curs 1-2 boli infectioase cu poartă de intrare respiratorie - rujeola,rubeola, scarlatina,varicela
TRANSCRIPT
Rubeola RujeolaVaricela
Scarlatin
aDr. Diana Enăchescu
RUBEOLA
Etiologie:- virus ARN din familia Togaviridae
- genul RubivirusEpidemiologie:
• apare sporadic sau în mici focare epidemice• la 30 de ani mari valuri epidemice• la 6-9 ani valuri epidemice mai mici• epidemiologie modificată după introducerea vaccinării în absenţa vaccinării – vârsta cea mai afectată 5-9 ani 95% din populaţie aveau la 30 de ani AC• este greu de apreciat morbiditatea din cauza multelor
forme inaparente (30-50%)
-rezistenta ↓↓ in mediu extern (UV)- rezistenta ↓↓ la solventi lipidici, tripsina, val.extreme ph
EPIDEMIOLOGIE:
• sursa de infectie: bolnavul (+ n.n. cu infectie congenitala)• contagiozitate pre si post-eruptie (5-7 zile ante- si post eruptie)• transmitere aeriana, transplacentara• receptivitate generala (50-60% din receptivi fac boala)• contagiozitate moderata comparativ cu rujeola• incidenta maxima – 5-9 ani (copii, adolescenti, tineri)• iarna – primavara• imunitatea post-infectioasa → durabila, solida• posibil reinfectii asimptomatice!• 50% infectie primara asimptomatica• incidenta in scadere → vaccinare
Epidemiologie:
1. Sursa de infecţie: bolnav cu – forme aparente forme inaparente nou născutul cu rubeolă congenitală excretă virusul prin urină şi
prin secreţiile respiratorii 6 luni-1 an (până la deces) nu există purtător sănătos de virus şi nici rezervor extrauman. 2. Cale de transmitere: aeriană transplacentar
3. Contagiozitate:- mare, falsificată de cazurile inaparente (40%)
4. Receptivitate: - generală 5. Imunitate: după boală- solidă, de lungă durată (reinfecţii posibile însă infraclinice, fără viremie, fără risc teratogen)după vaccinare – imunitate epuizabilă, cu risc de reinfecţie, dovedită prin creştere mare a titrului de AC (fără viremie)
Patogenie:
pătrunde respirator
multiplicare în nazofaringe
viremie(1 spt anterior erupţiei)
Tropism pentru ţesutul limfatic
stimulare producere de plasmocite
adenopatie
Declanşare răspuns imun
Complexe Ag-AC
erupţie
Virus excretat prin:UrinăSecreţii conjunctivaleSecreţii uterine
Dispare când apare erupţia
Clinic:
1. Incubaţie: 14 – 21 zile2. Perioadă de invazie: - 2-3 zile
febrărinoreeadenopatie
generalizatămai ales:retroauriculari, cervicali posteriori şi suboccipitalipoate precede cu o săpt erupţiapoate persista săptămâni după boală
3. Perioada de stare:a. exantemul
inconstantmaculopapulos, eritematos, roz pal (floare de piersic)apare în ordinea: faţă, trunchi, membre (cu generalizare în 24h)dispare repede (2-3 zile)
b. enantemulrareori conjunctivită (dd cu rujeola)picheteu hemoragic pe palat
Complicaţii:
1. Artrita rubeolică
mai ales la adolescenţi şi adulţi (femei)mai ales la articulaţii mici de la mâinide obicei artralgii fără fenomene inflamatoriiuneori poate precede erupţiaevoluează aprox. 1 lunăprin CIC invazie virală (izolare virus)
2. Purpură trombocitopenică
rarămai ales la copiila 10-15 zile după erupţieprin: trombopenie+alterare vascularărisc de hemoragii (cerebrale, renale, oculare)mecanism imun
3. Meningo-encefalita
mai rara decât în rujeolă (1/5000)implicate atât invazia virală cât şi mec imunemai ales la adult20-50% letală dacă are şi encefalitădacă se vindecă, nu lasă sechele
4. Hepatită uşoară
Diagnostic paraclinic
1. Teste nespecifice
Leucocite N sau leucopenie cu limfomonocitoză plasmocitoză Eventual trombocitopenie
2. Teste etiologice
a. Izolare virus din urină, secreţii resp.(nu se utilizează de rutină)
b. teste serologice•ELISA – IgM – infecţie acută IgG – imunizare• – evidenţiază AC IgM+IgG seruri perechi la 10-14 zile distanţă infectie acută dacă: seroconversie creşte titrul AC x 4•Latex- aglutinare – evidenţiere IgM
Diagnostic diferenţial
1. Al erupţieirujeolascarlatinaroseola infantum (HHV 6)megaleritem epidemic (parvovirus B19)mononucleoză infecţioasăenteroviroze (ECHO, Coxsackie)sifilis secundaralergodermie
2. Al adenopatiei
•Cauze infecţioase: virale - MNI, CMV, HIV, adenoviroze bacteriene - sifilis secundar tuberculoză bruceloză parazitare – toxoplasmoză•Cauze noninfecţioase: leucemii, limfoame sarcoidoză LES boala serului
Tratament: Simptomatic
S-au încercat imunoglobuline standard la femeia gravidă ce a avut contact cu rubeolă doar dacă refuză avortul suprimă simptomele, însă viremia poate sa existe
Conduită la femeia gravidă
1. Erupţie suspectăDouă probe la 2 spt – determinare IgM ambele (-) infirmă dg unul + confirmă dg avort
2. Contact cu un caz de rubeolăDouă probe la 30 zile ambele (-) infirmă dg caut IgM până în L4 unul + confirmă dg avort
Profilaxie : •vaccin cu virus viu atenuat la un an şi rapel la 7 ani•dacă se face la adult – contracepţie 3 luni postvaccinal
B. Rubeola congenitală (sindromul malformativ Gregg)
Efectele depind de momentul infecţiei:
- în primele 2 luni de sarcină: 65-85% şanse de a fi afectat, cu defecte congenitale multiple şi⁄sau avort spontan,
- în luna a 3-a: 30-35% risc de a dezvolta un singur defect (surditate sau boală cardiacă congenitală),
- în luna a 4-a: risc de 10% de a dezvolta un singur defect congenital.
Semnele şi simptomele de rubeolă congenitală pot fi clasificate:
- temporare (greutate scăzută la naştere),- permanente (surditate),- în dezvoltare (miopia).
Cele mai frecvente manifestări sunt:1. surditatea, surdomutitate2. cataracta sau glaucomul, 3. boala cardiacă congenitală4. retardul psihic.
1. Embriopatia rubeolică (sindromul malformativ Gregg)
a.Leziuni auditive (organ Corti, lez. cohleare)
SurditateSurdomutitate
b. Leziuni oculare
CataractăCorioretinită RetinopatieGlaucomMicroftalmieIris fibrozat
c. Leziuni cardiace Stenoză de APPCACoarctaţie de aortăDSVHipoplazie arterială
d. Malformaţii neurologiceMicrocefalieRetard psihomotorParalizii spasticeEncefalomielite
De obicei, copilul cu embriopatie rubeolică decedează
IgM virus urlian la nn (nu trec placenta)Biopsie placentară cu determinare de Ag rubeolic
Diagnostic
- boala infectioasa, contagioasa, grava, virusul rujeolic - caracterizata prin catar, semn Koplik + exantem,
ETIOLOGIE:- virusul rujeolic – fam. Paramixoviridae (ARN)- invelis lipoproteic + nucleocapsida + ARN- proteine structurale: proteina F, M, H (hemaglutinina) - mutatii → PESS
EPIDEMIOLOGIE:- Sursa de infectie – bolnavul (contagiozitate 6 z. pre-eruptiv+post.)- transmitere – aerogen, contact cu obiecte contaminate- receptivitate generala in lipsa imunitatii- imunitate post-infectie → durabila, solida
RUJEOLA
RUJEOLA
ETIOLOGIE:Virusul rujeolic:
- genul Morbillivirus- familia Paramyxoviridae- virus cu RNA
EPIDEMIOLOGIA
Boală endemo-epidemică răspândită pe tot globul
În ţările în care vaccinarea este larg utilizată s-a constatat o reducere marcată a incidenţei bolii.
1. Sursa de infecţie:- omul bolnav cu forme tipice sau atipice- nu există purtător sănătos
2. Calea de transmitere:- aerogenă- v. este răspândit prin contact direct cu picăturile de secreţii respiratorii ale persoanelor infectate
3. Contagiozitatea: - f mare: 95%4. Receptivitatea:
- generală- sugarii sunt protejaţi de ac. materni până la vârsta de 6-9 luni- în prezent rujeola este raportată la:
- copiii preşcolari (prea mici pentru a fi vaccinaţi)
- copiii de vîrstă şcolară; la ½ dintre aceştia există antecedente vaccinale (eşec al vaccinării primare)
5. Imunitatea: durabilă după boală/vaccinare
PATOGENIE
Pătrundere respiratorie
Multiplicare în epiteliul respirator
Invazie ţesuturi limfoide din TR şi
TD
Prima viremie
Catar respirator şi digestiv Enantem: s. Koplik
Exantem: prin hipersensibilizare de tip celular secundară invaziei virale
a II-a viremie
Risc de suprainfecţii bacteriene
Contact infectant
Incubaţie
(10-12 zile) asimptomatică
P. preeruptivă
(3-4zile)
P. eruptivă (7-8 zile)
P. de convalescenţă
1. Manifestări generale cu
febră
2. "Triplu catar" ±3. Manifestări neurologice
Risc reactivări TBC, suprainfecţii bacteriene
1. Exantem 2. Manifestări însoţitoare (febră, astenie, triplu catar,
manifestări nervoase)
3. MANIFESTĂRI CLINICEBoala este simptomatică în 90% din cazuri.
A. INCUBAŢIA
Are o durată de 10-12 zile, fiind mai lungă la adult.
Este de regulă asimptomatică, deşi unii bolnavi pot dezvolta simptome respiratorii tranzitorii uşoare, febră.
B. PERIOADA PREERUPTIVĂ (faza prodromală):
Durează câteva zile (3-4) şi coincide cu viremia secundară.
Cuprinde:1). Manifestări generale: - febră, astenie, anorexie - după 24 de ore se asociază triplul catar - aceste simptome se accentuează progresiv până în momentul apariţiei exantemului
2). Triplu catar:
a). enantem ocular: conjunctivită seroasă sau purulentă, edem al pleoapelor, lăcrimare şi fotofobie
b). enantemul respirator: strănuturi repetate, rinoree iniţial mucoasă, apoi mucopurulentă abundentă, tuse seacă, persistentă, fără expectoraţie, deseori lătrătoare, care sugerează afectarea laringiană şi traheală şi care poate persista 1-2 săptămâni.
c). enantemul bucofaringian se caracterizează printr-o hiperemie difuză a mucoasei bucofaringiene, pe fondul căreia apar:
picheteul hemoragic: puncte congestive, uneori hemoragice dispuse mai ales pe palatul moale
semnul Koplik: - leziuni proeminente albe, translucide de 1-2 mm dispuse pe un fond eritematos la nivelul mucoasei bucale, în dreptul molarilor. - apare cu 2 zile înaintea erupţiei de rujeolă şi în 24 ore elementele devin numeroase, pulverulente, afectând mare parte din mucoasa bucală şi gingivală. - leziunile pălesc rapid şi sunt greu de observat după ziua a 3-a; epiteliul care le acoperă se erodează şi rămân mici ulceraţii care dispar apoi fără urmă ("rest de Koplik").
Enantemul se poate extinde la restul tubului digestiv (mai frecvent la copii): vărsături, diaree, dureri abdominale.
3). Simptome neurologice, mai accentuate la adulţi: iritabilitate, cefalee, sindrom meningian, fenomene de tip encefalitic (convulsii, delir).
C. PERIOADA ERUPTIVĂ (de stare)1). Exantemul Este constituit din maculo-papule congestive,
iniţial de culoare roz, apoi de culoare roşie, în general nepruriginoase, cu dimensiuni variabile (2-3 mm), cu marginile neregulate, catifelate la pipăit
Debutează retroauricular, pe ceafă, pe frunte, pe obraji şi peribucal, coborând pe gât
Curge de sus în jos, generalizându-se în 3 zile:- Z1: cap şi gât- Z 2: trunchi şi rădăcina membrelor- Z3: membre superioare şi inferioare
Leziunile iniţiale izolate confluează în placarde mai intense, lăsând între ele zone de tegument indemn
Elementele eruptive pălesc după 3 zile în ordinea în care au apărut, lăsând pete pigmentate brun-gălbui, vizibile încă o săptămână, care nu dispar la presiune
Poate fi urmat de o descuamaţie fină (mai intensă la nivelul zonelor unde erupţia a prezentat zone confluente)
2). Manifestări însoţitoare
Febra, care la sfârşitul perioadei de invazie avusese o tendinţă de scădere creşte din nou şi mai mult în primele zile de erupţie, realizând o curbă febrilă cu aspect bifazic, apoi scade
Febra care persistă după 3-4 zile de exantem trebuie să ridice suspiciunea apariţiei unei complicaţii !!!
Astenie, anorexie
Catarul oculorespirator este intens în primele 2 zile de exantem, apoi scade progresiv în intensitate; tusea poate persista până la 2 săptămâni;
Manifestările nervoase se pot accentua (convulsii, delir).
D. PERIOADA DE CONVALESCENŢĂ
În rujeola necomplicată temperatura revine la normal odată cu pălirea erupţiei iar bolnavul, epuizat la sfârşitul bolii îşi revine treptat la starea anterioară.
În această perioadă există riscul de complicaţii bacteriene.
FORME CLINICE PARTICULARE1. Rujeola modificată
Este o formă uşoară care apare la persoane parţial imunizate.
Imunitatea parţială poate fi determinată de:- prezenţa de anticorpi materni transferaţi transplacentar (la sugarul sub vârsta de 9 luni),- administrarea de imunoglobuline serice unei persoane susceptibile expuse la rujeolă,- imunizarea anterioară parţială după vaccinarea cu vaccin viu.
Perioada de incubaţie poate fi mai lungă (14-21 zile)
Triplu catar şi febra sunt minime iar semnul Koplik este reprezentat de câteva elemente sau poate fi chiar absent
Exantemul are aceeaşi evoluţie centrifugă, cu
generalizare în 3 zile dar de intensitate mai uşoară iar lezuinile nu confluează
2. Rujeola la gravideRujeola apărută în timpul sarcinii se poate asocia
cu avort spontan sau naştere prematură.
Tabloul clinic la femeia gravidă poate să fie sever (dezvoltă complicaţii respiratorii, cel mai adesea pneumonie primară rujeoloasă).
Boala care apare la nou-născutul din mamă cu rujeolă activă poate să fie uşoară sau severă. Din acest motiv se recomandă ca toţi nou-născuţii din mamă cu rujeolă activă să fie imunizaţi pasiv cu imunoglobuline în momentul naşterii.
COMPLICAŢII
Sunt cauzate de:- virusul rujeolic- suprainfecţia bacteriană
Ele se întâlnesc mai frecvent la copiii sub 2 ani, la rahitici, distrofici sau la cei cu focare infecţioase latente preexistente
COMPLICAŢII
1. Complicaţiile respiratorii:Sunt cele mai frecvente şi cele mai severe:Laringita acută morbiloasăLaringita secundară (suprainfecţie bacteriană) Pneumonia interstiţială rujeolicăPneumonia cu celule gigante, bilaterală,
frecvent letalăBronşiolita capilară (catarul sufocant) este o
bronhoalveolită generalizată,Pneumonia şi bronhopneumonia prin
suprainfecţie bacteriană (stafilococ, pneumococ, H. influenzae)
2. Complicaţii digestive:Stomatita rujeolică,Amigdalite, flegmon amigdalian, parotidită
septică, Hepatita rujeolicăGastroenteriteApendicită
3. Complicaţii nervoase:
Afectarea infraclinică, cu modificări ale EEG, este întâlnită în 50% din cazuri
Meningita rujeolică apar rar. LCR este uşor modificat (câteva zeci sau sute de elemente/mmc, în general limfocite).
Encefalita acută cu incluzii (prin invazie virală), severă.
3. Complicaţii nervoase:
Encefalita acută autoimună este o complicaţie rară (1 caz la 1000-2000 bolnavi cu rujeolă) care apare către sfârşitul perioadei eruptive sau în convalescenţă.
Debutul este brusc cu hipertermie, delir, alterarea
stării de conştienţă, convulsii, paralizii şi uneori comă. Evoluţia este letală în 20-30% din cazuri iar 1/3 din bolnavi rămân cu sechele motorii sau psihice.
Panencefalita sclerozantă subacută (PESS) este o boală neurologică cronic degenerativă care apare la câţiva ani după un episod de rujeolă, în mod particular la copilul care a avut rujeolă înainte de vârsta de 2 ani.
Boala evoluează de regulă letal în 3-36 luni, trecând prin 4 stadii:- scăderea memoriei şi a randamentului şcolar, pigmentări
ale retinei cu tulburări de vedere;- mioclonii (copilul scapă brusc capul sau are genoflexiuni),
apoi tulburări de mers, spasticitate,- contractura generalizată cu tulburări respiratorii şi
vasomotorii,- stadiul vegetativ, cu plâns encefalitic, caşexie şi moarte.
Scleroza în plăci pare să fie determinată de infecţia lentă cu virus rujeolic.
DIAGNOSTIC:1. Epidemiologic2. Clinic3. Biologic:
a. Hemograma – leucopenieb. Teste serologice – ELISA – IgM anti-v. rujeolicc. Identificare antigene virale în secreţiile respiratorii (IF)d. Izolare virus din secreţiile respiratorii
Diagnostic difernţial:1. Rubeola2. Mononucleoza infecţioasă3. Megaleritemul epidemic4. Roseola infantum5. Enteroviroze6. Adenoviroze
1. Rickettsioze2. Sifilis secundar3. Leptospiroză4. Sepsis stafilococic5. Febră tifoidă6. Alergodermii
TRATAMENTNu există un tratament etiologic Rujeola necomplicată se izolează şi se tratează la
domiciliu, prin asigurarea condiţiilor de igienă, alimentaţie şi medicaţie simptomatică şi de susţinere
Spitalizarea este indicată în formele severe, complicate sau în situaţii de necesitate (imposibilitatea de a asigura izolarea bolnavului)
Regim igieno-dietetic Igiena tegumentelor şi a mucoaselorTratament medicamentos simptomaticTratamentul complicaţiilor: laringita acută
obstruantă, bronhopneumonii, encefalită rujeolică.
PROFILAXIA
1. Imunizarea pasivăImunizarea pasivă cu gamaglobuline este
recomandată persoanelor susceptibile, expuse la rujeolă, cu risc crescut de a dezvolta forme severe sau letale de infecţie:- copil sub vârsta de 12 luni, - persoane cu boli cronice, în special copilul cu boală
malignă care primeşte chimioterapie şi/sau radioterapie,- persoane imunodeprimate, inclusiv cei cu infecţie HIV
simptomatică,- femeia gravidă.
- Imunglobulinele umane s-au dovedit eficiente dacă se administrează intramuscular în primele 6 zile după contactul infectant (previn sau atenuează infecţia).
Dacă boala activă a fost prevenită după administrarea de imunoglobuline este necesară imunizarea activă (la 3 luni interval).
2. Imunizarea activă
Imunizarea activă se realizează prin vaccinarea cu vaccin cu virus rujeolic viu atenuat.
Recomandările internaţionale prevăd două doze de vaccin pentru toţi copiii:
- prima imunizare se aplică la 12-15 luni (copiii născuţi din mame vaccinate primesc mai puţin anticorpi).
- a doua imunizarea este recomandată la 6-7 ani.
Copilul care a fost vaccinat înainte de vârsta de 1 an trebuie să primească o altă doză la 15 luni de viaţă.
Contraindicaţii:- persoane cu forme severe de alergie la ou,- persoane cu alergie la neomicină,- persoane cu imunitate alterată,- gravide,- persoane care au primit imunoglobuline umane
sau transfuzii de sânge în ultimele 3 luni.
Vaccinul este bine tolerat dar 5-15% dintre copii pot să prezinte:- ascensiune termică tranzitorie- exantem discret la o săptămână după vaccinare- manifestările neurologice sunt excepţional de rare.
Eşecul vaccinării poate fi determinat de:
- conservarea vaccinului în condiţii improprii, la temperaturi mai mari de 40C,
- utilizarea unui diluant neadecvat pentru vaccinul liofilizat,
- expunerea vaccinului la lumină sau la căldură,
- administrarea vaccinului în prezenţa unor titruri mici de anticorpi pasivi.
PATOGENIE:
• Poarta de intrare – respiratorie + conjunctivala• multiplicare locala (PI) → viremie primara→ SRE + multiplicare• ziua 5-7 viremie secundara → ggl, cutanat, organe (plaman)• la imunodeprimati → forme fatale• Imunosupresie mediata celular → complicatii severe bacteriene • leziuni cutanate: vasculita• leziuni SNC → virus defectiv, absenta clearence-lui viral
TABLOU CLINIC:
Incubatie medie – 14 zile1. Perioada pre-eruptiva - 3-4 zile - debut:
• T >390C, catar conjunctival + traheobronsic• “facies plans”• enantem buco-faringian: → congestie, picheteu hemoragic, semn
Koplik• tulburari digestive (SDA)• cefalee, somnolenta, obnubilare
2. PERIOADA ERUPTIVA (faza de stare)
- T↑ - exantem: macule/papule generalizate (apar retroauricular) caracter centrifug confluente – “stropit cu vopsea”, asimetrice +/- caracter hemoragic - persista catarul conjunctival si traheobronsic - complicatii respiratorii (pneumonie rujeoloasa + Insuf.respiratorie, pneumonii bacteriene)
3. PERIOADA POSTERUPTIVA
- scade febra - disparitia exantemului (in ordinea aparitiei) - zone pigmentate galben-brun → teg.indemn
VARICELAEtiologie: virus varicelo-zosterian (VZV) – virus cu ADN
Patogenie:
Pătrundere respiratorie
Multiplicare faringiană
Mai multe valuri de viremie
Tropism cutanat şi nervos
Angină Mai multe valuri eruptive
Cantonare în ggl nervoşi
H. zoster
reactivare
Imunitate umorală – previne reinfecţia, nu reactivareaImunitatea celulară – nu poate realiza debarasare virală
pot apare reactivări
Epidemiologie:Boală endemică cu epidemii în colectivităţiCel mai frecvent între 5-10 aniVaccinarea nu se utilizează încă pe scară largă
1. Sursa de infecţie Bolnavi cu varicelă cu herpes zosterNu există purtători sănătoşiRare formele asimptomatice
2. Cale - respiratorie secreţii nazofaringiene lichid din vezicule transplacentar – 20%, infecţie fetală – 1-3%
3. Contagiozitate: 95-100% 2-3 zile anterior erupţiei până la crustificare
4. Receptivitate - generală
5. Imunitate după boală – pe viaţă
Clinic: 1. Incubaţia: 10-21 zile
2. Perioadă preeruptivă: 1-2 zile
Febră, frisonCefaleeOdinofagie
3. Perioada de stare: 10-15 zile la IC
a. Caracteristicile erupţiei:
Erupţie generalizată (piele cap, mucoase, palme etc)Apare în mai multe valuri eruptive (fiecare val cu un croşet febril)Erupţia evoluează: maculăpapulă veziculă pseudopustulă crustăAre caracter polimorfEste intens pruriginoasăNu lasă cicatrice dacă nu se suprainfectează (afectează dermul superficial)
b. micropoliadenopatii
Caracterul polimorf
FORME CLINICE
1. Forme uşoare:
Elemente puţineMulte rămân în stadiul de papulăCopii cu rest de imunitate(de la mamă, sau au primit Ig specifice)
2. Forme severe: La IDStare infecţioasă severăDeterminări viscerale (pulmon, ficat, SNC)Erupţii severe: buloase hemoragice necrotice
3. Forma clasică
Varicelă buloasă
Varicelă buloasă
Varicelă hemoragică
Varicelă necrotică
Varicela şi sarcina
1. În primele 3 luni risc de malformaţii (1-3%)
a. Cerebral: hidrocefalie, calcificări cerebrale
b. Ocular: corioretinită, cataractă, microftalmie
c. Cutanat : cicatrici deformante – amputare membre
2. Dacă gravida face varicelă cu 5 zile ant naşterii sau imediat după naştere
Risc de evoluţie severă, cu pneumonie la mamă
Varicelă gravă a nn (peste 30% deces)Frecvent cu afectare pulmonară
Complicaţii
1. Pneumonia variceloasă – mai frecventă la adult, la ID2. Suprainfecţie bacteriană3. Crup varicelos4. Afectare SNC meningită encefalită – peste 15 ani cu ataxie cerebeloasă de obicei evoluţie favorabilă5. Sindrom Reye – în asociere cu aspirina encefalopatie acută degenerescenţă grasă a ficatului6. Afectări viscerale: hepatită, pancreatită, apendicită etc
Tratament:1. Etiologic: Acyclovir: 4g/zi la adult, 20mg/kg la copil 7-14 zile în funcţie de graviate
Indicaţii: a. Imunodeprimatb. Adult c. Gravidă
2. Simptomatic
Profilaxie:
1. Ig specifice 0,3ml/kg la ID, la nn din mamă cu varicelă
2. Vaccin – cu virus viu atenuat – protecţie 10 ani
Herpesul zosterPatogenie
Reactivare VZV în ggl nervoşi
Virusul se propagă centrifug pe terminaţiile nervoase, până ajung la tegument
Inflamaţie ggl senz.
Durere neuropată apărută anterior erupţiei
De obicei fără viremie
Fără risc teratogen
Fără complicaţii viscerale
Erupţie strict metamerică
B. debilitante intercurente, b. consumptive:neo,HIV, socuri psihice
Uneori propagare la coarnele anterioare, cu paralizii
CLINIC1. Nu se poate aprecia incubaţia
2. Debut – durere în teritoriul nervului afectat, ce precede erupţia cu 3-7 zile
3. Stare – erupţie veziculoasă strict metamerică, unilaterala
Caracteristici
Erupţia nu depăşeşte linia medianăApare intr-un/max. 2 pusee eruptive aspect relativ monomorfBuchete de veziculeAfectează dermul profund cicatriceCu adenopatie regionalăDurere persistentă dependentă de vârstă şi de precocitatea terapiei
(2-3 sapt)
FORME CLINICE ÎN FUNCŢIE DE LOCALIZARE
1.Zoster toracic
2. Zoster cervical3. Zoster lombar4. Zoster al membrelor
(rar)
I. Afectarea ggl spinali
1. Zoster oftalmic
Risc de keratită
Pot rămâne sechele uveită iridociclită
CI cortizon
II. Afectarea ggl omologi ai nervilor cranieni
- Nevralgie orbito-frontalaEruptie veziculoasa pe ½ frunte, pleoape+/- afectare oculara
2. Zoster Ramsey Hunt
Afectare nn. VII infecţie în ggl geniculat Erupţie pe : meat auditiv extern pavilionul urechii 2/3 ant ale limbiiAsociază paralizie facială prin edem de vecinatate cu compresie nervoasa
Tulburari de echilibru, auzAfectarea gustului in 2/3 ant. Ale limbii
Zoster varicelizat (herpes zoster varicelosum)
Face viremie datorită reactii intra-dermice severePe lângă zonă, apar şi elemente diseminate ca în varicelăRisc teratogenRisc de afectări viscerale (hepatita, pancreatita,
pneumonii, meningoencefalita)
III. Forme diseminate - rare
Complicaţii:
1. Algia postzosteriană: - durere peste 1 luna
- paralel cu varsta
- prin nevrita sechelara
2. Complicaţii oculare – uveită, retinita, keratita
3. Complicaţii nervoase – pareze, paralizii de membre prin extindere centripeta prin contiguitate postsinaptica la coarnele anterioare medulare
4. Determinări viscerale în zosterul varicelizat
5. Suprainfecţii bacteriene
! In HIV: - afectare SNC si retiniana - poate evolua cronic datorita aparitiei unor tulpini de
VZV rezistente la acyclovir
Sarcina: - fara evolutie mai severa a bolii - fara risc teratogen datorita lipsei viremiei
Diagnostic: - clinic
- grupe de risc
- paraclinic: nu este necesar
Diagnostic diferenţial:1. H. simplex
2. Infecţie cu enterovirusuri (coxsackie)
3. Dermite de contact (pentru forme generalizate)
4. Eritem polimorf
5. Varicela (pentru forme diseminate)
6. Afectiuni buloase generalizate (pentru forme diseminate)
TRATAMENT1. Etiologic:
a. Aciclovir - 4g/zi la adult, 20mg/kg la copil 7-14 zile în funcţie de graviate *scade durata leziunilor
* grabeste crustificarea* scade semnele generale* scade riscul de nevrita acuta* scade durerea (?)
-mai activ la persoane tinere
b. Valacyclovir – 1g x3/ zi
c. Famcyclovir – 1,5 g/zi in 3 prize, 7 zile
2. Patogenic – cortizon – controversat,
- scade inflamatia ggl scade durerea
- nu în afectarea oculară
3. Simptomatic:
Gabapentin – Neurontin
Pregabalin – Lyrica : -se leaga de canale de calciu voltaj-dependente scade influxul de calciu presinaptic scade eliberarea de neurotransmitatori excitatori (actiune analgezica, anxiolitica si anticonvulsivanta)
Alte antialgice (antiinflamatorii, carbamazepina, neuroleptice, antidepresive triciclice dupa unii autori)
Roentgenterapie antiinflamatorie
Proceduri chirurgicale de intrerupere a caii aferente dureroase (ex. alcoolizarea ggl. Gasser)
SCARLATINA
Etiologie: streptococ betahemolitic de grup A, C, G
- cu gena tox responsabila pentru sinteza eritrotoxinei
Patogenie:Patrundere respiratorie
SBHMultiplicare faringiană
angină sinteză eritrotoxină
exantem enantem
EpidemiologieCale – respiratorie (foarte rar este cutanată sau genitală)
Sursa de infecţie – bolnavul de scarlatină
-bolnavul cu angină streptococică-purtătorul sănătos de SBH cu genă tox
Contagiozitate – ultimele 24h ale incubaţiei + 36-48h după iniţiere AB
Receptivitate – în special între 5 – 10 ani, excepţională după 20 de ani
Imunitate – antitoxinică, nu împotriva streptococului
IDR Dick – utilizat pentru stabilirea persoanelor receptive – pozitiv – este receptiv
negativ – este imunizat
TABLOU CLINIC
2. Debut (1-3
zile)
-febră 39-40 0C, cu frison-odinodisfagie-dureri abdominale-vărsături
-Angină roşie-Limbă saburală-adenopatie
obiectiv
3. Stare
Semne generaleFebră, tahicardie
Exantem Enantem
Angină Ciclu lingual
1. Incubatie : 3-5 zile, asimptomatic
erupţie micromaculopapuloasă eritematoasă, rugoasăiniţial pe torace şi rădăcina membrelorîn 24h se generalizeazărespectă palmele, plantele şi faţadacă poarta de intrare este cutanată sau uterină, erupţia este localizată doar în jurul porţii de intrareErupţia descuamează în convalescenţă (uneori descuamare în lambouri)
Exantemul
Exantemul 2
Masca Filatov Eritem facialBuze carminatePaloare circumoronazală
Semnul Grozovici Pastia
Linii echimotice pe pliurile de flexiune
Enantemul
1. Angina:
Intens eritematoasă sau eritematopultaceeCu adenopatii dureroase submandibulare, laterocervicaleDacă asociază anaerobi poate fi ulceronecrotică
Enantem 2. Ciclul lingual
Element patognomonic în diagnosticarea unei scarlatined1 – limbă intens saburală (limbă de porţelan)
d2 – limbă descuamată pe margini
d3 – limba celor 2 V
d4 – limbă zmeurie
d5 – limbă reepitelizată (lăcuită)
Este prezent şi în cazul formelor cu erupţii fruste sau în cazul formelor cu poartă de intrare cutanată sau genitală
FORME CLINICE
1. Forma clasică
2. Forme fruste – cu erupţie minimă dar cu ciclu lingual prezent
3. Forme maligne (foarte rare)
a. Forma letală d”emblee, anterior apariţiei erupţiei datorită fenomenelor toxice
Encefalită toxicăNefrită toxicăHepatită toxicăMiocardită toxicăHemoragii
b. Forma septică – foarte rară
angină ulceronecroticăsepsis
Complicaţii
1. Precoce - toxiceNefrită toxicăHepatită toxicăEncefalită toxicăMiocardită toxică
2. “Medii “- septice
AdeniteOtiteMastoiditeFlegmon amigdalianFlegmon de planşeu bucal
3. Tardive - alergice Reumatism articular acutPurpură Henoch SchonleinEritem nodosGlomerulonefrită poststreptococică
Paraclinic
Sindrom inflamator biologic (leucocitoză cu neutrofilie şi eventual eozinofilie, VSH, fibrinogen crescute)Eventual modificare sumar de urinăEventual sindrom de hepatocitolizăExsudat faringian – streptococ betahemoliticASLO crescut tardiv
DIAGNOSTIC POZITIV
1. Epidemiologic: contact cu boala streptococica colectivitate
2. Clinic: evolutie ciclica invazie: febra +angina+varsaturi stare: febra+exantem+enantem convalescenta:limba lacuita+descuamare+rest
semn Pastia3. Paraclinic: leucocitoza+neutrofilie
sd. biologic inflamatorASLOexudat faringiasemn de stingere (Shultz-Charlton): idr cu
ser de convalescent in regiune cu exantem = palidizare
Diagnostic diferenţial
1. Al angineia. Alte angine albe: - mononucleoză infecţioasă - difterie - angină stafilococicăb. Alte angine eritematoase - virale
2. Al erupţieia. Scarlatină stafilococică (dermatita exfol.)
b. Sindromul de şoc toxicoseptic stafilococic
(eritem difuz + soc,CID,IR,IRA,IH,coma)
a. Exantem scarlatiniform din boli virale:
- mononucleoză
- infecţie cu enterovirusuri
- infecţie cu adenovirusuri
d. Alergodermii (absenţa enantemului)
Tratament1. Antibiotic
a. Penicilină G 50.000ui/kg la copil,
4MU/zi la adult
timp de 10 zile, cu Moldamin la sfârşit, până la normalizare ASLO şi dispariţie sindrom inflamator
b. Eritromicină – 30-50mg/kg la alergicii la penicilină
2. AntiinflamatorNesteroidian
Steroizi în formele hipertoxice
3. Simptomatic-antitermice, antiemetice,decongestionante ale mucoasei buco-faringiene
4. Dieta hidro-lacto-zaharata adaptata tolerantei initiale
Profilaxie- scoatere bolnav din focar
- dezinfectie terminala
- supraveghere contacti pe durata incubatiei max.
-cercetarea starii de portaj (identif. Sursei )
- penicilina V la contactiicopii receptivi
-evitare aglomeratii in sezon rece