cursuri comert

8/19/2019 cursuri comert

1/27


2/27

ale tarilor in curs de dezvoltare mai putin avansate, insulare si fara litoral Tinand seama de vasta

problematica inscrisa pe ordinea de zi a acestei runde de negocieri, au fost constituite sapte grupe si opt

subgrupe de negocieri comerciale 3egocierile comerciale multilaterale au inceput efectiv abia in

februarie %&'4 si au durat cca cinci ani $%&'4#l&'&(, la aceasta contribuind intr#o masura foarte mare si

faptul ca runda To+io s#a desfasurat in conditiile in care pe international s#au declansat si au luat

proportii o multitudine de fenomene negative cu care s#a confruntat economia mondiala Aceasta

con*unctura economica internationala nefavorabila a agravat puternic contradictiile dintre principalele

tari capitaliste, indeosebi SUA, CEE si Japonia, precum si contradictiile dintre acestea si cele in curs de

dezvoltare, repercutandu#se, in buna masura si asupra rezultatelor acestei runde In aprilie %&'&,

Comitetul pentru negocierile comerciale, organ insarcinat cu coordonarea activitatii grupelor si

subgrupelor de negocieri, s#a intrunit la Geneva pentru a aproba acordurile $documentele( adoptate

Considerandu#se ca acordurile convenite au fost, in principal, rezultatul negocierilor dintre tariledezvoltate s#a )otarat, in principiu, ca si dupa parafarea acestora, sa mai continue negocierile cu tarile in

curs de dezvoltare pana la sfarsitul anului %&'&, pentru a se gasi solutii care sa satisfaca intr#o mai mare

masura interesele acestora Totodata, s#a consemnat si faptul ca a ramas un domeniu in care negocierile

n#au putut fi inc)eiate pana in aprilie %&'& si s#a convenit continuarea lor pana se va a*unge la un acord

satisfacator, dar nu s#a a*uns la un astfel de acord Este vorba de revizuirea si perfectionarea clauzei de

salvgardare 5acand bilantul rundei To+io, in aprilie %&'&, 6lier 0ong, fostul director general al

Secretariatului GATT, aprecia ca rezultatele obtinute in procesul negocierilor vor trebui sa dea un

impuls viguros comertului international in perioada ce urmeaza, sa franeze tendinta actuala de

escaladare a protectionismului, sa permita tarilor in curs de dezvoltare sa se integreze mai bine in

comertul mondial si sa conduca spre un sistem multilateral de comert international mai liber si mai

ec)itabil 0a sedinta de bilant, din aprilie %&'&, s#a convenit ca rezultatele rundei sa fie aplicate de catre

tarile membre incepand cu anul %&". sau %&"%, partial si treptat, in decursul unei perioade de opt ani

7ezultatul rundei To+io

omeniul tarifar 8rotocolul adoptat de catre grupul de negocieri consemneaza urmatoarele

concesii convenite1

# reducerea taxelor vamale, in medie cu pana la -49, la importul de produse industriale si cu

pana la :%9 la importul de produse agricole in tarile capitaliste dezvoltate2 aceste reduceri urmau sa fie

aplicate la cea ;.9 din importul total de produse industriale si cea -.9 din importul total de produse

agricole al celor noua principale tari sau grupe de tari capitaliste $CEE, SUA, Japonia, Canada, Austria,

Elvetia, Suedia, 3orvegia si 5inlanda(2

# tarile in curs de dezvoltare participante la negocieri s#au anga*at sa faca concesii tarifare sub

forma consolidarilor sau reducerilor la un numar restrans de produse2 consolidarile sau reducerile

oferite de ele vizau importuri in valoare de -,& miliarde dolari SUA $la nivelul anului %&''(2

!


3/27


4/27

% Acordul cu privire la evaluarea vamala, impune o reglementare unitara in domeniul evaluarii

vamale El urmareste sa defineasca un sistem mai ec)itabil, uniform si neutru de determinare a valorii

vamale a marfurilor importate care sa fie conforma cu realitatea, sa excluda folosirea unor valori

arbitrare ori fictive si care sa fie in conformitate cu principiile generale inscrise in articolul


5/27

aplica cu precadere marfurilor # fata de sercii care sunt zate numai in masura in care sunt auxiliare

livrarilor de marfuri 6data cu acordul a fost negociata si lista cumparatorilor care reprezinta o entitate

publica sau un organism public $de stat( e aceea, orice tara care doreste sa adere la acest acord trebuie

sa prezinte lista entitatilor cumparatoare

Cat priveste tarile in curs de dezvoltare, in anumite cazuri, in functie de politica lor economica si

de participarea la diferite aran*amente regionale sau internationale, pot sa deroge de la principiile

codului $adica de la clauza tratamentului national( pentru a favoriza furnizorii interni din alte tari in curs

de dezvoltare Acordul mai precizeaza ca nu poate fi aplicat asupra partilor care l#au acceptat, daca in

momentul acceptarii acestea stipuleaza ca exclud o alta parte de la aplicarea prevederilor luiIn sfarsit,

acordul prevede infiintarea unor centre de informare in favoarea tarilor in curs de dezvoltare, precum si

acordarea de asistenta pentru a le permite acestora sa participe la ofertari pentru sectorul public

$ac)izitii guvernamentale( 8entru a veg)ea la aplicarea prevederilor acordului si a contribui lasolutionarea diferendelor bi si multilaterale dintre partile contractante s#a instituit un Comitet pentru

comertul de stat alcatuit din reprezentantii tarilor semnatare A intrat in goare la % ianuarie %&"%

- Acordul prind procedurile in materie de licente $autorizatii( de import recunoaste tarilor

dreptul de a supune importul unei autorizatii prealabile si are ca principal obiectiv uniformizarea si

simplificarea procedurilor de autorizare a importurilor, urmarindu#se ca acestea sa nu constituie o

bariera in calea comertului Acordul cuprinde urmatoarele prevederi mai importante1

# partile semnatare ale acordului se anga*eaza ca procedurile in materie de licente de import sa fie

conforme cu prevederile Acordului General pentru Tarife si Comert, ale anexelor si protocoalelor sale2 #

regulile cu prire la procedurile in materie de licente $autorizatii( de import trebuie sa fie neutre in

aplicarea lor si sa fie administrate in mod *ust si ec)itabil2 # regulile si toate informatiile cu prire la

procedurile de prezentare a cererilor, inclusiv conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele,

intreprinderile sau institutiile pentru a prezenta asemenea cereri, precum si listele produselor supuse

regimului licentelor trebuie sa fie publicate in termenele cele mai scurte pentru a permite guvernelor si

comerciantilor sa le cunoasca la timp2 # formularele de cerere pentru obtinerea licentelor $autorizatiilor(

de import si procedurile aferente vor fi cat mai simple cu putinta, iar solicitantii se vor adresa, pe cat

posibil, unui singur organ administrativ2

# dezele necesare pentru plata importurilor supuse autorizatiilor vor fi puse la dispozitia

detinatorilor de licente pe aceeasi baza care se aplica importurilor de marfuri pentru care nu se cer

autorizatii de import2 # durata de valabilitate a licentelor de import va fi rezonabila si nu va fi atat de

scurta durata incat sa impiedice realizarea efectiva a importurilor2 # la repartizarea autorizatiilor de

import se va lua in considerare de catre parti o atribuire rezonabila de licente noilor importatori si, in

acest sens, va trebui sa fie acordata o atentie speciala importatorilor de produse originare din tarile in

curs de dezvoltare si indeosebi din tarile cel mai putin avansate 8entru administrarea acordului a fost

4


6/27

creat Comitetul pentru autorizatii de import, alcatuit din reprezentantii tuturor tarilor semnatare care are

sarcina de a promova consultarile in toate problemele prind aplicarea acordului, precum si in

solutionarea diferendelor A intrat in goare la % ianuarie %&"%

: Acordul prind subventiile de export si taxele compensatorii $denumit si Acordul prind

interpretarea si aplicarea articolelor >III ale GATT( precizeaza mai bine si mai detaliat

prevederile GATT#ului in acest domeniu si urmareste ca recurgerea la subventiile de export sa nu lezeze

interesele comerciale ale semnatarilor, iar taxele compensatorii sa nu impiedice in mod ne*ustificat

desfasurarea comertului international Acordul cuprinde urmatoarele prevederi mai importante1 #

obligatia partilor contractante de a notifica la GATT subventiile de export acordate si lista produselor

subventionate2 # interdictia folosirii de catre tarile dezvoltate de subventii la exportul de produse

industriale si limitarea practicarii de subventii la exportul de produse primare2 # utilizarea subventiilor

de export numai cu conditia de a nu pre*udicia interesele altui stat semnatar al acordului2 #recunoasterea dreptului tarilor in curs de dezvoltare de a subventiona produsele lor de export, dar cu

obligatia de a le reduce si elimina treptat2

# posibilitatea ca tarile importatoare sa aplice taxe compensatorii pentru neutralizarea efectului

subventiilor de export, cu obligatia de a dovedi in prealabil pre*udiciul cauzat productiei interne de

importul subventionat Acordul defineste mai bine pre*udiciul, interpretand mai clar prevederile GATT#

ului e asemenea, el cuprinde dispozitii detaliate cu prire la procedurile de anc)eta in domeniul taxelor

compensatorii, precum si obligatia de a se proceda la consultari cu tara exportatoare inainte de

desc)iderea unei asemenea anc)ete El prevede si proceduri speciale de reglementare a diferendelor

8entru administrarea acordului a fost creat Comitetul semnatarilor care are sarcina sa se ocupe cu

rezolvarea diferendelor dintre partile contractante A intrat in goare la % ianuarie %&".

4 Codul antidumping $denumit si Acordul prind aplicarea articolului


7/27

obiectul unui dumping cauzeaza cu adevarat un pre*udiciu tarii importatoare El precizeaza ca taxele

antidumping pot fi introduse numai in masura in care tara importatoare demonstreaza ca nivelul

preturilor practicate de tara exportatoare, acuzata de dumping, cauzeaza sau ameninta sa cauzeze un

pre*udiciu imoprtant unei productii nationale sau intarzie crearea unei asemenea productiiIn functie de

pre*udiciul cauzat, codul precizeaza ca taxele antidumping se pot sili la un nivel egal cu totalitatea sau

numai cu o parte a diferentei de pret constatate $mar*a de dumping( si ca aceste taxe vor fi aplicate

numai atata timp cat sunt necesare pentru neutralizarea practicilor de dumping Tarile importatoare nu

pot insa proceda la silirea de taxe antidumping fara a urma o procedura prealabila care consta, intre

altele, in azarea exportatorilor de initierea anc)etei pentru silirea practicii de dumping si determinarea

pre*udiciului cauzatIn ce priveste tarile in curs de dezvoltare, care sunt cel mai adesea acuzate de

practici de dumping, codul prevede ca trebuie sa se ia in considerare situatia lor specifica atunci cand se

intentioneaza aplicarea masurilor antidumping si sa fie explorate toate posibilitatile de solutionareconstructiva inainte de a se aplica taxele antidumping daca acestea ar duce la o atingere serioasa a

intereselor esentiale ale acestor tari Codul recunoaste principiul, potrit caruia, atia cu preturile interne

ale tarilor in curs de dezvoltare nu este de natura sa *ustifice declansarea unei anc)ete antidumping

Codul prevede ca aceste tari sunt indreptatite sa primeasca asistenta te)nica din partea GATT#ului in ce

priveste interpretarea si aplicarea prevederilor acestui acord Cat priveste tarile cu comert de stat, codul

recunoaste ca, si in situatia acestora, atia cu preturile interne nu este intotdeauna adecvata si suficienta

pentru a fi acuzate de dumping la export Codul antidumping este administrat de Comitetul pentru

practicile antidumping, alcatuit din reprezentantii tarilor semnatare, si care are sarcina sa procedeze la

consultari in legatura cu toate problemele prind aplicarea acordului, promovarea obiectivelor lui si

reglementarea diferendelor dintre partile contractante A intrat in goare la % ianuarie %&"%

; Acordul prind obstacolele te)nice in calea comertului $denumit si codul de normalizare(

recunoaste importanta pe care sistemele internationale de standardizare si certificare o pot avea in ce

priveste cresterea eficientei productiei si facilitatii comertului international, incura*eaza dezvoltarea

acestor sisteme, inclusiv prescriptiile in materie de ambalare, marcare si etic)etare, cu conditia sa nu

creeze obstacole, care nu sunt necesare, in calea comertului international

Acest acord cuprinde urmatoarele prevederi mai importante de natura sa elimine caracterul restrictiv

sau discriminatoriu al obstacolelor te)nice in calea comertului international

# obligatia partilor contractante ca reglementarile te)nice si normele de orice fel care zeaza produsele

importate sa nu fie elaborate, adoptate sau aplicate in vederea crearii de obstacole in calea comertului

international2 partile contractante vor aplica aceste reglementari si norme produselor importate in

conditii nu mai putin favorabile decat celor aplicate produselor similare indigene2

# atunci cand pe international exista reglementari te)nice si norme, partile contractante au obligatia sa le

utilizeze sau sa le ia ca baza pentru elaborarea de noi reglementari te)nice si norme pentru a crea noi

'


8/27

obstacole in calea comertului international2 partile contractante sunt intate sa participe impreuna cu

organismele internationale competente la elaborarea sau perfectionarea reglementarilor te)nice si

normelor2 # atunci cand pe international nu exista norme si reglementari pertinente, partile contractante

pot elabora astfel de norme si reglementari, avand insa obligatia sa le notifice celorlalte parti

contractante prin intermediul Secretariatului GATT, indicand si produsele zate de aceste reglementari,

precum si motivul introducerii lor2 ele au, totodata, obligatia sa furnizeze, la cerere si fara discriminare,

celorlalte parti informatii detaliate asupra acestor norme si reglementari te)nice sau copii dupa textul

acestora2 # la cerere, partile contractante dezvoltate au datoria sa acorde asistenta in special tarilor in

curs de dezvoltare cu prire la elaborarea de norme si regiementari te)nice si cu prire la crearea de

organisme nationale de reglementare sau certificare in vederea emiterii de certificate sau de marci in

conformitate cu reglementarile in goare2 # in sfarsit, acordul mai prevede ca la elaborarea si aplicarea

reglemnetarilor te)nice, normelor, metodelor de incercare sau sistemelor de certificare, partilecontractante vor tine seama de necesitatile speciale ale dezvoltarii, finantelor si comertului tarilor in

curs de dezvoltare pentru a proceda astfel incat aceste reglementari si norme sa nu creeze obstacole in

calea exportului tarilor in curs de dezvoltare 8entru administrarea acordului a fost creat Comitetul

pentru obstacole te)nice in calea comertului, alcatuit din reprezentantii tarilor semnatare si care are

sarcina sa procedeze la consultari asupra oricarei probleme prind aplicarea acordului, promovarea

obiectivelor lui, precum si pentru rezolvarea diferndelor dintre partile contractante A intrat in goare la %

ianuarie %&".

c( omeniul comertului cu produse agricole

7unda To+io, spre deosebire de rundele anterioare, s#a soldat, in final, cu rezultate satisfacatoare

si in domeniul comertului cu produse agricole Aceasta rezulta si din faptul ca toate acordurile

negociate in domeniul tarifar, netarifar si cele care zeaza cadrul *uridic se aplica atat produselor

industriale, cat si celor agricole in afara acestor acorduri, in cadrul rundei au mai fost negociate doua

aran*amente internationale1 %( cu prire la carnea de vita $si animale vii(2

!( cu prire la produsele lactate, care au intrat in goare la % ianuarie %&". si care zeaza promovarea

expansiunii, liberalizarii si silizarii comertului international cu produsele respective

8entru administrarea acestor aran*amente au fost create1 Consiliul international al carnii si Consiliul

international pentru produse lactate, care au sarcina sa procedeze periodic la o examinare de ansamblu a

aplicarii in practica a celor doua aran*amente, sa evalueze situatia ofertei si cererii mondiale la carne si

produse lactate si sa recomande masuri $solutii( corespunzatoare in cazul unor dezec)ilibre intre

acestea, prin consultari cu tarile membre Tarile semnatare ale acestor doua aran*amente sunt obligate sa

comunice cu regularitate celor doua consilii internationale toate informatiile necesare care sa le permita

acestora sa aprecieze corect situatia globala a pietei mondiale a carnii si produselor lactate si, impreuna

cu guvernele tarilor semnatare, sa ia masurile necesare pentru a regla raportul dintre cerere si oferta

"


9/27

d( omeniul comertului international cu produse tropicale

3egocierile pentru produsele tropicale s#au inc)eiat la sfarsitul anului %&';, convenindu#se o

reducere medie $ponderata( a taxelor vamale de %!9 $si '9 calculat asupra mediei simple(, precum si

unele concesii in domeniul obstacolelor netarifare pentru cea -.. produse finite, semifinite si

neprelucrate industrial Cea mai mare parte a acestor produse au fost incluse in sc)emele de preferinte

ale tarilor dezvoltate Treptat, incepand din anul %&'', tarile dezvoltate au pus in aplicare concesiile

negociate

e( omeniul cadrului *uridic al comertului international

3egocierile pritoare la cadrul *uridic al comertului international au avut in vedere ameliorarea si

completarea unora dintre prevedrile fundamentale ale Acordului General pentru Tarife si Comert,

luandu#se in considerare mutatiile profunde care au intervenit in ultimul deceniu in evolutia relatiilor

economice internationale In acest domeniu, au fost adoptate cinci acorduri care se refera la urmatoareledomenii1 % Tratament diferentiat si mai favorabil pentru tarile in curs de dezvoltare 7eciprocitate si

participare mai completa a tarilor in curs de dezvolatre $denumit si Clauza de abilitare( ! Basuri de

salvgardare in scopul dezvoltarii

- eclaratia cu prire la masurile comerciale luate an scopuri legate de balanta de plati

: Bemorandum de acord cu prire la notificari, consultari, reglementarea diferendelor si supraveg)ere

4 Bemorandum de acord cu prire la restrictii si impuneri la exportIn marea lor ma*oritate aceste

acorduri zeaza in special unele concesii acordate tarilor in curs de dezvoltare in spiritul prevederilor

Acordului General pentru Tarife si Comert

8rimul acord legalizeaza si permanetizeaza tratamentul preferential in domeniul tarifar si

netarifar in favoarea tarilor in curs de dezvoltare $fara reciprocitate din partea acestora fata de tarile

donatoare de preferinte( Acest acord a fost denumit si Clauza de abilitare datorita faptului ca

dispozitiile sale dau dreptul partilor contractante ale GATT de a acorda tratament preferential si mai

favorabil doar tarilor in curs de dezvoltare Acordarea tratamentului preferential in favoarea tarilor in

curs de dezvoltare este insa conditionata, fiind conceputa ca temporara si regresiva, strans legata de

evolutia dezvoltarii economice a tarilor beneficiare, care, pe masura imbunatatirii situatiei lor

economice si comerciale, sunt c)emate sa faca unele concesii negociate e aici rezulta, potrivit

principiului /aplicarii graduale/, ca regimul preferential acordat de tarile dezvoltate celor in curs de

dezvoltare poate fi suprimat in mod unilateral de catre tara donatoare, fara un temei real Acordul

prevede ca tarile dezvoltate nu asteapta ca tarile in curs de dezvoltare sa aduca in cursul negocierilor

comerciale contributii incompatibile cu nevoile dezvoltarii, finantelor si comertului lor, iar cele in curs

de dezvoltare nu vor fi obligate sa acorde asemenea concesii tarilor dezvoltate in sc)imbul concesiilor

primite din partea acestora Acordul a intrat in vigoare la % ianuarie %&"% Cel de al doilea si al treilea

acord aduc doar unele precizari suplimentare la prevederile Acordului General pentru Tarife si Comert,

&


10/27


11/27

simtitor perspectiva unei accentuari a confruntarii in domeniul comertului international ata fiind

aceasta situatie, partenerii occidentali si#au dat, in cele din urma, acordul pentru declansarea unei noi

runde de negocieri comerciale in cadrul GATT $a#


12/27

principiile si regulile GATT#ului si sa supuna o parte tot mai mare din comertul mondial unei

discipline convenite pe multilateral, eficace si cu caracter obligatoriu2

# sa sporeasca capacitatea sistemului GATT de a se adapta la evolutia situatiei economice

internationale, in special prin facilitarea amena*arilor de structura necesare, dezvoltarea relatiilor

GATT cu organizatiile internationale competente si luarea in considerare a sc)imbarilor de

structura, a perspectivelor comerciale, inclusiv importanta in crestere a comertului cu produse de

inalta te)nologie, a gravelor dificultati intampinate pe pietele produselor de baza si ameliorarea

conditiilor de desfasurare a comertului international care sa permita indeosebi tarilor cu datorii

externe foarte mari, sa se ac)ite de obligatiile lor financiare2

# sa incura*eze actiunea de cooperare con*ugata la nivel national si international pentru a intarii

interactiunea dintre politicile comerciale si celelalte politici economice ce determina cresterea si

dezvoltarea si pentru a contribui la eforturile continue, efective si )otarate, de a imbunatatifunctionarea sistemului monetar international, a fluxurilor financiare si a resurselor reale de

investitii pentru tarile in curs de dezvoltare

b( 8rincipiile generale ale negocierilor

eclaratia de la 8unta del Este subliniaza in acest domeniu urmatoarele1 # negocierile se vor purta

intr#un mod transparent $desc)is( si compatibil cu obiectivele si anga*amentele convenite si

principiile Acordului General, astfel incat sa se asigure avanta*e reciproce si beneficii sporite

tuturor participantilor2

# lansarea, desfasurarea si punerea in practica a rezultatelor negocierilor vor fi considerate ca

elemente ale unei singure actiuni2 totusi, acordurile inc)eiate in prima parte a negocierilor vor

putea fi puse in practica, cu titlu provizoriu sau definitiv, daca se va conveni astfel, inainte de

inc)eierea oficiala a intregii runde de negocieri2 aceste rezultate vor fi luate in considerare la silirea

bilantului global al negocierilor2

# se vor face eforturi in vederea ec)ilibrarii concesiilor in cadrul principalelor sectoare si domenii

comerciale in care se vor purta negocieri in scopul evitarii unor cereri de concesii intersectoriale

ne*ustificate2

# partile contractante convin ca principiul tratamentului diferentiat si mai favorabil enuntat in

partea a I


13/27

nevoile lor individuale de dezvoltare, de finantare si de comert2 # partile contractante mai putin

dezvoltate apreciaza ca posibilitatile lor de a aduce contributii, sau de a acorda concesii sau de a

intreprinde orice alta actiune reciproca convenita in conformitate cu prevederile Acordului General

se vor imbunatati pe masura dezvoltarii progresive a economiilor lor si a ameliorarii situatiei lor

comerciale2 # o atentie speciala va fi acordata situatiei si problemelor particulare deosebite ale

tarilor cel mai putin avansate, precum si necesitatii de a incura*a masurile menite sa faciliteze

extinderea posibilitatilor lor comerciale2

# principiul anga*amentului unic, potrivit caruia, tarile participante adera la toate acordurile,

deciziile si declaratiile ce vor fi negociate, ori nu adera la nici una din acestea si aceasta presupune

retragerea din GATT

c( Statu# uo#ul si eliminarea progresiva a masurilor protectioniste

In eclaratia de la 8unta del Este se subliniaza ca, imediat si pana laInc)eierea oficiala anegocierilor, fiecare participant este de acord sa aplice urmatoarele anga*amente1 Status#uo#ul1

# sa nu se ia nici o masura restrictiva sau de natura sa dezorganizeze sc)imburile comerciale, care

sa fie incompatibila cu prevederile Acordului General sau ale altor acorduri negociate in cadrul GATT

sub auspiciile acestuia2

# in execitarea legitima a drepturilor care decurg din Acordul General sa nu ia nici o masura

restrictiva care sa afecteze sc)imburile comerciale si care sa depaseasca cadrul necesar pentru a

remedia situatiile specifice2

# sa nu ia masuri comerciale in scopul de a#si imbunatatii pozitia in negociere Eliminarea

progresiva a masurilor protectioniste1

# toate masurile restrictive sau cu efect restrictiv asupra sc)imburilor comerciale care sunt

incompatibile cu prevederile Acordului General sau ale altor acorduri negociate in cadrul GATT#

ului, sau sub auspiciile acestuia, vor fi eliminate treptat sau vor fi puse in conformitate cu

prevederile respective, nu mai tarziu de inc)eierea oficiala a negocierilor, tinand cont de

acordurile, anga*amentele si aran*amentele multilaterale convenite2 # acest anga*ament va fi pus in

aplicare treptat, pe o baza ec)iila, convenita in cursul negocierilor dintre partile interesate,

incluzand pe toti cei ale caror interese sunt afectate2 # in sc)imbul eliminarii acestor masuri nu va fi

ceruta nici o concesie GATT Supraveg)erea statu#uo#ului si a eliminarii progresive a masurilor

protectioniste1

# fiecare participant la negocieri este de acord ca executarea anga*amentelor de statu#uo si

eliminarea treptata a masurilor protectioniste sa faca obiectul unei supraveg)eri multilaterale, cu

scopul de a fi respectate2

# Comitetul de 3egocieri Comerciale va decide asupra crearii unor mecanisme adecvate pentru

exercitarea acestei supraveg)eri si efectuarea unor examinari si evaluari periodice 5iecare

%-


14/27

participant la negocieri va putea semnala mecanismului de supraveg)ere creat orice actiune sau

omisiuni pe care le considera relevante in legatura cu indeplinirea acestor anga*amente

d( omeniile de negociere

eclaratia de la 8unta del Este a nominalizat %- domenii de negociere in cadrul 7undei Urugua@

% Taxele vamale in acest domeniu negocierile vor avea ca scop folosirea de metode adecvate pentru

reducerea si, dupa caz, eliminarea taxelor vamale, in special a celor ridicate si progresivitatea acestora2

concesiile tarifare convenite vor fi aplicate tuturor participantilor

! Basuri netarifare 3egocierile vor avea ca scop reducerea sau eliminarea masurilor netarifare, in

special a restrictiilor cantitative, fara a pre*udicia nici o actiune ce va fi luata pentru indeplinirea

anga*amentului de eliminare progresiva a masurilor protectioniste neconforme cu prevederile GATT#

ului

- 8roduse tropicale eclaratia subliniaza ca negocierile vor avea ca scop liberalizarea cat maicompleta a comertului cu produse tropicale, inclusiv produse finite si semifinite pe baza de produse

tropicale, si se vor referi la masurile tarifare cat si la toate celelalte masuri netarifare care afecteaza

comertul cu aceste produse 8artile contractante recunosc importanta pe care o are comertul cu produse

tropicale pentru un mare numar de tari membre ale GATT#ului mai putin dezvoltate si au convenit sa

acorde, o atentie deosebita negocierilor in acest domeniu, indeosebi calendarului negocierilor si

punerii in aplicare a rezultatelor

: 8roduse provenind din resurse naturale $ale solului, subsolului si apelor( in declaratie se subliniaza

ca negocierile vor avea ca scop realizarea unei liberalizari a comertului cu produse provenind din

resurse naturale, inclusiv produse finite si semifinite rezultate din prelucrarea acestora, urmarindu#se

reducerea si c)iar eliminarea obstacolelor tarifare si netarifare din calea comertului cu aceste produse

4 Textile si confectii in acest domeniu negocierile vor avea ca scop definirea modalitatilor care sa

permita eventuala reintegrare a acestui sector in cadrul GATT si respectarea regulilor si disciplinelor

acestuia

; Agricultura esi este un domeniu in care divergentele dintre partile contractante $indeosebi SUA#

CEE( sunt mari, declaratia consemneaza faptul ca s#a convenit asupra necesitatii urgente de a intari

disciplina si de a ameliora posibilitatea de a face previziuni asupra comertului mondial cu produse

agricole, prin corectarea si prevenirea restrictiilor si distorsiunilor inclusiv cele legate de excedentele

structurale, dezec)ilibrele si insilitatea ce exista pe piata mondiala a acestor produse Si in acest

domeniu, negocierile vor avea ca scop realizarea unei liberalizari mai largi a comertului cu produse

agricole si subordonarea tuturor masurilor care afecteaza accesul liber al importurilor, precum si

concurenta la export, unor reguli si principii ale GATT si care sa conduca la1

# imbunatatirea accesului pe piata prin reducerea barierelor de politica comerciala la import2

# imbunatatirea cadrului concurentDial prin cresterea disciplinei in utilizarea tuturor subventiilor directe

%:


15/27

si indirecte si a altor masuri care afecteaza direct sau indirect comertul cu produse agricole2

# reducerea, in cat mai mare masura, a efectelor nefavorabile pe care le pot avea reglementarile si

obstacolele sanitare si fitosanitare asupra comertului cu produse agricole, tinand cont de acordurile

internationale in materie

' 8revederile Acordului General pentru Tarife si Comert ecalratia subliniaza ca participantii la

negocieri vor examina articolele, prevederile si disciplinele actuale ale Acordului General, pe baza

cererilor partilor contractante interesate si, daca este cazul, vor anga*a negocieri

" Salvgardarea 7ealizarea unui acord privind toate aspectele salvgardarii prezinta o importanta

deosebita pentru intarirea sistemului GATT si pentru realizarea de progrese in negocierile comerciale

multilaterale Acordul privind salvgardarea va trebui sa aiba la baza principiile generale ale GATT#ului

si va trebui sa contina urmatoarele elemente mai importante1 transparenta, aria de aplicare, criterii

obiective de actiune, inclusiv conceptul de pre*udiciu grav sau amenintarea cu pre*udiciu grav,regresivitatea si amena*erile de structura, compensarea si retorsiunea, notificarile, consultarile,

supraveg)erea multilaterala si reglementarea diferendelor Acordul va trebui sa se aplice tuturor

partilor contractante

& Acordurile si aran*amentele rezultate din negocierile comerciale multilaterale anterioare In acest

domeniu, negocierile vor avea ca scop imbunatatirea, clarificarea sau extinderea, dupa caz, a

cordurilor si a aran*amentelor negociate in cadrul 7undei To+@o

%. Subventiile la export si taxele compensatorii eclaratia subliniaza ca negocierile privind aceasta

problema se vor baza pe examinarea articolelor


16/27

silirea unui cadru multilateral de principii, reguli si discipline, referitoare la comertul international de

marfuri contrafacute si pirat, tinand cont de activitatea desfasurata de*a in cadrul GATT Aceste

negocieri se vor desfasura fara a pre*udicia alte initiative complementare care pot fi luate in cadrul

6rganizatiei Bondiale pentru 8roprietatea Intelectuala si in alte organizatii pentru abordarea acestor

probleme

%- Basuri privind investitiile legate de comert Avand in vedere insuficienta prevederilor GATT

referitoare la efectele restrictive si de perturbare cauzate de masurile de investitii, negocierile din

cadrul 7undei Urugua@ vor trebui sa elaboreze, daca va fi cazul, masuri complementare care s#ar putea

dovedi necesare pentru a putea evita astfel de efecte negative asupra comertului

e( 5unctionarea sistemului GATTIn acest domeniu, negocierile vor avea ca scop elaborarea unor

intelegeri si aran*amente care1

# sa intareasca supraveg)erea exercitata in cadrul GATT#ului astfel incat sa poata urmari curegularitate politicile si practicile comerciale ale partilor contractante si incidenta lor asupra sistemului

comercial multilateral2

# sa se imbunatateasca eficacitatea generala a GATT#ului ca institutie si activitatea lui de luare a

deciziilor, intre altele, prin implicarea intr#o masura mai mare a ministrilor tarilor membre2

# sa creasca contributia GATT#ului la realizarea unei mai mari coerente in elaborarea politicilor

comerciale globale, prin intarirea relatiilor sale cu alte organizatii internationale cu responsabilitati in

problemele monetare si financiare

f( 8articiparea la negocierile din cadrul 7undei Urugua@ in eclaratia de la 8unta del Este se

precizeaza ca1 a negocirile vor fi desc)ise1 % tuturor partilor contaractante2 ! tarilor care au aderat la

GATT cu titlu provizoriu2 - tarilor care aplica Acordul General /de facto/ si vor anunta pana la -.

aprilie %&"' intentia lor de a adera la GATT si de a participa la negocieri2 : tarilor care au informat

de*a partile contractante la o reuniune obisnuita a Consiliului reprezentatilor despre intentia lor de a

negocia conditiile aderarii la GATT in calitate de parte contaractanta2 4 tarilor in curs de dezvoltare

care, pana la data de -. aprilie %&"', vor incepe procedurile de aderare la GATT, cu intentia de a

negocia conditiile aderarii in perioada de desfasurare a lucrarilor noii runde2 b %artici%area la

negocierile privind modificarea sau aplicarea prevederilor GATT sau la negocierile unor prevederi va

fi desc)isa numai partilor contractante

g( 6rganizarea negocierilor

eclaratia de la 8unta del Este consemneaza crearea unui Grup de megocieri pentru marfuri care sa

organizeze programul de negocieri pentru problemele din partea I#a a acesteia Grupul va avea

urmatoarele atributii1 # sa elaboreze si sa puna in aplicare uri detaliate de negociere inainte de %&

decembrie %&";2 # sa desemneze mecanismul corespunzator de supraveg)ere a anga*amentelor privind

statu#uo#ul si eliminarea progresiva a obstacolelor neconforme cu prevederile GATT#ului2

%;


17/27

# sa sileasca grupuri de negocieri, dupa necesitati, fiecare grup de negociere trebuind sa tina cont de

aspectele care#l privesc si care rezulta din lucrarile celorlalte grupuri, data fiind interdependenta dintre

problemele inscrise pe ordinea de zi a noii runde2 # sa decida asupra includerii unor teme aditionale in

negocieri2 # sa coordoneze lucrarile grupurilor de negociere si sa supraveg)eze evolutia negocierilor2

ca principiu, nu vor avea loc negocieri simultane in mai mult de doua grupuri2 # sa prezinte in final un

raport asupra activitatii desfasurate Comitetului de 3egocieri Comerciale instituit de Sesiunea partilor

contractante in noiembrie %&"4In sfarsit, declaratia mai subliniaza ca, in vederea aplicarii efective a

tratamentului diferentiat si mai favorabil, Grupul de negocieri pentru marfuri, inainte de inc)eierea

oficiala a negocierilor, va efectua o evaluare a rezultatelor obtinute in atie cu obiectivele si principiile

generale ale negocierilor cuprinse in declaratie, tinand cont de toate problemele de interes pentru

partile contractante mai putin dezvoltate

= 3egocierile privind comertul cu servicii

In eclaratia de la 8unta del Este se consemneaza faptul ca participantii la reuniunea ministeriala a

GATT au decis sa lanseze negocieri si in domeniul comertului cu servicii ca o parte componenta a

negocierilor comerciale multilaterale 3egocierile din acest domeniu vor avea in vedere silirea unui

cadru multilateral de principii si reguli pentru comertul cu servicii, inclusiv elaborarea unor discipline

posibile pentru sectoarele individuale specifice, in scopul expansiunii acestui sector al comertului

mondial in conditii de transparenta, al liberalizarii progresive a acestuia si transformarea lui intr#un

mi*loc de promovare a cresterii economice a tuturor partenerilor comerciali in silirea acestui cadru se

va tine seama de obiectivele legilor si reglementarilor nationale aplicabile serviciilor, precum si de

activitatea organizatiilor internationale corespunzatoare Acestor negocieri li se vor aplica procedurile

si practicile GATT#ului si, pentru desfasurarea lor, se va crea un Grup de negocieri pentru servicii

8articiparea la negocierile din domeniul comertului cu servicii va fi desc)isa acelorasi tari ca si la cele

pentru comertul cu marfuri Secretariatul GATT va acorda spri*inul sau cu asistenta te)nica din partea

altor organizatii, asa cum va decide Grupul de negocieri pentru servicii in finalul negocierilor, acest

grup va prezenta raportul sau Comitetului pentru 3egocieri Comerciale Aplicarea rezultatelor

negocierilor eclaratia de la 8unta del Este se inc)eie cu precizarea ca atunci cand negocierile in toate

domeniile prevazute in partea I#a si a Ii#a vor fi finalizate si rezultatele lor vor fi cunoscute, ministrii

tarilor participante la negocieri se vor intalni intr#o Sesiune speciala a partilor contractante si vor

decide in legatura cu aplicarea in practica a rezultatelor convenite

C63TE>TU0 I3TE73ATI63A0 I3 CA7E S#A ES5ASU7AT 7U3A

U7UGUAF

7unda Urugua@, spre deosebire de rundele anterioare, s#a desfasurat intr#un context international care

%'


18/27

s#a caracterizat prin1 a( # accentuarea protectionismului comercial, cu precadere a celui netarifar, cu

efecte negative asupra tuturor statelor lumii, inclusiv a celor care au contribuit la escaladarea acestui

proces2 b( # declansarea unei noi crize economice la sfarsitul deceniului noua si inceputul deceniului

zece, urmata de o perioada de recesiune care a intarziat procesul relansarii economice la scara

internationala2 c( # confruntarea celei mai mari parti a tarilor in curs de dezvoltare cu acute fenomene

de criza atat pe ul dezvoltarii economice cat si al indatorarii externe2 d( # proliferarea proceselor de

integrare economica in ma*oritatea regiunilor lumii $America de 3ord, Asia # ona 8acificului,

America de Sud, Africa( si adancirea acestui proces in Europa $prin semnarea Tratatului de la

Baastric)t si a Tratatului privind crearea Spatiului Economic European(2 aparitia de noi blocuri

economice a dus la adancirea divergentelor dintre acestea, cele mai profunde fiind cele dintre CE si

SUA, care au prelungit cu mult peste termenul limita runda2 e( # colapsul comunismului in Europa

Centrala si de 7asarit, prabusirea imperiului sovietic si inceperea unui lung si dureros proces altranzitiei la economia de piata in aceste tari, proces cu mai multe viteze, fapt care a surprins lumea

occidentala mai putin pregatita in psi)ologic si c)iar economic prin iuteala cu care au avut loc

evenimentele politico# sociale din aceasta zona a lumii2 f( # razboiul din Golf si instituirea embargoului

63U inpotriva Ira+ului2 g( # declansarea conflictelor interetnice din Iugoslavia si instituirea

embargoului 63U inpotriva Serbiei si Buntenegrului2 )( # afirmarea mai intensa a unui numar in

crestere de tari care si#au manifestat interesul atat pentru intrarea in GATT cat si pentru participarea la

negocierile din cadrul 7undei Urugua@ astfel incat pana la finele acesteia numarul tarilor participante a

crescut la %%' $fata de &! la adoptarea eclaratiei de la 8unta del Este(

87EGATI7EA SI ES5ASU7A7EA 7U3EI

Avand in vedere larga problematica inscrisa pe ordinea de zi a acestei runde, cea mai importanta din

istoria GATT#ului, Comitetul pentru 3egocirile Comerciale a constituit, la inceputul anului %&"', %4

grupuri specializate de negocire pe domenii, dintre care1 # " grupuri vizau domenii care au mai facut si

alta data obiectul negocierilor1 %( taxe vamale2 !( bariere netarifare2 -( produse tropicale2 :( produse

provenind din resurse naturale2 4( prevederile Acordului General pentru Tarife si Comert2 ;( acorduri

si aran*amente negociate la rundele anterioare2 '( subventii la export si taxe compensatorii2 "(

reglementarea diferendelor2 # - grupuri vizau domenii care nu si#au gasit solutionarea la rundele

anterioare1 %( agricultura2 !( comertul cu produse textile2 -( clauza de salvgardare2

# : grupuri vizand domenii care fac pentru prima oara obiectul negocierilor in cadrul GATT1 %( aspecte

ale drepturilor de proprietate intelectuala legate de comert2 !( masuri privind investitiile legate de

comert2 -( functionarea sistemului GATT2 :( comertul cu servicii 3egocierile au inceput efectiv in

anul %&"' si s#a )otarat ca la mi*locul perioadei silite pentru desfasurarea acestei runde $adica doi ani

de la inceperea acesteia( sa se faca un prim bilant al stadiului de desfasurare a acestora Acest prim

bilant a avut loc intre 4 si & decembrie %&"" la Bontreal $Canada( A fost de fapt o reuniune

%"


19/27

ministeriala a Comitetului de 3egocieri Comerciale, organ coordonator al negocierilor din cadrul

rundei 7euniunea a fost considerata la vremea repectiva ca cea mai importanta manifestare economica

internationala a anului %&"" si ea a avut ca scop sa evalueze in ansamblu stadiul negocierilor si sa

imprime un nou impuls politic desfasurarii acestora Constatarile facute cu prile*ul acestei reuniuni n#

au fost dintre cele mei incura*atoare 8e mondial, sistemul comercial multilateral continua sa se

deterioreze, presiunile protectioniste ale tarilor dezvoltate continuau sa se accentueze, statu#uo#ul nu

functiona si deci noi masuri restrictive incompatibile cu prevederile GATT#ului aparusera, relatiile

comerciale continuau sa fie tensionate, la aceasta contribuind si insilitatea cursurilor de sc)imb ale

principalelor valute utilizate in comertul international, tarile capitaliste dezvoltate erau inca reticente in

a se anga*a efectiv si rapid in negocierile pentru realizarea obiectivului silit prin eclaratia de la 8unta

del Este, adica o mai mare liberalizare a comertului international si avanta*e mai substantiale pentru

tarile mai putin dezvoltate Cu prile*ul acestei reuniuni s#au constatat totusi si unele aspecte pozitive,doua dintre acestea retinand atentia in mod deosebit si anume1 a( reafirmarea la nivel ministerial a

vointei politice a tuturor participantilor de a finaliza ansamblul negocierilor 7undei Urugua@ pana la

sfarsitul anului %&&., cum se silise initial prin declaratie2 b( in %% din cele %4 grupuri de negocieri s#a

a*uns la unele intelegeri de principiu cu privire la caile si metodele concrete de atingere a obiectivelor

convenite in cadrul eclaratiei de la 8unta del Este Intre sectoarele unde negocierile au inceput sa

avanseze in spiritul obiectivelor silite prin eclaratia de la 8unta del Este sunt de mentionat1 domeniul

taxelor vamale, in care de pe atunci se contura o reducere medie a acestora cu cel putin -.92 domeniul

barierelor netarifare2 domeniul produselor tropicale $indeosebi cafea, cacao si uleiuri vegetale

comestibile(, in care negocierile au avansat foarte mult incat unele tari dezvoltate $Australia, Japonia,

Austria etc( au anuntat ca vor pune in aplicare cele convenite c)iar de la % ianuarie %&"&

Un alt domeniu in care s#a a*uns la un acord este cel privind crearea unui mecanism de examinare in

GATT a politicilor si practicilor comerciale ale partilor contractante pentru a urmari influenta acestora

asupra sc)imburilor comerciale internationale si a vedea daca statele respective respecta principiile,

regulile si disciplinele GATT 8otrivit acestui mecan*sm de supraveg)ere, fiecare parte contractanta va

prezenta un raport detaliat privind politica si practicile sale comerciale dupa cum urmeaza1 la fiecare !

ani vor prezenta astfel de rapoarte primele patru tari $grupe de tari( ca pondere in comertul mondial

$SUA, Japonia, Canada $CEE(2 la ficare : ani tarile care se situeaza pe urmatoarele %; locuri in

comertul mondial2 la fiecare ; ani celelalte tari, putandu#se sili intervale mai mari de timp pentru tarile

cel mai putin dezvoltate Examinarea periodica se va race pe baza rapoartelor pe care le prezinta tarile

respective si a corapoartelor elaborate de Secretariatul GATT Acest mecanism de supraveg)ere a

inceput efectiv sa functioneze din %&"& si un numar mare de tari au prezentat astfel de rapoarte in

cadrul GATT cu privire la politica si practicile lor comerciale Tot la reuniunea de la Bontreal

$dec%&""( s#a subliniat faptul ca s#a convenit cadrul necesar cu privire la o mai buna orientare a

%&


20/27

activitatii GATT#ului si cresterea rolului sau in solutionarea problemelor cu care se confrunta

dezvoltarea sc)imburilor comerciale intre partile contractante prin convocarea cel putin odata la ! ani

de reuniuni ale GATT la nivel ministerial In sfarsit, la Bontreal s#a mai constatat ca si in alte domenii

negocierile au avansat si anume1 in ce priveste intarirea colaborarii dintre GATT si organizatiile

interantionale din domeniul financiar#monetar2 in ce priveste elaborarea unui mecanism de solutionari

prompte si eficace a diferendelor dintre tarile contractante privind respectarea principiilor si regulilor

GATT2 in ce priveste reglementarea comertului cu servicii etc

0a reuniunea ministeriala do la Bontreal au iesit la iveala si o serie de puternice divergente de

interese atat intre tarile dezvoltate cat si intre acestea si cele in curs de dezvoltare si acestea au facut ca

in : din cele %4 grupe de negocieri sa nu se a*unga nici macar la un acord de principiu Acestea sunt1

%( agricultura2 !( comertul cu produse textile2 -( aspecte comerciale ale drepturilor de proprietate

intelectuala2 :( clauza de salvgardare 8entru a iesi din impas s#a )otarat sa se continue negocierile inaceste : domenii prin consultari intensive organizate de irectorul General al GATT#ului si sa se

convoace cat mai repede cu putinta o noua reuniune a Comitetului de 3egocieri Comerciale care sa

aiba loc in aprilie %&"& la Geneva Intre 4#" aprilie %&"& a avut loc la Geneva reuniunea Comitetului

de 3egocieri Comerciale din cadrul 7undei Urugua@, obiectivul acesteia fiind de a rezolva problemele

ramase in suspensie la reuniunea anterioara de la Bontreal si de a scoate din impas negocierile Atentia

s#a concentrat asupra a celor : sectoare amintite mai sus $agricultura, textile, drepturile de proprietate

intelectuala, salvgardare(

In ce priveste comertul cu produse agricole, sector in care persista de multa vreme puternice

divergente de interese intre SUA si CEE, s#a a*uns la un acord de compromis potrivit caruia

negocierile trebuie sa vizeze convenirea unui cadru adecvat pentru liberalizarea comertului in acest

domeniu si totodata sa se supuna regulilor si disciplinelor GATT toate masurile care afecteaza importul

si exportul de produse agricole in acest sens, masurile de spri*in si protectie din domeniul comertului

cu produse agricole urmeaza a fi reduse progresiv si aplicate de o maniera care sa nu distorsioneze

fluxurile comercialeIn acordul intervenit la Geneva s#a convenit ca1 pe temen lung # sa se realizeze o

reducere substantiala progresiva, intr#un interval de timp convenit, a tuturor masurilor de spri*in si

protectie a agriculturii, care sa permita corectarea si prevenirea distorsiunilor de pe piata internationala

a produselor agricole2 pe termen scurt sa fie ing)etate imediat la nivelul si sfera de aplicare din acel

moment, masurile de spri*in si protectie practicate pe intern si la export in domeniul agriculturii, iar

din %&&. sa inceapa reducerea acestora Acest acord de principiu preciza ca tarile in curs de dezvolatre

exportatoare de produse agricole nu sunt obligate sa subscrie la programul pe termen scurt Cat

priveste comertul cu produse textile, guvernat inca de Aran*amentul Bultifibre $AB5(, care cuprinde

reguli ce se abat de la principiile GATT, s#a convenit, indeosebi sub presiunea tarilor in curs de

dezvolatre producatoare si exportatoare de astfel de produse, ca sa nu se mai prelungeasca AB5#ul si

!.


21/27

comertul cu textile sa reintre treptat sub incidenta GATT#ului

In domeniul aspectelor comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuala s#a a*uns la un compromis

la Geneva care prevede aspectele principale asupra caroara se vor concentra in continuare negocierile

si anume1

# aplicabilitatea principiilor de baza ale GATT#ului si a aran*amentelor si conventiilor internationale

privind sfera proprietatii intelectuale2

# convenirea unor principii si masuri adecvate de acces la si de utilizare a drepturilor de proprietate

intelectuala2

# conceperea unor modalitati de respectare a acestor drepturi cu luarea in considerare a reglementarilor

nationale din acest domeniu2

# convenirea unui cadru multilateral de reglementare a comertului cu marfuri contrafacute

In sfarsit, in ce priveste clauza de salvgardare s#a silit la Geneva ca negocierile sa urmareascaconvenirea unor principii si modalitati de resilire a controlului multilateral asupra masurilor de

salvgardare si instaurarea unei discipline mai stricte in acest domeniu 6data cu negocierea acordurilor

de principiu din cele : domenii, lucrarile 7undei Urugua@ s#au deblocat si trebuiau sa continuie intr#un

ritm mai accelerat pentru a putea fi inc)eiate la sfarsitul anului %&&. # asa cum se prevazuse in

eclaratia de la 8unta del Este Ca urmare, la reuniunea ministeriala a Comitetului pentru 3egocieri

Comerciale, care a avut loc la =ruxelles in perioada -#' decembrie %&&. urmau sa se finalizeze

negocierile din cadrul rundei, dar n#a fost posibil acest lucru din cauza diferendului reizbucnit dintre

SUA si CEE in domeniul comertului cu produse agricole =loca*ul intervenit la reuniunea de la

=ruxelles a fost depasit la reuniunea din %; februarie %&&% de la Geneva a Comitetului de 3egocieri

Comerciale 0a aceasta reuniune s#a )otarat ca negocirile sa fie reluate sub forma consultarilor

plurilaterale neoficiale care sa fie urmate apoi de negocieri oficialeIn acest scop, la !4 aprilie %&&%,

Comitetul de 3egocieri Comerciale a constituit o noua structura de negocieri alcatuita din ' grupe

neoficiale de negociere desc)ise participarii tuturor tarilor implicate in runda de negocieri

Acordul realizat in acest sens a intarit credibilitatea in relansarea rundei si a constituit un element de

spri*in pentru o decizie pozitiva a Congresului american privind procedura de aprobare rapida, fara

amendamente, a rezultatelor acestei runde de catre SUA, procedura care a expirat la % iunie %&&%

Congresul american a aprobat prelungirea cu doi ani a procedurii de mai sus, potrivit careia, in decurs

de &. de zile, trebuie sa se pronunte asupra acordurilor care se vor realiza in cadrul rundei

Cele ' noi grupe de negocieri alcatuite de Comitetul de 3egocieri Comerciale sunt1 %( accesul la piete

$domeniul tarifar, netarifar, comertul cu produse provenind din resurse naturale, comertul cu produse

textile, comertul cu produse agricole, comertul cu produse tropicale(2 !( imbunatatirea regulilor GATT

$articolele GATT(2 -( masuri de salvgardare2 :( acordurile si aran*amentele negociale la 7unda To+io

$procedurile antidumping, subventii si masuri compensatorii, procedurile in materie de licente de

!%


22/27

import, evaluarea in vama, ac)izitii guvernamentale, obstacole te)nice in calea comertului(2 4( aspecte

institutionale $mecanismul de supraveg)ere, mecanismul de reglementarea diferendelor, aspecte

institutionale(2 ;( domenii noi ale negocierilor $aspecte comerciale ale drepturilor de proprietate

intelectuala, aspecte privind investitiile legate de comert(2 '( comertul cu servicii

In acesta structura negocierile au continuat pana la sfarsitul rundei care s#a prelungit peste masura de

mult, datorita puternicelor divergente de interese dintre SUA si CEE indeosebi in domeniul comertului

cu produse agricole Ultimele luni ale negocierilor au fost extrem de tensionate si s#au desfasurat in

conditiile unor amenintari reciproce care puteau sa conduca la un esec rasunator 8ana la urma s#au

facut compromisurile necesare si de o parte si de cealalta parte si negocierile au putut fi inc)eiate la

data silita # %4 decembrie %&&- # prin adoptarea Actului final al 7undei de catre %%' state participante

la negocieri Cu acest prile* s#a )otarat ca Actul final sa fie semnat in cadrul unei reuniuni ministeriale

a GATT, in aprilie %&&: la Barra+ec) $Baroc(, iar dupa aceea sa fie ratificat de parlamentele statelor semnatare pana la finele anului %&&: pentru ca sa intre in vigoare cel mai tarziu la % iunie %&&4

7euniunea de la Barra+ec) a avut de*a loc in cele de mai sus rezulta ca 7unda Urugua@ s#a

prelungit cu trei ani fata de termenul silit initial $%&&.( din cauza contextului international in care s#a

desfasurat

ACTU0 5I3A0 A0 7U3EI U7UGUAF

Actul final al 7undei Urugua@ este alcatuit din 4! de instrumente *uridice, din care -. de acorduri si

memorandumuri de acord, !! de decizii si declaratii ministeriale vizand rezultatele negocierilor pe

diverse domenii si obiective asa cum au fost ele cuprinse in eclaratia de la 8unta del Este

7ezultatele 7undei Urugua@ sunt concretizate in urmatoarele documente adoptate1

I Actul final reprezentand rezultatele negocierilor comerciale multilaterale din cadrul 7undei

Urugua@

II Acordul privind instituirea $infiintarea( 6rganizatiei Bultilaterale de Comert $6BC(

Sectiune % A1 Acordurile asupra comertului cu marfuri

% Acordul General pentru Tarife si Comert din %&&:

! 8rotocolul 7undei Urugua@ anexat la GATT#ul din %&&:

- Acord relativ la agricultura

: Acord relativ la masurile sanitare si fitosanitare

4 Acord relativ la textile si imbracaminte

; Acord relativ la obstacole te)nice in calea comertului

' Acord relativ la masurile privind investitiile legate de comert

!!


23/27

" Acord relativ la punerea in aplicare a articolului


24/27

b( ecizie privind unele proceduri de reglementare a diferendelor silite de telurile $scopurile(

Acordului general pentru comertul cu servicii

c(ecizie privind aliniatul b( al articolului >I


25/27

si memorandumuri de acord care includ rezultatele negocierilor pe domenii specifice

6BC este conceputa ca o organizatie independenta, in afara sistemului 63U, dar care va conlucra cu

institutii si organizatii cu caracter economic, inclusiv cele din sistemul 63U 6BC va constitui forul

multilateral de punere in aplicare a ansamblului masurilor de liberalizare a comertului cu marfuri,

servicii si drepturi de proprietate intelectuala, de desfasurare de noi runde de negocieri pentru

extinderea liberalizarii in comertul cu produse agricole, industriale si cu servicii, precum si de

supraveg)ere multilaterala a punerii in aplicare a prevederilor referitoare la regulile, disciplinele si

practicile de comert convenite 6BC are caracter permanent si inlocuieste structura *uridica si

institutionala a GATT, care din %&:" a functionat pe o baza provizorie Structura institutionala a 6BC,

mult mai complexa decat a GATT#ului $%&:'(, va fi alcatuita din1 # Conferinta Binisteriala, organul

suprem al 6BC, alcatuita din reprezentantii tuturor statelor membre, la nivelul ministerial in care se

va reuni cel putin odata la doi ani2 intre sesiunile acesteia, activitatea va fi condusa de Consiliulgeneral, in subordinea caruia vor functiona trei#consilii1 Consiliul general pentru comertul cu marfuri,

Consiliul General pentru comertul cu servicii si Consiliul general pentru drepturile de proprietate

intelectuala legate de comert2 # la prima Conferinta Binisteriala a 6BC urmeaza sa mai fie constituite1

Comitetul pentru comert si dezvoltare, Comitetul pentru restrictii de balanta de plati si Comitetul

pentru buget, finante si administratie # Sediul 6BC este la Geneva, in cladirea vec)iului GATT

8revederile Acordului privind crearea 6BC, precum si a celorlalte acorduri anexate la acesta au

caracter contractual $obligatoriu(, avanta*ul participantilor decurgand direct din respectarea riguroasa a

obligatiilor asumate 6BC are o sfera mult mai larga de cuprindere decat GATT#ul, incluzand, pe

langa reglementarea comertului cu marfuri si reglementarea comertului cu servicii, precum si aspecte

ale drepturilor de proprietate intelectuala legate de comert In acest sens1 # a fost revizuit substantial

textul vec)iului Acord general, noul text purtand denumirea de GATT # %&&:2 # a fost negociat Acordul

General pentru Comertul cu Servicii $GATS(, ca un cadru multilateral de principii si reguli pentru

comertul cu servicii si pentru liberalizarea progresiva a acestuia prin runde succesive de negocieri

multilaterale2 GATS contine obligatii si discipline generale aplicabile in domeniul respectiv1 clauza

natiunii celei mai favorizate2 clauza tratamentului national2 transparenta in politicile nationale2 evitarea

practicilor monopoliste si a intelegerilor de exclusivitate2 plati si transferuri2 masuri de salvgardare in

situatii specifice2 securitatea nationala2 sanatate etc

0a GATS sunt anexate liste nationale ale participantilor continand anga*amente initiale privind

masurile orizontale $aplicabile tuturor sectoarelor comertului cu servicii( cat si anga*amente sectoriale

$care prevad sectoarele in care participantii isi iau obligatia de a aplica prevederile Acordului(2 tot la

GATS se gasesc si listele nationale de exceptii de la tratamentul natiunii celei mai favorizate2 durata

acestor exceptii este limitata la %. ani, ele urmand sa fie reexaminate dupa 4 ani de la inceperea

aplicarii lor2 # a fost negociat Acordul referitor la aspectele drepturilor de proprietate intelectuala care

!4


26/27

afecteaza comertul, inclusiv comertul cu marfuri contrafacute, care cuprinde reguli si proceduri pentru

apararea drepturilor de proprietate intelectuala, precum si pentru lupta impotriva comertului cu marfuri

contrafacute2 acordul contine prevederi specifice privitoare la normele de protectie a drepturilor de

autor, brevetelor de inventie, marcilor de fabrica si de comert, desenelor industriale si secretelor

comerciale si stipuleaza tipuri de proceduri nationale pentru protectia impotriva contrafacerii si

pirateriei intelectuale2 pentru transpunerea in practica a acordului, tarile dezvoltate au la dispozitie un

an pentru adoptarea legislatiilor nationale, iar tarile in curs de dezvoltare si cele in tranzitie la

economia de piata au la dispozitie 4 ani2 tarile cel mai putin avansate beneficiaza de o perioada de

tranzitie de %% ani # totodata, a fost instituit un sistem integrat de solutionare a diferendelor, precum si

un mecanism de examinare a politicilor comerciale ale statelor

Intre rezultatele vizand liberalizarea si reglementarea comertului international incluse in Actul final

pot fi mentionate in principal1 a sporirea oportunitatilor de export prin1 # reducerea, in medie, cu :.9a taxelor vamale de import pentru produsele industriale si agricole2 ma*oritatea reducerilor convenite

vor fi puse in practica, treptat, in cinci transe egale, esalonate pe : ani2 # reducerea progresiva, pe

parcursul unei perioade de ; ani, a spri*in ului intern acordat agriculturii, in medie cu !.9 in tarile

industrializate si cu %-,-9 pentru tarile in curs de dezvoltare, intr#o perioada de %. ani pentru tarile

dezvoltate si ; ani pentru tarile in curs de dezvoltare2 # reducerea progresiva, in tarile industrializate,

cu -;9 a cuantumului subventiilor de export pentru produsele agricole si cu !%9 a cantitatilor de

exporturi subventionate, intr#o perioada esalonata pe ; ani2 # in privinta accesului la piete al produselor

agricole, acordul prevede o mai mare transparenta si previzibilitate a regimurilor de import in special

datorita transformarii in taxe vamale $tarificarii( a tuturor masurilor netarifare aplicate conform unei

metodologii convenite2 # liberalizarea totala, pe parcursul unei perioade de %. ani, a exportului de

produse textile, prin cresterea progresiva a nivelului cotelor de acces practicate in prezent de o serie de

tari industrializate, precum si reducerea, in prealabil, a taxelor vamale de import la aceste produse,

asfel incat 4%9 din produse sa fie integrate in GATT pana la % ianuarie !..!, iar restul acestora nu mai

tarziu de % ianuarie !..42 b liberalizarea comertului cu servicii prin convenirea acordarii multilaterale

a clauzei natiunii celei mai favorizate si a tratamentului national, precum si prin luarea de anga*amente

initiale de liberalizare pe domenii si sectoare specifice2 c intarirea si consolidarea regulilor de actiune

impotriva practicilor de concurenta neloiala in comertul international cu marfuri prin1 # limitarea

recurgerii la subventiile de export si precizarea mai clara a modalitatilor de aparare fata de asemenea

practici prin instituirea de masuri compensatorii2# intarirea modalitatilor de actiune impotriva

practicilor de dumping si de eludare a masurilor anti#dumping2 # dezvoltarea regulilor si modalitatilor

de cooperare vizand neutilizarea standardelor te)nice ca bariere in calea comertului2

# introducerea de noi reguli vizand folosirea licentelor de import ca instrument de administrare a unor

restrictii la import si evitarea folosirii licentelor pentru accentuarea restrictiilor respective2

!;


27/27

# dezvoltarea regulilor privitoare la posibilitatile de recurgere la protectie prin masuri de salvgardare in

situatiile de crestere masiva a importurilor unor produse care risca sa produca sau au produs de*a un

pre*udiciu grav productiei nationale2 # consolidarea si precizarea posibilitatilor de recurgere la masurile

de protectie in situatii de dificultati ale balantelor de plati2 d 8rincipiul tratamentului diferentiat si mai

favorabil pentru tarile in curs de dezvoltare a fost extins in negocieri, urmare a recentelor evolutii din

Europa, si asupra tarilor in tranzitie la economia de piata Acest principiu este reflectat in rezultatele

7undei Urugua@ prin1 # anga*amente mai mici, ativ Cu cele ale tarilor industrializate, cu privire la

nivelul reducerii taxelor vamale de import pentru produsele industriale si agricole2 # anga*amente mai

reduse privind diminuarea spri*inului intern pentru agricultura, in paralel cu excluderea din aceste

anga*amente a unor forme de spri*in specifice tarilor in curs de dezvoltare sau necesare pentru

asigurarea trecerii agriculturii la mecanismele economiei de piata in tarile aflate in tranzitie2 # perioade

mai indelungate $de pana la %. ani( pentru punerea progresiva in aplicare a anga*amentelor deliberalizare pentru produsele agricole2 # beneficierea de perioade de tranzitie in ce priveste alinierea

unor politici economice si mecanisme comerciale la regulile de comert convenite $de ex in domeniul

subventiilor(

5inalizarea negocierilor, in cadrul 7undei Urugua@ si semnarea Actului final de catre %!: tari

in aprilie %&&:, constituie o cotitura clara si ferma a comunitatii internationale spre cooperare si

conlucrare pe baza de reguli de comert unanim acceptata 7unda Urugua@ a adus nu numai un sistem

multilateral intarit si consolidat ci si un impact pozitiv asupra comertului mondial Se apreciaza ca

punerea in aplicare a rezultatelor 7undei va antrena o sporire a comertului mondial, in medie, cu %!9

pe an, iar venitul mondial va creste anual, pe acesta baza, cu !-. miliarde dolari

cursuri comert

Documents