TRANSPORTURI SI EXPEDITII INTERNATIONALE

Suport de curs

Dr. CEZAR COJOCARIU

2

Transport (largo sensu) = ramura economica a carei functie reprezinta deplasarea in spatiu a marfurilor si calatorilor, materializarea legaturilor intre toate celelalte ramuri economice, interconectarea tuturor zonelor administrative si localitatilor unei tari precum si realizarea si dezvoltarea legaturilor economice cu alte tari, prin mijloace de transport terestre, navale, aeriene, precum si prin sisteme de conducte si cabluri.

Transport (stricto sensu) = proces economic prin care se asigura deplasarea spatiala a marfurilor de la locul de productie la cel de consum.

3

Aspecte economice: Locul productiei nu coincide cu locul consumului Resursele nu sunt distribuite egal in teritoriu Eliminarea izolarii economice Dezvoltarea schimbului de produse si servicii

(national si international) Echilibrarea teritoriala (nationala si internationala) a

cererii si ofertei (cu consecinta ei – stabilizarea preturilor)

Optimizarea amplasamentului unitatilor de productie in raport cu zonele de origine ale resurselor

4

In epoca moderna transporturile trebuie privite ca un sistem dinamic si coerent format din mijloace tehnice specifice (mijlocul de transport), cai de comunicatie, personal specializat, utilaje pentru servicii conexe – sistem ce asigura transferul marfurilor din sfera productiei in sfera circulatiei si a consumului

5

Particularitatile transporturilor internationale (T.I.): T.I. sunt serviciul ce concretizeaza schimburile

economice ale unei tari cu celelalte state T.I. continua procesul de productie intern in sfera

circuitului economic mondial => o parte a produsului intern se realizeaza pe piete externe

Cheltuielile legate de T.I. participa direct la formarea preturilor internationale ale marfurilor

6

T.I. + marketing => logistica = ansamblul proceselor, activitatilor necesare vehicularii tehnice, comerciale si juridice a marfurilor (stadiul resursa / stadiul produs finit) pe tot lantul de la producator pana la consumatorul final

Cererea de transport international este determinata direct de volumul fizic al marfurilor de export / import

Cererea de transport international este inelastica in raport cu evolutia preturilor serviciilor de transport => daca pe plan mondial pretul transportului creste mai rapid decat pretul marfii, sporul cheltuielilor de transport va fi suportat de tarile cu elasticitate scazuta a importurilor si exporturilor

7

Cererea de transport se manifesta distinct pe moduri de transport, in raport cu natura marfii.

Cererea de transport se modifica continuu in raport cu fluxurile comerciale

Pretul transportului (orizont lung) creste continuu

8

TRANSPORTUL RUTIER

Definitie: subsistem al transporturilor internationale care asigura deplasarea in spatiu a marfurilor cu ajutorul vehiculelor rutiere Autovehicul = mijloc de transport rutier autopropulsat Mijloace tractate = remorci, trailere, etc

Caracteristici: Mobilitate deosebita (autovehiculele nu sunt legate de

instalatii fixe ca de exemplul in cazul transportului feroviar)

Pot asigura transportul door-to-door (se evita transbordari si manipulari)

9

Dezvolta viteze tehnice si comerciale ridicate Pot asigura livrari succesive dupa un orar prestabilit

=> micsorarea stocuri, evitarea depozitarii excesive, evitarea deprecierii marfurilor

Autovehiculele pot fi redirijate usor pe parcurs Transportul rutier necesita investitii specifice mai mici Capacitatea de transport relativ redusa comparativ cu

alte moduri de transport Costuri specifice per tona-km mai ridicate decat la

alte moduri de transport Eficienta maxima pe distante mici si medii

10

Tendinta de crestere a puterii si capacitatii de transport a mijloacelor auto

Adancirea specializarii autovehiculelor in functie de natura marfurilor transportate

Cresterea preocuparii pentru construirea unor autovehicule cu consum de carburant cat mai scazut

11

Componentele procesului de transport rutier

a. Drumul Totalitatea drumurilor de pe teritoriul unei tari

constituie infrastructura rutiera Clasificare drumuri:

1. Drumuri publice: • de interes republican (autostrazi, magistrale,

drumuri nationale)• De interes local (drumuri judetene, drumuri

comunale, reteaua stradala)

2. Drumuri de exploatare (agricole, forestiere, etc.)

12

b. Autovehiculul Omologarea autovehiculelor – Registre Auto

nationale Inmatricularea autovehiculelor

c. Conducatorul autovehiculului (sofer)

13

Reglementari si institutii in traficul rutier international de marfuri 1948 – Geneva – I.R.U. (International Road Transport

Union)

=> “Libertatile rutiere de la Geneva”• Elaborarea Scrisorii de Trasura Internationale

in conformitate cu Conventia privitoare la Contractul de Transport Tnternational Rutier de Marfuri (C.M.R. – Anexa 1)

• Conventia referitoare la transportul marfurilor periculoase (A.D.R.)

14

• Crearea Asociatiei internationale pentru transportul de marfuri perisabile (Transfigroute Europe)

1959 – Geneva – Conventia vamala referitoare la transportul international de marfa sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Anexa 2, Anexa 3) (acorda transportatorilor avantaje de ordin vamal menite sa faciliteze tranzitul international de marfuri prin punctele de frontiera)

• Autovehiculul care circula sub protectia carnetului T.I.R. beneficiaza de eliminarea operatiunilor de control vamal fizic in punctele vamale de tranzit => reducerea duratei transportului, reducerea cheltuielilor de manipulare, reducerea posibilitatii degradarii marfurilor

15

• Carnetul T.I.R. scuteste transportatorii de depunerea unor garantii vamale

• Carnetul T.I.R se emite pentru o singura calatorie• Numarul de volete ale carnetului T.I.R. este mai mare cu

2 fata de numarul punctelor vamale de tranzit • Pe carnetul T.I.R. se insereaza traseul ce va fi urmat de

autovehicul; acest traseu va fi obligariu respectat• Carnetul T.I.R. preia integral toate elementele

mentionate in CMR in legatura cu expeditorul, destinatarul si marfa

• Carnetul T.I.R. este emis de I.R.U. Geneva si se distribuie tarilor membre ale Conventiei Vamale T.I.R. prin intermediul asociatiilor nationale garante T.I.R. (in Romania: ARTRI si UNTRR)

16

• Odata cu marirea spatiului vamal UE utilizarea carnetului T.I.R. si-a pierdut din importanta dar ramane in continuare utilizat pentru transporturile din / catre tari ex-U.R.S.S., Asia Mica si Orientul Apropiat

17

Contractul de transport in traficul rutier international de marfuri Scrisoarea de trasura pentru transport international

rutier de marfa = CMR = materializarea contractului• Se intocmeste in 3 exemplare originale, toate

semnate atat de caraus (transportator) cat si de expeditor

• Primul exemplar original se remite expeditorului dupa incarcarea marfii in autovehicul

• Al doilea exemplar original insoteste marfa pe timpul transportului

18

• Al treilea exemplar se retine de catre transportator; acest exemplar trebuie semnat de catre destinatar, la livrarea marfii

Clauze si elemente ale Scrisorii de Trasura Internationale Auto CMR:

• Numarul CMR-ului• Locul si data intocmirii• Expeditor – full style • Destinatar – full style• Transportator – full style• Transportatori succesivi (daca este cazul)

19

• Autovehicul: marca, tonaj, numar de circulatie, echipaj

• Locul si data incarcarii marfii• Locul prevazut pentru livrarea marfii• Documente anexate (certificat de origine, certificat

de calitate, certificat de conformitate, specificatii, facturi comerciale, etc)

• Denumirea comerciala a marfii si felul ambalajului• In cazul marfurilor periculoase – denumirea marfii

conform cod ADR, clasificarea marfii conform cod ADR

20

• Numarul coletelor, marcaje speciale, cantitate• Greutatea bruta• Cubaj• Instructiunile expeditorului (formalitati vamale si

oficiale)• Prescriptii de francare• Sume de plata: fracht, reduceri / sporuri, taxe

accesorii, diverse, total plata• Sume ramburs

21

• Mentiunea conform careia transportul este supus regimului conventiei CMR si niciunei alte reglementari contrare

• Semnatura si stampila expeditorului • Semnatura si stampila transportatorului• Semnatura si stampila destinatarului• Rezerve si observatii ale transportatorului

22

In anumite circumstante CMR poate contine si clauze ca:• Interzicerea transbordarilor• Valoarea declarata a marfii• Instructiunile expeditorului pentru transportator cu

privire la asigurarea marfii• Termentul convenit pentru efectuarea transportului

23

– In lipsa rezervelor transportatorului mentionate pe CMR, marfa si ambalajul se prezuma a fi fost in stare buna in momentul primirii acesteia de catre transportator => transportatorul este raspunzator de orice deteriorare a marfii / ambalajului pe timpul transportului

– Modificarea contractului de transport: • Poate fi facuta de catre expeditor sau destinatar

(care are drept de dispozitie asupra marfii conform conditiei de livrare din contractul comercial) si poate consta in:

24

– Oprirea transportului– Schimbarea locului prevazut pentru livrarea

marfii– Schimbarea destinatarului

25

Impedimente la transportul si eliberarea marfurilor

Raspunderea transportatorului auto Pentru pierdere total sau partiala, pentru avarie – intre

momentul preluarii marfii la transport si cel al eliberarii acesteia

Pentru intarzierea la eliberarea marfii

* Cazuri de exonerare de raspundere a transportatorului

26

* Transportatorul despagubeste expeditorul (sau destinatarul) – pentru pierdere totala sau partiala – cu o suma maxima egala cu valoarea marfii pierdute; in plus se restituie pretul transportului (frachtul) si alte sume avansate transportatorului

* Cuantumul maxim al despagubirii este 8.33 DST/1 kg de greutate bruta lipsa

27

Formarea preturilor in transportul auto international Factori:

• Fluxuri comerciale• Disponibilitate a tonajului specializat • Distanta• Natura marfii• Existenta caricului de retur• Costuri specifice: combustibil, mentenanta,

amortisment, salarii, taxe de drum, etc.

28

TRANSPORTUL AERIAN

Definitie: transportul aerian international este deplasarea fizica a unor marfuri intre doua terminale aero specializate (aeroporturi) din state diferite cu ajutorul unui mijloc de transport specific (avion)

Caracteristici: De regula transportul aerian este parte a unui

transport multimodal (combinat sau intermodal) => participa la derularea transporturilor de tip door-to-door

29

Este cea mai rapida modalitate de transport => face posibila comercializarea internationala a marfurilor perisabile care, datorita naturii lor, s-ar putea vinde doar in proximitatea locului de productie (flori, fructe, legume, ziare, pui de o zi)

Este eficient pe distante medii si lungi (ruta lunga > 10000 km; ruta scurta ~ 3500 km)

Este modalitatea de transport cea mai costisitoare (prin asumarea limitelor de timp carausii pot obtine preturi maxime)

30

Versatilitatea avionului => convertibilitatea aeronavelor in legatura cu transportul de marfa, de pasageri, transport mixt, transporturi postale, curierat rapid

Frecventa si regularitate deosebite Costuri de ambalare a marfii mai mici prin utilizarea

transcontainerelor de tip aero Riscuri de avariere a marfurilor mai scazute => costuri

de asigurare mai mici

31

Tendinte actuale: Cresterea vitezei tehnice si a celei comerciale (~ 960

km/h) Crestera capacitatii de transport (Boeing 747 Jumbo

~ 115t) Cresterea capacitatii de operare a terminalelor aero Informatizarea procedurilor de incarcare, descarcare,

transbordare, track & trace Trecerea de la documentele de transport in format

fizic la cele in format electronic (e-AWB)

32

Modalitati de exploatare a aeronavelor: Exploatarea in regim de linie:

• Ruta fixa – informatie publica• Orar fix – informatie publica• Tarife de linie – informatie publica

Inmatricularea aeronavelor civile – Ministerul Transporturilor – Registrul Unic de Inmatriculare al Aeronavelor Civile

33

Terminale aero: Aerodrom = suprafata delimitata la sol ce cuprinde

cladiri instalatii si piste – utilizate pentru manevrarea, decolarea si aterizarea aeronavelor

Aeroport = aerodrom deschis operatiunilor comerciale Aerogara = componenta a aeroportului specializata in

trafic de marfuri sau de pasageri

* Aerogara de marfuri cuprinde spatii de depozitare sub supraveghere vamala (antrepozite vamale), rampe de incarcare / descarcare, utilaje pentru manipularea / sortarea marfurilor, etc

34

Organizatii si conventii internationale in domeniul transporturilor aeriene: I.C.A.O. = Organizatia Internationala a Aviatiei Civile

(International Civil Air Organisation), infiintata in 1944 cu prilejul Conferintei de la Chicago

• Are ca scop dezvoltarea internationala a navigatiei civile aeriene, combaterea concurentei neloiale, respectarea si garantarea drepturilor egale ale statelor membre

I.A.T.A. = Asociatia Internationala a Transporturilor Aeriene (International Air Transport Association), infiintata in anul 1945 la Havana

35

• Membrii: companiile de transporturi aeriene internationale

• Obiective: Promovarea unui trafic aerian sigur, regulat si

eficient Cooperarea intre membri, cooperarea cu alte

organisme internationale (ICAO, FIATA, CEE/ONU, etc)

36

• IATA are in componenta 3 Conferinte de Trafic, cate una pentru fiecare din cele 3 zone de trafic delimitate:

Zona 1 = America de Nord si de Sud Zona 2 = Europa, Rusia europeana, Africa,

Orientul Mijlociu inclusiv Iran Zona 3 = Asia, Australia, Noua Zeelanda si

insulele Oceanului Pacific* Conferintele de Trafic adopta hotarari cu privire la

tarifele de transport ce trebuie practicate, conditiile de expediere, etc (TACT = The Air Cargo Tariff and Rules)

37

• Prin comisia de specialitate, pe baza Conventiei de la Varsovia (1929), a Protocolului de la Haga (1955, 1970) si a Conventiei de la Montreal (1999) a creat forma standard a Contractului de Transport Aerian International (Air Waybill = AWB)

38

F.I.A.T.A. = Federatia Internationala a Asociatiilor a Firmelor de Expeditie Internationala (Federation Internationale des Associations de Transitaires et Assimiles), infiintata in 1926 la Viena

• Reprezinta interesele firmelor de expeditie si transport international in relatie cu organismele guvernamentale si alte organizatii internationale

• Actioneaza in vederea standardizarii si tipizarii procedurilor si documentelor de transport si expeditie internationala

• Impreuna cu IATA a agreat un model comun pentru schimbul de date electronic in vederea implementarii sistemului e-AWB.

39

Contractul de transport international aerian Air Waybill = Contract de transport international

aerian (Anexa 4) Se emite in 3 exemplare originale pe baza

instructiunilor expeditorului: • Primul original este semnat de expeditor si are

mentiunea “pentru transportator”• Al doilea original este semnat de expeditor si

transportator, insoteste marfa pe timpul transportului si are mentiunea “pentru destinatar”

40

• Al treilea exemplar este semnat de transportator dupa primirea marfii la transport si i se da expeditorului

Setul AWB mai cuprinde recipisa de primire, exemplarul pentru formalitati vamale la destinatie, si copii pentru caraus si agentii acestuia si pentru aeroportul de destinatie

41

Clauze si elemente ale AWB-ului (Anexa 5): Numarul de AWB Expeditor (Shipper) – full style Destinatar (Consignee) – full style Caraus sau agentul acestuia – full style Aeroportul de plecare Aeroportul de destinatie Detaliile legate de zbor (echivalent cu voiaj) In situatia in care transportul este efectuat de mai

multi carausi consecutivi se mentioneaza de zbor ce revine fiecaruia

42

Clauza ce indica faptul ca transportul respectiv este supus prevederilor Conventiei de la Varsovia si amendamentelor ulterioare (mentionate pe verso-ul AWB-ului)

Instructiuni cu privirea la manipularea marfii Regimul vamal sub care circula marfa Descrierea marfii (denumire comerciala, greutate,

dimensiuni si cubaj, numar de colete, clasa tarifara conform TACT, greutatea taxabila)

Rata de fracht aerian Alte taxe Moneda in care se platesc fracht-ul si taxele

43

– Informatii optionale: valoarea declarata a marfii pentru transport si pentru formalitati vamale

– Cuantumul total al fracht-ului si al taxelor aditionale si platitorul / platitorii acestora (in functie de conditia de livrare)

– Locul si data emiterii AWB-ului– Pe verso-ul AWB-ului sunt inserate conditiile generale

de transport asa cum sunt ele definite de catre IATA

44

Modificarea scrisorii de transport aerian (AWB) Expeditorul are drept de dispozitie asupra marfii

(poate opri marfa in aeroportul de plecare, in cursul unei escale sau in aeroportul de destinatie, sau poate schimba destinatarul, sau poate cere sa i se returneze marfa) – cu conditia ca exercitarea acestui drept sa nu cauzeze prejudicii carausului sau altor expeditori si cu suportarea cheltuielilor suplimentare

45

Raspunderea transportatorului aerian este limitata la maxim 19DST/kg brut marfa deteriorata sau lipsa (cf. Conventiei de la Montreal 1999)

Elemente care influenteaza nivelul fracht-ului aerian: Greutatea marfurilor Cubajul marfurilor Distanta de transport Zona de transport (relatia) Modul de ambalare a marfii Modalitatea de angajarea a transportului Costul combustibilului Nivelul taxelor aeroportuare

46

Modalitati de plata ale fracht-ului aerian: Se face conform conditiei de livrare din contractul

comercial:• Charges prepaid• Charges collect• Cash on delivery (implica colectarea nu doar a fracht-ului

aerian ci si a contravalorii marfii)

47

Transportul aerian de grupaj; fracht-ul consolidat Transporturile de grupaj (consolidated shipments)

reprezinta o metoda utilizata de casele de expeditie (operatori logistici de tip 3PL) prin care se sindicalizeaza cererile de transport pentru diverse partizi de marfa ce au aceeasi destinatie cu scopul utilizarii eficiente a capacitatii mijlocului de transport si a micsorarii sensibile a costurilor per expeditie (Anexa 6)

• House Air Waybill (HAWB) = document intern care materializeaza instructiunile de transport aferente fiecarei expeditii (shipper, consignee, etc. conform contractului comercial)

48

• Master Air Waybill (HAWB) = document de transport care insumeaza toate expeditiile cu aceeasi destinatie si care are mentionat la shipper casa de expeditii care grupeaza partizii de marfa, iar la consignee casa de expeditii care efectueaza deconsolidarea partizilor la destinatie

• Shipper-ul si consignee-ul pot fi identici in cazul operatorilor globali

• Consolidated manifest = lista (specificatia) partizilor de marfa consolidati sub MAWB

49

Curieratul rapid Serviciu de transporturi aero consolidate oferit de

integratorii de logistica Serviciile oferite sunt exclusiv de tipul door-to-door, se

asigura timpi de transport impresionant de scurti, se poate asigura livrarea chiar si la ora fixa (ex: 10AM delivery)

Se bazeaza pe transport multimodal (auto / aerian / auto)

Utilizeaza tehnologii de varf in preluarea la transport, evidenta, gestiunea, rutarea si livrarea expeditiilor

50

De regula se utilizeaza aeronave proprii; suplimentarea capacitatii de transport se face cu aeronave charter

In general partizii constau in expeditii de tip postal (mesagerie, coletarie, max. 35kg)

51

TRANSPORTUL MARITIM

Definitie: Deplasarea fizica a marfurilor cu nave maritime intre doua porturi maritime.

* Transportul maritim asigura derularea a cca. 75-80% din totalul traficului mondial de marfuri

Nava maritima

= constructie plutitoare de dimensiuni superioare ambarcatiunilor avand forma, structura, calitati nautice, propulsie proprie si echipament care ii permit efectuarea incarcarii, descarcarii si transportului marfurilor

52

– Elementele navei:a. Coca (corpul navei):

• Osatura navei (carcasa)• Bordaj exterior• Bordaj interior• Bordajul puntii• Chila (etrava, etambou)• Puntea (single decker, double decker, etc.)• Fundul (fund simplu, dublu fund celular)• Tancuri de combustibil (pentru consumul

propriu)

53

• Tancuri de balast• Magazii / hambare / tancuri

* Gura de hambar

* Linia de plutire

* Linia puntii

* Rezerva de flotabilitate

* Asieta navei (nava canarisita, nava bandata)

* Pescaj (draft)

54

• Suprastructura navei (castel, teuga, duneta)

=> Silueta navei = opera moarta + suprastrucura navei

b. Masinile navei – asigura propulsia acesteia

c. Echipamentele de navigatie • Aparatura specializata de bord (comunicatii,

GPS, etc)• Carma• Instalatii de ancorare• Echipamente de salvare

55

* Echipamente de incarcare / descarcare: vinciuri, catarge, bigi, gaiuri, ganciuri

Liniile internationale de incarcare a navelor Pescaj maxim Marca de bord liber Discul Plimsoll Linia de incarcare de vara Stabilirea bordului liber

56

Clasa navei. Registre de clasificare Registrele de clasificare (registre navale) clasifica

navele conform conventiilor internationale si legislatiilor nationale => certificat de clasa pentru nava

• Lloyd’s Register of Shipping • Germanischer Lloyd • American Bureau of Shipping• Nippon Kaiji Kyokai• Le Bureau Veritas• Registrul Naval Roman

57

Tonajul navei (Ship’s Tonnage) Tona registru = unitate conventionala de exprimare a

volumului spatiilor inchise ale navei (se determina de registrul maritim national, prin masuratori, dupa regulile de tonaj ale tarii de inmatriculare) => Certificatul de tonaj al navei

Tona registru brut

– masoara toate spatiile inchise ale navei

– este egala cu 2.83 mc (100 picioare cubice) de spatiu inchis al navei

58

– Tona registru net – masoara numai spatiile inchise ale navei care castiga efectiv navlu (hambare, magazii, tancuri, fore-peak, after-peak, shelter-deck)

– Pe baza tonajului registru brut si tonajului registru net se determina anumite taxe portuare, taxe de canal, etc.

– Tonaj deplasament = greutatea apei dislocuita de nava

* Tonajul navei usoare (Light displacement) – nava goala

* Tonajul navei grele (Full load displacement) – nava incarcata la capacitate maxima si armata

59

– Tonaj Deadweight (Deplasament) = capacitatea navei de a transporta o anumita cantitate de marfa exprimata in unitati de greutate (1 tona lunga = 1016.05 kg)

* In tonajul deadweight se includ, pe langa greutatea caricului, greutatea combustibilului, a proviziilor (rezerve de apa si alimente), materiale de intretine, apa de balast

* Deadweight Cargo Capacity = diferenta dintre deplasamentul brut si deplasamentul net

60

Capacitatea cubica pentru marfa (Cargo Cubic Capacity) = volumul spatiilor inchise destinate marfurilor

* Se utilizeaza pentru marfurile de volum mare si tonaj redus

* Se calculeaza diferit pentru marfuri vrac si marfuri ambalate (CCC vrac 8-10% > CCC ambalat)

61

Clasificarea navelor

1.a.Nave tanc (Tankers) – pentru transportul marfurilor lichide• Tancuri petroliere• Tancuri pentru produse lichide alimentare• Tancuri pentru produse chimice lichide• Gaziere (transport gaze naturale lichefiate)

* Nave cu o singura punte (Single Deckers)

* Capacitate de transport mare si foarte mare

* Capacitate de pompare / ora foarte mare

* Instalatii auxiliare pentru racire

62

* Ulaj (capacitate suplimentara a tancului in cazul dilatarii produselor)

1.b.Nave specializate pentru transportul marfurilor solide (Dry Cargo Vessels)• Vrachiere universale (Bulk carriers)

* Nave specializate in transportul marfurilor de masa (minereuri, carbune si cocs, bauxita, cereale, zahar vrac, ciment vrac, ingrasaminte chimice vrac, etc)

* Mineralierele – nave cu o singura punte (Single Decker)

63

* Hambare de tip self-trimming

1.c. Nave combinate (Combined Carriers) – transporta concomitent marfuri solide si lichide• Nave de tip Ore-Oil (O.O.)• Nave de tip Ore-Bulk-Oil (O.B.O.)

* Hambare de tip self-trimming

* Tancuri in babord si tribord

* Instalatii de pompare + instalatii de incarcare / descarcare

64

1.d.Nave speciale• Nave frigorifice • Traulere • Nave portcontainer

* Nave de tip LO-LO (Lift on / Lift off)• Nave portbarje (LASH = Lighter Aboard Ship)

* Transport multimodal maritim / fluvial

65

1.e.Nave auxiliare• Remorchere / Impingatoare• Dragoare • Nave de bunkeraj• Spargatoare de gheata

66

2. Dupa particularitatile operatiunilor de incarcare / descarcare:a. Nave de tip RO-RO (Roll on / Roll off)

* RO-RO Trailer Ship * RO-RO Container Ship

b. Nave de tip LO-LO (Lift on / Lift off)* Nave celulare portcontainer

c. Nave de tip LASH (Lighter Aboard Ship)* Nave portbarje

d. Nave de tip Ferry (sistem RO-RO) * Nave portvagoane

67

Inmatricularea navelor comerciale; pavilioane de complezenta Inmatricularea navelor este facuta prin Registrul

Maritim al fiecarei tari => Certificat de inmatriculare (Certificate of Registration) = Certificat de nationalitate

Juridic, o nava aflata pe mare este considerata ca o extindere teritoriala a tarii sub al carei pavilion navigheaza

O nava neinmatriculata = nava fara stat = nava pirat Pavilioane de complezenta – paradise fiscale (Liberia,

Panama, Cipru, Honduras, Somalia, Costa Rica, s.a.)

68

Caile de navigatie maritima Drumuri de cabotaj (intre doua porturi situate pe

aceeasi coasta): • Cabotaj national (Midia / Constanta)• Cabotaj international (Constanta / Varna)• Mic cabotaj (porturi situate in acelasi bazin

maritim – Constanta / Mangalia)• Mare cabotaj (porturi situate in bazine maritime

diferite (Charleston / Los Angeles) Drumuri maritime internationale Drumuri oceanice internationale

69

– Canaluri internationale de navigatie: • Suez• Panama• Corint• Kiel

Porturi comerciale Port maritim

= principalul element al infrastructurii de transport maritim

70

= organizatii cu functii comerciale si de transport complexe (incarcare, descarcare, depozitare, procesare, operatiuni vamale, functii administrative, activitati de tip ecologist, etc), protejate natural sau artificial, care asigura plecarea, sosirea si operatiuni de manevra ale navelor in conditii de siguranta a navigatiei

• Porturi generale – opereaza orice tip de nava si orice tip de marfa (Hong Kong, Singapore, Rotterdam, New York, Hamburg, Kobe, etc)

71

• Porturi specializate – deservesc doar anumite tipuri de nave si anumite marfuri (Abadan, Basrah – petroliere; Vitoria, Lulea, Narvik , Vizagapatnam – carboniere; Baton Rouge, Vancouver, Bahia Blanca – cerealiere, etc)

Elementele componente ale portului:• Acvatoriu (suprafata de apa situata in interiorul

portului)• Rada (suprafata de apa situata in fata intrarii

portului)

72

• Constructii hidrotehnice: moluri (diguri), cheiuri, dane

• Instalatii de acostare, instalatii de deservire cu utilitati, echipamente de incarcare / descarcare* Dane specializate

Modalitati de exploatare comerciala a navelora. Navigatia Tramp

nu este legata de o anumita ruta de transport, de un anumit orar

transporta – in general – marfuri de masa

73

de regula – un singur navlositor fiecare cursa a unei nave tramp se face sub

un contract Charter Party pentru navigatia tramp, unui armator ii este

suficienta o singura nava => exista mari companii maritime dar si mici armatori

pretul transportului este Navlul

b. Navigatia de linie ruta fixa – se publica orar fix – se publica

74

– mai multi navlositori – marfuri in partizi relativ mici dar consecutive– se aplica principiul first come / first served– navlurile imbraca forma tarifelor – se publica– fiecare partida de marfa are la baza un contract de

transport maritim denumit conosament (Bill of Lading)

– de regula – operatiunile de incarcare / descarcare se fac sub clauza Liner Terms

– armatorul are drept de substituire a navei cu o alta echivalenta

75

Contractele de navlosire pentru navigatia Tramp – contracte de tip Charter

Party pentru navigatie de linie – contracte de tip

conosament (Bill of Lading)1. Charter Party (Anexa 7.1 – 7.12):

a. Voyage Charter Party = contractul dintre armator si navlositor prin care primul se obliga sa transporte celui de al doilea, cu o nava armata de el o cantitate determinata de marfa de la portul de incarcare la portul de descarcare, in schimbul unui pret numit navlu

76

Acest contract intervine intre armator si navlositor pentru o calatorie (voiaj)

• Clauze: * Denumirea si caracteristicile navei* Clauza “substitute” – stipuleaza dreptul

armatorului de a inlocui nava nominalizata initial cu alta echivalenta

* Navigabilitatea navei * Pozitia navei – se refera la locul unde se afla

fizic nava in momentul semnarii Ch/P

77

* Descrierea marfii: denumirea comerciala, greutate, volum, bucati, vrac / ambalaj, etc (se va mentiona cu necesitate unitatea de masura – tona metrica, tona lunga, tona scurta, metri cubi)

* Marfa incarcata pe punte* Materiale pentru fardaj si separatie (dunnage and

separation)* Portul de incarcare (clauza Range)* Portul de descarcare (clauza Range)* Transmiterea ordinelor (nominarea de catre

navlositor a porturilor de incarcare / descarcare in interiorul unui anumit termen)

78

* Clauza Always afloat* Clauza Always afloat or safely aground* Clauza At all times of the tide always afloat* Clauza Ready Berth (dana gata pregatita)* Nivelul navlului si plata acestuia* Cheltuielile cu incarcarea si descarcarea* Lay time (timp de stalii)* Demurrage (contrastalii, supercontrastalii) * Dispatch money * Clauza Paramount (drepturile si imunitatile

armatorului)

79

* Rotatia geografica (nava urmeaza sa opereze in porturi consecutive conform drumului firesc al navei)

* Clauza Safe Port, Safe Place (Safe Port, Safe Berth) – portul trebuie sa fie sigur d.p.d.v. al conditiilor fizico-geografice, al dotarilor cu echipament, al conditiilor social politice, al conditiilor sanitare, etc.

* Clauza As near as she can safely get * Pescajul maxim (maximum draft)* Clauza Lighterage (utilizarea barjelor pentru

micsorarea draftului)

80

b. Time Charter Party = contract de transport maritim in care navlositorul inchiriaza nava si echipajul pe o perioada determinata de timp.Armatorul pune la dispozitie navlositorului nava cu tot echipajul si comandantul in schimbul unui pret denumit chirie (Hire)

• Clauze* Clauza privitoare la nava care este inchiriata: nume, pavilion, armator, tonaj registru brut / net, capacitatea cubica, puterea motoarelor, viteza, consumul specific de combustibil, subclauza “in every way fitted for ordinary cargo service”

81

* Clauza referitoare la conditiile de plata a chiriei si dreptul armatorului de a-si retrage nava din contract (chiria se plateste de regula in transe egale per unitate de timp)

* Clauza referitoare la perioada de valabilitate a contractului si relivrarea navei catre armator – perioada de valabilitate a contractului este stipulata cu o anumita marja de siguranta (“about” urmata de perioada de valabilitate)

* Dreptul navlositorului de a dirija nava (limitele geografice ale voiajelor ~ limitele geografice pentru care nava este asigurata)

82

* Clauza referitoare la structura costurilor de operare a navei (armatorul suporta costurile legate de mentinerea navei in stare de navigabilitate: salariile echipajului si al comandantului, provizii, cheltuieli cu asigurarea, iar navlositorul cheltuieli pentru combustibil, taxe portuare, taxe de pilotaj, de canal, de remorcare, taxe consulare, si de asemenea cheltuielile de operare ale navei

* Clauza legata de suportarea riscurilor pentru avarii suferite de marfa sau nava – sunt in sarcina navlositorului

83

c. Charter Party by Demise (Bareboat Charter) = contractul de inchiriere al navei nude => navlositorul obtine de la armator posesia, uzul, si controlul complet al navei inchiriate pentru o perioada determinata de timp in schimbul platii unei anumite sume de bani denumita chirie* In perioada de valabilitate a contractului navlositorul devine armator-chirias si ii revine intreaga responsabilitate pentru exploatarea si navigatia in bune conditii a navei* Navlositorul plateste toate cheltuielile legate de utilizarea si exploatarea navei (salarii, buncar, provizii, andocare si reparatii, taxe)

84

* Armatorul suporta doar cheltuielile de asigurare ale navei contra riscurilor obisnuite ale marii

* Chiria (in functie de tonajul deadweight al navei si exprimata pe 1 t.d.w. pentru o luna calendaristica) se plateste in avans de catre navlositor pentru luna urmatoare

* Aceste contracte se incheie de regula intre un armator cu excedent de tonaj disponibil si un alt armator ce doreste sa-si completeze tonajul pentru a face fata cererii.

85

2. Conosamentul (Bill of Lading – Anexa 8) In navigatia Tramp conosamentul este o

adeverinta semnata de armator sau de agentul acestuia si eliberata expeditorului (Shipper) prin care face dovada ca marfa expeditorului a fost incarcata pe nava cu o anumita destinatie (On Board B/L), sau a fost incredintata armatorului in vederea transportului (Received for Shipment B/L)

86

In navigatia de linie conosamentul are doua functii:

a. Contract de transport

b. Titlu de proprietate asupra marfii (ceea ce ii confera calitatea de document negociabil bancar)

Clauze:

* Nr. Conosament

* Nr. exemplarelor originale de conosament

* Shipper (expeditor)

* Consignee (destinatar)

* Notify (poate fi destinatarul sau un agent al acestuia)

87

* Port de incarcare

* Port de descarcare

* Nava / nr. voiaj

* Descrierea marfii (denumirea comerciala a marfii, mod ambalaj, nr. colete, greutate, cubaj, marcaje)

* Clauza Clean On Board / conosament cu rezerve (Foul B/L)

* Clauza Received for Shipment

* Clauza referitoare la navlu si alte taxe

* Documentele insotitoare ale marfii

* Locul si data emiterii conosamentului

88

* Semnatura comandantului (Master sau agentul armatorului)

Conosamente nominative Conosamente la purtator / Conosamente la ordin (To

order) / procedura andosarii Conosamentul direct (Through B/L) – de regula acopera

un transport multimodal (combinat) sau un transport maritim efectuat de 2 sau mai multi armatori succesivi => armatorul semnatar al unui conosament direct raspunde de marfa de la locul de preluare la transport a acesteia pana la locul de livrare finala (acopera si tronsoanele de transport inland)

89

Conosamentul fractionat (Delivery Order B/L) – comercianti (Shipper) care vand en-detail

De regula un set de conosamente contine 3 originale si 7 copii

Verso-ul conosamentului contine conditiile generale de desfasurare a transportului (cf. Ch/P)

90

TRANSPORTUL FLUVIAL

Definitie: Transportul de marfa pe cursuri interioare (fluvii, rauri) cu mijloace de transport specifice, denumite barje sau slepuri, constituite in convoaie Propulsia convoaielor este asigurata de nave auxiliare

(impingatoare sau remorchere) Exista si barje autopropulsate

Caracteristici: Dupa transportul maritim, cel fluvial este modalitatea

de transport cea mai ieftina Capacitate mare de transport Viteza tehnica si comerciala relativ scazute

91

In genere se transporta marfuri de masa cu valoare unitara scazuta sau medie (nisip / pietris, calcar / marmura, cereale, ingrasaminte chimice, minereuri, carbune, etc)

Cheltuieli de investii mai reduse pentru infrastructura si mentenanta acesteia

Introducere in circuitul economic a unor noi zone geografice

Modalitate de transport impracticabila in anumite conditii (seceta, inghet)

92

Cai de transport fluviale: Rauri Fluvii Canale fluviale navigabile

Contractul de transport international fluvial = Scrisoarea de trasura fluviala Se intocmeste pe baza dispozitiei de incarcare Elementele / clauzele scrisorii de trasura fluviale:

• Expeditor (Shipper)• Destinatar (Consignee)• Port de incarcare

93

• Port de descarcare• Numar barja / numar convoi• Numar voiaj• Descrierea marfii: denumirea comerciala a marfii,

cantitate (ambalaj), greutate, volum,• Clauza de navlu – navlul se achita de expeditor la

terminarea incarcarii marfii pe barja sau de catre destinatar la terminarea descarcarii

• Incarcarea / descarcarea marfii se face cu mijloacele carausului (sau agentul acestuia) – in contul expeditorului / destinatarului (in functie de conditia de livrare)

94

• Clauza Lay time (stalii)• Clauza Demurrage (contrastalii)• Clauza Dispatch money• Raspunderea armatorului / carausului pentru

transportul in termen al marfii la destinatie – difera in functie de distanta, sezon (vara / iarna) si sensul transportului (amonte / aval)

• Conventia de la Bratislava (1955 / 1980) – tarife unice pentru transportul marfurilor pe Dunare

95

TRANSPORTUL FEROVIAR

Definitie: Deplasarea marfurilor in spatiu, realizata cu vehicule feroviare, pe infrastructura cailor ferate, de catre operatorii de transport feroviar

Vehiculul feroviar – mijloc de transport compus:

A. – mijlocul de tractiune = locomotiva (tractiune diesel sau electrica)

B. – mijlocul de transport propriu-zis = vagon

A + B = material rulant

96

* B. – Vagoane. Clasificare:• Dupa particularitati de constructie:

Vagoane cu 2 osii Vagoane cu 3 osii Vagoane cu 4 osii Vagoane tehnologice / speciale (cu mai multe osii) Vagoane inchise (acoperite: G;H) – de regula

transporta marfuri sensibile, cu valoare mai mare Vagoane deschise (descoperite: E) – articole

metalice, produse de lemn, cherestea

97

Vagoane platforma (R) – containere, constructii metalice, vehicule, tevi

Vagoane cisterna (Z) – marfuri lichide• Dupa proprietate:

Vagoane de retea = apartin unei administratii de cale ferata

Vagoane private = apartin unor operatori de transport feroviar privati sau unor utilizatori (Oltchim, Petromidia, Automobile Dacia)

• Tendinta actuala – specializarea vagoanelor dupa caracteristicile marfurilor transportate

98

• Identifcarea vagoanelor: Numarul unui vagon este compus din 12 cifre,

fiecare avand o semnificatie precisa (Anexa 9)

Infrastructura cailor ferate = asamblul elementelor necesare circulatiei materialului rulant in scopul efectuarii transportului feroviar de marfa, in conditii de siguranta, potrivit tehnologiilor si reglementarilor specifice transportului feroviar:

99

– Linii ferate deschise circulatiei publice– Lucrarile de arta (poduri, tunele, viaducte, etc.)– Lucrari biotehnice de protectie si consolidare,

plantatii de protectie– Instalatii de siguranta si de conducere

operativa a circulatiei feroviare– Triajele de retea ale caii ferate– Instalatii electrice (alimentare si transformare),

instalatii de telecomunicatii (asigura transmiterea informatiilor si conducerea operativa a circulatiei feroviare)

– Cladirile aferente

100

* Parametrii tehnici ai infrastructurii cailor ferate romane trebuie sa fie compatibili cu cei ai cailor ferate de care este legata si sa corespunda normelor interne si internationalea) Sinele de cale ferata = calea de rulare a trenurilor

* Ecartament = distanta dintre fetele interioare ale sinelor:

Ecartament normal (Romania si majoritatea tarilor europene – 1435 mm)

Ecartament mare: Portugalia, Spania, Finlanda

Ecartament SUA: 1675 mm

101

Ecartament ex-URSS: 1524 mm

* Cai ferate: Cai ferate magistrale Cai ferate principale Cai ferate secundare Cai ferate uzinale

* Necesitatea existentei (in principiu) a cailor ferate duble

102

Caracteristicile transportului feroviar: Diversitate mare a marfurilor (marfuri de masa solide

si lichide, produse finite si semifinite, industriale sau agricole)

Partizi de marfa mai mici decat la transportul maritim dar mai mari decat la cel rutier

In regim door-to-door, transportul feroviar poate fi parte a unui transport multimodal (auto / feroviar / auto; auto / feroviar / maritim / auto)

Eficienta economica mare pentru distante medii si lungi

103

– Procesul de transport se desfasoara neintrerupt, in conditii de regularitate

* Utilizarea sistemului de transport RO / LA = incarcarea pe platforme de cale ferata a autovehiculelor rutiere excluse de la transport rutier pe timpul weekend-urilor in Europa Centrala si de Vest => transport intermodal / tehnologii moderne de transport

– Grad de siguranta ridicat– Viteza tehnica si comerciala mai mici decat la transportul

rutier dar mai mare decat la cel maritim– Pret de transport mai mare decat cel maritim dar mai

scazut decat cel rutier

104

Conditii generale de transport feroviar international: Conventia privind transporturile feroviare

internationale (C.O.T.I.F.) – participa toate tarile europene, inclusiv Turcia, Siria, Iran si Irak

Regulile uniforme privind contractul de transport international de marfuri pe calea ferata (C.I.M.)

Contractul de transport feroviar international = scrisoare de trasura internationala C.I.M. (Anexa 10) Este considerat incheiat in momentul in care

expeditorul a predat marfa statiei de predare iar aceasta a stampilat scrisoarea de trasura C.I.M.

105

– Angajeaza raspunderea solidara a caii ferate de care apartine statia de predare, a cailor ferate de tranzit si a caii ferate de care apartine statia de cale ferata de primire

– Scrisoarea de trasura C.I.M. este insotita de un buletin de francare in care caile ferate care participa la derularea transportului inscriu taxele de transport si accesorii ce li se cuvin => pretul transportului feroviar este incasat de calea ferata de predare, urmand ca aceasta sa distribuie celorlalte cai ferate participante la transport cotele aferente din pretul transportului

106

– Elementele scrisorii de trasura C.I.M.:• Predatorul (expeditorul) – full style; si semnatura

acestuia• Denumirea statiei de predare• Destinatarul – full style• Denumirea statiei de destinatie • Locul si data intocmirii scrisorii de trasura C.I.M.

• Numarul de identificare al vagonului• Denumirea comerciala a marfii• Felul ambalajului si numarul coletelor• Greutatea marfii

107

• Mentiuni facultative:

* Taxe in sarcina predatorului

* Tarife de transport aplicabile (identice cu cele trecute in buletinul de francare)

* Sume ramburs

* Formalitati vamale / administrative Exemplarele scrisorii de trasura C.I.M.:

• Fila 1 = Originalul STI, insoteste transportul pe tot parcursul si se elibereaza destinatarului odata cu marfa

108

• Fila 2 = Foaia de expeditie, este oprita la statia de destinatie si serveste la decontarea taxelor de transport intre caile ferate

• Fila 3 = Buletin de insotire / vama, insoteste marfa pana la primitor si ramane la statia de destinatie drept confirmare a primirii marfii

• Fila 4 = Duplicatul scrisorii de trasura, ramane in posesia predatorului pentru a face dovada predarii marfii la transport pe calea ferata

• Fila 4a = Fila suplimentara pentru expeditor, insoteste transportul pana la frontiera tarii de predare

109

• Fila 5 = Matca scrisorii de trasura, ramane la statia de frontiera de iesire din tara

• Fila 5a = Copia scrisorii de trasura, ramane la statia de expediere (predare)

– In cazul transportului avand ca destinatie o localitate deservita de mai multe statii, predatorul (expeditorul) este obligat sa indice in scrisoarea de trasura C.I.M. denumirea exacta a statiei respective

– In prezent nu se mai admit la transport feroviar expeditiile de mesagerie si coletarie

– Marfuri excluse la transport– Transportul feroviar al marfurilor periculoase

110

– Trenuri marsruta (trenuri bloc) = trenuri cu ruta si orar fixe;

* Pot deservi unul sau mai multi predatori

* Viteza comerciala superioara Contractul de transport feroviar international

(scrisoarea de trasura C.I.M.) poate fi modificat numai de catre predator prin statia de predare

Pretul transportului:

* Pretul efectiv de transport (de la statia de predare la cea de destinatie)

111

* Costuri accesorii: Stationarea vagoanelor = locatii Manevra vagoanelor din statia de predare /

descarcare la locul de incarcare / descarcare efectiva a marfii in / din vagoane

Cantarirea vagoanelor (daca se solicita de catre predator / destinatar)

Operatiunea de transbord / transpunere Avizarea predatorului / destinatarului Spalarea vagoanelor, paza vagoanelor, s.a.

112

Contract de transport feroviar international de tip S.M.G.S. Initial era utilizat, sub forma scrisorii de trasura de tip

S.M.G.S. intre tarile membre C.A.E.R. (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc)

In prezent este utilizat in transporturile din fostele tari membre ale URSS, Vietnam, Mongolia, RPD Coreana si China

Scrisoarea de trasura S.M.G.S. – asemanatoare ca forma cu scrisoarea de trasura C.I.M.;

113

* Elementele si datele inserata in scrisoarea de trasura S.M.G.S. sunt la fel cu cele din scrisoarea de trasura C.I.M.; diferentele rezida in legea aplicabila, proceduri, responsabilitati;

Transporturile feroviare initiate intr-o tara europeana cu finalizare intr-o tara membra a conventiei S.M.G.S. necesita:

• Schimb de documente (scrisoare de trasura C.I.M. / scrisoare de trasura S.M.G.S.) in statia de cale ferata de intrare pe teritoriul fostei URSS

114

• Operatiuni de transbord / transpunere a marfii / vagoanelor pe osii cu ecartament tip URSS

In prezent Comisia Economica pentru Europa prin CTT (Comite international des transports ferroviaires) lucreaza la realizarea unui document (contract) de transport feroviar comun C.I.M./S.G.M.S. (Anexa 11)

Coridoare de transport feroviar european Coridoare de transport feroviar euroasiatic Axe de transport feroviar euroasiatic (Anexa 11)

115

TRANSPORTUL CONTAINERIZAT

Modalitate moderna de transport Mijlocul de transport = containerul (transcontainerul)

Nota bene: Containerul = mijloc de transport = ambalaj al marfii

Containerul apare ca mijloc de transport militar in perioada interbelica

Utilizare comerciala – incepand cu anii 1960 La inceput dimensiunile containerelor nu erau

standardizate; existau containere de 5’, 10’, 20’, Incepand cu finele anilor 1960 – doua tipuri de

containere:

116

a) Containerul de 20 picioare (20’)

* Un picior = 0.3048 m

* Dimensiuni standard:

L = 5.95 m

l = 2.35 m

H = 2.39 m

Tarra ~ 1900 kg – 2200 kg

Capacitate incarcare ~ 18000 kg – 23000 kg

1/20’ = 1 TEU (twenty-foot equivalent unit)

117

b) Containerul de 40 picioare (40’)

* Dimensiuni standard:

L = 11.92 m

l = 2.35 m

H = 2.39 m

Tarra ~ 4000 kg – 4600 kg

Capacitate incarcare ~ 28000 kg – 32000 kg

1/40’ = 1 FEU (forty-foot equivalent unit)

118

Definitie: Container = structura metalica avand o baza metalica, pereti metalici, acoperis metalic si usa metalica de dimensiuni standard apta sa preia la transport diferite marfuri in conditii de siguranta maxima

Nota bene: Containerul nu are sistem de propulsie propriu

=> are nevoie de un vehicul propulsor

=> are nevoie de o infrastructura (terminal) pentru operatiuni de incarcare / descarcare pe / de pe mijlocul de transport propulsor

=> are nevoie de spatii de depozitare de tip logistic (terminal) pentru stocurile de containere goale

119

=> are nevoie de mijloace de incarcare / descarcare a containerelor pe / de pe mijlocul de transport propulsor Containerul, gol sau incarcat cu marfa poate fi

transportat cu autocamion (camion cu semi-trailer, platforma pentru 1 / 20’, sau 2 / 20’, sau 1 / 40’), platforma de cale ferata (4 osii), sau barja fluviala, sau nava maritima (tip RO / RO sau Ferry sau nava celulara)

* Containerele utilizate in transport aerian au particularitati constructive diferite:

120

– Container AKE (cod IATA: LD-3)

Tarra: 82 kg

L = 1.93 m

l = 1.45 m

H = 1.55 m

Volum utilizabil = 4.3 mc

Capacitate incarcare ~ 1500 kg

121

– Container AMU (cod IATA: LD-39)

Tarra: 290 kg

L = 4.62 m

l = 2.39 m

H = 1.42 m

Volum utilizabil = 15.77 mc

Capacitate incarcare ~ 5000 kg s.a.

122

Clasificarea containerelor:

a) Dupa particularitatile marfurilor Containere Dry Van (D/V) Containere Tank

b) Dupa particularitati de constructie: Containere Open Top (O/T) Containere Open Side (O/S) Containere Flat Rack (F/R) Containere High Cube (Hi – Cu) Containere frigorifice (Reefer)

123

c) Dupa proprietate: Containere proprietate a carausului (armatori,

administratii de cale ferata, operatori feroviari privati)

Containere proprietate a firmelor de leasing

* Sistemul inter-change => facilitati de tip logistic

– Pana in anii 1990 containerele utilizate in trafic feroviar nu erau admise in trafic maritim; ulterior prin adancirea standardizarii containerele standard pot fi utilizate in orice modalitate de transport

124

– Containerul – vehiculul ideal pentru transportul multimodal (Anexa 12)

– Documente de transport si expeditie internationala standardizate pentru transport containerizat multimodal (FIATA Bill of Lading)

– Tendinta actuala – cresterea capacitatii de incarcare (kg) atat la containerele de 20’ cat si la cele de 40’

– marirea dimensiunilor containerelor (containere de 45’, containere High Cube)

– Necesitatea conectarii intermodale a terminalelor de containere (auto / feroviar / maritim)

125

– Monitorizarea containerelor prin sistem GPS (sistem track-and-trace) conexata cu tehnologia RFID (Radio Frequency Identification)

– Tehnologii moderne de management si securitate in traficul containerizat

– Marirea capacitatii de operare (per ora) a mijloacelor incarcare / descarcare containere

– Containere FCL (full container load)– Containere LCL (less than container load) => trafic de

grupaj / transporturi consolidate (auto / maritim / aero)

126

EXPEDITIA INTERNATIONALA

Definitie: Expeditia internationala = activitatea prestata de o firma (societate de expeditii internationala) localizata de regula intre exportator si caraus si / sau intre caraus si importator * Consta in intercorelarea serviciilor de transport

propriu-zis cu cele conexe avand ca scop deplasarea fizica a marfurilor de la exportator la importator la costuri cat mai mici, intr-un timp cat mai scurt, in conditii de maxima securitate.

In epoca moderna activitatea de expeditie internationala era total delimitata de cea de transport propriu-zis (consecinta a diviziunii internationale a muncii)

127

– In contextul actual (cooperare, concentrare, globalizare) frontiera dintre cele doua activitati a devenit foarte elastica

* Marii transportatori au dezvoltat divizii de expeditie internationala sau chiar societatii fiica de expeditie internationala

* Consecutiv marile societati de expeditie internationala au dezvoltat divizii sau societati fiica de transport, specializandu-se, de regula, pe anumite modalitati de transport

Nota bene: Expeditorul (societatea de expeditie internationala) = arhitectul transporturilor internationale

128

Functiile activitatii de expeditie internationala: Consultanta economica, tehnica, juridica la incheierea

contractelor comerciale externe Adecvarea marfii / mijlocului de transport cu cerintele,

temporale de securitate si de pret Alegerea rutei optime de indrumare a transporturilor Consultanta in legatura cu pachetizarea, paletizarea,

ambalarea, incarcarea / descarcarea marfii in / din mijlocul de transport

Consultanta in privinta incheierii contractului de transport de catre exportator / importator cu carausul / carausii

129

* Preluarea integrala a contractului / contractelor de transport in numele si pe contul firmei de expeditie (expeditor / caraus => contract de mandat)

Consultatii si derulare de operatiuni / formalitati vamale

Operatiuni de stocare / depozitare / distributie de tip supply chain

Traficul de grupaj (transportul consolidat) Intocmirea documentelor de transport si expeditie

* FCR (Forwarding Agent’s Certificate of Receipt) Anexa 13

* FCT (Forwarding Agent’s Certificate of Transport) Anexa 14

130

* FBL (FIATA Combined Bill of Lading) Anexa 15

* FWR (FIATA Warehouse Receipt) Anexa 16

* Carnet ATA– Monitorizarea partizilor de marfa pe timpul

transportului si avizarea clientului (sisteme track-and-trace)

– Organizarea si transportul exponatelor / mostrelor la targuri / expozitii internationale; servicii conexe

– Efectuarea de studii legate de dezvoltarea transporturilor / tehnologii moderne de transport / mijloace de transport eficiente

131

Principalii jucatori la nivel global: DB Schenker Kuehne & Nagel Panalpina DHL TNT Fedex UPS

132

* Concentrare / globalizare – Deutsche Post cumpara si contopeste Danzas AG si Nedlloyd Logistics, dupa care cumpara DHL pe care il uneste cu rezultanta Danzas / Nedlloyd => DHL = societatea de expeditie internationala dar si operator logistic de tip 3 PL al Deutsche Post

Organul coordonator si de reglementare la nivel international – al activatii de expeditie internationala – F.I.A.T.A. – Federatia Internationala a Asociatiilor a Firmelor de Expeditie Internationala (Federation Internationale des Associations de Transitaires et Assimiles), infiintata in 1926 la Viena

133

• Reprezinta interesele firmelor de expeditie si transport international in relatie cu organismele guvernamentale si alte organizatii internationale

• Actioneaza in vederea standardizarii si tipizarii procedurilor si documentelor de transport si expeditie internationala

Operatori de logistica (furnizori de servicii logistice) = societate de expeditie internationala care abordeaza si domeniile conexe operatiunilor de import / export, atat in aval cat si in amonte

134

BIBLIOGRAFIE

Tranzactii comerciale internationale, Popa, Ioan, coord.; Cristureanu, Cristiana, Editura Economica, Bucuresti, 1997

Transporturi internationale, Alexa, Constantin, Editura ASE, Bucuresti, 2001

Transporturi si expeditii internationale, Alexa, Constantin, Editura All, Bucuresti, 1995

Tendinte actuale in transportul maritim international, cu deosebire in cel containerizat, Cojocariu, Cezar Radu, Editura Pro Editura si Tipografie, Bucuresti, 2009

Managing transport operations, Gubbins, J Edmund, Editura Kogan Page Limited, 2003

http://www.iru.org/ http://www.icao.int/ http://www.iata.org/Pages/default.aspx http://www.fiata.com/ http://www.lr.org/Default.aspx https://www.bimco.org/ http://www.cit-rail.org/en/

135