BAZELE ECONOMETRIEI

ÎN VIAŢĂ SUNT: 3 LUCRURI CE NU SE POT ÎNTOARCE: SĂGEATA ARUNCATĂ, VORBA SPUSĂ ŞI ZIUA PIERDUTĂ...

ÎN VIAŢĂ SUNT: 3 LUCRURI CARE SUNT ALEGEREA TA : VISURILE TALE, SUCCESUL ŞI DESTINUL TĂU…..

BIBLIGRAFIE BIBLIGRAFIE SELECTIVSELECTIVĂ:Ă:

1.1.ANDREI T. – Statistică si econometrie, Ed. ANDREI T. – Statistică si econometrie, Ed. Economica, 2004Economica, 2004

2. TAŞNADI A. – Econometrie, Ed. ASE, 20052. TAŞNADI A. – Econometrie, Ed. ASE, 2005

3. PECICAN E. - TĂNĂSOIU O., IACOB A.I. – 3. PECICAN E. - TĂNĂSOIU O., IACOB A.I. – Metode econometrice, Ed. ASE, 2001Metode econometrice, Ed. ASE, 2001

4. GUJARATI D.N. – Basic Econometrics, 4. GUJARATI D.N. – Basic Econometrics, McGraw-Hill Inc., 1995McGraw-Hill Inc., 1995

5. MADDALA, G.S5. MADDALA, G.S., ., EconometricsEconometrics, McGraw-, McGraw-Hill, 1987Hill, 1987

BAZELE ECONOMETRIEI

Econometria este o disciplină care s-a conturat ca o sinteză între ECONOMIE, MATEMATICĂ şi STATISTICĂ.

RETROSPECTIVĂ ASUPRA ECONOMIEI MATEMATICE

Pe baza datelor din economie, econometria construieşte modele (expresii cantitative) pentru realităţile economice studiate care au un corespondent în teoriile economice în scopul evaluării legăturilor dintre fenomene şi a modelării variaţiei lor în timp.

Scopul principal al econometriei este identificarea, estimarea şi testarea modelelor, prin care sunt surprinse relaţiile dintre fenomenele economice reale.

- în secolul al XVII-lea - englezul W. Petty pune bazele în secolul al XVII-lea - englezul W. Petty pune bazele “aritmeticii politice” prin care se foloseau sistematic “aritmeticii politice” prin care se foloseau sistematic fapte şi cifre în elaborarea unor studii legate de fapte şi cifre în elaborarea unor studii legate de populaţie, finanţe, comerţ exterior sau impozitare;populaţie, finanţe, comerţ exterior sau impozitare;

- 1860 – William Stanley JEVONS – a intuit posibilitatea 1860 – William Stanley JEVONS – a intuit posibilitatea utilizării funcţiilor matematice în economie utilizării funcţiilor matematice în economie elaborând: elaborând: Teoria utilităţii marginale; Teoria utilităţii marginale;

- 1871 – W.S. JEVONS propune expunerea principiilor 1871 – W.S. JEVONS propune expunerea principiilor economice cu ajutorul diagramelor; economice cu ajutorul diagramelor;

- Leon WALRAS si Vilfredo PARETO propun - Leon WALRAS si Vilfredo PARETO propun utilizarea curbelor de indiferenţăutilizarea curbelor de indiferenţă ( (combinatiile de bunuri ce combinatiile de bunuri ce produc satisfactie egalaproduc satisfactie egala)) şi isocoantelor şi isocoantelor ( (combinatiile de factori combinatiile de factori de productie eficiente dpv al productiei)de productie eficiente dpv al productiei) . .

TermenulTermenul econometrieeconometrie este definit în anul este definit în anul 1926 de către economistul şi statisticianul norvegian 1926 de către economistul şi statisticianul norvegian R. Frisch prin analogie cu termenul „biometrie” R. Frisch prin analogie cu termenul „biometrie” (cercetări biologice cu ajutorul statisticii şi (cercetări biologice cu ajutorul statisticii şi matematicii), utilizat de Galton şi Pearson.matematicii), utilizat de Galton şi Pearson.

La 29 decembrie 1930, la Cleveland (S.U.A.) a La 29 decembrie 1930, la Cleveland (S.U.A.) a fost fost întemeiată “întemeiată “Societatea de EconometrieSocietatea de Econometrie”. ”.

Din 1933 apare trimestrial revista Din 1933 apare trimestrial revista "Econometrica“"Econometrica“. .

Dintre membrii societăţii: Dintre membrii societăţii: Irving Fisher, R.A. Irving Fisher, R.A. FisherFisher (analiza dispersională), Jan Timbergen, R. (analiza dispersională), Jan Timbergen, R. FrischFrisch (primul preşedinte al societăţii) (primul preşedinte al societăţii)

Econometria se dezvoltă prin contribuţia unor Econometria se dezvoltă prin contribuţia unor cercetători importanţi, din diferite direcţii ale cercetători importanţi, din diferite direcţii ale cercetării:cercetării:

in domeniul in domeniul analizei economice a cereriianalizei economice a cererii: M. : M. Friedman, T. Haavelmo, R. Stone;Friedman, T. Haavelmo, R. Stone;

in in domeniul functiilor de productiedomeniul functiilor de productie: C. W. Cobb, P. : C. W. Cobb, P. H. Douglas, K. J. Arrow;H. Douglas, K. J. Arrow;

in domeniul in domeniul modelelor macroeconomicemodelelor macroeconomice: A.  S. : A.  S. Goldberger, O. Onicescu, L. R. Klein, J. Tinbergen,;Goldberger, O. Onicescu, L. R. Klein, J. Tinbergen,;

in domeniul in domeniul metodelor de analiza a datelor metodelor de analiza a datelor sau al sau al econometriei "fara modele": T. W.   Anderson, J. P. econometriei "fara modele": T. W.   Anderson, J. P. Benzecri, H. Hotelling, R. A. Fisher.Benzecri, H. Hotelling, R. A. Fisher.

studiul studiul riscului şi incertitudinii în economieriscului şi incertitudinii în economie, , modele macroeconomice, J.M. Keynesmodele macroeconomice, J.M. Keynes..

DEFINIREA ECONOMETRIEIDEFINIREA ECONOMETRIEI

1. 1.   DEFINITIA ISTORICA A ECONOMETRIEI DEFINITIA ISTORICA A ECONOMETRIEI ((RRagnaragnar Frisch Frisch):):

"experienta a aratat ca fiecare din urmatoarele trei puncte de"experienta a aratat ca fiecare din urmatoarele trei puncte devedere, al statisticii, al teoriei economice si al matematicii, este vedere, al statisticii, al teoriei economice si al matematicii, este o conditie necesara, dar nu sio conditie necesara, dar nu si suficienta, pentru o intelegere suficienta, pentru o intelegere efectiva a realitatilor cantitative din economia moderna; efectiva a realitatilor cantitative din economia moderna; unificarea lorunificarea lor este aceea care asigura eficienta. Econometria este aceea care asigura eficienta. Econometria este tocmai aceasta unificare ".este tocmai aceasta unificare ".

2. 2.   DEFINITIA RESTRICTDEFINITIA RESTRICTIVĂ: IVĂ: considera ca nu exista considera ca nu exista econometrie daca investigarea fenomeneloreconometrie daca investigarea fenomenelor economice nu se economice nu se face cu ajutorul modelelor aleatoare (stochastice).face cu ajutorul modelelor aleatoare (stochastice).

Sunt Sunt incluinclusese in domeniul econometriei numai cercetarile in domeniul econometriei numai cercetarile economice care utilizeaza metodele inductiei statistice - teoria economice care utilizeaza metodele inductiei statistice - teoria estimatiei, verificarea ipotezelor statistice - la verificarea estimatiei, verificarea ipotezelor statistice - la verificarea relatiilor cantitative formulate in teoria economica cu privire la relatiilor cantitative formulate in teoria economica cu privire la fenomenele sau procesele economice cercetate.fenomenele sau procesele economice cercetate.

1. Contradicţia dintre structural şi fenomenologic- nu întotdeauna măsurătorile (observaţiile cantitative, statistice) se referă la structura reala de construcţie a unui obiect

2. Contradicţia dintre cauzal şi stochastic

3. Contradicţia dintre raţional şi empiric

CONTRADICŢII ÎN CONTEXTUl ECONOMETRIC

Un model econometric se poate elabora chiar daca Un model econometric se poate elabora chiar daca nu s-a constituit o teorie economica a obiectului nu s-a constituit o teorie economica a obiectului cercetat. cercetat.

Modelul astfel construit reprezinta o veriga Modelul astfel construit reprezinta o veriga intermediarintermediarăă intre teorie şi realitate. El reprezinta o intre teorie şi realitate. El reprezinta o cale de confruntare a teoriei cu practica, singurul cale de confruntare a teoriei cu practica, singurul mod de experimentare pe baza caruia ştiinta mod de experimentare pe baza caruia ştiinta economica îşi poate fundamenta ipotezele, din economica îşi poate fundamenta ipotezele, din moment ce obiectul sau de cercetare poate fi numai moment ce obiectul sau de cercetare poate fi numai observat, nu si izolat si cercetat in laborator.observat, nu si izolat si cercetat in laborator.

Prin aceasta experimentare, mijlocita de modelul Prin aceasta experimentare, mijlocita de modelul econometric, stiintele economice valideaza, renunta econometric, stiintele economice valideaza, renunta sau elaboreaza metode noi, isi confrunta problemele sau elaboreaza metode noi, isi confrunta problemele de semantica si semiotica economica, imbogatindu-si de semantica si semiotica economica, imbogatindu-si in felul acesta sistemul de informatii privind structura in felul acesta sistemul de informatii privind structura si evolutia obiectului economic.si evolutia obiectului economic.