curs nr 2

75
Curs de spaniola Lectia 2 Literele fantoma Desi ortografia spaniola este, in mare masura, o ortografie fonetica, exista o litera care se scrie, dar care dispare la citire si, deci, nu se pronunta niciodat.cr. litera H=h.. Hora = ora Ahora = acum Hasta = pana hermoso/-a = frumos, frumoasa hermana = sora hermano = frate hombre m. = om historia = istorie hallar a afla, a gasi hipismo = hipism hablar = a vorbi, a rosti hotel m. = hotel hospital m. = spital hola = salutare, noroc, alo humano = uman ,omenesc humo = fum humilde = umil 1

Upload: loredanabruma

Post on 30-Nov-2015

43 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: curs nr 2

Curs de spaniola

Lectia 2

Literele fantoma

Desi ortografia spaniola este, in mare masura, o ortografie fonetica, exista o litera

care se scrie, dar care dispare la citire si, deci, nu se pronunta niciodat.cr. litera

H=h..

Hora = ora

Ahora = acum

Hasta = pana

hermoso/-a = frumos, frumoasa

hermana = sora

hermano = frate

hombre m. = om

historia = istorie

hallar a afla, a gasi

hipismo = hipism

hablar = a vorbi, a rosti

hotel m. = hotel

hospital m. = spital

hola = salutare, noroc, alo

humano = uman ,omenesc

humo = fum

humilde = umil

hipnosis f. = hipnoza

1

Page 2: curs nr 2

Cum aceasta litera este totdeauna muta deci, nu se aude, e greu de precizat unde si

cand se scrie. Este convenabil asadar sa retinem bine unde apare h in scris.

In decursul istoriei litera h a provenit fie din alte limbi, fie din evolutia limbii (a luat

locul unei consoane ce s-a pierdut cu timpul). Este interesant de no tat ca in numeroase

cazuri aceasta litera apare acolo unde acelasi cuvant romanesc prezinta consoana f:

f -» h: h ermoso (frumos), h ierro (fier), hie I f. (fiere), heno (fan), h orca (furca).

Cuvintele care incep cu diftongii ie, ue, ori ui au totdeauna un h la inceput:

• hierro (fier), hierba (iarba), hielo (gheata), hiedra (iedera), hiena (hiena);

• hueso (os), huevo (ou), huerta (gradina), hueste f. (oaste), huelga greva);

• huir (a fugi), hulda (fuga), /huella(urma, amprenta), /huipil. m. (un f el de ie).

Tot asa se scrie litera muta h in cuvintele care incep cu sunetele um vocala:

humano, humilde, humo (ahumar - a afuma), humareda.

Multe interjecfii monosilabice se scriu cu h la sfarsil: ah, rh, oh, uh.

O altá litera care, in anumite cazuri, tinde sá dispara, este consoana d.

In general, putem spune cá litera d, atunci cánd se aflá chiar la inceputul cuvintelor,

orí aláturi de o consoana se pronuntá ca in románente: deloc, dinte, calda vadrá. In

spaniolá: dos, verde, grande, desde, donde, cuadro etc.

In celelalte situatii, insá (si anume, intre douá vocale sau la sfarsitul cuvántului)

litera d prrezintá in limba spaniolá cáteva particularitáti de pronuntare:

Intre douá vocale, se pronuntá mai slab decát in cazul de mai sus, mai ales in

cuvintele terminate in -ado, -ada (aplicado, Granaba, in loe de aplicado, Granada) ín

cuvántul ordeñero, bunáoará, primul d este rostit puternic, iar al doilea d) mult mai

slfib (limba abia atinge dintii). ín anumite párti ale Spaniei, acest d intervocalic este

aprroape suprimat; multi spanioli spun: na-a, in loe de nada\ iar in Andaluzia se aude,

de exemplu, toa la vía, in loc de toda la vida.

¡. La finele unui cuvánt litera d este aproape omisá, cum este cazul cuvintelor:

Liberta verda Madri usté

In vorbirea populará sau in anumite cuvinte stráine d final ajunge sá fíe complet

ornis. Bunáoará cuvántul englez lord se pronuntá lor, iar la plural se eliminá complet d-

ul si se serie chiar lores.

2

Page 3: curs nr 2

Nici in limba spaniolá literará d-ul final nu este complet pronuntat. Este bine, totusi,

de stiut cá nu este corect sá pronuntám cuvintele cu d final ca si cánd s-ar termina intr-o

vocalá, ignorándu-1 complet pe d. Este nevoie ca, dupá ce am rostit ultima vocalá,

limba sá atingá foarte u§or dintii de sus si sá apropiem buzele ca sí cum am intentiona

sá-1 pronuntám pe d, ferindu-ne insá de a emite acest sunet prin incetarea aproape

instantanee a vibratiilor coardelor vocale. Aceasta se presupune a fi pronuntarea riguros

academicá.

Cuvántul libertad (libertate) se va pronuntá deci: liberta(?). La fel se vor pronuntá

Madrid (capitala Spaniei), Valladolid, sau substantívele: amistad (amicifie, prietenie),

salud (sánátate), Navidad (Cráciun), realidad, humanidad (omenire), correctifud,

verdad (adevár), calidad, cantidad (cantitate).

• Observatie: majoritatea acestor substantive sunt feminine.

Nota. Substantívele terminate in -d fac pluralul normal (adicá prin adáugarea unui -

es). ín acest caz d-ul, gásindu-se ín interiorul cuvántului, redevine intrucátva sonor si

se pronuntá ca in cazul de mai sus. Exemple:

dificultad f. greutate

Dificultadesificultad

universidad f. universitate

universidadesuniversitáti

posib ilidad f.posibilítate

posibilidadesposibilitáti

profundidad f.adáncime

profundidadesadáncimi

curiosidad f.curiozitate

curiosidadescuriozitáti

pared f.perete

paredespereti

redretea; plasá

redesrcjclc. piase

actitud f.atitudinc

actitudesatitudini

virtud fvirtute

virtudesvirluti

3

Page 4: curs nr 2

EN EL MUSEO DE HISTORIA NATURAL

La Muzeul de Istorie Naturala

Luis estudia todo el tiempo en la biblioteca de la Facultad de Letras, pero hoy

Luis studiazá tot timpul in biblioteca Facultátii de Litere, dar azi

visita el Museo de Historia Natural para aprender algo sobre el medio ambiente.

viziteazá Muzeul de Istorie Naturalá ca sá invete ceva despre mediul inconjurátor.

Toma el metro y en pocos minutos llega al museo. Sube la imponente escalera

la metroul si, in putine minute, ajunge la muzeu. Urca impunátoarea scará

del museo y a la puerta de ingreso compra un billete. Saca el dinero del bolsillo,

a muzeului si, la usa de la intrare, cumpárá un bilet. Scoate banii din buzunar,

paga y entra en el museo.

plateste si intrá in muzeu

4

Page 5: curs nr 2

5

Page 6: curs nr 2

La (sala) rotonda de la entrada exhibe un grupo de dinosaurios, brontosaurios,

Rotonda (sala) de la intrare expune un grup de dinozauri, brontozauri,

tiranosaurios y otros animales espantosos de las eras remotas de la prehistoria.

tiranozauri si alte animale inspáimántátoare din erele indepártate ale preistoriei.

En la sala de los reptiles, descubre una cosa interesante: el cocodrilo,

ín salonul reptilelor, (el) descoperá un lucru interesant: crocodilul,

la iguana y el lagarto son parientes de los animales inmensos de la prehistoria.

iguana si soparla sunt rude cu animalele uriase din preistorie.

La salamandra no es tan fea. En cambio, el pulpo no es un reptil, sino un

Salamandra nu este atát de urátá. In schimb, caracatita nu e o reptilá, ci o

molusco monstruoso de las profundidades del mar.

moluscá monstruoasá din adáncurile márii.

En la sala de los insectos admira la variedad de mariposas muy hermosas:

ín sala insectelor (el) admirá varietatea de fluturi foarte frumosi;

todas ostentan una multitud inagotable de colores y formas. La hormiga no molesta toti prezintá

o muidme inepuizabilá de culori si forme. Furnica nu supára

tanto y es activa, pero la avispa y la mosca son insectos insoportables y

atát (de mult) si e activá, insá viespea si musca sunt inscctc insuportabile

exasperantes. exasperante.

En otra sala aprende algo nuevo: la rana no tiene dientes, pero agarra insectos

íntr-o altá sala invada ceva nou: broasca nu are dinti, dar prinde insectele

con su lengua larga. La tortuga come insectos y toda clase de verduras.

6

Page 7: curs nr 2

cu limba ei lungá. Broasca testoasá mánáncá insecte si tot felul de verdefuri.

La serpiente no tiene patas y, sin embargo, corre por la tierra. En cambio

sárpele n-are picioare si, totusi,fuge pe pámánt. Ín schimb

el caracol es muy lento.

melcul este foarte incet.

En la sala de las aves Luis toma apuntes: la golondrina tiene alas muy largas

In sala pásárilor Luis ia notite: rándunica are aripi foarte lungi

y va siempre en bandadas. La gaviota y el petrel son aves marinas. Las grullas

si merge totdeauna in stoluri. Pescáru§ul §i petrelul sunt pásári marine. Cocorii viven en

medio de los lagos. El cuervo no es atractivo: tiene plumas negras, pero

tráiesc in mijlocul lacurilor. Corbul nu este atrágátor: are pene negre, dar

es muy cuerdo; los loros, habitantes de la selva tropical, en cambio, son

e foarte intelept; papagalii, locuitori ai junglei tropicale, in schimb, sunt

encantadores, hablan y tienen plumas multicolores. El cuervo y el loro tienen

incántátori, vorbesc §i au pene multicolore. Corbul si papagaiul au

picos grandes. Luis da un paseo luego por la sala de los minerales en donde

ciocuri mari. Luis face o plimbare apoi prin sala mineralelor unde admira

los cristales maravillosos y los colores de las diversas rocas.

admirá cristalele minunate culorile diferitelor roci.

En una sala grande de animales de la selva, Luis admira un elefante con

Intr-o salá mare cu anímale din junglá, Luis admirá un elefant cu

una trompa enorme, un tigre y una tigresa — los dos tienen colmillos grandes

7

Page 8: curs nr 2

o trompá enormá, un tigru §i o tigroaicá — amándoi au colti (dinti) mari

y agudos —, un lobo y una loba con una presa: una pobre liebre. La guarida

si ascutip —, un lup si o lupoaicá cu o pradá: un biet iepure. Vizuina

de un puma, animal muy peligroso de la selva tropical, inspira miedo

unei puma, animal foarte periculos din jungla tropicalá, inspirá frica.

El oso es muy pesado y no corre tanto; los osos comen miel, carne cruda

Ursul e foarte greoi si nu fuge atát de mult; ursii mánáncá miere, carne cruda

y frutas. Luis nota en una foto como un mono muy alegre salta de rama

si fructe. Luis observá intr-o poza cum o maimutá foarte veselá sare din cracá

en rama. En realidad los monos no tienen cuatro patas, sino cuatro manos — apunta

in cracá. ín realitate maimutele nu au patru labe, ci patru máini — noteazá

Luis — y por ello "son algo superiores a los seres humanos ".

Luis — si de aceea „sunt intrucátva superioare fiintelor omenesti".

El gorila, en cambio, es un animal espantoso con un cuerpo muy

Gorila, in schimb, este un animal inspáimántátor cu un Corp foarte

poderoso. Los gorilas son musculosos y peludos, tienen cuatro patas vigorosas,

puternic. Gorilele sunt musculoase si pároase, au patru labe viguroase,

pero no tienen cola. En esta sala Luis ve un animal muy raro y

dar nu au coadá. In aceastá sala Luis vede un animal foarte ciudat

bastante curioso: el armadillo,

destul de curios: tatu-ul.

Por fin Luis toma apuntes sobre algunos miembros de la familia del camello:

8

Page 9: curs nr 2

In fine, Luis ia notije despre cápva membri din familia cámilei:

la llama, la alpaca y el guanaco — todos habitan en otros continentes.

lama, alpaca si guanacul — cu tojii locuiesc pe alte continente.

Cuando Luis termina su visita al museo, va afuera y regresa a casa

Cánd Luis (isi) termina vizita la muzeu, merge afará si se intoarce acasá

1. Verbul ca fáuritor al limbii

Páná acum am studiat trei verbe centrale, extrem de importante in conversaba zilnicá si in

texte de tot felul. Am observat cá primele douá, ser si tener, sunt complet deosebite in fórmele

conjugárii si cá doar tener si venir se aseamáná intrucátva. Aceste verbe fac parte din grupa de

verbe neregulate, deoarece prezintá numeroase modifícári ín timpul conjugárii. Trebuie

remarcat, insá, cá verbele neregulate sunt poate cele mai importante in vorbirea zilnicá si in

constructii care ajutá comunicaren la orice nivel; de aceea, ele meritá sá fíe studiate cu o

deosebitá atente si invádate pe de rost.

lata acum doua verbe neregulate care la prezent - ín conjugare - se áseamána

DAR = a da IR = a merge

doy dau Voy merg

das dai vas mergi

da dá va merge

damos dam vamos mergem

dais dati Vais mergeti

dan dau van merg

9

Page 10: curs nr 2

Verbul DAR are numeroase folosiri identice ín spaniola si romana:

dar comida a los animales a da mancare la anímale

dar la hora exacta a da ora exacta

dar el vuelto a da restul (la bani)

Verbul dar mai intrá si ín numeroase locutiuni (modismos) ca:

dar ganas (de) = a veni poftá (sa)

da igual = e totuna, nu-i nimic deosebit, e acela§i lucru

De multe ori, insá, dar se traduce cu „a face":

dar gusto a face plácere

dar un paseo a face o plimbare, a se plimba

dar un paso adelante a face un pas inainte

Verbul IR este echivalent cu „a merge"; astfel se intelege lesne fraza:

La autopista va desde Madrid hasta Sevilla. — Autostrada merge de la Madrid

la Sevilla.

Iatá si alte cáteva echivalente cu romana (ín care doar prepozitiile se deosebesc):

ir a pie, a caballo = a merge pe jos, pe cal

10

Page 11: curs nr 2

ir en avión, en tren, en taxi = a merge cu avionul, cu trenul, cu taxiul

ir por mar, por tierra = a merge pe mare, pe uscat

Nota. IR intrá ca element ín construcfia de locutiuni: Vamos - Haide, sá

mergem! Ahora voy - Vin acuma.

2. Ortografía spaniolá

Principalele semne de punctuatie ín limba spaniolá sunt aceleasi ca ín románá

si se utilizeazá ín aceleasi conditii si situatii. Exista astfel:

La coma – virgule ,

Dos puntos – doua puncte ;

Las comillas – ghilimelele “”

Lara raya - linia ( de dialog pentru sublinieri)

El punto – punct .

Punto y coma - punct si virgule ;

Puntos suspensivos – puncte de suspensie …

3. Despártirea cuvintelor in silabe

In spaniolá, ca si in romana, cuvintele se compun fíe dintr-o singurá silaba, fie

din douá, trei sau mai multe silabe. Este deosebit de important sá §tim cum sá

despáifim cuvintele in silabe nu numai pentru a fi siguri unde punem liniuta de

despárjire la capátul unui ránd, cát mai ales pentru a putea inváta corect accentuarea

cuvintelor spaniole.

11

Page 12: curs nr 2

Cánd se desparte un cuvánt in silabe trebuie sá dám o mare atentie consoanelor

(pe care le vom nota aici cu C).

• O consoaná íntre douá vocale: formeazá intotdeauna o silabá cu vocala

urmátoare:

vocala — invócala

e-ne-mi-go ca-ra-col me-sa no-ve-la pa-red

• Douá consoane alaturate se separa:

vocala C — C vocalá

a-vis-pa cuan-do his-to-ria pul-po puer-ta

Dacá, insá, cea de a doua consoaná este 1 sau r, grupul de consoane nu se separá

§i formeazá silabá cu vocala care urmeazá:

Cl vocalá Cr vocalá

a-ma-ble ha-blar ti-gre-sa bui-tre

Nota. Literele ll si rr reprezintá un singur sunet (o singurá literá) si nu se sepa-

rá niciodatá:

fe-rro-ca-rril íie-rra ca-lle ca-ba-llo gru-lla

• Trei consoane: dacá cea de a doua este s, se separá dupá aceasta:

Cs — Cvocalá

ins-pi-rar obs-tan-te im-pec-tor

• Dacá, insá, cea de a treia consoaná este I sau r, a doua si a treia consoaná nu

se separá formeazá silabá cu vocala care urmeazá:

C— Cllvocalá C — ClFvocalá

an-cla em-p\e-a-do es-cri-to-rio go-lon-dri-na

• Reamintim cá douá vocale tari nu formeazá un diftong si se separá in douá

silabe diferite:

em-ple-ad-o /é-a-tro pa-se-o

• ín schimb, vocalele care formeazá un diftong nu se separá niciodatá:

suer-te cuar-to ar-ma-rio cu-bier-to

12

Page 13: curs nr 2

• Patru consoane: primele douá consoane se únese cu vocala prcccdcntft, iar

celelalte douá cu vocala urmátoare:

Vocala CC— CC vocalá

cons-truir ins-cri-bir ins-truir

Exercitii :

De pronuntare:

h mut — Holanda, hogar, hielo, hierba, helado, hilo, hola, hamaca, higo, honor, humano,

humor, henó, hormiga, humo, huso, hueso, hondo, hiél, horario, historia, Honduras, La Habana,

hongo, hectolitro, herida, hipismo, hipersensible.

d final (aproape) mut — libertad, curiosidad, facultad, multitud, pared, realidad, verdad,

voluntad, virtud, tirad, subid, venid, d (intervocalic): duda, entrada, salida.

ll orí y — Sevilla, ¡ Valladolid, Villarrobledo, bello, caballo, camello, colmillo, llama,

armadillo, grulla; — Ayala, mayo, uruguayo.

De ortografíe:

Sá se serie litera h acolo unde este necesar: ueso, uevo, asta, aora, ospital, ora, umedad,

ipotenusa, abilidad, alcool, almoada, arpa, umor, istoria, umano, ermano, inactivo, ablar, ermosa,

usted, agua, teatro, ierba, alpaca, iguana.

Sá se desparta in silabe urmátoarele cuvinte:

orden

transformar

alrededor

13

Page 14: curs nr 2

academia

revista

rompeolas

restaurante

cuestiones

inhumano

teatro

atravesar

madrina

carta

asimismo

abstracto

huida

cabelló

Raspundetiin spaniola cum se numesc urmatoarele:

Anímale ain preistorie care nu mai exista azi: D ……………..

Monstru marin cu opt picioare - tentacule: R..........………….

Nume generic cánd se vorbeste deápre o pasare: un a..........…..

Numele a douá anímale din junglá: ........y..........

Numele a douá anímale din pádurile Romániei: .........y..........

Numele a douá reptile periculoase: .........y..........

Numele a patru anímale sau pásári pe care .........y..........

nu le-ai cunoscut orí vázut páná acum: .........y..........

14

Page 15: curs nr 2

Numele a trei anímale de povará si transport: .........y..........

Sá se traducá in limba romana:

1 — El armadillo es un animal muy raro y bastante curioso.

2.— El cuervo es negro y tiene plumas negras, en cambio, es muy cuerdo.

3 — Arnaldo toma el toro por los cuernos para resolver sus dudas.

4.— El gorila es un animal espantoso con un cuerpo muy poderoso.

5.— Todas las mariposas son muy hermosas y ostentan una multitud inagotable de colores

y formas.

6 — El caracol es un molusco muy lento.

7.- La rana no tiene dientes, pero agarra insectos con su lengua larga

8 - La tortuga come insectos y toda clase de verduras.

9.— De gusto dar un pasco por el campo.

10.— Voy a Madrid, pero no voy en avión, sino en tren.

Sá se traducá in limba spaniolá:

1.— Pedro cumpárá un bilet si intrá la teatru. 2 — Se urca pe scara mare a teatru-

lui. 3— Vede o salá mare, foarte moderná. 4 — O maimutá mánáncá banane. 5.- Di-

nozaurii sunt animale din erele indepártate ale preistoriei. 6 — ín vizuina ursului nu

intrá lupul. 7 — Musca este o insectá urátá. 8.— Pedro iese din (de la) teatru pentru

a merge pe jos acasá. 9 — Sora lui face o plimbare pe cal. 10 - Prietena ei merge

dupá cumpáráturi in taxi. 11.- Sá mergem pe mare páná la o Ínsula (isla) cu

palmieri inalti. 12 — Insula nu e mare, singurátatea e absolutá, iar cei doi palmieri

sunt doi cocotieri (cocoteros).

15

Page 16: curs nr 2

ACCENTUAREA

Cuvintele spaniole pe care le-am cunoscut páná acum nu prezentau nici o par-

ticularitatc de scriere fatá de ortografía románeascá. Nici pronmitarea sau accentu-

area cuvintelor invádate n-au prezentat mari deosebiri sau dificultáti pentru románi.

Trebuie retinut, insá, cá ín pronuntarea corectá a oricárei limbi un rol esential il

joacá accentul.

Vom preciza mai intái únele notiuni generale in legaturá cu accentuarea:

Se numere accent tonic intensitatea mai mare pe care o dám unei anumite silabe

(sau, mai exact, vocalei dintr-o anumitá silaba) atunci cánd pronunjám un cuvánt.

Dacá luám ca exemplu cuvántul „gándire", vedem cá silaba de la mijloc {di) este

tónica: gán-dz-re. In cuvinte cum ar fi, de exemplu, „la-cri-má", „a-ni-mal", accen-

tul cade pe alte silabe.

Deoarece ín tóate limbile accentul joacá un rol deosebit de important, trebuie sá

studiem mai intái accentuarea cuvintelor atát in limba románá, cát §i in limba spani-

olá. Pentru a clasifica ástfel cuvintele in categorii, dupá locul accentului, vom folosi

mai intái cuvinte románesti.

ín felul acesta s-a alcátuit urmátoarea clasificare a cuvintelor incepánd de la

sfarsitul lor, altfel spus consideránd ultima silaba drept prima si numáránd apoi sila-

bele spre stánga.

1. Cuvinte cu accentul pe ultima silaba:

- in limba romana : animal , copil, tractor, mahala

- in limba spaniola : animal, hostil, tractor ,verdad

Si iata acum , in parallel , alte cuvinte care se accentueaza in acelasi fel , atat in spaniola cat si in

romana:

16

Page 17: curs nr 2

♦ in romana

metal, local, copil, pistol, animal,cárturar, mirositor, ofijer, abitir,

pescar, porumbel, mahala, sofá.

♦ in spaniolá

Metal ,local hostil, animal, lugar, regular, motor, preguntar, beber,vivir, pescar, favor, verdad,

virtud.

In limba spaniolá aceste cuvinte se numesc palabras agudas (ascutite).

2. Cuvinte cu accentul pe penúltima silaba

- in limba romana : primavera, banana, gandire, perete

- in limba spaniola : primavera, banana, respire, verano

Si iatá cáteva cuvinte care se accentueazá in mod similar in ambele limbi

♦ in romana

primávará,omenire,bunica,cablu,casa,bibliotecá,furnicá,albastru, suflu, exemplu, fasole,

párere, tare

♦ in spaniolá

primavera, amarillo, respira, bonit, cable, casa, biblioteca, hormiga,

tare bandera, verano, brisa, solo, duro

In spaniolá aceste cuvinte se numescpalabras llanas (netede, plañe) sau graves.

In limba noastrá nu avem, din nefericire, nici o regulá stabilitá (sau vreun semn

grafíc) care sá precizeze locul accentului in cadrul unui cuvánt. Exista, bunáoará

cáteva perechi de cuvinte románesti care se scriu la fel, dar, deoarece accentul cade

17

Page 18: curs nr 2

pe silabe diferite, au douá pronuntári deosebite (care schimbá §i tot injelesul lor

dupá felul in care le accentuám cánd le rostim):

Ei au máncat douá torturi. Ei au suferit torture

O hainá nouá. O femeie hainá

Regulile accentuárii in limba spaniolá

Pentru a enunta regulile de accentuare a cuvintelor, vom determina, deocamdata,

silaba unde se aude accentul, fiindcá, in spaniolá, accentuarea cuvintelor urmeazá

in mod strict douá reguli precise. Iatá care sunt aceste douá reguli:

Cuvintele termínate intr-o consoaná oarecare (in afará de n sau s) au

accentul tonic pe ultima silaba.

Exemplele le luám tot din cuvintele date ín lista demaisus si áltele (terminate intr-o

consoaná) pe care le-am cunoscut ín lectiile de pana acum: cristal, animal, preguntar,

verdad, aviador, libertad, usted, metal, hostil, vivir, pescar, favor, virtud. Retinem cá aceste

cuvinte se termina íntr-o consoaná (1, d, r). Rezultá cá tóate cuvintele terminate ín consoane

(cu exceptia consoanelor n si s) sunt accentuate in mod firesc pe ultima silabá.

E cazul sá reamintjm aici cá litera y este consideratá o consoaná dcci, cuvintele care se

terminá in y urmeazá aceeasi regulá: Uruguay, estoy (cu stau; ma aflu).

Observatie. Deoarece infinitivele tuturor verbelor se termina in r, accentu-

area lor urmeazá aceastá prima regula: cantar, tener, venir.

Cuvintele care se termina in consoanele n si s sau in orice vocalá auaccentul tonic pe penúltima silaba.

18

Page 19: curs nr 2

Exemplele le luám tot din cuvintele date in lista de mai sus palabras llanas, la care adáugám

áltele invátate in lectiile de pana acum:

• terminate in vocale:

biblioteca, camisa, ventana, cantante, primavera, verano, orilla, siempre.

• terminate in n si s:

examen, tienen, Carmen, leyes, camisas, candados, picaportes, tales.

Nota. Aceleiasi reguli i se supun cuvintele care se termina intr-un diftong format din vocalá

slabá + vocalá tare (ia, ie, io, ua, ue, uo). Astfel se vor accentua cuvintele: familia, agua

(apa), lengua, patio (curte), individuo. Aici trebuie sá ñm mai atenti, deoarece multe cuvinte

asemánátoare in románá spaniolá au accentuári diferite. Dacá anumite cuvinte, cum ar fi

familia, serie, le vom pronunta la fel si in spaniolási| in románá, in schimb cuvinte din limba

románá ca: academxe, epideime, radioscopie, sinonimie, cu aspect grañc asemánátor in

ambele limbi, se vor prónuba in spaniolá: academia, epidemia, radioscopia, sinonimia.

SOBRE EL LAGO Pe lac

Tengo un velero muy bello. Es una barca de madera v no tiene motor, pero

Am un velier foarte frumos. E o barca de lemn si nu are motor, dar

tiene dos velas blancas y limpias — una mayor y otra menor — y una bandera

are douá pánze albe si cúrate — una mai mare alta mai mica —si un drapel

tricolor en la popa: es la bandera rumana. En la proa tengo mi bandera personal:

tricolor la pupa: este drapelul románese. La prova am drapelul meu personal:

amarilla y en medio, sobre un rombo de color verde oscuro, mi escudo propio:

galben si la mijloc, pe un romb de culoare verde inchis, emblema mea proprie:

una gaviota en vuelo.

un pescáru? in zbor.

Y, ¡bueno! Mi velero no es muy grande, no es un yate, tiene un solo palo,

Ei, bine, velierul meu nu e foarte mare, nu e un yaht, are un singur catarg,

pero es una barca hermosa y da gusto navegar en ella. Durante los meses

19

Page 20: curs nr 2

dar este o barcá frumoasá §i e o plácere sá navighezi cu ea. In timpul lunilor

de primavera y verano, con un tiempo bonito y un poco de viento, es agradable

de primávará §i vará, cu un timp frumos §i un pie de vánt, este plácut

tomar el bote y navegar sobre el lago. Las orillas del lago, llenas de flores,

sá iei barca §i sá navighezi pe lac. Malurile lacului, pline de flori,

son un encanto. En medio del lago hay tres islas. En una de ellas, la Isla

sunt o incántare. In mijlocul lacului sunt trei insule. Pe una din ele, Insula

de los enamorados, hay un teatro al aire libre, en donde a menudo acuden,

indrágostiplor, se aflá un teatru in aer liber, unde adesea vin

en las tardes, grupos de grandes cantantes de la capital. En la orilla del sur,

serile grupuri de mari cántáre^i din capitalá. Pe malul de la sud,

hay un famoso restaurante, llamado "La gaviota ". Es un lugar encantador. Es para

este un renumit restaurant, numit „Pescárusul". E un loe incántátor.

Trebuie ver y creer. sá vezi ca sá crezi.

Hoy es la fiesta de San Isidro, y como no hay olas grandes, ni tanto viento

Azi e sárbátoarea San Isidro i cum nu sunt valuri mari, nici atáta vánt

y el sol brilla, mi padre viene para dar un paseo conmigo y pescar.

Si soarele stráluceste, tatál meu vine sá facá o plimbare cu mine si sá pescuiascá.

¡Ahí siempre da gusto ir a pasear con mi padre en mi barca. Los dos

A! mereu este plácut sá mergi la plimbare cu tata in barca mea. Amándoi

platicamos y paseamos por un largo rato para respirar un aire puro con aromas

vorbim si ne plimbám indelung pentru a respira aer curat cu arome

de flores y tomar el sol. En verdad, el sol y el aire son pura salud.

de flori si pentru a ne bronza. Intr-adevár, soarele si aerul sunt sánátate curatá.

En el lago hay veleros varios y varios botes. Pero, cuando vienen otros,

20

Page 21: curs nr 2

Pe lac se aflá diferite veliere §i multe bárci. Dar, (atunci) cánd vin altii,

tales como mi primo Alfredo y mi prima Susana, es una verdadera locura.

cum ar fi várul meu Alfredo si verisoara mea Susana, este o adeváratá nebunie

Alfredo tiene una tabla de surf a vela, y Susana tiene un bote de remos. Los dos se A

lfredo are o plansá de surf cu panza, iar Susana are o barca cu vásle. Amándoi

se llevan como perro y gato. Yo miro para el otro lado, por mis intereses, pero,

impacá precum cáinele cu pisica. Eu má uit in alta parte, la ale mele, dar,

¡vaya un comportamiento! A mi ver,Alfredo es un poco loco — cuando

ce comportament! Dupa párerea mea, Alfredo e putin nebun — cánd

navega a toda vela, da poco lugar a los otros y pone en peligro a Susana.

navigheazá cu mare vitezá, lasá putin loe celorlalti si o pune in pericol pe Susana.

En ese momento tengo ganas de gritar, de bramar:

In acel moment am poftá (imi vine) sá fip, sá urlu:

¡Es inadmisible! ¡Basta! En el lago hay lugar para todos y nadie debe

E inadmisibil! De ajuns! Pe lac este loe pentru toti si nimeni nu trebuie

molestar a los otros. Soy el timonel de una gran barca y, por esto, yo soy

sá-i deranjeze pe ceilalti. Sunt cármaciul unei bárci minunate si, de aceea, eu sunt

la autoridad del lago, ¿no es verdad?

autoritatea lacului, nu-i asa?

Bueno, pues ¡adelante! Para calmar los nervios es una gran cosa respirar

Bun/bine, deci inainte! Pentru a-ti calma nervii e mare lucru sá respire

un poco de aire fresco y disfrutar de una suave brisa refrescante sobre el lago.

un pie de aer proaspát si sá te bucuri de o usoará brizá rácoroasá pe lac.

21

Page 22: curs nr 2

Acesta este ultimul text spaniol cu traducere paralelá (liniará). ín lectiile care vor urma nu veti

mai gási textul tradus, ci doar textul lecjiei in spaniolá, urmat de traducerea cuvintelor din text si

o expunere (analizá) a problemelor — mici sau mari — pe care le ridicá textul respectiv. Este de

datoria persoanci care invatá sá copieze mai intái textul si apoi sá-1 traducá integral in limba

románá.

latá cum aratá o expunere a problemelor de limbá si culturá intr-o scurtá analizó de text a

lecjiei de fatá:

mayor — menor — mai mare — mai mic(á); sunt comparativo folositc des de spanioli.

hay tres islas — expresia impersonalá hay traduce ideen de a ti, a se a fia (ceva), a exista si se

foloseste atát la singular - urmat de articolul nehotarát:

En el cuarto hay una mesa ~ In eamerá se allá (este) o masa cát si la plural - urmat de un

numeral sau de un íidjectiv ori adverb de cantitate:

En medio de! lago hay tres islas In mijlocul lacului se afia (sunt) trei instile

Aceastá expresie se intálneste foarte des in conversaba zilnicá:

Hay un caballo. Este (se aflá) un cal.

Hay unos caballos. Sunt (se aflá) ni§te cai.

Hay tres o cuarto hombres. Sunt trei sau patru oameni.

No hay nada. Nu este (se gáseste) nimic.

Notá. Deoarece in limba románá nu existá o expresie impersonalá care sa echivaleze

expresia hay, se pot face multe greseli la traducerea verbului „a fi". Este deci important sá

specificám cá:

- verbul ser aratá identitatea unor obiecte sau persoane:

Es el libro de mi amigo, Daniel. Este cartea amicului meu, Daniel.

Son los cuadernos de Daniel. Sunt caietele lui Daniel.

- expresia hay (o formá impersonalá a verbului haber) declara pur si simplu existenta unor

obiecte sau persoane:

22

Page 23: curs nr 2

En la mesa hay tres cuadernos y Pe masá se aflá (súnt) trei caiete

un libro. Si o carte.

Hoy no hay nada nuevo. Azi nu este nímic nou.

a menudo = adesea, adeseori, des, de multe orí

grandes cantantes = mari cántáreti.

Am vázut pe la inceputul textului grupul de cuvinte „mi velero no es muy grande".

Adjectivul grande (mare) in realitate are douá sensuri:

1. Cánd se aflá dupá substantiv (ca majoritatea adjectivelor) inseamna: mare, vast,intins,

spafios, voluminos.

2. Cánd stá, insá, inaintea substantivului, isi modifica sensul in: de seamá, máret, important,

eminent, renumit, respectabil, ilustru, impunátor, marcant, faimos. Trebuie sá retinem cá in

acest caz si numai la singular, adjectivul grande suferá o apocopá (adicá se trunchiazá) si

pierde silaba finalá, devenind gran:

un gran cantante — una gran barca — una gran cosa

La plural nu apocopeazá: unos grandes cantantes; unas grandes barcas / cosas. Acelasi

fenomen, apocopá, suferá si adjectivul Santo (Sfant) inaintea unui substantiv (nume)

mascúlin singular:

San Pedro (Sán Petra), San Blas, San Diego, San Isidoro (15 Mai) etc. La plural sau cu

un nume feminin apocopa nu are loe: Santos Padres, Santa Ana. Trebuie sá semnalám cá in

spaniolá se intálnesc multe alte apocope, dintre care vom mentiona deocamdatá cáteva —

care pierd o final:

un buen libro o carte buná

un buen amigo un prieten bun

el mal pensamiento gándul (cel) ráu

el mal cantante cántáretul ráu (dezagreabil, ncreusit)

23

Page 24: curs nr 2

el primer piso primul etaj

mi primer empleo primul meu post (serviciu, loe de muncit)

el postrer deseo ultima (cea de pe urmá) dorintá

Observám din nou cá adjectivele sunt antepuse si de genul masculin. Aceleasi

adjective postpuse, ori la genul feminin sau numárul plural nu prezintá apocope:

dar un paseo — pasear = a face o plimbare — a se plimba.

Avem de-a face cu douá forme de a exprima aceeasi idee: una printr-o

locutiune si alta printr-un verb.

veleros varios y varios botes = diferite veliere (bárci cu pánze) mai multe (cáteva)

bárci.

Cáteva adjective spaniole ísi schimbá sensul dupá pozijia (ínainte sau dupá) pe care o au

pe lángá substantivul pe care-1 insótesc:

un hombre pobre un om sárac

un pobre hombre un biet om

una computadora nueva un calculator/computer nou

una nueva computadora un nou (alt) calculator/computer

el cantante mismo cántárejul ínsusi

el mismo cantante acelasi cantaree

un solo soldado un singur soldat

un soldado solo un soldat singur (izolat, singuralic)

medio libro jumátate de carte

libro medio carte de nivel mediu (mediocrá)

para ver y creer (ca) sá vezi si sá crezi

Aceastá expresie idiomaticá (modismo) da culoare si vioiciune limbii. De altfel,

vorbitorii de limbá spaniolá au plácerea intercaláríi unor astfel de modisme — de

multe ori chiar mai lungi — si deseori a unor proverbe.

24

Page 25: curs nr 2

In fraza aceasta intálnim un alt verb (din lista celor 20 de verbe spaniole neregu-

late) care naeritá sá fíe studiat cu atente:

Verbul VER = a vedea

veo vád vemos vedem

ves vezi veis vedeti

ve vede ven vád

Pe lángá sensul care corespunde echivalentului lui in románá, cum ar fí:

Vemos muy bien la casa blanca. = Vedem foarte bine casa (cea) alba.

Veo una gran sorpresa en su cara. = Vád o mare surprizá pe fata sa (ei/lui )

Ves la rosa, pero no sus espinas. - Vezi trandafirul. dar nu si spinii lui.

Se gásesc si multe locutiuni (modismos) demne de memorat:

Vamos a ver Hai si vedem

A ver... Sá vedem ..

La inceputul propozifiilor, semnele de intrebare sau de exclamare se scriu rás-

turnate; numai cele de la sfarsit sunt scrise normal (ca si in románá).

Notá. Semnul initial se serie rásturnat pentru a nu putea fí atribuit frazei sau

propozipei anterioare. Iatá cáteva exemple de firaze interogative:

¿Eres rumano? ¿Eres de Bucarest? E§ti román? E§ti din Bucure§ti?

¿Tienes tiempo para platicar un poco? Ai timp sá vorbim putin (un pic)?

¿De veras? ¿Es (el) dinero para nosotros? íntr-adevár? Sunt bani(i) pentru noi?

¿Tienen perros? ¿Son malos o son buenos? Au cáini? Sunt rái sau sunt buni?

25

Page 26: curs nr 2

Multe exclamapi sunt de obicei invocatii, urári, cereri sau ordine:

/ Viva la patria! ¡ Viva el Rey! ¡ Tráiascá Patria! Tráiascá Regele!

¡Ten el cuaderno! Y ¡buena suerte! Poftim (tine) caietul! si noroc bun!

¡Muy bien! Es un velero, ¿verdad? Foarte bine! E un velier, nu-i asa?

¡Por favor! ¡Basta con el ruido! Vá rog! De ajuns cu zgómotul!

¡Cuidado con el toro! , Fii atent la taur (cutaurul)!

Dacá numai o parte a frazei este interogativá sau exclamativa, semnele se pun

numai in jurul acestei párti, de exemplu: — Antonio, para ir al teatro, ¿tienes

bastante dinero?

¡Atento! El barco va sólo adonde yo mando. ¡Yo soy el capitán! •

¡vaya un comportamiento! — halal purtare! (poftim) ce comportament! Cuvántul

vaya este o interjeefie care exprimá surprizá, uimire (cu multe variatii):

¡Vaya! Ei bine! Ce mai!

¡ Vaya un susto! Ce spaimá!

¡ Vaya un buen resultado! Ásta-i un rezultat bun!

¡ Vaya, hombre, debes leer! Hai, omule, trebuie sá citsti!

¡ Vaya! todo es tan complicado. La naiba, totul e atát de complicat!

¡Vaya, vaya! Ia te uitá! Nu mai spune!

Se llevan como perro y gato - se impaca (se au) ca si cáinele cu pisica. tengo ganas de —

am poftá (imi vine) sá + verb; am chef de + substantiv.

Mi amiga tiene ganas de bailar. Prietena mea are chef sá danseze.

Tengo ganas de fresas. Am poftá de cápsune.

Nadie debe molestar a otros - Nimeni nu trebuie sá sácáie (deranjeze) pe altii.

26

Page 27: curs nr 2

Vedem cá in spaniolá nu se foloseste negatia no (nu) dupá un adverb sau pro- nume negativ.

Nadie ve las espinas de una rosa. Nimeni nu vede spinii unui trandafir.

Nunca es demasiado tarde. Niciodatá nu este prea tárziu.

Nada es tan bello como la vida. Nimic nu este mai (atát de) frumos ca viata.

un poco de aire - putin aer.

Poco se poate folosi atát singur pentru a modifica un adjectiv:

La liebre es poco valiente. Iepurele nu-i prea curajos.

El discurso es poco comprensible. Discursul este greu de ínteles. cát si in locutiuni:

un poco de = un pie de (putin).

disfrutar de — a se bucura de:

Prepozitia de, pe care am intálnit-o in lectia anterioara la formarea genitivului, este foarte

des íntrebuintatá si cu alte sensuri. In románente, de se poate traduce prin:

de mesa de Madera masá de (din) lemn

rebanada de pan fresco felie de páine proaspátá

carne de vaca carne de vacá

nube de tormenta/humo ñor de furtuná/fum

din de casa en casa din casá in casá

salgo de casa ies din casá

saco del bolsillo scot din buzunar

vengo de Guatemala vin din Guatemala

de la vengo (soy) de Toledo vin de la (sunt din) Toledo

27

Page 28: curs nr 2

carta de mis padres scrisoare de la párintii mei

cu casa de dos pisos casa cu douá etaje

un cubo de agua de lluvia o gáleatá cu apa de ploaie

bote de vela(s) /de remos barcá cu panze (velier) / cu vásle

EXERCITII

De pronunfare:

amarillo, gallo, lluvia, contabilidad, cartera, hormiga, una

aldea, tractor, instructor, motor, profesor, agricultura, salud, escuela, estudiante,

encanto, palomar, nadie, nada, hada, haya, agua, Guatemala, Costa Brava, las

Filipinas, tempestad, temporada, tablero, altamar, pensamiento, comportamiento,

pescar, pescador, monitor, festival

De infelegere: ¡A ver!

Citiji atent si alegeti intre verdadero (adevárat) sau falso (fals).

El loro de la selva ecuatorial habla muy bien, como un hombre.

Los elefantes no tienen huesos, pero tienen una cola muy grande.

Los pulpos van cada tarde a pasear en la orilla del mar.

Para calmar los nervios es una cosa buena respirar aire marino.

Las liebres comen serpientes negras y caracoles amarillos.

28

Page 29: curs nr 2

Sá se desparta (cu o Bará ,/") in silabe urmátoarele. cuvinte:

cantante, enamorado, verdad, bolsillo, Europa, ferrocarril, veleros, agradable, primavera,

gaviota, encantador, navegar, pensamiento, orilla, ahora, almohada, antiguo, Baleares, Madrid,

Santander, Bilbao.

Scrieti cuvintele de mai jos si subliniati exclusiv vocala pe care cade accentul, tinánd seama de

regulile invátate:

1. abedul 6. fuerte 11. papel 16. estar

2. examen 7. comida 12. casi 17. Madrid

3. noble 8. demostrar 13. rico 18. ustedes

4. abril 9. entender 14. corbata 19. gloria

5. salud 10. tropical 15. verdad 20„ Libertad

Sá se completeze spafiile punctate cu prepozitiile sau cuvintele necesare, unde este cazul:

1. En esta revista ... tres fotos interesantes. 2. Este informe (raport) ... escrito ... un periodista

rumano. 3. En la proa de mi barca ... una bandera amarilla ... un escudo ... medio. 4. El tren

corre ... el campo. 5. Tengo trés libros nuevos ... mi cartera. 6. Mi cartera está ... mesa. 7.

Voy ... tienda. 8. Un poco ... viento ... agradable. 9. Doy un paseo con ... bote ... amigo ... el

lago. 10. Cuando sopla el viento,... olas grandes ... lago. 11. Mi abuelo es bondadoso ... todos

liáis amigos. 12. Vivo ... la casa ... mis padres. 13. Este libro no ... interesante. 14. Veo

numerosas flores ... la ventana de tu casa. 15. En medio del lago ... tres islas grandes. 16.

Nadie ... molestar a las aves del lago.

Sá se completeze spatiile (libere), arátándu-se existenta ori inexistenta subiectelor:

1. En la casa_____tres cuartos grandes. 2.__un gato hermoso en la ventana. 3. En la pared

_______________un cuadro bonito. 4. ¿___toros en la calle? 5. No, hoy no………… toros

29

Page 30: curs nr 2

en la calle. 6. En el corral_______________numerosos animales. 7. En la sala …….. un

cantante famoso. 8. En el lago no________serpientes, pero,una…..multitud de ranas (broaste).

Sá se traducá in limba románá:

Antonio es muy elegante: tiene un sombrero moderno, una camisa blanca de seda y un par de

pantalones negros. Su amiga no tiene vestido, tiene solamente ¡p blusa con flores tropicales y

una falda larga. Manuel tiene un auto blanco. ¿Es neo tu amigo Manuel? ¿Tiene Guadalupe un

gato negro? No tiene un gato negro, dad? ¿Es agradable navegar en una barca sobre el lago?

¡Claro! Es un encanto.

Isabel y Manuel van a un buen restaurante en la orilla de un hermoso lago. ¿Mi

deseo? Mi gran deseo es tener una buena suerte, un buen amigo y un buen libro. ¿Es

tu gran pensamiento? Eres todo un hombre. Tomar el toro por los cuernos.

Sá se traducá in spaniolá:

Ai timp sá vorbim putin (un pie)? 2. Alfredo si sora lui se inteleg precum cáinele

cu pisica. 3. ín curtea casei de la tara a párinplor mei vád un car cu roti mari si doi

cai mari si foarte frumosi. 4. E nouá barca ei? 5. Nu e nouá, dar e buná. 6. Lacul

nostru este foarte pitoresc. 7. Am o scrisoare din Columbia si alta din Guatemala.

8. Prietenul meu are cárti bune, nu-i asa? 9. Petre, tu nu ai prieteni? 10. Eu sunt prie-

ten cu toatá lumea. 11. Am poftá sá mánánc (comer) páine proaspátá. 12. Fir-ar sá

fíe (la naiba)! Astázi nu am páine proaspátá in casá. 13. Tu niciodatá nu ai páine

proaspátá in casá, nu-i asa? 14. Nici vorbá! 15. Am o páine mai mult sau mai putin

proaspátá. 16. Sá nu-mi vii cu asta!

30

Page 31: curs nr 2

Litera CH

O literá spaniolá inexistentá in alfabctul román este ch. Desi grafíc este zentatá de douá

semne, ch este consideratá o singurá literá (la despártirea in silabe ch nu se separá in douá

litere), reprezentánd un singur sunet. Pana spre fínele lului XX era consideratá drept cea de-a

patra literá a alfabetului spaniol, situata íntre c si d.

Accastá literá nu are nimic de-a face cu grupul románese de litere c+h.

Litera spaniolá ch redá sunetul c románese inainte de e sau i din cuvintele: „cinci",raci",”cer’

sau „ceata"; aceste cuviníe s-ar serie ín ortografía spaniolá: chinch,rach, cher, chata. Litera

ch se íntálneste foarte des in spaniolá, de exemplu:

noche/ noapte chico micut; copil

leche f. lapte mochila rucsac, ranita

Cánd ch este urinal de o alta vocalá decaí c sau i, atunci este foarte scurt (Ó), ca in

cuvintele romane*; ti baci, ciorap, ciulama, tiorba:

mucho - mult

muchacho - baiat

muchacha – fata

chocolate m – ciocolata

derecho - drept

cuchara - lingurá

techo -acoperis

lucha - luptñ

31

Page 32: curs nr 2

Disciplina ortografíei

Am vázut in lecfia trecutá cele douá reguli ale accentuárii cuvintelor spaniole

si e fírese sá le intálnim la tot pasul. Ca ín orice limbá exista, fireste, o sumedenie de

cuvinte care nu se supun si sfídeazá regulile stabilite; ce se íntámplá cu acestea?

Cuvintele care fac exceptíe de la regulile accentului

Pentru a marca o abatere de la cele douá reguli se foloseste un semn grafíc (una

tilde) reprezentánd un accent scris (ascutit: ') care are doar rolul de a indica vocala

tonicá, fará a marca alta particularitate de pronuntie.

Córdoba, Málaga, Mérida, Bogotá, Berlín, París, Perú etc.

Accentul grafíc se serie si pe majuscule, desi nu e obligatoriu: Ávila, Úbeda.

Sá studiem acum cazurile ín care cuvinteJe nu se supun regulilor prozodice (de

accentuare) pentru a vedea cánd anume punem accente grafíce:

In cazul ín care auzim un cuvánt „ascutit", dar care se terminé intr-o vocalá sau

íntr-una din consoanele n sau s, acesia trebuie sá cápete un accent grafíc (') pentru

a aráta cá se abate de la reguli. De aceea vom serie un accent pe cuviníe ca:

Panamá sofá café Perú allí asi

Iatá acum alte cáteva cuvinte care se termina in -n sau -s, dar suná „ascutit" si,

deci, fac excepte de la regula 2:

balcón m. balcón ilusión f. iluzie camión m. camion

union.f. uniré,uniune rehén.m. ostatec passion.f. pasiune

según dupa,conform a.través' de-a lungul bistuñ.m. bisturiu

limón m. lámáie león m. leu sesión f. sesiune

32

Page 33: curs nr 2

Nume proprii sau geografice: Alcalá, Bogotá, Canadá, Cortés, Martín, Medellín,

Petén, Potosí, París, Berlín, Moscú, Haití, Irán, Teherán, Torreón, Tucumán.

In cazul in care auzim, insa, un cuvánt „plan" (palabra llana) terminandu-se

intr-o consoaná (sí nu intr-o vocala dupa regula invátata), avem de-a face, cu o

excepte, pe care o marcám intotdeauna cu un accent grafic:

huésped árbol cóndor apóstol útil crater

Iata acum si cáteva nume proprii care suna „plan", dar respecta regula 2:

Cristóbal Bolívar Saldívar Sanlúcar

Vedem deci cá tóate deosebirile de accentuare sunt marcate precis, astfel incát | de aici inainte

— aplicánd logic regulile enuntate in lectia anterioara si cazurile explicate mai - sus—putem

citi corect, cu voce tare, orice text spaniol. Analizánd bine grafía cuvintelor, nu se va ivi nici o

confuzie; sá comparám:

esta aceastá está .este, se aflá

casas casé compás compás

caracol melc árbol arbore, pom

primer intáiül cráter cráter (de vulcan)

Dat fiind cá locul silabei tonice rámahe permanent acela§i, cuvintele ascutite care se

termina in n sau s (si sunt deci accentuate grafic pe ultima silabá), capáta la

plural o silabá in plus (-es) si pierd accentul scris de la singular:

limón — limones, volcán — volcanes. alemán — alemanes,

interés—interesen inglés—ingleses.

Nota. Cuvintele llanas termínate in -s nu se schimbá la plural: la crisis - las

crisis, la dosis — las dosis, el lunes — los lunes, la tesis — las tesis etc.

O precizare importantá

33

Page 34: curs nr 2

Cánd vocala slabá dintr-un diftong este accentuatá tonic, ea primeóte un accent

grafic (practic devine o vocalá „tare"); in acest caz diftongul se dezmembreazá, for-

mándu-se douá silabe separate; cáteva exemple cu vocala i tónica:

í-a —po-e-sí-a, di-a (ziuá), Ma-ñ-a, ba-hí-a (golf) bu-cu-ri-a, Ma-ri-a

a-í — pa-is (jará), ca-ida (cádere) ca-i-sá, ha-i-na

o-í - o-ido (auz; ureche) spo-i-tá, in-vo-it

í-o — ri-o (ráu), li-o (íncurcaturá), ti-o (unchi; tip)

e-í - le-ido (citit), ere-ido (crezut) le-it, ze-i-ta

í-c - ri-e (ea/el ráde), sonri-e (suráde) pa-la-ri-e, fi-e

Deseori auzim cuvinte cu accentul ,pe antepenúltima silaba. De exemplu: re/pu/bli/ca. ín cazul

acesta, tóate cuvintele accentuate ín acest fel © poartá un accent scris pe vócala tónica.

© Cuvinte romanesti cu accentul pe antepenúltima silaba:

gramatica lacrima diploma traducere

© Cuvinte spaniole cu accentul pe antepenúltima silaba:

gramática lágrima síntoma número

In limba spaniolá intalnim multe alte cuvinte cu accentul pe antepenúltima silaba:hipopótamo, ídolo,

índole, música, párrafo, público, rápido, sílaba, sinónimo, tímido.

Se poate observa, cá la o mare parte din exceptiile enumerate mai sus, de obicei locul accentului

este acelasi ca in cuvintele corespunzátoare din limba romana: crédito (credit), espíritu (spirit),

fábrica (fabricá), música (muzicá), república, (republicá), último (ultim), víbora (viperá).

Cu tóate acestea, existá cuvinte inrudite (cognados) care au accentuári diferite in spaniolá, fatá de

corespondentele lor din románá:

34

Page 35: curs nr 2

análisis, automóvil, época, estúpido, fértil, núcleo, sólido, teléfono

analizá, automobil, epocá, stupid, fértil, nucleu, solid, telefon

Cuvintele „paroxitone" (llanas orí graves) termínate in -n sau in -s prezintá o silabá in plus la

formarea pluralului (-es) si - deoarece locul accentului nu se deplaseazá - cuvintele vor deveni

accentuate pe antepenúltima silabá si vor primi un accent grafic.

examen — exámenes orden — órdenes

Cánd in silaba tonicá existá un diftong, accentul grafíc se serie pe vocala tare:

acuático, miércoles m. (miercuri); náutico (nautic).

Notá. Accentul grafíc este absolut obligatoriu si-l vom intálni in tóate scrierile si publicatiile

spaniole contemporane, omiterea lui considerándu-se o greseala grava.

Pe lángá aceasta, douá cuvinte similare, dar cu accentuári diferite - unul se scrie fárá accent, iar

celálalt cu accent - vor avea sensuri diferite, ca in cazurile urmatoare:

papa — cartof dulce papá. — tátic

publico — (eu) public el público — publicul

ella critica — ea critica la crítica — critica

él fabrica—el fabrica una fábrica —o fabrica

arable — arabil - árabe — arab

habito — eu locuiesc hábito — obicei; rasá cálugáreascá

LA TIERRA VISTA DESDE UN GLOBOPámántul vázut dintr-un balón

35

Page 36: curs nr 2

Tengo una antigua pasión: flotar en un globo por los aires. Me da ratos de ale-

gría inolvidables y ¡claro está! la alegría siempre alarga la vida.

Es muy lindo andar en un globo de aire caliente. Es una cosa increíble. Pero, para

comprobar... uno debe subir a las nubes y observar. Yo tengo un espíritu romántico y, según el

refrán, "de músico, poeta y loco, todos tenemos un poco." Y bueno, ¿no es así? Estoy a bordo de

un globo agran altura. Desde el aire, la tiera se ve cómo un mapa: veo las aguas verdes oscuras

del mar Blanco y veo las grandes playas del Golfo del Pirata

y hasta la arena. En medio del mar veo la hermosa Isla de la Tortuga con su faro.

Al sur, en la costa, hay otro faro antes de la entrada a la Bahía del Ocaso. En la bahía

observo el lugar llamado Puerto Alegre y, en el puerto, muchos muelles en donde

hay varios barcos enormes, unas lanchas de carga, chalupas chicas y muchos

veleros. En el aire, a mi derecha, veo un chorro de aves enormes: son buitres. Pasan

como flechas en torno a mi globo y chillan con mucha furia. Son espantosos. Subo

muchos metros más para no chocar con ellos.

Allí, bien arriba, sentado en una silla cómoda, miro muy atento alrededor. Todas

las vistas desde arriba son unas verdaderas maravillas. Tengo ahora el anhelo de

dar, un día, la vuelta al mundo en un globo mucho, más grande y sacar muchas

fotografías aéreas.

Ahora, veo unos molinos de viento en las colinas. En el lago de al lado hay un

bote y una o dos personas. No veo bien. Un momento ... ¡ Ah, sí! Ahora veo, es una

persona... ¡Sí! Un hombre rema en una canoa. La canoa es muy curiosa: tiene la

forma de una cuchara alargada. A la derecha, entre el lago y la costa, hay varias

hileras de palmeras muy altas y hermosas. Ay ¿cuál es el nombre de esa avenida ele-

gante de la costa? Su nombre está en la punta de la lengua, pero ahora no acude a

mi mente.

En las selvas veo numerosas plantas diferentes y desde los montes hasta el Cabo Verde

puedo ver bien los pinos y abetos. La sierra es hermosa y tiene numerosos picos muy altos.

36

Page 37: curs nr 2

Ay, ¿dónde está el observatorio astronómico...? Con mis fuertes binoculares busco su

techo por todas partes, pero no hay caso. No, no logro ver bien a causa de esa multitud de

árboles altos y tupidos.

Más allá noto el desierto. Como en todas partes del mundo, allí no hay ni hombres ni

animales. Tampoco veo viviendas u hoteles ... no hay nada ni nadie: ni cabal los, ni perros,

ni hierbas, ni plantas, hay solamente unos nopales enormes, tierra seca y soledad.

Un poco más al sur hay una llanura y luego una península. Es la parte fértil: en ella

observo extensos campos de trigo y avena.

La tierra tiene tantas cosas interesantes. Ahora el viento lleva el globo allende los

montes, en las nubes de humo de las grandes urbes contaminadas. Y bueno, cada villa

tiene su maravilla. De todos modos, un paseo en globo a gran altura es un recuerdo

inolvidable.

37

Page 38: curs nr 2

38

Page 39: curs nr 2

VOCABULARIO

Observám cá in textul precedent nnmeroase cuvinte se aseamáná cu traducerile lor in limba

románá. Iata o listá de astfel de cuvinte care se aflá in aceastá lectie:

Astronómico- astronomi

Observer – a observa

Romantic - romantic

Petrolero - petrolier

Observatorio - observator

Fotografía - fotografie

Peninsula – peninsula

Faro - far

Costa - coasta

Pino - pin

Golfo - golf

Puerto - port

Poeta – poet

Palabras nuevas

Abeto - brad

Acudir –a veni ( in graba)

Allende – dincolo de, peste

Anhelo – dorinta vie

Arena - nisip

Avena - ovaz

Bahía – golf (mic)

39

Page 40: curs nr 2

Barco – vapor, vas

Boya - geamandura

buitre m. - vultur

buscar - a cauta

charla - conversatie

chillar – a tipa (ascutit0

chocar – a se ciocni, izbi

chorro – suvoi, tasnitura

comprobar – a dovedi

creer – a crede

enchufe m. – prize (electric0

espantoso - inspaimantator

fleche - sageata

hilera – sir, rand

inolvidable – de neuitat

lograr – a reusi

maravilla - minunatie

Molino - moara

muelle m. – chei, doc

nombre m. -nume

percha - cuier

pico – pisc, cioc

rato – clipa, timp scurt

refrán m. - proverb

remar- a vasli

sentado - asezat

soledad f. - singuratate

trigo - grau

tupido – stufos, des

urbe f. – oras ceva mai mare

villa – localitate mai insemnata

40

Page 41: curs nr 2

ANALISIS DEL TEXTO

una antigua pasión — o veche pasiune; de§i adjectivul antiguo ar evoca adjectivul

románesc „antic", in spaniolá intelesul implica doar ideea de „de demult".

flotar por los aires — a pluti prin aer; atunci cánd se face o referirá generala la

atmosferá se folose§te pluralul (aires) — singularul (aire) este folosit in tehnica

sau cu referire la medicina sau chimie (un sens oarecum restráns).

¡claro está! — este limpede! e ciar! Aceastá expresie e intalnitá foarte des, iar une-

orí, in conversafii mai grábite, se reduce la simplul claro = (de) sigur! fireste!

Trebuie sá notám, insá, cá forma verbalá está = este (persoana a 3-a sing.)

apanine unuia dintre verbele spaniole cel mai des folosite, si anume:

ESTAR = a fi, a sta, a se afla,

Reamintim cá am studiat in lectia anterioara un alt verb care se traducea „a fi" — SER.

lata, deci, acum un al doilea verb „a fi", care, fiind tot un verb de baza, prezin-

tá mari neregularitáti la conjugare; astfel, prezentul indicativ al acestui verb este

urmátorul:

Estoy eu sunt estamos noi suntem

Estas tu esti estais voi sunteti

Esta el/ea este estan ei/ele sunt

Cum se vede din traducerea infínitivului, verbul estar este complet diferit §i este

olosit in alte contexte decát ser. Iatá cáteva dintre utilizante si sensurile verbului

estar:

In general, estar indicá locul unde se afla o persoaná sau un lucru; poate desem-

na de asemeni asezarea, amplasarea pe o harta, situarea in spatiu etc.:

41

Page 42: curs nr 2

¿Dónde estás (tú) ahora? Unde e§ti acum?

(Yo) estoy en un globo. Sunt (má aflu) intr-un balón.

Mis padres no están en casa. Párinfii mei nu sunt acasá.

El faro está en la isla grande. Farul este pe Ínsula mare.

¿Dónde está la catedral? Unde este (se aflá) catedrala?

El teatro está en la calle Colón. Teatral este (se aflá) pe strada Columb.

Ín alte situajii, verbul estar poate aráta o condijie temporará sau o stare fizicá,

emofionalá, de atitudine sau de temperament:

¿Estáis bien todos? Sunteti bine toti?

Todos estamos bien. Toti suntem bine.

Hoy estoy triste/alegre. Azi sunt trist/vessel.

¡No está bien! Nu-I bine.

¿Estás seguro/a? Esti sigura?

El chico está callado ahora. Copilul este tacut acum.

Carlos está enfermo. Carol este bolnav.

Irina está muy nerviosa. Irina este foarte nervoasa.

Sus padres están preocupados. Parintii ei/ lui sunt ingrijorati.

Verbul estar poate intra in structuri specifice, urmat de prepozitii sau de alte verbe:

Estar por + verb = a fi pe cale sá ... a fi gata sá...

Luis está por salir. Luis este pe punctul de a pleca (iesi).

Estoy por escribir una carta. Sunt pe cale sá scriu o scrisoare.

Estar para + substantiv = a avea poftá de ..., a-i arde de ..., a fi interesat...

No estoy para bromas / chistes. Nu-mi arde de glume / bancuri / snoavé.

Tú estás aquí para tus intereses. Esti aici ín interesul táu.

Estar ín asociere cu participiul trecut al unui verb descrie rezultatul unei acti-

uni sau íntámplári:

42

Page 43: curs nr 2

La ventana está abierta.

La rueda no está rota.

La carta está escrita.

Estar de + substantiv = a fi íntr- o pozitie sau situatie specialá:

El público está de pie.

Ernesto está de vuelta.

Mi tío está de paso.

Mi hermana está de prisa.

Está de más/de sobra.

Todos estamos de acuerdo.

Mi amiga ahora está de buen (o de mal) humor.

In fine, intrá ín componenta multor locutiuni si expresii idiomatice:

/Está bien!

¡Ya está/

Mi amigo está sin dinero.

Está en la punta de la lengua.

Cáteva adjective í§i schimbá intelesul sau conotatia ín functie de verbul (estar

ori ser) cu care se asociazá:

- o insumiré permanentá, normalá ori inerentá a subiectului:

Ser

¡Tú eres aburrido! plictisitor

El hielo es frío. rece

Felipe es malo. ráu

Mi novia es lista. desteaptá

La muchacha es viva. isteatá

43

Page 44: curs nr 2

Las bananas son amarillas, galbene

La persona es muy rica. bogatá

La fruta es buena para ella, buná

-o ínsusire trecátoare, efemerá sau neimplinitá a subiectului:

Estar

¿Estás aburrido? plictisit

El café está frío. s-a rácit

Felipe está malo.se simte ráu

Mi novia está lista.gata

La muchacha está viva, in viaja

Las bananas están verdes, crude

La comida está muy rica, delicioasá

Hoy la comida está buena, gustoasá

Sá retinem cá multe verbe se formeazá dintr-un adjectiv cáruia i se adaugá un

prefix si un sufix dupá formula:

a (prefix) + adjectiv (- terminaba: e, o) + ar (sufix)

In felul acesta se obfin verbe pe care le putem traduce fará a consulta dieron are le:

corto acortar a scurta; a reduce

largo alargar a lungi; a prelungi

chico achicar a miesora

grande agrandar a mári

claro aclarar a clarifica

blando ablandar a inmuia

Prin acela§i procedeu se obtin verbe fi din substantive:

44

Page 45: curs nr 2

cabo acabar a termina

clima aclimatar a aclimatiza, a adapta

parte apartar a pune deoparte, a fndepárta, a despárfi

provecho aprovechar a profita, a beneficia

Y bueno, ¿no es así? — Ei, bine,... nu-i asa?

a bordo de — la (pe) bordul; a nu se confluida cu expresia al borde de = la marginea andar,

flotar, comprobar...— a umbla, a pluti, a dovedi. In textul din lectia aceasta vom observa

numeroase verbe la modul indicativ. Dupa teraiinatiile infinitivului (asa cum apare verbul in

dicfionar), verbele se impart in trei categorii sau conjugan, flecare avánd o vocalá tematicá in

desinenfa luí:

Conjugarea I se caracterizeazá prin vocala tematicá — a: habl-a-r, cant-a-r

Conjugarea a II-a se caracterizeazá prin vocala tematicá — e: com-e-r, ten-e-r

Conjugarea a III-a se caracterizeazá prin vocala tematicá — i: viv-i-r, i-r, ven-i-r

In acest sistem se catalogheazá tóate verbele, de exemplu:

entrar, hablar, buscar, comer, deber, leer, ser,- escribir, salir, subir,

preguntar, cantar, luchar esconder, responder, ver vivir, acudir, venir, ir

Cáteva observafii generale:

1.0 parte esenfialá a verbului (fie estar, comer ori subir) reprezintá semnifícatia de bazá a

verbului — est-, com-, sub- — si se cunoasíe súb numele de rádácina verbului;

2. Terminadle pe care le primesc verbele in timpul conjugárii se numesc desinente;

3. Trebuie sá distingem, inainte de a le conjuga, trei categorii de verbe:

— verbe regúlate = acelea care nu-si schimbá rádácina in timpul conjugárii, pástránd

desinenjele conform regulilor,

— verbe neregulate = acelea care prezintá neregularitáti in radical si in desinentá, fará a mai

vorbi de profunde alterári; a se revedea ser, tener, venir, ir — verbe extrem de importante in

conversaba zilnicá, studiate in lectiile anterioare;

45

Page 46: curs nr 2

— verbe alternante = acelea care se modificá pentru a asculta de o lege intemá a limbii, sau

isi schimbá uneori ortografía pentru a-si mentine pronuntarea de bazl

Prezentul indicativ al verbelor regúlate

Acum vom vedea cum se conjugá categoria de verbe regúlate, adicft acelea care nu-si

schimbá rádácina in timpul conjugárii. Pentru a se obfine timpul prezent se adaugá urmátoarele

desinente la rádácinile respectivelor verbe:

Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a Ill-a

-o -amos -o -emos -o -irnos

-as -áis - es -éis -es -ís

-a -an -e -en -e –en

Sá alegem acun cáte un verb din flecare conjugare pentru a exemplifica:

Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a IlI-a

Hablo hablamos como comemos vivo vivimos

Hablas hablais comes comeis vives vivis

Habla ablan come comen vive viven

Nota: Verbu) creer = a crede. Specificul acestui verb este cá rádácina lui se ter-

miná intr-o vocalá tare ere- ; in aceeasi categorie intrá si alte verbe: desear, leer etc.

subir muchos metros más - a mai urca cativa metri in plus

Adverbul más (mai) se poate traduce in mai multe feluri; iatá cáteva exemple:

Deseo escuchar más. Vreau sá ascult mai mult. /Vreau sá mai ascult.

¡No hay más! Nu este (existá) mai mult! /Nu mai este deloc!

46

Page 47: curs nr 2

Más allá (de) Mai incolo, dincolo (de) (sinonim cu allende).

tierra - pámánt; in text = uscat (tinut la Jármul márii)

sierra - ferástráu; fi prin analogie: lanf (crestat) de munp

¿no es así?— nu-i a?a?

no hay caso — nu-i chip; nu e posibil

a causa de - din cauza (cu sensul de „provocat/pricinuit de"); a nu se confunda cu

debido a - datoritá, muljumitá (de exemplu: debido a la ayuda = multumita ajutoruluí)

en todo el mundo - in toatñ lumea, pretutindeni (= por todas partes ;a nu se confunda cu en todas

partes -= oriunde

EXERCITII

Selectionati din urmátoarea listá de verbe pe acelea care formeazá logic o propozitie apoi

incercati sá le conjugati potrivit subiectului respectiv. Astfel veti construí singuri propozifii in

spaniolá pe care le veti copia in caietul de exercifii:arreglar, beber, comer, comprar, contener,

convenir, cubrir, entrar, descubrir, hablar, ir, obtener, pagar, responder, saCar, subir, tener,

venir, vender.

Subiect Verb Obiect Característica

Ahora mi amigo mucho tiempo libre

Hoy nosotros los resultados de los exámenes

La chica las flores lindas en la mesa

Los chicos fotografías en colores

La revista en un museo famoso

Luisa y Carlos un café con leche

Todos vosotros una corbata de seda

Todas vosotras una iglesia maravillosa

47

Page 48: curs nr 2

Yo unos muebles de madera fina

Mi padre y yo todos los gastos de la excursión

Tú sabrosas frutas éxoticas

Tú y tu amigo la casa de mi hermana

Ellas dinero del banco

Ellos sobre asuntos muy importantes

Sá se traducá in limba spaniolá:

1 — Sora mea este mereu bine dispusá fi-i arde de glume. 2 — Fratele meu este

la Madrid si inca (todavía) nu s-a intors. 3 — Merg la un hotel bun de pe un bulc-

vard elegant. 4 — Este scump si nu am destui bani. 5 — Pe dealuri nu vád nici locuinte,

nici copaci. 6 — In junglá sunt multe anímale §i pásári rare. 7. Pe Ínsula Broaftei

Jcstoasc este un far inalt. 8.— Insula are o formá foarte curio asá. 9 — Morile de vánt

de lángá lac sunt romantice. 10 — Pe lac se allá douá sau trei bárci cu vásle si un

velier alb. 11.— Púnetele cardinale sunt: Nord, Sud, Est fi Vcst. 12.— Adevárul este

puternic (tare) ca un stejar.

GHID DE CONVERSATIE

CULORILE

48

Page 49: curs nr 2

culoareaEngleză

română

Spaniolă

colors

culoarea

colores

grey gri gris

brown

maromarron

purple

movpurpura

red rosu roja

green

verde verde

orange

portocalie

naranja

49

Page 50: curs nr 2

yellow

galbene

amarillo

bluealbastră

azul

white

albablanco

black

neagra

negro

pink roz rosa

PARTILE CORPULUI

50

Page 51: curs nr 2

cap-cabeza

par-pelo

fata-cara

frunte-frente

ochi-ojo

urechea-oreja

nari-ventanas de la nariz

mustati-bigotes

gura-boca

buze-labios

limba-lengua

dinti-dientes

gat-cuello

umar-hombro

spate-espala

brat-brazo

cot-codo

mana-mano

palma-palma

deget-dedo

piept-pecho

coapsa-cadera                                   

51

Page 52: curs nr 2

abdomen-abdomen

ombilic-ombligo

genunchi-rodilla

picior-pie

coloana vertebrala-columna vertebral

trahee-traque

esofag-esofago

coaste-costillas

plaman-pulmon

vezica biliara-vesicula biliar

pancreas-pancreas

inima-corazon

stomac-estomago 

52