai

atunci se presupune intentia tacita a acestora de a il gratifica doar pe copilul lor.

Aceasta prezumtie are un caracter relativ, daca celalalt sot dovedeste cu orice mijloc de proba ca parintii

au intentionat sa ii gratifice pe amandoi sotii.

Prezumtia de donatie (art. 1091 alin. 4 Cod Civil)

Instrainarea cu titlu oneros catre un descendent, un ascendent privilegiat sau catre celalalt sot, afectata de

uzufruct, uz, abitatie, pensie de intretinere sau renta viagera se presupune a fi donatie, pana la proba contrara.

Deci, bunul cumparat se presupune ca este donat de catre vanzator sotului care are calitatea de ruda cu

vanzatorul.

Bunurile obtinute printr-un legat sunt bunuri proprii ale sotului legatar in afara de cazul in care testatarul

a dorit sa fie comune.

In cazul legatului cu sarcina, chiar daca cheltuielile sarcinii sunt suportate din veniturile comune, aceasta

nu schimba natura juridica a bunului, iar celalalt sot, are doar un drept de creanta.

b) Bunurile de uz personal

Acestea sunt bunuri proprii ale fiecarui sot.

Din cauza destinatiilor sunt bunuri de afectatiune (exemplu: imbracaminte, incaltaminte, obiecte de

ingrijire personala) chiar daca sunt cumparate din veniturile comune.

Exceptia o constituie obiectele de lux, considerate astfel in functie de nivelul de trai al sotilor.

c) Bunurile destinate exercitarii profesiei sau de uz profesional

Acestea sunt bunuri proprii din cauza destinatiei lor.

Exceptia o constituie obiectele de lux care sunt bunuri comune.

d) Drepturile patrimoniale de autor

Sunt considerate bunuri proprii ale sotului care este autor al operei, indiferent de data cand a fost creata

opera.

Emolumentul (castig banesc) dreptului de autor, daca se obtine in timpul comunitatii legale este bun

comun.

e) Bunuri din recompense, manuscrise, schite si proiectele de inventie si inovatie

Premiile si recompensele

Acestea au invedere calitatile personale ale sotului respectiv, echivaland mai degraba cu o donatie.

Exemplu: un sot castiga un oscar, acesta reprezinta bun propriu.

Primele salariale nu intra in aceasta categorie.

In privinta manuscriselor, schitelor, proiectelor, textul articolului 340 litera. e se refera la dreptul de

proprietate asupra operei care nu a fost valorificata inca si deci opera respectiva navanduta este bun propriu al

autorului ei.

e) Indemnizatia de asigurare precum si despagubirile pentru prejudiciile datorate unuia dintre soti

Indemnizatia de asigurare de persoane

Este vorba de un contract de asigurare pentru persoane astfel incat, daca se produce evenimentul

asigurat, indemnizatia este bun propriu al sotului asigurat, chiar daca primele de asigurare au fost platite din

veniturile comune.

Despagubirile pentru prejudiciile cauzate unuia dintre soti, de catre un tert

Acestea reprezinta bun propriu, deoarece este vorba despre suferintele, prejudiciile morale cauzate

sotului respectiv printr-o fapta ilicita a unui tert.

Fructele bunurilor proprii sunt bunuri proprii, deoarece proprietarului i se cuvine tot cea ce produce

bunul sau.

f) subrogatia reala (inlocuirea unui bun cu un alt bun)

Sumele de bani, bunurile si alte valori patrimoniale, care inlocuiesc un bun propriu, precum si bunul

dobandit in schimbul acestora, reprezinta bunuri proprii.

Datoriile comune (art. 351 Cod Civil)

Regula in materie de datorii ale sotilor este acea ca ele sunt proprii.

Exceptia o reprezinta:

- datoriile comune (art. 351 litera. a)

Suunt datorii comune obligatiile asumate pentru conservarea, administrarea si dobandirea de bunuri

comune.

Conditii:

a) datoria sa fie contractata numai de catre unul dintre soti

b) scopul datoriei este administrarea patrimoniului comun

c) creditorul trebuie sa se asigure ca sotul debitor respecta scopul declarat pentru care a contractat

datoria

- obligatiile sunt contractate de catre ambii soti (art. 351 litera. b)

Conditii:

a) ambii soti sa aiba calitatea de codebitori

Nu prezinta importanta scopul datoriei.

- Sunt acele datorii comune obligatiile contractate pentru satisfacerea nevoilor obisnuite ale casatoriei

(art. 351 litera. c)

Conditii:

a) datoria sa fie contractata numai de catre unul dintre soti si scopul este satisfacerea nevoilor obisnuite

ale casatoriei

Exemplu:

- datorii pentru plata utilitatilor comune

- datorii pentru plata medicamentelor, a hainelor

- reprezinta o datorie comuna repararea prejudiciului cauzat prin insusirea de catre unul dintre soti a

bunurilor apartinand unui tert daca, prin aceasta s-a adus un spor de valoare bunurilor comune

Conditiile ca datoria sa fie comuna:

a) unul dintre soti a cauzat un prejudiciu unui tert printr-o insusire ilicita a bunurilor tertului

b) exista o legatura de cauzalitate intre prejudiciu cauzat tertului si sporirea valorii bunurilor comune

c) a sporit valoarea bunurilor comune prin fapta sotului

Fundamentul raspunderii sotului vinovat este raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie.

Fundamentul raspunderii celuilalt sot este imbogatirea fara justa cauza.

Regimul juridic al datoriilor comune

- creditorii comuni ai sotilor urmaresc, mai intai, bunurile comune.

Daca nu isi satisfac in intregime creanta din bunurile comune, atunci ei trec la urmarirea bunurilor

proprii ale sotilor debitori.

Conform art. 352 alin. 1 din Codul Civil sotii raspund solidar pentru datoriile comune, deci creditorul

comun il poate urmari pe oricare dintre soti pentru satisfacerea creantei ramase.

Plantind datoria sotul respectiv se subroga in drepturile creditorului si il poate urmari pe celalalt sot

pentru partea lui din datoria platita.

In acest sens, el are si un drept de retentie asupra bunurilor celuilalt sot.

Regimul separatiei de bunuri

1. Izvorul juridic al separatiei de bunuri:

a) conventia matrimoniala

b) separatia de bunuri intervenita prin hotarare judecatoreasca pronuntata de catre instanta de tutela,

atunci cand unul dintre soti pune in pericol interesele familiei. (art. 370 alin. 1 Cod Civil)

2. Regimul juridic al bunurilor

Bunurile dobandite de soti in timpul acestui regim juridic sunt bunuri proprii.

La incheierea conventiei matrimoniale, notarul public intocmeste un inventar al bunurilor proprii ale

fiecarui sot, care se anexeaza la conventia matrimoniala si se da publicitatii odata cu conventia matrimoniala,

pentru a il face opozabil si tertilor.

Inventarul va fi actualizat pe masura dobandirii bunurilor.

Daca un bun nu figureaza in inventar, se prezuma ca este al sotului posesor.

In regimul separatiei de bunuri, cheltuielile obisnuite ale casatoriei se fac de catre amandoi sotii.

In cazul in care fiecare dintre soti contribuie cu sume de bani proprii la dobandirea unui bun, aceasta are

regimul juridic de bun comun pe cote parti.

Folosinta bunurilor celuilalt sot

Daca un sot foloseste bunurile celuilalt sot, are obligatiile unui uzufructuar.

In momentul restituirii bunului sotul respectiv este obligat sa ii restituie si fructele. (in lipsa unei

stipulatii contrare)

Daca un sot se foloseste de bunurile celuilalt sot pentru a isi dobandi propriile bunuri, atunci se naste o

obligatie in daune interese.

Daca un sot instraineaza bunurile celuilalt sot, actul este anulabil.

Daca tertul a fost de buna credinta si a depus toate diligentele pentru a se informa cu privire la natura

bunului (exemplu: bunul nu era trecut in inventar), atunci actiunea in anulare va fi respinsa, iar sotul interesat are

o actiune in daune interese impotriva celuilalt sot.

Regimul datoriilor

Datoriile sunt proprii ale fiecaruia din soti, cu exceptia celei prevazute in art. 351 litera. c

Lichidarea regimului matrimonial al separatiei de bunuri

Incetarea regimului matrimonial inceteaza in momentul incheierii unei alte conventii sau in momentul

incetarii sau desfacerii casatoriei.

Regimul matrimonial al comunitatii conventionale

1. Izvorul juridic il constituie conventia matrimoniala

2. Natura juridica- este vorba despre o proprietate comuna in devalmasie ale carei reguli sunt schimbate

partial de catre soti

3. Continutul conventiei matrimoniale

a) Natura juridica a bunurilor comune si a bunurilor proprii

Exemplu: sotii pot sa prevada in conventia matrimoniala ca veniturile din munca ale fiecaruia pot

constitui bunuri proprii sau dimpotriva, pot sa prevada ca bunurile dobandite inaintea casatoriei vor fi bunuri

comune.

b) Sotii pot sa schimbe regulile gestiunii bunurilor comune

Exemplu: sotii pot sa prevada ca este necesar consimtamantul expres al ambilor soti pentru fiecare act de

administrare al bunurilor comune.

c) In conventia matrimoniala poate exista cauza de preciput

d) Modalitati de incetare si lichidare a regimului matrimonial

Exemplu: sotii pot sa prevada ca vor avea dreptul la o cota parte egala din bunurile comune, indiferent

de contributia lor la dobandirea acestora sau, dimpotriva, sotii stabilesc o cota diferentiata din bunurile comune.

In lipsa unor stipulatii contrare din conventia matrimoniala, se aplica regulile comunitatii legale.

Desfacerea casatoriei

Delimitari conceptuale

- incetarea casatoriei are loc de drept, prin moartea unuia sau a ambilor soti;

- desfacerea casatoriei se produce prin divort;

- desfiintarea casatoriei presupune anularea sau constatatea nulitatii absolute a casatoriei, cu efecte

retroactive;

Formele divortului

Conform art. 373 Cod Civil formele divortului sunt:

a) divortul consensual, la cererea ambilor soti sau la cerererea unuia dintre soti, acceptata de catre

celalalt sot

b) divortul din culpa unuia dintre soti, justificat de imposibilitatea continuarii casatoriei

c) divortul la cererea unuia dintre soti, justificat de separarea in fapt, a sotilor de cel putin 2 ani

d) divortul la cererea unuia dintre soti, justificat de starea de sanatate

a) Divortul consensual perfect

a.1 Divortul consensual administrativ

Este de competenta ofiterului de stare civila de pe langa primaria ultimului domiciliu comun al sotilor

sau de pe langa primaria localitatii unde s-a incheiat casatoria.

Conditii:

1. sa existe acordul de vointa al sotilor

2. sotii trebuie sa aiba o deplina capacatitate de exercitiu; daca unul dintre soti este pus sub interdictie,

divortul consensual este imposibil

Conditie negativa: din casatorie sa nu fi rezultat copii comuni, minori la data cererii de divort.

Procedura:

Sotii intocmesc impreuna cererea de divort si o depun personal sau prin mandatar cu procura speciala si

autentica.

Inregistrand cererea, ofiterul de stare de civila le acorda un termen de gandire de 30 de zile.

Daca la expirarea termenului sotii persista in hotararea de a divorta consensual si se inteleg si cu privire

la numele pe care il vor purta dupa divort, ofiterul de stare civila pronunta desfacerea casatoriei

In caz contrar, daca sotii nu se inteleg in privinta numelui pe care il porta dupa divort, ofiterul de stare

civila emite o decizie de respingere a cererii de desfacere a casatoriei si ii indruma la instanta competenta.

Daca sotii se inteleg in toate privintele, ofiterul de stare civila desface casatoria si emite un certificat de

divort.

Certificatul de divort, este trimis la oficiul de stare civila care a incheiat casatoria pentru a se face

mentiune pe actul de casatorie cu privire la divort.

a.2 Divortul notarial

Conditii:

- acord de vointa al sotilor in acest sens

- deplina capacitate de exercitiu a sotilor

Procedura:

Cererea se completeaza de catre soti si se depune personal sau prin mandatar cu procura speciala si

autentica.

Inregistrand cererea, notarul le fixeaza un termen de gandire de 30 de zile.

In aceasta perioada de timp, daca sotii au copii minori, notarul dispune efectuarea anchetei sociale de

catre autoritatea competenta; Aceasta este directia pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului din raza

teritoriala a domiciliului acestuia.

Notarul asculta si opinia exprimata de copilul care a implinit varsta de 10 ani, in prezenta parintilor.

Daca sotii staruie in hotararea de a divorta astfel si se inteleg cu privire la numele pe care il vor purta

dupa divort, exercitarea autoritatii parintesti, contributia sotilor pentru cresterea si educarea minorilor, locuinta

minorului dupa divort, legaturile personale cu acesta, notarul desface casatoria si elibereaza un certificat la

divort.

In caz contrar, sau daca intelegerea sotilor nu este interesul copilului, notarul elibereaza o incheiere de

respingere a cererii de divort.

Continutul cererii reconventionale

Cererea reconventionala contine propriile pretentii ale paratului, care difera de cele ale reclamantului.

Exemplu: paratul doreste desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a reclamantului, cea ce nu s-ar putea

realiza in lipsa reconventionalei sau paratul pretinde ca a avut o contributie majoritara sau exclusiva la

dobandirea bunurilor comune.

Termenul de depunere a cererii reconventionale

Reconventionala se depune pana la primul termen de judecata.

Pentru motivele de divort aparute ulterior acestui termen, cererea reconventionala se depune pana la

inceperea dezbaterilor pe fond.

Pentru motivele de divort aparute ulterior dezbaterilor pe fond, cererea reconventionala se depune direct

in apel.

Sanctiunea nedepunerii reconventionalei la termen este decaderea paratului din dreptul de a formula

pretentii proprii.

Probele in materia divortului

Sunt admisibile orice mijloace de proba, printre care:

- proba cu martori

- proba cu inscrisuri

- proba cu expertize

- proba cu prezumtii

- proba cu interogatoriu

Proba cu martori- martorii pot fi rude apropiate (mai putin descendentii) si afini.

Procedura propriu-zisa de judecare

Instanta administreaza probele.

Daca, din casatorie au rezultat copii comuni, care sa fie minori sau adoptati instanta dispune ancheta

psiho-sociala.

Instanta il asculta pe copilul care a implinit varsta de 10 ani, obligatoriu.

Instanta il poate asculta si pe minorul care nu a implinit inca varsta de 10, facultativ.

In cele din urma instanta pronunta desfacerea casatoriei.

Instanta se pronunta asupra tuturor capetelor de cerere.

Instanta poate sa constate culpa comuna a sotilor in desfacerea casatoriei, culpa exclusiva a paratului sau

culpa exclusiva a reclamantului-parat.

Hotarare de divort poate fi si nemotivata, la cererea expresa a sotilor (nu se retine culpa sotilor).

Cai de atac- apel si recurs iar termenul este de 30 de zile de la data comunicarii.

In cazul divortului amiabil hotararea privind desfacerea casatoriei este definitva divortului amiabil

In cazul divortului amiabil, hotararea este definitiva.

Particularitatile divortului justificat de separarea in fapt care a durat cel putin 2 ani (art. 373 litera. c)

Conditia este ca desparatirea in fapt sa fii durat cel putin 2 ani.

Efectul unei astfel de cereri este desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a reclamantului, cu exceptia

situatiei in care paratul se declara de acord cu divortul, caz in care nu se mai retine culpa sotilor (art. 379 alin. 2

Cod Civil).

Rezulta ca reclamantul isi invoca propria sa culpa care a determinat separarea in fapt a sotilor si prin

urmare imposibilitatea continuarii casatoriei.

Efectele divortului

- Intre soti

a) Efecte personale nepatrimoniale

Inceteaza indatoririle personale ale sotilor.

Numele pe care il vor purta acestia dupa divort:

- sotii vor reveni la numele purtat anterior incheierii casatoriei

- sotii pot pastra numele dobandit prin casatorie daca exista un acord in acest sens

Pentru motive intemeiate sotul care si-a schimbat numele prin casatorie poate cere instantei sa il pastreze

daca face dovada ca revenirea la numele avut anterior casatoriei i-ar provoca prejudicii sau nu ar fi in interesul

superior al copilului.

O situatie des intalnita este acea in care sotul a devenit o persoana publica, purtand numele dobandit prin

casatorie.

b) Efectele patrimoniale

- Inceteaza obligatia de sprijin material

- Inceteaza obligatia de a contribui la cheltuielile casatoriei

- Inceteaza vocatia succesorala reciproca

1. Incetarea si lichidarea regimului matrimonial

a) incetarea regimului matrimonial are loc de drept la data introducerii cererii de divort

In cazul separarii in fapt a sotilor, incetarea regimului matrimonial poate avea loc de la aceasta data, a

separarii in fapt la cererea sotilor.

b) lichidarea regimului matrimonial, ca cerere accesorie facultativa are loc in functie de tipul de regim

matrimonial ales astfel:

- in cazul regimului matrimonial al comunitatii legale, lichidarea se face prin invoiala partilor sau prin

hotararea instantei, in functie de criteriul contributiei fiecaruia dintre soti la bunurile si datoriile comune

- in cazul regimului matrimonial al comunitatii conventionale, lichidarea regimului matrimonial se face

conform clauzelor contractuale

In cazul inexistentei unor astfel de clauze, se aplica regulile de la comunitatea legala.

- in cazul regimului de separatie de bunuri, instanta va lichida regimul matrimonial conform clauzelor

contractuale, calculand si creanta de participare.

2. Locuinta familiei

Daca locuinta familiei este bun comun sau inchiriat, aceasta va fi atribuita unuia dintre soti, in functie de

unul din urmatoarele criterii, in ordine:

- interesul superior al minorilor

- culpa sotilor in procesul de divort

- posibilitatile locative proprii ale fiecaruia dintre soti

Sotul caruia i se atribuie, in natura, locuinta familiei, are obligatia de a ii plati celuilalt sot o

indemnizatie de instalare in noua sa locuinta.

Daca, insa, sotul respectiv este vinovat de desfacerea casatoriei, nu mai beneficiaza de indemnizatie de

instalare.

3. Cererea de despagubiri

Sotul nevinovat de desfacerea casatoriei poate cere celuilalt despagubiri pentru prejudiciul cauzat de

acesta.

Conditii:

- desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a unuia dintre soti

- sa existe un prejudiciu cauzat sotului nevinovat de desfacerea casatoriei

Prejudiciul poate fi moral sau material.

Cererea de despagubiri poate figura numai in cadrul actiunii de divort, ca o cerere accesorie facultativa.

Rezulta ca, ulterior desfacerii casatoriei numai pot fi cerute despagubiri.

4. Prestatia compensatorie

Notiune

Este acea prestatie efectuata in bani sau in bunuri pe care o datoreaza sotul vinovat de desfacerea

casatoriei pentru a ii compensa celuilalt sot diferenta de nivel de trai intre cel existent in timpul casatoriei si cel

de dupa desfacerea casatoriei.

Conditii:

- casatoria sa se desfaca din culpa exclusiva a sotului debitor

- casatoria a durat minim 20 de ani

- sa existe o diferenta intre nivelul de trai din timpul casatoriei si cel de dupa desfacerea casatoriei

Cererea de prestatie compensatorie este cerere accesorie facultativa si poate fi ceruta numai in timpul

procesului de divort, nu si ulterior divortului.

Prestatie compensatorie poate avea forma unei sume de bani platita global sau ca renta viagera sau poate

imbraca forma unui uzufruct imobiliar sau platita in bunuri mobile sau imobile.

Creditorul prestatiei compensatorii poate cere si garantii reale (ipoteca, gaj), dar si sub forma cautiunii.

(depunerea unei sume de bani drept garantie la banca)

Incetarea prestatei compensatorii

La moartea unuia dintre fostii soti pentru ca este o obligatie intuitu personae sau la recasatorirea sotului

creditor dar si daca intervin modificari semnificative in patrimoniul partilor.

Efecte intre parinti si copiii lor minori(divort)

1) Exercitarea autorităţii părintestiPrin noţiunea de „autoritate părintească” se înţelegeansamblul de drepturi si îndatoriri referitoare la persoana si labunurile copilului. Aceasta aparţine în mod egal ambilor părinţi,de regulă (art. 483 Cod civil coroborat cu art. 397 Cod civil).Faptul că părinţii au în comun exerciţiul autorităţiipărintesti presupune o schimbare radicală a viziuniilegiuitorului faţă de reglementarea anterioară, asa cum s-aexprimat o opinie pertinentă în literatura de specialitate. Întradevăr,în reglementarea Codului Familiei se scinda ocrotireapărintească, iar drepturile părintesti reveneau cu precăderepărintelui căruia îi fusese încredinţat copilul după divorţ.Conform opiniei citate anterior, legiuitorul a urmărit, prininstituirea regulii exercitării în comun a autorităţii părintestisă-i responsabilizeze mai mult pe părinţi în luarea deciziilorreferitoare la cresterea si educarea copiilor.692) Excepţii ale principiului exercitării în comun aautorităţii părintestia) conform prevederilor art. 398 Cod civil, instanţa poatedecide, în interesul superior al minorului, ca autoritateapărintească să fie exercitată numai de către unul dintrepărinţi.De exemplu, instanţa poate constata că unul dintre părinţieste sancţionat cu decăderea din drepturile părintesti pentru căa pus în pericol viaţa sau sănătatea copilului – motiv întemeiatpentru ca să decidă ca autoritatea părintească să revinăceluilalt părinte.Atunci când autoritatea părintească revine numai unuipărinte, celălalt păstrează dreptul de a consimţi la adopţie side a veghea asupra modului de a-l creste si educa (art. 398alin.2).b) conform art. 399 Cod civil, instanţa poate decideexercitarea autorităţii părintesti de către alte persoane sauinstituţii de ocrotire. În mod excepţional, instanţa poatedecide plasamentul familial al copilului la o rudă sau o altăpersoană sau chiar unei instituţii de ocrotire, atunci cândinteresul copilului justifică această măsură de ocrotireextremă.

Deci, persoana sau instituţia respectivă exercită drepturilesi îndatoririle părinţilor cu privire la persoana copilului. Înprivinţa bunurilor copilului, instanţa stabileste dacă drepturilereferitoare la acestea revin în comun ambilor părinţi saunumai unuia dintre ei (art. 399 alin.2 Cod civil).Părinţii au obligaţia de a contribui la cheltuielile deîntreţinere a copilului (art. 401 Cod civil), dreptul de a păstrarelaţii personale cu copilul (art. 401 alin.1 Cod civil) si deconsimţi la adopţia copilului (art. 463 alin.1 lit. a Cod civil).3) Locuinţa copiluluipărinţii se pot învoi în privinţa locuinţei copilului dupădivorţ, cu condiţia esenţială ca această înţelegere săcorespundă interesului său superior. În lipsa unei astfel deînţelegeri sau dacă instanţa constată că înţelegerea lor nu esteîn interesul copilului, atunci aceasta stabileste, odată cu70pronunţarea divorţului, locuinţa copilului la părintele cu carelocuieste în mod statornic (art. 400 alin.1 Cod civil):- dacă până la divorţ, copilul a locuit împreună cu ambiipărinţi, instanţa decide cu care dintre acestia va locui, înfuncţie de interesul său (art. 400 alin.2 Cod civil);- în mod excepţional, instanţa poate decide ca locuinţacopilului să fie la bunici, la alte rude sau persoane sau la oinstituţie de ocrotire. Acestea exercită supraveghereacopilului si actele referitoare la sănătatea, educaţia siînvăţătura sa (art. 400 alin.3 Cod civil).De fiecare dată, instanţa de tutelă decide în funcţie deinteresul superior al copilului si, pentru aceasta, esteimperativă ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10ani, dar poate fi audiat si cel care nu a împlinit vârsta de 10ani, în funcţie de vârsta si de gradul său de maturitate;facemmenţiunea că instanţa nu este obligată să decidă în funcţie deopţiunea copilului audiat si îsi va forma o părere dinansamblul probelor administrate, inclusiv raportul de anchetăpsihosocială.4) Drepturile părintelui separat de copil– se referă la dreptul acestuia de a avea legături personalecu copilul, conform art. 401 Cod civil. Aceste legăturipersonale se stabilesc, în primul rând la locuinţa minorului. Încaz de neînţelegere între părinţi referitoare la modalităţileconcrete de stabilire si păstrare a unor astfel de legăturipersonale, decide instanţa de tutelă, după ascultarea minoruluicare a împlinit vârsta de 10 ani. Observăm că art. 401 alin.2Cod civil, face trimitere la dispoziţiile art. 264 Cod civil, cedetaliază ascultarea obligatorie a minorului care a împlinitvârsta de 10 ani, dar si exprimarea opiniei celui care nu aîmplinit încă 10 ani, opinie ce va fi luată în considerare înfuncţie de vârsta si gradul său de maturizare.Aceste dispoziţii trebuie coroborate si cu art. 15 alin.1 dinLegea nr. 272/2004 privind protecţia si promovareadrepturilor copilului, care precizează că relaţiile personale cucopilul nu înseamnă numai vizitarea lui, dar si găzduirea71

acestuia după un program stabilit de către părinţi sau, de cătreinstanţă, în caz de neînţelegere (de exemplu, la sfârsit desăptămână, în unele zile de sărbătoare sau în vacanţelescolare), precum si menţinerea unei corespondenţe întreacestia, primirea de informaţii referitoare la evaluări scolaresau medicale ale copilului.5) Obligaţia de întreţinere- asa cum am arătat anterior, stabilirea contribuţiei fiecăruipărinte, la cheltuielile de crestere, educare si pregătireprofesională a copilului, constituie o cerere accesorieobligatorie în procesul de divorţ, asupra căreia instanţa esteobligată să se pronunţe, chiar si din oficiu (art. 402 Cod civil).Această contribuţie este stabilită prin învoiala soţilor, darînvoiala lor trebuie să fie ratificată de către instanţă pentru aproduce efecte juridice.De regulă, contribuţia părintelui care nu locuiesteîmpreună cu copilul, îmbracă forma unei prestaţii bănestiperiodice, denumită pensie de întreţinere.Cuantumul pensiei de întreţinere se stabileste astfel: pânăla 1/4 pentru un singur copil, până la 1/3 pentru doi copii,până la 1/2 pentru trei sau mai mulţi copii; pensia deîntreţinere faţă de copii, precum si faţă de alte eventualepersoane îndreptăţite să o primească (de exemplu, un fostsoţ), nu poate depăsi 1/2 din veniturile nete ale debitorului,socotite lunar (art. 529 alin.3 Cod civil).Dacă locuinţa minorului a fost stabilită la o terţă persoană,atunci amândoi părinţii vor plăti pensie de întreţinere.În situaţia în care instanţa a decis ca fiecare părinte săprimească câte un copil spre crestere si educare, dacă unuldintre părinţi are posibilităţi materiale mai mari, atunci va fiobligat să plătească celuilalt copil pensia de întreţinere pecare o va stabili instanţa, pentru ca acesti copii să beneficiezede condiţii de trai aproximativ egale.6) Modificarea măsurilor luate cu privire la copil(art. 403 Cod civil): dacă se modifică împrejurările care au72justificat luarea unor măsuri referitoare la drepturile siîndatoririle părinţilor divorţaţi faţă de copiii lor minori –atunci instanţa de tutelă poate modifica respectivele măsuri încorespondenţă cu noile circumstanţe.Instanţa poate fi sesizată, în acest sens de către: părinţi, alţimembri ai familiei, copil, instituţia de ocrotire, instituţiapublică specializată în protecţia copilului sau chiarprocurorul.De exemplu, dacă venitul net lunar al debitorului obligaţieide întreţinere s-a micsorat, acesta poate sesiza instanţa pentrumicsorarea corespunzătoare a pensiei de întreţinere.

Filiatia fata de tata

Notiune

Aceasta este legatura de rudenie dintre un copil si parintii sai.

Filiatia fata de mama se mai numeste si maternitate, iar filiatia fata de tata se mai numeste si

paternitate.

In timp ce in cazul filiatiei fata de mama nu prezinta importanta daca un copil este din casatorie sau

din afara casatoriei, in cazul filiatiei fata de tata, aceasta se stabileste diferit:

- pentru copilul din casatorie se aplica prezumtia de paternitate

- pentru copilul din afara casatoriei se aplica recunoasterea de paternitate sau hotararea judecatoreasca

Filiatia fata de tatal din casatorie

Se stabileste cu ajutorul prezumtiei de paternitate.

Prezumtia de paternitate este acea prezumtie legala conform careia sotul mamei este tatal copilului.

Fundamentul prezumtiei de paternitate il constituie prezumtia conform careia mama si-a respectat

obligatia de fidelitate.

Natura juridica a prezumtiei este relativa si poate fi rasturnata prin proba contrara, prin intermediul

actiunii in tagada paternitatii.

Forta probanta a prezumtiei de paternitate

Aceasta se aplica in cazul tuturor copiilor din casatorie, independent de mentiunile din certificatul de

nastere al copilului, pentru ca acestea au doar un caracter declarativ de filiatie.

Prezumtia de paternitate se aplica si in urmatoarele situatii:

- daca sotii erau despartiti in fapt la data nasterii sau a conceptiei copilului

- daca sotul mamei era disparut la data nasterii sau a conceptiei copilului

- daca sotul mamei era declarat mort si a reaparut iar mama nu s-a recasatorit

- daca sotul mamei era in coma, spital etc

Domeniul de aplicare a prezumtiei de paternitate

a) beneficiaza de aceasta prezumtie copii conceputi si nascuti in timpul casatoriei

b) copii conceputi inainte de casatorie si nascuti in timpul casatoriei

c) copii conceputi in timpul casatoriei si nascuti dupa incetarea, desfacerea sau desfiintarea casatoriei

Prezumtia termenului legal al conceptiei copilului

Notiune

Termenul legal al conceptiei copilului se situeaza intre a 300 zi si a 180 zi de dinaintea nasterii

copilului si, deci acesta este de 121 de zile .

Termenul se calculeaza zi cu zi. (art. 412 Cod Civil)

Prezumtia are caracter relative, in sensul ca se poate face dovada, cu mijloace stiintifice ca respectivul

copil a fost conceput in afara acestui termen legal. (art. 412 alin 2 Cod Civil)

Se poate dovedi cu mijloace stiintifice faptul conceptiei copilului intr-o subperioada a termenului legal

de 121 de zile.

De exemplu, se poate stabili stiintific daca respectivul copil s-a nascut la termen sau premature.

(analizandu-se greutatea copilului, lungimea lui, greutatea placentei)

Actiunea in tagada paternitatii

Conform art 47 din legea 71/2011, de punere in aplicare a Codului Civil stabilirea filiatitei, tagaduirea

paternitatii sau orice alta actiune privitoare la filiatie este supusa dispozitiilor Codului Civil numai in cazul

copiilor nascuti dupa intrarea lui in vigoare.

Notiune

Actiunea in tagada paternitatii este o actiune de reclamatie de stare civila care are ca obiect rasturnarea

prezumtiei de paternitate.

Daca este admisa, copilul devine din afara casatoriei.

Calitatea procesuala activa:

a) sotul mamei impotriva copilului

b) mama copilului impotriva sotului

c) copilul impotriva sotului mamei

d) pretinsul data biologic impotriva copilului si a sotului mamei

Calitatea procesuala pasiva:

a) copilul, daca actiunea este introdusa de catre sotul mamei

b) sotul mamei daca actiunea este introdusa de catre mama sau de catre copil

c) sotul mamei si copilul daca actiunea este introdusa de pretinsul tata biologic

Observatie: Mostenitorii partilor pot introduce actiunea in termen de 1 an de la data decesului celui pe

care il reprezinta

De asemenea, actiunea poate fi introdusa direct impotriva mostenitorilor, in caz de predeces a celui

care avea calitatea de parat.