Mononucleoza infectioasa. Difteria. Rujeola. Rubeola

Mononucleoza infectioasaDefinitie

Boala acuta infectioasa si contagioasa, determinata de v. Epstein Barr, caracterizata prin evolutie benigna autolimitata, cu febra, angina, adenopatii, (hepato)splenomegalie, exantemFebraAdenopatieAnginaSplenomegalie eventual hepatomegalieExantem

HerpesvirusuriHSV 1 si 2(herpes simplex): gingivostomatita, keratita, encefalita, angina herpetica, herpes genital, herpes neonatal (sepsis)

VZV: varicela, herpes zoster

CMV: sd mononucleozic, sd febril prelungit, hepatita, glomerulopatie, encefalita, miocardita, CMV congenitala, retinita, encefalita, pneumonie (SIDA)

HHV(human herpes virus) 6: exantem subit

EBV: MNI, tumora Burkit (zonele tropicale), cancer nazofaringian (Extrem Orient)

HHV 7HHV 8: sarcom KaposiHerpesvirus simian BVirusul Epstein Barr(microscopie electronica)

Mononucleoza infectioasaEpidemiologie

Rezervor: strict uman (infectie acuta aparenta / inaparenta)

Transmitere, contagiozitate: ultimele zile ale incubatiei + faza de stare (14-21 zile) prin contact apropiat (saliva, respirator, sarut boala sarutului); transmitere de la pacientul cu infectie asimptomatica

Receptivitate: generala

MNI-patogenieInfectie

Multiplicare orofaringiana

Viremie primara

Infectia limf B

Activarea limf T

Angina rosieAdenopatieFebraExantemPoliadenopatieSplenomegalieHepatomegalieStimulare antigenicaprimaraAc antiVCA (IgM, IgG)Nuclear (EBNA)Ag precoce (EA)EliberarePoliclonala IgMAc hererofiliHiperplazieHiperplazieTransformare morfologicaAgresarea limf BLeucocitozaLimfomononucleozaDeficienta imuna celularaAngina albaNegativarea IDR la PPD

Mononucleoza infectioasaClinicIncubatia: 3-30 zileForme asimptomatice (mai ales la copii), dar si tardiv (90% adulti au Ac)Forme simptomaticeAngina (85-90%): rosie (30-40%), aspect bacterian (false membrane)FebraAdenopatii (80%): mari, fara edem/periadenita, nedureroaseSplenomegalie (35-50%): mare, nedureroasa, friabila (clasic risc de ruptura spontana / traumatica)Hepatomegalie (25-35%) in 10-15% cu citoliza si icterExantem maculopapulos (mai frecvent dupa ampicilina) enantem (pete hemoragice pe mucoasa palatina)Alte manifestari/complicatii: neurologice, hematologice (anemie, trombopenie), miocardita, orhita, pancreatita, ruptura splinei

EvolutiaFavorabila, durata variabila (10-14 zile)Persistenta virusului, oncogenitateInfectie cronica, astenie, mialgii

Angina in MNI

Angina in MNIAngina in Difterie

MNI-exantem indus de ampicilina

MNI-exantem indus de ampicilina

MNI-exantem indus de ampicilina

Mononucleoza infectioasaDiagnostic

Pozitiv: epidemiologic, clinic, laborator

Hemograma: leucocitoza, limfocitoza + celule atipice-cel Downey (sd mononucleozic), neutropenie, trombopenie

Citoliza hepatica

Ac heterofili (test Paul Bunell Davidson-Hanganutiu) se poate pozitiva tardiv; Ac din MNI sunt adsorbiti de hematii de bou, dar nu de rinichi de cobai - adsorb alte tipuri de Ac heterofili (boala serului, colagenoze, alte infectii virale)

Ac specifici: IgM VCA infectie acuta

Izolarea virusului: nu este la indemana, in plus se poate realiza si de la persoane sanatoase

Mononucleoza infectioasaCelula Downey (limfocite atipice, stimulate)Limfocit T, celula mare cu contur neregulat, citoplasma vacuolara, nucleu mare, cromatina difuza

Mononucleoza infectioasaTest Paul Bunell (Ac heterofili - IgM)I II IIITest prezumtieabab 1/56 1/64 hematii bou extract rinichi cobai HAHemaglutinare (HA) hematiiSer + hematii berbec berbecMNI+++ adsorbit (-) (-) (+)Alte+++ (-) adsorbit (+) (-)

Test monospot

++++++++++++MNISer pacientExtract RCHematii calSer pacientHematii bouHematii de calNegativ

Mononucleoza infectioasa-dinamica Ac specifci (VCA, EA, EBNA)AcutaRecentaVecheIgMVCAAc anti EAIgGVCAAc anti EBNAVCA = Ag de capsida viralaEA = Ag precoceEBNA = Ag nuclear al EBV

Mononucleoza infectioasaTratament

Curativ:Regim igienodietetic (repaus, evitarea eforturilor nu sport, dieta hidrolactozaharata)

Simptomatic, patogenic: antitermic, AINS

Profilaxia/tratamentul suprainfectiilor: antibiotic (macrolid, nu aminopeniciline)

Corticoterapie: Febra mare,Adenopatii importanteHepatitaComplicatii nervoaseAnemie hemolitica, trombopenie

Profilactic: evitarea expunerii, nu exista vaccin, nici Ig specifice

DifteriaDefinitieBoala acuta infectioasa si contagioasa, specific umana, determinata de bacilul difteric, caracterizata prin angina specifica si semne clinice produse de toxina difterica, cu evolutie autolimitata/severa (posibil letala), care nu lasa imunitate

Etiologie

Corynebacterium diphteriae = bacil gram pozitiv aerob, imobil, nesporulat, cu capete bombate in maciuca dispus sub forma literelor chinezesti.

Creste pe medii selective: (Loeffler ser coagulat de bou; Hoyle agar sange si telurit; Gundel-Tietz - sange, telurit de potasiu, cisteina; OCST ou, cisteina, ser, telurit de potasiu)

Nu are capacitate invaziva - se multiplica la poarta de intrare (faringe / plagi) de unde secreta o exotoxina, cu toxicitate pt miocard, celule nervoase, eventual rinichi, ficat, suprarenale

Capacitatea de toxinogeneza depinde de prezenta genei Tox:

3 tipuri de C.diphteriae: gravis, intermedius, mitis

Frotiu GramFrotiu AlbertFrotiu albastru de metilen

DifteriaEpidemiologie

Rezervor: strict uman, bolnavi si purtatori faringieni (exista portaj de C.diphteriae 3-5% , difteria este produsa de tulpinile toxigene)

Cale de transmitere: aerogena (saliva)

Receptivitate naturala: generala

Protectia fata de difterie: Ac antitoxici obtinuti prin vaccinare (! necesita rapel la 10 ani) titrul protector 0.1UA /mlverificata prin testul Shick (0.1 ml de toxina difterica purificata injectata id eritem = absenta protectiei)

In tarile cu politica vaccinala buna incidenta a scazut considerabil.

Patogenie: boala determinata de toxina difterica (inhiba sinteza de proteine celulare)bacilii difterici se multiplica doar la poarta de intrare

ClinicIncubatia: 2-6 zile

Poarta de intrare: mucoasa faringiana (sau laringiana, nazala, conjunctivala, anogenitala)

Debut: subfebrilitate, odinofagie discreta, hiperemie difuza apoi aparitia unui exsudat opalin translucid ca albusul de ou

Faza de stare:Angina cu false membrane: depozite alb galbui cenusii, aderente, cu tendinta la extindere (depasesc tonsilele catre lueta), smulse cu penseta lasa o ulceratie sangeranda, se refac in 24hAdenopatii subangulomandibulare, sensibile, cu periadenita (gat proconsular)Semne de toxemie: paloare, tahicardie, varsaturi, astenieFebra moderata

Angina difterica grava (maligna)Falsele membrane sunt rapid extensiveAdenopatie importanta cu edem periganglionarFebra inaltaFenomene toxice intense (insuficienta cardiocirculatorie, oligurie)Complicatii: sdr Marfan precoce (la 7 zile de la debut) si sdr tardiv (la 35 de zile de la debut)

DifteriaComplicatii - pot apare si in formele care clinic evolueaza favorabil cu vindecare clinica

Toxice:Nervoase (paraliziile sunt reversibile in 2-3 luni odata cu refacerea tecii de mielina)Paralizia val palatin (cea mai precoce, la 2-3 sapt)Paralizia de acomodare (cel mai frecvent III dar si IV si VI)Paralizii spinale S7-S10Cardiovasculare: miocardita (precoce in primele 10 zile), tardiva (S2-S3)Renale

Suprainfectii bacteriene: otite, otomastoidite, bronhopneumonie, sepsis

Alte forme clinice de difterie (in afara anginei):Difteria laringiana (laringita obstructiva + toxemie)Difteria nazala (rinita unilaterala cu false membrane), forma benignaDifteria conjunctivala, otica, anala / vulvovaginala, cutanata

Diagnosticul difterieiPozitiv:epidemiologic (absenta vaccinarii, test Shick, focar cunoscut), clinic (febra moderata, angina cu false membrane nedureroasa, adenopatii cu periadenita, toxemie, complicatii precoce), LaboratorOrice suspiciune obliga la prelevari in urgenta, cu avertizarea laboratorului despre suspiciuneRecoltare: 3 tampoane de vata sterile:frotiu (albastru de metilen i Gram); al 2-lea se ncubeaz 12 ore n mediul lichid OCST i se trece apoi pe medii selective; al 3-lea se nsmneaz direct de mediul Loffler, Gundel-Tietz i se incubeaz 24 ore la 370C. Pentru identificare se folosesc teste biochimice.

Producia de toxin este evideniat prin imunodifuzie EleK sau PCR pentru identificarea genei care codific toxina.

Identificarea de urgen: imunofluorescen din mediul de cultur (dup 4 ore de la nsmnare).

Diferentialangina: streptococica, Plaut Vincent, necrotica Henoch, MNI, lues, angina din leucemii, agranulocitozalaringita: virala, epiglotita acuta, crup, edem alergic, abces retrofaringian

TRATAMENT

Se face n spital, difteria fiind o boal de declarare obligatorie i nominal.

Tratamentul specific:

Antitoxina difteric, serul hiperimun antitoxic produs pe cal aduce anticorpi care neutralizeaz toxina nainte de a ptrunde intracelular; este esenial s se administreze ct mai repede, dup punerea diagnosticului prezumtiv. Gradul de protecie este invers proporional cu intervalul de timp scurs pn la administrare.

Se aplic tehnica de administrare a serurilor heterologe: anamnez, testarea strii de sensibilitate, schem de desensibilizare Besredka.

Tratament antibiotic

Urmrete:- ntreruperea producerii de toxin prin omorrea agentului bacterian, - ameliorarea infeciei locale, - prevenirea rspndirii microorganismului la contaci.AB. eficiente: pen G, eritromicina, cicline, clindamicina, cefalo, rifampicina. Deoarece eritromicina se dovedete mai eficient n eradicarea portajului, se recomand eritromicin timp de 14 zile. Dup ncheierea tratamentului sunt necesare 2 culturi negative la interval de 24 ore.

Starea de purttor trebuie tratat pentru a preveni rspndirea microorganismului.Se administreaz eritromicin timp de 7 zile i este necesar cultur negativ la 2 sptmni de la ncheierea tratamentului.

Msuri nespecifice:Repaus la pat n timpul fazei acute; ulterior nu s-a dovedit necesar.Obstrucia cilor respiratorii traheostomie sau intubaie ca o msur precoce, n special cnd este afectat laringele;Complicaiile cardiace: monitorizare EKG, antiaritmice, digital n IC (?), pace-maker n bloc A-V. Tratamentul cu prednison nu reduce incidena complicaiilor toxice.Infeciile sistemice: penG/ampicilin + aminoglicozid: 4-6 sptmni. Adesea este necesar protezarea valvular.

Administrarea de anatoxin difteric se face n perioada de convalescen (SUA) sau la 24 ore dup administrarea de ser: Z1, Z3, Z15

Difteria

ProfilacticImunizare activa cu anatoxina de la 3 luni, 3 doze la 1 luna interval apoi revaccinari: R1 dupa 6-9 luni, R2 dupa 18-24 luni, R3 la 6-7 ani (DT), R4 la 13-14 ani (DT)

Masuri la aparitia unui caz:Spitalizare obligatorie, izolare, tratament obligatoriu, dezinfectie terminala, declarare nominalaSupravegherea si tratarea contactilorCercetarea portajului si a receptivitatii in colectivitatea respectiva

RujeolaDefinitieBoala acuta virala, foarte contagioasa, specifica omului, cu evolutie autolimitata, incheiata cu imunitate durabila, caracterizata clinic prin febra, enantem si exantem caracteristice si risc mare de complicatii, posibil letale

EtiologieVirusul rujeolic, Paramixovirus, ARN, un singur tip antigenic, putin rezistent in mediul exterior

RujeolaEpidemiologie

Raspandire universala, evolutie endemo-epidemica (max aprilie-mai)

Morbiditatea-in functie de nivelul endemiei si aparitia epidemiilor; a scazut in tarile in care se face vaccinare

Mortalitate scazuta in tarile dezvoltate, mare in tarile subdezvoltate (2 milioane de decese la copii in tarile L3) Romania: 3.5% (1944) 0.03% (1964)

Rezervor: omul bolnav (forme tipice/atipice), nu exista portaj, nu exista rezervor extrauman

Transmitere: secretii nazofaringiene, conjunctivale, traheobronsice, direct (aerogen)/indirect (prin obiecte) - rar

Contagiozitate: invazie (preeruptiva) 4-5 zile + eruptie 2-5 zile

Receptivitate: universala, pt cei ce nu au Ac (nn din mame imune, vaccinati)

RujeolaPatogenie

Patrundere: conjunctive, cai respiratorii superioare multiplicare tesuturi limfoide (plaman, tub digestiv) continua replicarea viremie

Invazia: viremie

Eruptie: hipersensibilitate mediata umoral

Consecinta infectiei: scaderea imunitatii celulare, umorale, nespecifice (boala anergizanta)

Eliminarea virusului: imunitatea celulara (din tesuturi), umorala (din sectorul circulant)

RujeolaManifestari cliniceIncubatie 10 zile

Invazie (preeruptiva, catarala) 3-4 zile:febra 39-40C, enantem respirator (catar oculonazal, respirator, facies caracteristic)Koplik (depozite subepiteliale de celule epitelioide gigante, celule limfoide+celule inflamatorii)Enantem digestiv: varsaturi, diaree, dureri abdominaleSemne neurologice; indispozitie, iritabilitate, cefalee

Perioada eruptivaEruptia apare dupa urechi, ceafa, frunte, obraji, are caracter descendentSe generalizeaza in 3 zile, evolutie centrifuga, dispare in 2-5 zileMaculo-papule congestive, neproriginoase, de ordin mm, conflueaza in placarde, lasand zone de tegument intact (fese), margini neregulate, catifelateLasa pigmentare, uneori fina descuamareAspecte particulare: hemoragica, veziculoasa, cianotica, atipica (rujeola mitigata-administrare de gamma globuline, poate fi discreta sau lipseste)PoliadenopatieAccentuarea simptomatologiei generale, nervoase, respiratorii

RujeolaEruptia

Debuteaza la nivelul fetei (se generalizeaza in 3 zile)

Se insoteste de catar conjunctival si catar al cailor respiratorii (nazal, laringian, traheobronsic); catarul ocular si nazal dau aspect de facies plans

RujeolaSemn Koplick Caracteristic rujeolei (patognomonic)Apare in perioada de invazie si dureaza cateva zile, cuprinzand 2-3 zile din perioada eruptivaMicropapule albe, izolate sau in mici grupuri, asezate pe o zona rosie cu diametru cativa mm, pe mucoasa jugala, langa ultimii molari (graunte de gris)Depozite subepiteliale de celule epitelioide gigante, celule limfoide + celule inflamatorii)

RujeolaMaculo-papule congestive, nepruriginoase, de ordinul a cativa mm, conflueaza in placarde, lasa tegument indemn, margini neregulate, catifelateLasa pigmentare, uneori fina descuamare

Rujeola

Rujeola

RujeolaComplicatiiDate de virusul rujeolic:Pneumonia morbiloasa precoceLaringitaComplicatii nervoase: encefalita acuta Acuta autoimuna (20-30% letalitate, la sf eruptiei)Cu incluzii (15% letalitate, in 6 luni care succed)PESS (100% letalitate, ani dupa boala)Scleroza in placiConsecinta imunodepresiei indusa de rujeola:Suprainfectii bacteriene, mai ales pulmonare si pleuropulmonare (bronhopneumonii, pleurezii purulente, abces pulmonar), otite, keratite, septicemii, gastroenterite, apendicite, flegmon amigdalianSuprainfectii virale: infectia herpetica (stomatita, keratita, infectii diseminate)Suprainfectii parazitare (amibiaza), micotice (candidoza)Redesteptarea TBConsecinta imunodepresiei in raport cu terenul pe care apare rujeola (malnutritie, hemopatii, etc) ce favorizeaza multiplicarea extrema a virusuluiPneumonia cu celule gigante (Hecht)Emfizem cervicomediastinal (consecinta emfizemului pulmonar)Keratita morbiloasaRujeola si sarcina: in primele 3 luni poate produce malformatii, apoi moarte fetala/malformatii

RujeolaDiagnostic pozitiv: epidemiologic, clinic, laborator

IF pt evidentierea virusului in secretii Serologic: ELISA (IgM) sau cresterea titrului de Ac prin HAI, RFC, RN

Diagnostic diferential (cu alte exanteme):

Virale: rubeola, megaleritemul epidemic (Parvovirus B19), exantem subit (HHV 6), MNI + ampicilina, enterovirusuri

Bacteriene: Rickettia, sifilis secundar, scarlatina, septicemii+eruptii, M.pneumoniae, bruceloza, febra tifoida

Parazitar: toxoplasmoza

Boala serului, eruptii alergice postmedicamentoase, pitiriazis rozat Gibert

Eruptie postmedicamentoasa

Eruptie postmedicamentoasa

Eruptie postmedicamentoasa

Exantem viral

Exantem viral

Exantem viral

Exantem viral

Tratament:

Curativ (nu exista tratament etiologic)Dieta AB numai in suprainfectiiSimptomaticCorticosteroizi-complicatii neurologiceIzolare 7 zile contagiozitate (domiciliu/spital)

Profilactic

Evitarea contactului infectant, vaccinare

Vaccin viu atenuatPe cine vaccinam:CopiiPacienti la care boala ar putea fi grava (insuf resp, cardiopatii)Cei nevaccinati (in caz de epidemii)Contactii receptivi (in primele 3 zile dupa contact)-Ac apar mai repede decat in rujeolaCI: temporare (boli acute febrile), definitive (sarcina, imunodepresie avansata)

Rujeola la vaccinati:Vaccin necorespunzator (conditii de pastrare inadecvate)Imunodepresie (lipsa raspunsului adecvat)Cand titrul este bun - imunitatea umorala nu ar fi suficienta !!! (in rujeola apare si imunitate celulara)

RubeolaDefinitie

Boala acuta virala, contagioasa, specifica omului, caracterizata prin: adenopatii cervicale posterioare, manifestari catarale respiratorii usoare, exantem micromaculos,evolutie ciclica-imunitate durabilabenigna la copil si adult, grava la femeia gravida

EtiologieVirus ARN, Togaviridae

RubeolaEpidemiologie:

Boala cu raspandire universala, apare sporadic realizand un nivel endemic, cu epidemii iarna si primavara

Morbiditatea nu se cunoaste exact, 30-50% din cazuri sunt inaparente clinic; 10 ani 50% Ac, 18 ani 75% Ac, 30 ani 95% Ac (10% din gravide sunt receptive)

Rezervor: persoane infectate (rujeola postnatala) (simptomatice/asimptomatice), nu exista portaj nici excretie cronica pt rujeola postnatalaNn cu rubeola congenitala elimina virus 6l-1an (pana la deces-cei cu rubeola congenitala evolutiva)

Contagiozitate mare (mai mica decat a rujeolei)

Transmitere: directa (aerogen/transplacentar - rubeola congenitala)

Receptivitatea: universala, dupa boala imunitate solida, lunga durata

Reinfectiile nu se insotesc de viremie (nu sunt teratogene), diferentierea este necesara la gravide-serologic (absenta IgM)

Patogenia in Rubeola

Patrundere nazofaringiana - multiplicare epiteliu respirator - viremie; virusul este limfotrop - reactia ganglionara este constanta

Exantemul - expresia unui fenomen imunologic la nivel cutanat (complexe Ag-Ac)-inconstant in raport cu adenopatia

IgM persista 2 luni, IgG toata viata; Reinfectia: creste titrul Ac IgG, dar fara IgM

Clinic

Incubatia 14-21 zileInvazia: mai scurta ca in rujeola (2 zile), inaparenta, febra moderata/absenta, fenomene catarale reduse, discreta faringita,adenopatii StareEruptia: inconstanta, exantemul se generalizeaza in 24h, dureaza 2-4 zile (vine, pleaca repede), macule roz, nu conflueaza, uneori dimensiuni mici, discreta (cateva zeci de pete)

Adenopatie - suboccipitala, submastoidiana (caracteristic), laterocervicala, submaxilara; poate preceda cu 7 zile eruptia, poate persista mai multe saptamani (semn constant al bolii), gg sunt volum mediu, mobili, sensibili la palpare+ febra este absenta in general,

Complicaii:

Artrite sau artralgii: 13 din femeile cu rubeol (rar la copil i la brbat). Afecteaz articulaiile mici de la mini, pumni i genunchi i apar cu erupia sau imediat dup aceasta. Se rezolv ntr-o lun de zile.

Manifestri hemoragipare apar la 13000 cazuri prin trombocitopenie i afectare vascular, mai ales la copil; este mediat imunologic. Dureaz sptmni sau luni de zile i poate determina sngerri cerebrale, renale, oculare.

Encefalita rubeolic: 1 caz la 5000 bolnavi; la sfarsitul eruptiei, mai frecvent la aduli; 20-50% mortalitate; la supravieuitori nu las sechele.

Hepatit uoar, rareori.

Rubeola

Diagnostic pozitiv: epidemiologic, clinic, laborator (important la gravida)Hemograma: leuconeutropenie cu limfocite atipice si plasmocite 5-10% +/- monocitoza, eozinofilieIzolarea virusului din exudatul faringian, urin, snge, lichid sinovial, lichid amniotic (n rubeola congenital),Examene serologice: HAI 1/32 in dinamica, ELISA - IgM specifici (inf acuta)Indicatii serologie:Cand eruptia intereseaza gravida /subiecti in contact cu gravidePentru a confirma etiologia rubeolica a unei complicatiiIn cadrul exam. prenuptial si la declararea sarcinii, cu repetare daca initial negativ pana la 4 luniInaintea vaccinarii

Diagnostic diferential

Exantem (asemanator cu scarlatina, rujeola)

Poliadenopatie Infectioasa:Virala: MNI, CMV, HIV, adenovirozeBacteriana: sifilis, bruceloza,TBParazitara: toxoplasmoza NeinfectioasaLeucemii, limfoameBoli inflamatorii sistemice (LES)Boala serului, alergie

Rubeola congenital

Efectele depind de momentul infeciei:- n primele 2 luni de sarcin: 65-85% anse de a fi afectat, cu defecte congenitale multiple isau avort spontan

- n luna a 3-a: 30-35% risc de a dezvolta un singur defect (surditate sau boal cardiac congenital)

- n luna a 4-a: risc de 10% de a dezvolta un singur defect congenital

Semnele i simptomele de rubeol congenital pot fi clasificate:- temporare (greutate sczut la natere),- permanente (surditate),- n dezvoltare (miopia).

Cele mai frecvente manifestri sunt surditatea, cataracta sau glaucomul, boala cardiac congenital i retardul psihic.

Rubeola congenitala:

Numai primoinfectia este periculoasa, mai ales cand apare in primul trimestru de sarcina

Avorturi spontane frecvente, mai ales cand contaminarea e precoceRubeola congenitala evolutivaEmbriopatia rubeolica si malformatii sechelare

Diagnostic: evocat cand nn prezinta manifestari caracteristice rubeolei congenitale sau malformatii sau cand mama a avut rubeola in timpul sarcinii

se bazeaza pe evidentierea virusului in faringe sau serologie (IgM fetale specifice de la nastere pana la 3 luni; persistenta de IgG de origine materna, apoi fetala, dupa 6 luni)

Diagnostic diferential:ToxoplasmozaCitomegalovirozaHerpes diseminatListeriozaSifilis

Rubeola congenitala evolutiva

Corespunde infectiei virale cronice generalizata, nn este contagios aprox 6 luniEvolutia este rezervata: deces pe termen scurt, sechele de tip retard psihomotor, malformatiiAsociaza: HipotrofiePurpura trombopenica, anemie hemoliticaAdenopatii, hepatosplenomegalieSemne neurologice: convulsii, tulburari de tonusAnomalii osoaseRar: miocardita, pneumopatie interstitiala

Embriopatia rubeolica si malformatii sechelare

Leziuni auditive: surditate, antrenand surdo-mutitateLeziuni oculare: cataracta, adesea bilaterala, microoftalmie, retinopatie pigmentara, glaucomMalformatii cardiace: persistenta de canal arterial, stenoza pulmonaraAlte malformatii: dentare (retard de aparitie, hipoplazie, agenezie), genito-urinare (criptorhidie, hipospadias)Leziuni neurologice: microcefalie, retard mental si psihomotor

Tratament

Curativ: simptomatic

ProfilacticPrimoinfectia la gravide in trim I indicatie de intrerupere de sarcinaIzolarea pacientului (mai ales de gravide)Imunoglobulinele la gravide nu previn viremia, deci nici efectul teratogen

Vaccinare: vaccin viu atenuat infectia la vaccinati este posibila, dar fara viremie (deci fara efect malformativ), se recomanda totusi contraceptie 1 luna inaintea vaccinarii, 2 luni dupa, vaccinul este CI la femeia gravidaindicatii: toata populatia infantila (ROR eventual asociat cu polio inj), femei tinere care nu au Ac (prenuptial)

Eruptia suspecta de rubeola la gravida: IgM sau 2 serologii la 10-15 zile HAI0 0 - se infirma0 (+) infectie - necesita confirmare IgMCresterea titrului infectie posibila, necesita IgM pt diferentiere de reinfectieTitru stabil necesita IgM pt a diferentia de un titru stabil, determinarile fiind facute in momentul ascensiunii si al descresterii titrului

*FIGURE 135-1. A patient with infectious mononucleosis and ampicillin-induced rash. A maculopapular rash extends over the trunk and extremities. The rash frequently has a violaceous hue and is often accompanied by pruritus. (Courtesy of Dr. Stephen Gellis.)