Download - curs nr 2
Curs de spaniola
Lectia 2
Literele fantoma
Desi ortografia spaniola este, in mare masura, o ortografie fonetica, exista o litera
care se scrie, dar care dispare la citire si, deci, nu se pronunta niciodat.cr. litera
H=h..
Hora = ora
Ahora = acum
Hasta = pana
hermoso/-a = frumos, frumoasa
hermana = sora
hermano = frate
hombre m. = om
historia = istorie
hallar a afla, a gasi
hipismo = hipism
hablar = a vorbi, a rosti
hotel m. = hotel
hospital m. = spital
hola = salutare, noroc, alo
humano = uman ,omenesc
humo = fum
humilde = umil
hipnosis f. = hipnoza
1
Cum aceasta litera este totdeauna muta deci, nu se aude, e greu de precizat unde si
cand se scrie. Este convenabil asadar sa retinem bine unde apare h in scris.
In decursul istoriei litera h a provenit fie din alte limbi, fie din evolutia limbii (a luat
locul unei consoane ce s-a pierdut cu timpul). Este interesant de no tat ca in numeroase
cazuri aceasta litera apare acolo unde acelasi cuvant romanesc prezinta consoana f:
f -» h: h ermoso (frumos), h ierro (fier), hie I f. (fiere), heno (fan), h orca (furca).
Cuvintele care incep cu diftongii ie, ue, ori ui au totdeauna un h la inceput:
• hierro (fier), hierba (iarba), hielo (gheata), hiedra (iedera), hiena (hiena);
• hueso (os), huevo (ou), huerta (gradina), hueste f. (oaste), huelga greva);
• huir (a fugi), hulda (fuga), /huella(urma, amprenta), /huipil. m. (un f el de ie).
Tot asa se scrie litera muta h in cuvintele care incep cu sunetele um vocala:
humano, humilde, humo (ahumar - a afuma), humareda.
Multe interjecfii monosilabice se scriu cu h la sfarsil: ah, rh, oh, uh.
O altá litera care, in anumite cazuri, tinde sá dispara, este consoana d.
In general, putem spune cá litera d, atunci cánd se aflá chiar la inceputul cuvintelor,
orí aláturi de o consoana se pronuntá ca in románente: deloc, dinte, calda vadrá. In
spaniolá: dos, verde, grande, desde, donde, cuadro etc.
In celelalte situatii, insá (si anume, intre douá vocale sau la sfarsitul cuvántului)
litera d prrezintá in limba spaniolá cáteva particularitáti de pronuntare:
Intre douá vocale, se pronuntá mai slab decát in cazul de mai sus, mai ales in
cuvintele terminate in -ado, -ada (aplicado, Granaba, in loe de aplicado, Granada) ín
cuvántul ordeñero, bunáoará, primul d este rostit puternic, iar al doilea d) mult mai
slfib (limba abia atinge dintii). ín anumite párti ale Spaniei, acest d intervocalic este
aprroape suprimat; multi spanioli spun: na-a, in loe de nada\ iar in Andaluzia se aude,
de exemplu, toa la vía, in loc de toda la vida.
¡. La finele unui cuvánt litera d este aproape omisá, cum este cazul cuvintelor:
Liberta verda Madri usté
In vorbirea populará sau in anumite cuvinte stráine d final ajunge sá fíe complet
ornis. Bunáoará cuvántul englez lord se pronuntá lor, iar la plural se eliminá complet d-
ul si se serie chiar lores.
2
Nici in limba spaniolá literará d-ul final nu este complet pronuntat. Este bine, totusi,
de stiut cá nu este corect sá pronuntám cuvintele cu d final ca si cánd s-ar termina intr-o
vocalá, ignorándu-1 complet pe d. Este nevoie ca, dupá ce am rostit ultima vocalá,
limba sá atingá foarte u§or dintii de sus si sá apropiem buzele ca sí cum am intentiona
sá-1 pronuntám pe d, ferindu-ne insá de a emite acest sunet prin incetarea aproape
instantanee a vibratiilor coardelor vocale. Aceasta se presupune a fi pronuntarea riguros
academicá.
Cuvántul libertad (libertate) se va pronuntá deci: liberta(?). La fel se vor pronuntá
Madrid (capitala Spaniei), Valladolid, sau substantívele: amistad (amicifie, prietenie),
salud (sánátate), Navidad (Cráciun), realidad, humanidad (omenire), correctifud,
verdad (adevár), calidad, cantidad (cantitate).
• Observatie: majoritatea acestor substantive sunt feminine.
Nota. Substantívele terminate in -d fac pluralul normal (adicá prin adáugarea unui -
es). ín acest caz d-ul, gásindu-se ín interiorul cuvántului, redevine intrucátva sonor si
se pronuntá ca in cazul de mai sus. Exemple:
dificultad f. greutate
Dificultadesificultad
universidad f. universitate
universidadesuniversitáti
posib ilidad f.posibilítate
posibilidadesposibilitáti
profundidad f.adáncime
profundidadesadáncimi
curiosidad f.curiozitate
curiosidadescuriozitáti
pared f.perete
paredespereti
redretea; plasá
redesrcjclc. piase
actitud f.atitudinc
actitudesatitudini
virtud fvirtute
virtudesvirluti
3
EN EL MUSEO DE HISTORIA NATURAL
La Muzeul de Istorie Naturala
Luis estudia todo el tiempo en la biblioteca de la Facultad de Letras, pero hoy
Luis studiazá tot timpul in biblioteca Facultátii de Litere, dar azi
visita el Museo de Historia Natural para aprender algo sobre el medio ambiente.
viziteazá Muzeul de Istorie Naturalá ca sá invete ceva despre mediul inconjurátor.
Toma el metro y en pocos minutos llega al museo. Sube la imponente escalera
la metroul si, in putine minute, ajunge la muzeu. Urca impunátoarea scará
del museo y a la puerta de ingreso compra un billete. Saca el dinero del bolsillo,
a muzeului si, la usa de la intrare, cumpárá un bilet. Scoate banii din buzunar,
paga y entra en el museo.
plateste si intrá in muzeu
4
5
La (sala) rotonda de la entrada exhibe un grupo de dinosaurios, brontosaurios,
Rotonda (sala) de la intrare expune un grup de dinozauri, brontozauri,
tiranosaurios y otros animales espantosos de las eras remotas de la prehistoria.
tiranozauri si alte animale inspáimántátoare din erele indepártate ale preistoriei.
En la sala de los reptiles, descubre una cosa interesante: el cocodrilo,
ín salonul reptilelor, (el) descoperá un lucru interesant: crocodilul,
la iguana y el lagarto son parientes de los animales inmensos de la prehistoria.
iguana si soparla sunt rude cu animalele uriase din preistorie.
La salamandra no es tan fea. En cambio, el pulpo no es un reptil, sino un
Salamandra nu este atát de urátá. In schimb, caracatita nu e o reptilá, ci o
molusco monstruoso de las profundidades del mar.
moluscá monstruoasá din adáncurile márii.
En la sala de los insectos admira la variedad de mariposas muy hermosas:
ín sala insectelor (el) admirá varietatea de fluturi foarte frumosi;
todas ostentan una multitud inagotable de colores y formas. La hormiga no molesta toti prezintá
o muidme inepuizabilá de culori si forme. Furnica nu supára
tanto y es activa, pero la avispa y la mosca son insectos insoportables y
atát (de mult) si e activá, insá viespea si musca sunt inscctc insuportabile
exasperantes. exasperante.
En otra sala aprende algo nuevo: la rana no tiene dientes, pero agarra insectos
íntr-o altá sala invada ceva nou: broasca nu are dinti, dar prinde insectele
con su lengua larga. La tortuga come insectos y toda clase de verduras.
6
cu limba ei lungá. Broasca testoasá mánáncá insecte si tot felul de verdefuri.
La serpiente no tiene patas y, sin embargo, corre por la tierra. En cambio
sárpele n-are picioare si, totusi,fuge pe pámánt. Ín schimb
el caracol es muy lento.
melcul este foarte incet.
En la sala de las aves Luis toma apuntes: la golondrina tiene alas muy largas
In sala pásárilor Luis ia notite: rándunica are aripi foarte lungi
y va siempre en bandadas. La gaviota y el petrel son aves marinas. Las grullas
si merge totdeauna in stoluri. Pescáru§ul §i petrelul sunt pásári marine. Cocorii viven en
medio de los lagos. El cuervo no es atractivo: tiene plumas negras, pero
tráiesc in mijlocul lacurilor. Corbul nu este atrágátor: are pene negre, dar
es muy cuerdo; los loros, habitantes de la selva tropical, en cambio, son
e foarte intelept; papagalii, locuitori ai junglei tropicale, in schimb, sunt
encantadores, hablan y tienen plumas multicolores. El cuervo y el loro tienen
incántátori, vorbesc §i au pene multicolore. Corbul si papagaiul au
picos grandes. Luis da un paseo luego por la sala de los minerales en donde
ciocuri mari. Luis face o plimbare apoi prin sala mineralelor unde admira
los cristales maravillosos y los colores de las diversas rocas.
admirá cristalele minunate culorile diferitelor roci.
En una sala grande de animales de la selva, Luis admira un elefante con
Intr-o salá mare cu anímale din junglá, Luis admirá un elefant cu
una trompa enorme, un tigre y una tigresa — los dos tienen colmillos grandes
7
o trompá enormá, un tigru §i o tigroaicá — amándoi au colti (dinti) mari
y agudos —, un lobo y una loba con una presa: una pobre liebre. La guarida
si ascutip —, un lup si o lupoaicá cu o pradá: un biet iepure. Vizuina
de un puma, animal muy peligroso de la selva tropical, inspira miedo
unei puma, animal foarte periculos din jungla tropicalá, inspirá frica.
El oso es muy pesado y no corre tanto; los osos comen miel, carne cruda
Ursul e foarte greoi si nu fuge atát de mult; ursii mánáncá miere, carne cruda
y frutas. Luis nota en una foto como un mono muy alegre salta de rama
si fructe. Luis observá intr-o poza cum o maimutá foarte veselá sare din cracá
en rama. En realidad los monos no tienen cuatro patas, sino cuatro manos — apunta
in cracá. ín realitate maimutele nu au patru labe, ci patru máini — noteazá
Luis — y por ello "son algo superiores a los seres humanos ".
Luis — si de aceea „sunt intrucátva superioare fiintelor omenesti".
El gorila, en cambio, es un animal espantoso con un cuerpo muy
Gorila, in schimb, este un animal inspáimántátor cu un Corp foarte
poderoso. Los gorilas son musculosos y peludos, tienen cuatro patas vigorosas,
puternic. Gorilele sunt musculoase si pároase, au patru labe viguroase,
pero no tienen cola. En esta sala Luis ve un animal muy raro y
dar nu au coadá. In aceastá sala Luis vede un animal foarte ciudat
bastante curioso: el armadillo,
destul de curios: tatu-ul.
Por fin Luis toma apuntes sobre algunos miembros de la familia del camello:
8
In fine, Luis ia notije despre cápva membri din familia cámilei:
la llama, la alpaca y el guanaco — todos habitan en otros continentes.
lama, alpaca si guanacul — cu tojii locuiesc pe alte continente.
Cuando Luis termina su visita al museo, va afuera y regresa a casa
Cánd Luis (isi) termina vizita la muzeu, merge afará si se intoarce acasá
1. Verbul ca fáuritor al limbii
Páná acum am studiat trei verbe centrale, extrem de importante in conversaba zilnicá si in
texte de tot felul. Am observat cá primele douá, ser si tener, sunt complet deosebite in fórmele
conjugárii si cá doar tener si venir se aseamáná intrucátva. Aceste verbe fac parte din grupa de
verbe neregulate, deoarece prezintá numeroase modifícári ín timpul conjugárii. Trebuie
remarcat, insá, cá verbele neregulate sunt poate cele mai importante in vorbirea zilnicá si in
constructii care ajutá comunicaren la orice nivel; de aceea, ele meritá sá fíe studiate cu o
deosebitá atente si invádate pe de rost.
lata acum doua verbe neregulate care la prezent - ín conjugare - se áseamána
DAR = a da IR = a merge
doy dau Voy merg
das dai vas mergi
da dá va merge
damos dam vamos mergem
dais dati Vais mergeti
dan dau van merg
9
Verbul DAR are numeroase folosiri identice ín spaniola si romana:
dar comida a los animales a da mancare la anímale
dar la hora exacta a da ora exacta
dar el vuelto a da restul (la bani)
Verbul dar mai intrá si ín numeroase locutiuni (modismos) ca:
dar ganas (de) = a veni poftá (sa)
da igual = e totuna, nu-i nimic deosebit, e acela§i lucru
De multe ori, insá, dar se traduce cu „a face":
dar gusto a face plácere
dar un paseo a face o plimbare, a se plimba
dar un paso adelante a face un pas inainte
Verbul IR este echivalent cu „a merge"; astfel se intelege lesne fraza:
La autopista va desde Madrid hasta Sevilla. — Autostrada merge de la Madrid
la Sevilla.
Iatá si alte cáteva echivalente cu romana (ín care doar prepozitiile se deosebesc):
ir a pie, a caballo = a merge pe jos, pe cal
10
ir en avión, en tren, en taxi = a merge cu avionul, cu trenul, cu taxiul
ir por mar, por tierra = a merge pe mare, pe uscat
Nota. IR intrá ca element ín construcfia de locutiuni: Vamos - Haide, sá
mergem! Ahora voy - Vin acuma.
2. Ortografía spaniolá
Principalele semne de punctuatie ín limba spaniolá sunt aceleasi ca ín románá
si se utilizeazá ín aceleasi conditii si situatii. Exista astfel:
La coma – virgule ,
Dos puntos – doua puncte ;
Las comillas – ghilimelele “”
Lara raya - linia ( de dialog pentru sublinieri)
El punto – punct .
Punto y coma - punct si virgule ;
Puntos suspensivos – puncte de suspensie …
3. Despártirea cuvintelor in silabe
In spaniolá, ca si in romana, cuvintele se compun fíe dintr-o singurá silaba, fie
din douá, trei sau mai multe silabe. Este deosebit de important sá §tim cum sá
despáifim cuvintele in silabe nu numai pentru a fi siguri unde punem liniuta de
despárjire la capátul unui ránd, cát mai ales pentru a putea inváta corect accentuarea
cuvintelor spaniole.
11
Cánd se desparte un cuvánt in silabe trebuie sá dám o mare atentie consoanelor
(pe care le vom nota aici cu C).
• O consoaná íntre douá vocale: formeazá intotdeauna o silabá cu vocala
urmátoare:
vocala — invócala
e-ne-mi-go ca-ra-col me-sa no-ve-la pa-red
• Douá consoane alaturate se separa:
vocala C — C vocalá
a-vis-pa cuan-do his-to-ria pul-po puer-ta
Dacá, insá, cea de a doua consoaná este 1 sau r, grupul de consoane nu se separá
§i formeazá silabá cu vocala care urmeazá:
Cl vocalá Cr vocalá
a-ma-ble ha-blar ti-gre-sa bui-tre
Nota. Literele ll si rr reprezintá un singur sunet (o singurá literá) si nu se sepa-
rá niciodatá:
fe-rro-ca-rril íie-rra ca-lle ca-ba-llo gru-lla
• Trei consoane: dacá cea de a doua este s, se separá dupá aceasta:
Cs — Cvocalá
ins-pi-rar obs-tan-te im-pec-tor
• Dacá, insá, cea de a treia consoaná este I sau r, a doua si a treia consoaná nu
se separá formeazá silabá cu vocala care urmeazá:
C— Cllvocalá C — ClFvocalá
an-cla em-p\e-a-do es-cri-to-rio go-lon-dri-na
• Reamintim cá douá vocale tari nu formeazá un diftong si se separá in douá
silabe diferite:
em-ple-ad-o /é-a-tro pa-se-o
• ín schimb, vocalele care formeazá un diftong nu se separá niciodatá:
suer-te cuar-to ar-ma-rio cu-bier-to
12
• Patru consoane: primele douá consoane se únese cu vocala prcccdcntft, iar
celelalte douá cu vocala urmátoare:
Vocala CC— CC vocalá
cons-truir ins-cri-bir ins-truir
Exercitii :
De pronuntare:
h mut — Holanda, hogar, hielo, hierba, helado, hilo, hola, hamaca, higo, honor, humano,
humor, henó, hormiga, humo, huso, hueso, hondo, hiél, horario, historia, Honduras, La Habana,
hongo, hectolitro, herida, hipismo, hipersensible.
d final (aproape) mut — libertad, curiosidad, facultad, multitud, pared, realidad, verdad,
voluntad, virtud, tirad, subid, venid, d (intervocalic): duda, entrada, salida.
ll orí y — Sevilla, ¡ Valladolid, Villarrobledo, bello, caballo, camello, colmillo, llama,
armadillo, grulla; — Ayala, mayo, uruguayo.
De ortografíe:
Sá se serie litera h acolo unde este necesar: ueso, uevo, asta, aora, ospital, ora, umedad,
ipotenusa, abilidad, alcool, almoada, arpa, umor, istoria, umano, ermano, inactivo, ablar, ermosa,
usted, agua, teatro, ierba, alpaca, iguana.
Sá se desparta in silabe urmátoarele cuvinte:
orden
transformar
alrededor
13
academia
revista
rompeolas
restaurante
cuestiones
inhumano
teatro
atravesar
madrina
carta
asimismo
abstracto
huida
cabelló
Raspundetiin spaniola cum se numesc urmatoarele:
Anímale ain preistorie care nu mai exista azi: D ……………..
Monstru marin cu opt picioare - tentacule: R..........………….
Nume generic cánd se vorbeste deápre o pasare: un a..........…..
Numele a douá anímale din junglá: ........y..........
Numele a douá anímale din pádurile Romániei: .........y..........
Numele a douá reptile periculoase: .........y..........
Numele a patru anímale sau pásári pe care .........y..........
nu le-ai cunoscut orí vázut páná acum: .........y..........
14
Numele a trei anímale de povará si transport: .........y..........
Sá se traducá in limba romana:
1 — El armadillo es un animal muy raro y bastante curioso.
2.— El cuervo es negro y tiene plumas negras, en cambio, es muy cuerdo.
3 — Arnaldo toma el toro por los cuernos para resolver sus dudas.
4.— El gorila es un animal espantoso con un cuerpo muy poderoso.
5.— Todas las mariposas son muy hermosas y ostentan una multitud inagotable de colores
y formas.
6 — El caracol es un molusco muy lento.
7.- La rana no tiene dientes, pero agarra insectos con su lengua larga
8 - La tortuga come insectos y toda clase de verduras.
9.— De gusto dar un pasco por el campo.
10.— Voy a Madrid, pero no voy en avión, sino en tren.
Sá se traducá in limba spaniolá:
1.— Pedro cumpárá un bilet si intrá la teatru. 2 — Se urca pe scara mare a teatru-
lui. 3— Vede o salá mare, foarte moderná. 4 — O maimutá mánáncá banane. 5.- Di-
nozaurii sunt animale din erele indepártate ale preistoriei. 6 — ín vizuina ursului nu
intrá lupul. 7 — Musca este o insectá urátá. 8.— Pedro iese din (de la) teatru pentru
a merge pe jos acasá. 9 — Sora lui face o plimbare pe cal. 10 - Prietena ei merge
dupá cumpáráturi in taxi. 11.- Sá mergem pe mare páná la o Ínsula (isla) cu
palmieri inalti. 12 — Insula nu e mare, singurátatea e absolutá, iar cei doi palmieri
sunt doi cocotieri (cocoteros).
15
ACCENTUAREA
Cuvintele spaniole pe care le-am cunoscut páná acum nu prezentau nici o par-
ticularitatc de scriere fatá de ortografía románeascá. Nici pronmitarea sau accentu-
area cuvintelor invádate n-au prezentat mari deosebiri sau dificultáti pentru románi.
Trebuie retinut, insá, cá ín pronuntarea corectá a oricárei limbi un rol esential il
joacá accentul.
Vom preciza mai intái únele notiuni generale in legaturá cu accentuarea:
Se numere accent tonic intensitatea mai mare pe care o dám unei anumite silabe
(sau, mai exact, vocalei dintr-o anumitá silaba) atunci cánd pronunjám un cuvánt.
Dacá luám ca exemplu cuvántul „gándire", vedem cá silaba de la mijloc {di) este
tónica: gán-dz-re. In cuvinte cum ar fi, de exemplu, „la-cri-má", „a-ni-mal", accen-
tul cade pe alte silabe.
Deoarece ín tóate limbile accentul joacá un rol deosebit de important, trebuie sá
studiem mai intái accentuarea cuvintelor atát in limba románá, cát §i in limba spani-
olá. Pentru a clasifica ástfel cuvintele in categorii, dupá locul accentului, vom folosi
mai intái cuvinte románesti.
ín felul acesta s-a alcátuit urmátoarea clasificare a cuvintelor incepánd de la
sfarsitul lor, altfel spus consideránd ultima silaba drept prima si numáránd apoi sila-
bele spre stánga.
1. Cuvinte cu accentul pe ultima silaba:
- in limba romana : animal , copil, tractor, mahala
- in limba spaniola : animal, hostil, tractor ,verdad
Si iata acum , in parallel , alte cuvinte care se accentueaza in acelasi fel , atat in spaniola cat si in
romana:
16
♦ in romana
metal, local, copil, pistol, animal,cárturar, mirositor, ofijer, abitir,
pescar, porumbel, mahala, sofá.
♦ in spaniolá
Metal ,local hostil, animal, lugar, regular, motor, preguntar, beber,vivir, pescar, favor, verdad,
virtud.
In limba spaniolá aceste cuvinte se numesc palabras agudas (ascutite).
2. Cuvinte cu accentul pe penúltima silaba
- in limba romana : primavera, banana, gandire, perete
- in limba spaniola : primavera, banana, respire, verano
Si iatá cáteva cuvinte care se accentueazá in mod similar in ambele limbi
♦ in romana
primávará,omenire,bunica,cablu,casa,bibliotecá,furnicá,albastru, suflu, exemplu, fasole,
párere, tare
♦ in spaniolá
primavera, amarillo, respira, bonit, cable, casa, biblioteca, hormiga,
tare bandera, verano, brisa, solo, duro
In spaniolá aceste cuvinte se numescpalabras llanas (netede, plañe) sau graves.
In limba noastrá nu avem, din nefericire, nici o regulá stabilitá (sau vreun semn
grafíc) care sá precizeze locul accentului in cadrul unui cuvánt. Exista, bunáoará
cáteva perechi de cuvinte románesti care se scriu la fel, dar, deoarece accentul cade
17
pe silabe diferite, au douá pronuntári deosebite (care schimbá §i tot injelesul lor
dupá felul in care le accentuám cánd le rostim):
Ei au máncat douá torturi. Ei au suferit torture
O hainá nouá. O femeie hainá
Regulile accentuárii in limba spaniolá
Pentru a enunta regulile de accentuare a cuvintelor, vom determina, deocamdata,
silaba unde se aude accentul, fiindcá, in spaniolá, accentuarea cuvintelor urmeazá
in mod strict douá reguli precise. Iatá care sunt aceste douá reguli:
Cuvintele termínate intr-o consoaná oarecare (in afará de n sau s) au
accentul tonic pe ultima silaba.
Exemplele le luám tot din cuvintele date ín lista demaisus si áltele (terminate intr-o
consoaná) pe care le-am cunoscut ín lectiile de pana acum: cristal, animal, preguntar,
verdad, aviador, libertad, usted, metal, hostil, vivir, pescar, favor, virtud. Retinem cá aceste
cuvinte se termina íntr-o consoaná (1, d, r). Rezultá cá tóate cuvintele terminate ín consoane
(cu exceptia consoanelor n si s) sunt accentuate in mod firesc pe ultima silabá.
E cazul sá reamintjm aici cá litera y este consideratá o consoaná dcci, cuvintele care se
terminá in y urmeazá aceeasi regulá: Uruguay, estoy (cu stau; ma aflu).
Observatie. Deoarece infinitivele tuturor verbelor se termina in r, accentu-
area lor urmeazá aceastá prima regula: cantar, tener, venir.
Cuvintele care se termina in consoanele n si s sau in orice vocalá auaccentul tonic pe penúltima silaba.
18
Exemplele le luám tot din cuvintele date in lista de mai sus palabras llanas, la care adáugám
áltele invátate in lectiile de pana acum:
• terminate in vocale:
biblioteca, camisa, ventana, cantante, primavera, verano, orilla, siempre.
• terminate in n si s:
examen, tienen, Carmen, leyes, camisas, candados, picaportes, tales.
Nota. Aceleiasi reguli i se supun cuvintele care se termina intr-un diftong format din vocalá
slabá + vocalá tare (ia, ie, io, ua, ue, uo). Astfel se vor accentua cuvintele: familia, agua
(apa), lengua, patio (curte), individuo. Aici trebuie sá ñm mai atenti, deoarece multe cuvinte
asemánátoare in románá spaniolá au accentuári diferite. Dacá anumite cuvinte, cum ar fi
familia, serie, le vom pronunta la fel si in spaniolási| in románá, in schimb cuvinte din limba
románá ca: academxe, epideime, radioscopie, sinonimie, cu aspect grañc asemánátor in
ambele limbi, se vor prónuba in spaniolá: academia, epidemia, radioscopia, sinonimia.
SOBRE EL LAGO Pe lac
Tengo un velero muy bello. Es una barca de madera v no tiene motor, pero
Am un velier foarte frumos. E o barca de lemn si nu are motor, dar
tiene dos velas blancas y limpias — una mayor y otra menor — y una bandera
are douá pánze albe si cúrate — una mai mare alta mai mica —si un drapel
tricolor en la popa: es la bandera rumana. En la proa tengo mi bandera personal:
tricolor la pupa: este drapelul románese. La prova am drapelul meu personal:
amarilla y en medio, sobre un rombo de color verde oscuro, mi escudo propio:
galben si la mijloc, pe un romb de culoare verde inchis, emblema mea proprie:
una gaviota en vuelo.
un pescáru? in zbor.
Y, ¡bueno! Mi velero no es muy grande, no es un yate, tiene un solo palo,
Ei, bine, velierul meu nu e foarte mare, nu e un yaht, are un singur catarg,
pero es una barca hermosa y da gusto navegar en ella. Durante los meses
19
dar este o barcá frumoasá §i e o plácere sá navighezi cu ea. In timpul lunilor
de primavera y verano, con un tiempo bonito y un poco de viento, es agradable
de primávará §i vará, cu un timp frumos §i un pie de vánt, este plácut
tomar el bote y navegar sobre el lago. Las orillas del lago, llenas de flores,
sá iei barca §i sá navighezi pe lac. Malurile lacului, pline de flori,
son un encanto. En medio del lago hay tres islas. En una de ellas, la Isla
sunt o incántare. In mijlocul lacului sunt trei insule. Pe una din ele, Insula
de los enamorados, hay un teatro al aire libre, en donde a menudo acuden,
indrágostiplor, se aflá un teatru in aer liber, unde adesea vin
en las tardes, grupos de grandes cantantes de la capital. En la orilla del sur,
serile grupuri de mari cántáre^i din capitalá. Pe malul de la sud,
hay un famoso restaurante, llamado "La gaviota ". Es un lugar encantador. Es para
este un renumit restaurant, numit „Pescárusul". E un loe incántátor.
Trebuie ver y creer. sá vezi ca sá crezi.
Hoy es la fiesta de San Isidro, y como no hay olas grandes, ni tanto viento
Azi e sárbátoarea San Isidro i cum nu sunt valuri mari, nici atáta vánt
y el sol brilla, mi padre viene para dar un paseo conmigo y pescar.
Si soarele stráluceste, tatál meu vine sá facá o plimbare cu mine si sá pescuiascá.
¡Ahí siempre da gusto ir a pasear con mi padre en mi barca. Los dos
A! mereu este plácut sá mergi la plimbare cu tata in barca mea. Amándoi
platicamos y paseamos por un largo rato para respirar un aire puro con aromas
vorbim si ne plimbám indelung pentru a respira aer curat cu arome
de flores y tomar el sol. En verdad, el sol y el aire son pura salud.
de flori si pentru a ne bronza. Intr-adevár, soarele si aerul sunt sánátate curatá.
En el lago hay veleros varios y varios botes. Pero, cuando vienen otros,
20
Pe lac se aflá diferite veliere §i multe bárci. Dar, (atunci) cánd vin altii,
tales como mi primo Alfredo y mi prima Susana, es una verdadera locura.
cum ar fi várul meu Alfredo si verisoara mea Susana, este o adeváratá nebunie
Alfredo tiene una tabla de surf a vela, y Susana tiene un bote de remos. Los dos se A
lfredo are o plansá de surf cu panza, iar Susana are o barca cu vásle. Amándoi
se llevan como perro y gato. Yo miro para el otro lado, por mis intereses, pero,
impacá precum cáinele cu pisica. Eu má uit in alta parte, la ale mele, dar,
¡vaya un comportamiento! A mi ver,Alfredo es un poco loco — cuando
ce comportament! Dupa párerea mea, Alfredo e putin nebun — cánd
navega a toda vela, da poco lugar a los otros y pone en peligro a Susana.
navigheazá cu mare vitezá, lasá putin loe celorlalti si o pune in pericol pe Susana.
En ese momento tengo ganas de gritar, de bramar:
In acel moment am poftá (imi vine) sá fip, sá urlu:
¡Es inadmisible! ¡Basta! En el lago hay lugar para todos y nadie debe
E inadmisibil! De ajuns! Pe lac este loe pentru toti si nimeni nu trebuie
molestar a los otros. Soy el timonel de una gran barca y, por esto, yo soy
sá-i deranjeze pe ceilalti. Sunt cármaciul unei bárci minunate si, de aceea, eu sunt
la autoridad del lago, ¿no es verdad?
autoritatea lacului, nu-i asa?
Bueno, pues ¡adelante! Para calmar los nervios es una gran cosa respirar
Bun/bine, deci inainte! Pentru a-ti calma nervii e mare lucru sá respire
un poco de aire fresco y disfrutar de una suave brisa refrescante sobre el lago.
un pie de aer proaspát si sá te bucuri de o usoará brizá rácoroasá pe lac.
21
Acesta este ultimul text spaniol cu traducere paralelá (liniará). ín lectiile care vor urma nu veti
mai gási textul tradus, ci doar textul lecjiei in spaniolá, urmat de traducerea cuvintelor din text si
o expunere (analizá) a problemelor — mici sau mari — pe care le ridicá textul respectiv. Este de
datoria persoanci care invatá sá copieze mai intái textul si apoi sá-1 traducá integral in limba
románá.
latá cum aratá o expunere a problemelor de limbá si culturá intr-o scurtá analizó de text a
lecjiei de fatá:
mayor — menor — mai mare — mai mic(á); sunt comparativo folositc des de spanioli.
hay tres islas — expresia impersonalá hay traduce ideen de a ti, a se a fia (ceva), a exista si se
foloseste atát la singular - urmat de articolul nehotarát:
En el cuarto hay una mesa ~ In eamerá se allá (este) o masa cát si la plural - urmat de un
numeral sau de un íidjectiv ori adverb de cantitate:
En medio de! lago hay tres islas In mijlocul lacului se afia (sunt) trei instile
Aceastá expresie se intálneste foarte des in conversaba zilnicá:
Hay un caballo. Este (se aflá) un cal.
Hay unos caballos. Sunt (se aflá) ni§te cai.
Hay tres o cuarto hombres. Sunt trei sau patru oameni.
No hay nada. Nu este (se gáseste) nimic.
Notá. Deoarece in limba románá nu existá o expresie impersonalá care sa echivaleze
expresia hay, se pot face multe greseli la traducerea verbului „a fi". Este deci important sá
specificám cá:
- verbul ser aratá identitatea unor obiecte sau persoane:
Es el libro de mi amigo, Daniel. Este cartea amicului meu, Daniel.
Son los cuadernos de Daniel. Sunt caietele lui Daniel.
- expresia hay (o formá impersonalá a verbului haber) declara pur si simplu existenta unor
obiecte sau persoane:
22
En la mesa hay tres cuadernos y Pe masá se aflá (súnt) trei caiete
un libro. Si o carte.
Hoy no hay nada nuevo. Azi nu este nímic nou.
a menudo = adesea, adeseori, des, de multe orí
grandes cantantes = mari cántáreti.
Am vázut pe la inceputul textului grupul de cuvinte „mi velero no es muy grande".
Adjectivul grande (mare) in realitate are douá sensuri:
1. Cánd se aflá dupá substantiv (ca majoritatea adjectivelor) inseamna: mare, vast,intins,
spafios, voluminos.
2. Cánd stá, insá, inaintea substantivului, isi modifica sensul in: de seamá, máret, important,
eminent, renumit, respectabil, ilustru, impunátor, marcant, faimos. Trebuie sá retinem cá in
acest caz si numai la singular, adjectivul grande suferá o apocopá (adicá se trunchiazá) si
pierde silaba finalá, devenind gran:
un gran cantante — una gran barca — una gran cosa
La plural nu apocopeazá: unos grandes cantantes; unas grandes barcas / cosas. Acelasi
fenomen, apocopá, suferá si adjectivul Santo (Sfant) inaintea unui substantiv (nume)
mascúlin singular:
San Pedro (Sán Petra), San Blas, San Diego, San Isidoro (15 Mai) etc. La plural sau cu
un nume feminin apocopa nu are loe: Santos Padres, Santa Ana. Trebuie sá semnalám cá in
spaniolá se intálnesc multe alte apocope, dintre care vom mentiona deocamdatá cáteva —
care pierd o final:
un buen libro o carte buná
un buen amigo un prieten bun
el mal pensamiento gándul (cel) ráu
el mal cantante cántáretul ráu (dezagreabil, ncreusit)
23
el primer piso primul etaj
mi primer empleo primul meu post (serviciu, loe de muncit)
el postrer deseo ultima (cea de pe urmá) dorintá
Observám din nou cá adjectivele sunt antepuse si de genul masculin. Aceleasi
adjective postpuse, ori la genul feminin sau numárul plural nu prezintá apocope:
dar un paseo — pasear = a face o plimbare — a se plimba.
Avem de-a face cu douá forme de a exprima aceeasi idee: una printr-o
locutiune si alta printr-un verb.
veleros varios y varios botes = diferite veliere (bárci cu pánze) mai multe (cáteva)
bárci.
Cáteva adjective spaniole ísi schimbá sensul dupá pozijia (ínainte sau dupá) pe care o au
pe lángá substantivul pe care-1 insótesc:
un hombre pobre un om sárac
un pobre hombre un biet om
una computadora nueva un calculator/computer nou
una nueva computadora un nou (alt) calculator/computer
el cantante mismo cántárejul ínsusi
el mismo cantante acelasi cantaree
un solo soldado un singur soldat
un soldado solo un soldat singur (izolat, singuralic)
medio libro jumátate de carte
libro medio carte de nivel mediu (mediocrá)
para ver y creer (ca) sá vezi si sá crezi
Aceastá expresie idiomaticá (modismo) da culoare si vioiciune limbii. De altfel,
vorbitorii de limbá spaniolá au plácerea intercaláríi unor astfel de modisme — de
multe ori chiar mai lungi — si deseori a unor proverbe.
24
In fraza aceasta intálnim un alt verb (din lista celor 20 de verbe spaniole neregu-
late) care naeritá sá fíe studiat cu atente:
Verbul VER = a vedea
veo vád vemos vedem
ves vezi veis vedeti
ve vede ven vád
Pe lángá sensul care corespunde echivalentului lui in románá, cum ar fí:
Vemos muy bien la casa blanca. = Vedem foarte bine casa (cea) alba.
Veo una gran sorpresa en su cara. = Vád o mare surprizá pe fata sa (ei/lui )
Ves la rosa, pero no sus espinas. - Vezi trandafirul. dar nu si spinii lui.
Se gásesc si multe locutiuni (modismos) demne de memorat:
Vamos a ver Hai si vedem
A ver... Sá vedem ..
La inceputul propozifiilor, semnele de intrebare sau de exclamare se scriu rás-
turnate; numai cele de la sfarsit sunt scrise normal (ca si in románá).
Notá. Semnul initial se serie rásturnat pentru a nu putea fí atribuit frazei sau
propozipei anterioare. Iatá cáteva exemple de firaze interogative:
¿Eres rumano? ¿Eres de Bucarest? E§ti román? E§ti din Bucure§ti?
¿Tienes tiempo para platicar un poco? Ai timp sá vorbim putin (un pic)?
¿De veras? ¿Es (el) dinero para nosotros? íntr-adevár? Sunt bani(i) pentru noi?
¿Tienen perros? ¿Son malos o son buenos? Au cáini? Sunt rái sau sunt buni?
25
Multe exclamapi sunt de obicei invocatii, urári, cereri sau ordine:
/ Viva la patria! ¡ Viva el Rey! ¡ Tráiascá Patria! Tráiascá Regele!
¡Ten el cuaderno! Y ¡buena suerte! Poftim (tine) caietul! si noroc bun!
¡Muy bien! Es un velero, ¿verdad? Foarte bine! E un velier, nu-i asa?
¡Por favor! ¡Basta con el ruido! Vá rog! De ajuns cu zgómotul!
¡Cuidado con el toro! , Fii atent la taur (cutaurul)!
Dacá numai o parte a frazei este interogativá sau exclamativa, semnele se pun
numai in jurul acestei párti, de exemplu: — Antonio, para ir al teatro, ¿tienes
bastante dinero?
¡Atento! El barco va sólo adonde yo mando. ¡Yo soy el capitán! •
¡vaya un comportamiento! — halal purtare! (poftim) ce comportament! Cuvántul
vaya este o interjeefie care exprimá surprizá, uimire (cu multe variatii):
¡Vaya! Ei bine! Ce mai!
¡ Vaya un susto! Ce spaimá!
¡ Vaya un buen resultado! Ásta-i un rezultat bun!
¡ Vaya, hombre, debes leer! Hai, omule, trebuie sá citsti!
¡ Vaya! todo es tan complicado. La naiba, totul e atát de complicat!
¡Vaya, vaya! Ia te uitá! Nu mai spune!
Se llevan como perro y gato - se impaca (se au) ca si cáinele cu pisica. tengo ganas de —
am poftá (imi vine) sá + verb; am chef de + substantiv.
Mi amiga tiene ganas de bailar. Prietena mea are chef sá danseze.
Tengo ganas de fresas. Am poftá de cápsune.
Nadie debe molestar a otros - Nimeni nu trebuie sá sácáie (deranjeze) pe altii.
26
Vedem cá in spaniolá nu se foloseste negatia no (nu) dupá un adverb sau pro- nume negativ.
Nadie ve las espinas de una rosa. Nimeni nu vede spinii unui trandafir.
Nunca es demasiado tarde. Niciodatá nu este prea tárziu.
Nada es tan bello como la vida. Nimic nu este mai (atát de) frumos ca viata.
un poco de aire - putin aer.
Poco se poate folosi atát singur pentru a modifica un adjectiv:
La liebre es poco valiente. Iepurele nu-i prea curajos.
El discurso es poco comprensible. Discursul este greu de ínteles. cát si in locutiuni:
un poco de = un pie de (putin).
disfrutar de — a se bucura de:
Prepozitia de, pe care am intálnit-o in lectia anterioara la formarea genitivului, este foarte
des íntrebuintatá si cu alte sensuri. In románente, de se poate traduce prin:
de mesa de Madera masá de (din) lemn
rebanada de pan fresco felie de páine proaspátá
carne de vaca carne de vacá
nube de tormenta/humo ñor de furtuná/fum
din de casa en casa din casá in casá
salgo de casa ies din casá
saco del bolsillo scot din buzunar
vengo de Guatemala vin din Guatemala
de la vengo (soy) de Toledo vin de la (sunt din) Toledo
27
carta de mis padres scrisoare de la párintii mei
cu casa de dos pisos casa cu douá etaje
un cubo de agua de lluvia o gáleatá cu apa de ploaie
bote de vela(s) /de remos barcá cu panze (velier) / cu vásle
EXERCITII
De pronunfare:
amarillo, gallo, lluvia, contabilidad, cartera, hormiga, una
aldea, tractor, instructor, motor, profesor, agricultura, salud, escuela, estudiante,
encanto, palomar, nadie, nada, hada, haya, agua, Guatemala, Costa Brava, las
Filipinas, tempestad, temporada, tablero, altamar, pensamiento, comportamiento,
pescar, pescador, monitor, festival
De infelegere: ¡A ver!
Citiji atent si alegeti intre verdadero (adevárat) sau falso (fals).
El loro de la selva ecuatorial habla muy bien, como un hombre.
Los elefantes no tienen huesos, pero tienen una cola muy grande.
Los pulpos van cada tarde a pasear en la orilla del mar.
Para calmar los nervios es una cosa buena respirar aire marino.
Las liebres comen serpientes negras y caracoles amarillos.
28
Sá se desparta (cu o Bará ,/") in silabe urmátoarele. cuvinte:
cantante, enamorado, verdad, bolsillo, Europa, ferrocarril, veleros, agradable, primavera,
gaviota, encantador, navegar, pensamiento, orilla, ahora, almohada, antiguo, Baleares, Madrid,
Santander, Bilbao.
Scrieti cuvintele de mai jos si subliniati exclusiv vocala pe care cade accentul, tinánd seama de
regulile invátate:
1. abedul 6. fuerte 11. papel 16. estar
2. examen 7. comida 12. casi 17. Madrid
3. noble 8. demostrar 13. rico 18. ustedes
4. abril 9. entender 14. corbata 19. gloria
5. salud 10. tropical 15. verdad 20„ Libertad
Sá se completeze spafiile punctate cu prepozitiile sau cuvintele necesare, unde este cazul:
1. En esta revista ... tres fotos interesantes. 2. Este informe (raport) ... escrito ... un periodista
rumano. 3. En la proa de mi barca ... una bandera amarilla ... un escudo ... medio. 4. El tren
corre ... el campo. 5. Tengo trés libros nuevos ... mi cartera. 6. Mi cartera está ... mesa. 7.
Voy ... tienda. 8. Un poco ... viento ... agradable. 9. Doy un paseo con ... bote ... amigo ... el
lago. 10. Cuando sopla el viento,... olas grandes ... lago. 11. Mi abuelo es bondadoso ... todos
liáis amigos. 12. Vivo ... la casa ... mis padres. 13. Este libro no ... interesante. 14. Veo
numerosas flores ... la ventana de tu casa. 15. En medio del lago ... tres islas grandes. 16.
Nadie ... molestar a las aves del lago.
Sá se completeze spatiile (libere), arátándu-se existenta ori inexistenta subiectelor:
1. En la casa_____tres cuartos grandes. 2.__un gato hermoso en la ventana. 3. En la pared
_______________un cuadro bonito. 4. ¿___toros en la calle? 5. No, hoy no………… toros
29
en la calle. 6. En el corral_______________numerosos animales. 7. En la sala …….. un
cantante famoso. 8. En el lago no________serpientes, pero,una…..multitud de ranas (broaste).
Sá se traducá in limba románá:
Antonio es muy elegante: tiene un sombrero moderno, una camisa blanca de seda y un par de
pantalones negros. Su amiga no tiene vestido, tiene solamente ¡p blusa con flores tropicales y
una falda larga. Manuel tiene un auto blanco. ¿Es neo tu amigo Manuel? ¿Tiene Guadalupe un
gato negro? No tiene un gato negro, dad? ¿Es agradable navegar en una barca sobre el lago?
¡Claro! Es un encanto.
Isabel y Manuel van a un buen restaurante en la orilla de un hermoso lago. ¿Mi
deseo? Mi gran deseo es tener una buena suerte, un buen amigo y un buen libro. ¿Es
tu gran pensamiento? Eres todo un hombre. Tomar el toro por los cuernos.
Sá se traducá in spaniolá:
Ai timp sá vorbim putin (un pie)? 2. Alfredo si sora lui se inteleg precum cáinele
cu pisica. 3. ín curtea casei de la tara a párinplor mei vád un car cu roti mari si doi
cai mari si foarte frumosi. 4. E nouá barca ei? 5. Nu e nouá, dar e buná. 6. Lacul
nostru este foarte pitoresc. 7. Am o scrisoare din Columbia si alta din Guatemala.
8. Prietenul meu are cárti bune, nu-i asa? 9. Petre, tu nu ai prieteni? 10. Eu sunt prie-
ten cu toatá lumea. 11. Am poftá sá mánánc (comer) páine proaspátá. 12. Fir-ar sá
fíe (la naiba)! Astázi nu am páine proaspátá in casá. 13. Tu niciodatá nu ai páine
proaspátá in casá, nu-i asa? 14. Nici vorbá! 15. Am o páine mai mult sau mai putin
proaspátá. 16. Sá nu-mi vii cu asta!
30
Litera CH
O literá spaniolá inexistentá in alfabctul román este ch. Desi grafíc este zentatá de douá
semne, ch este consideratá o singurá literá (la despártirea in silabe ch nu se separá in douá
litere), reprezentánd un singur sunet. Pana spre fínele lului XX era consideratá drept cea de-a
patra literá a alfabetului spaniol, situata íntre c si d.
Accastá literá nu are nimic de-a face cu grupul románese de litere c+h.
Litera spaniolá ch redá sunetul c románese inainte de e sau i din cuvintele: „cinci",raci",”cer’
sau „ceata"; aceste cuviníe s-ar serie ín ortografía spaniolá: chinch,rach, cher, chata. Litera
ch se íntálneste foarte des in spaniolá, de exemplu:
noche/ noapte chico micut; copil
leche f. lapte mochila rucsac, ranita
Cánd ch este urinal de o alta vocalá decaí c sau i, atunci este foarte scurt (Ó), ca in
cuvintele romane*; ti baci, ciorap, ciulama, tiorba:
mucho - mult
muchacho - baiat
muchacha – fata
chocolate m – ciocolata
derecho - drept
cuchara - lingurá
techo -acoperis
lucha - luptñ
31
Disciplina ortografíei
Am vázut in lecfia trecutá cele douá reguli ale accentuárii cuvintelor spaniole
si e fírese sá le intálnim la tot pasul. Ca ín orice limbá exista, fireste, o sumedenie de
cuvinte care nu se supun si sfídeazá regulile stabilite; ce se íntámplá cu acestea?
Cuvintele care fac exceptíe de la regulile accentului
Pentru a marca o abatere de la cele douá reguli se foloseste un semn grafíc (una
tilde) reprezentánd un accent scris (ascutit: ') care are doar rolul de a indica vocala
tonicá, fará a marca alta particularitate de pronuntie.
Córdoba, Málaga, Mérida, Bogotá, Berlín, París, Perú etc.
Accentul grafíc se serie si pe majuscule, desi nu e obligatoriu: Ávila, Úbeda.
Sá studiem acum cazurile ín care cuvinteJe nu se supun regulilor prozodice (de
accentuare) pentru a vedea cánd anume punem accente grafíce:
In cazul ín care auzim un cuvánt „ascutit", dar care se terminé intr-o vocalá sau
íntr-una din consoanele n sau s, acesia trebuie sá cápete un accent grafíc (') pentru
a aráta cá se abate de la reguli. De aceea vom serie un accent pe cuviníe ca:
Panamá sofá café Perú allí asi
Iatá acum alte cáteva cuvinte care se termina in -n sau -s, dar suná „ascutit" si,
deci, fac excepte de la regula 2:
balcón m. balcón ilusión f. iluzie camión m. camion
union.f. uniré,uniune rehén.m. ostatec passion.f. pasiune
según dupa,conform a.través' de-a lungul bistuñ.m. bisturiu
limón m. lámáie león m. leu sesión f. sesiune
32
Nume proprii sau geografice: Alcalá, Bogotá, Canadá, Cortés, Martín, Medellín,
Petén, Potosí, París, Berlín, Moscú, Haití, Irán, Teherán, Torreón, Tucumán.
In cazul in care auzim, insa, un cuvánt „plan" (palabra llana) terminandu-se
intr-o consoaná (sí nu intr-o vocala dupa regula invátata), avem de-a face, cu o
excepte, pe care o marcám intotdeauna cu un accent grafic:
huésped árbol cóndor apóstol útil crater
Iata acum si cáteva nume proprii care suna „plan", dar respecta regula 2:
Cristóbal Bolívar Saldívar Sanlúcar
Vedem deci cá tóate deosebirile de accentuare sunt marcate precis, astfel incát | de aici inainte
— aplicánd logic regulile enuntate in lectia anterioara si cazurile explicate mai - sus—putem
citi corect, cu voce tare, orice text spaniol. Analizánd bine grafía cuvintelor, nu se va ivi nici o
confuzie; sá comparám:
esta aceastá está .este, se aflá
casas casé compás compás
caracol melc árbol arbore, pom
primer intáiül cráter cráter (de vulcan)
Dat fiind cá locul silabei tonice rámahe permanent acela§i, cuvintele ascutite care se
termina in n sau s (si sunt deci accentuate grafic pe ultima silabá), capáta la
plural o silabá in plus (-es) si pierd accentul scris de la singular:
limón — limones, volcán — volcanes. alemán — alemanes,
interés—interesen inglés—ingleses.
Nota. Cuvintele llanas termínate in -s nu se schimbá la plural: la crisis - las
crisis, la dosis — las dosis, el lunes — los lunes, la tesis — las tesis etc.
O precizare importantá
33
Cánd vocala slabá dintr-un diftong este accentuatá tonic, ea primeóte un accent
grafic (practic devine o vocalá „tare"); in acest caz diftongul se dezmembreazá, for-
mándu-se douá silabe separate; cáteva exemple cu vocala i tónica:
í-a —po-e-sí-a, di-a (ziuá), Ma-ñ-a, ba-hí-a (golf) bu-cu-ri-a, Ma-ri-a
a-í — pa-is (jará), ca-ida (cádere) ca-i-sá, ha-i-na
o-í - o-ido (auz; ureche) spo-i-tá, in-vo-it
í-o — ri-o (ráu), li-o (íncurcaturá), ti-o (unchi; tip)
e-í - le-ido (citit), ere-ido (crezut) le-it, ze-i-ta
í-c - ri-e (ea/el ráde), sonri-e (suráde) pa-la-ri-e, fi-e
Deseori auzim cuvinte cu accentul ,pe antepenúltima silaba. De exemplu: re/pu/bli/ca. ín cazul
acesta, tóate cuvintele accentuate ín acest fel © poartá un accent scris pe vócala tónica.
© Cuvinte romanesti cu accentul pe antepenúltima silaba:
gramatica lacrima diploma traducere
© Cuvinte spaniole cu accentul pe antepenúltima silaba:
gramática lágrima síntoma número
In limba spaniolá intalnim multe alte cuvinte cu accentul pe antepenúltima silaba:hipopótamo, ídolo,
índole, música, párrafo, público, rápido, sílaba, sinónimo, tímido.
Se poate observa, cá la o mare parte din exceptiile enumerate mai sus, de obicei locul accentului
este acelasi ca in cuvintele corespunzátoare din limba romana: crédito (credit), espíritu (spirit),
fábrica (fabricá), música (muzicá), república, (republicá), último (ultim), víbora (viperá).
Cu tóate acestea, existá cuvinte inrudite (cognados) care au accentuári diferite in spaniolá, fatá de
corespondentele lor din románá:
34
análisis, automóvil, época, estúpido, fértil, núcleo, sólido, teléfono
analizá, automobil, epocá, stupid, fértil, nucleu, solid, telefon
Cuvintele „paroxitone" (llanas orí graves) termínate in -n sau in -s prezintá o silabá in plus la
formarea pluralului (-es) si - deoarece locul accentului nu se deplaseazá - cuvintele vor deveni
accentuate pe antepenúltima silabá si vor primi un accent grafic.
examen — exámenes orden — órdenes
Cánd in silaba tonicá existá un diftong, accentul grafíc se serie pe vocala tare:
acuático, miércoles m. (miercuri); náutico (nautic).
Notá. Accentul grafíc este absolut obligatoriu si-l vom intálni in tóate scrierile si publicatiile
spaniole contemporane, omiterea lui considerándu-se o greseala grava.
Pe lángá aceasta, douá cuvinte similare, dar cu accentuári diferite - unul se scrie fárá accent, iar
celálalt cu accent - vor avea sensuri diferite, ca in cazurile urmatoare:
papa — cartof dulce papá. — tátic
publico — (eu) public el público — publicul
ella critica — ea critica la crítica — critica
él fabrica—el fabrica una fábrica —o fabrica
arable — arabil - árabe — arab
habito — eu locuiesc hábito — obicei; rasá cálugáreascá
LA TIERRA VISTA DESDE UN GLOBOPámántul vázut dintr-un balón
35
Tengo una antigua pasión: flotar en un globo por los aires. Me da ratos de ale-
gría inolvidables y ¡claro está! la alegría siempre alarga la vida.
Es muy lindo andar en un globo de aire caliente. Es una cosa increíble. Pero, para
comprobar... uno debe subir a las nubes y observar. Yo tengo un espíritu romántico y, según el
refrán, "de músico, poeta y loco, todos tenemos un poco." Y bueno, ¿no es así? Estoy a bordo de
un globo agran altura. Desde el aire, la tiera se ve cómo un mapa: veo las aguas verdes oscuras
del mar Blanco y veo las grandes playas del Golfo del Pirata
y hasta la arena. En medio del mar veo la hermosa Isla de la Tortuga con su faro.
Al sur, en la costa, hay otro faro antes de la entrada a la Bahía del Ocaso. En la bahía
observo el lugar llamado Puerto Alegre y, en el puerto, muchos muelles en donde
hay varios barcos enormes, unas lanchas de carga, chalupas chicas y muchos
veleros. En el aire, a mi derecha, veo un chorro de aves enormes: son buitres. Pasan
como flechas en torno a mi globo y chillan con mucha furia. Son espantosos. Subo
muchos metros más para no chocar con ellos.
Allí, bien arriba, sentado en una silla cómoda, miro muy atento alrededor. Todas
las vistas desde arriba son unas verdaderas maravillas. Tengo ahora el anhelo de
dar, un día, la vuelta al mundo en un globo mucho, más grande y sacar muchas
fotografías aéreas.
Ahora, veo unos molinos de viento en las colinas. En el lago de al lado hay un
bote y una o dos personas. No veo bien. Un momento ... ¡ Ah, sí! Ahora veo, es una
persona... ¡Sí! Un hombre rema en una canoa. La canoa es muy curiosa: tiene la
forma de una cuchara alargada. A la derecha, entre el lago y la costa, hay varias
hileras de palmeras muy altas y hermosas. Ay ¿cuál es el nombre de esa avenida ele-
gante de la costa? Su nombre está en la punta de la lengua, pero ahora no acude a
mi mente.
En las selvas veo numerosas plantas diferentes y desde los montes hasta el Cabo Verde
puedo ver bien los pinos y abetos. La sierra es hermosa y tiene numerosos picos muy altos.
36
Ay, ¿dónde está el observatorio astronómico...? Con mis fuertes binoculares busco su
techo por todas partes, pero no hay caso. No, no logro ver bien a causa de esa multitud de
árboles altos y tupidos.
Más allá noto el desierto. Como en todas partes del mundo, allí no hay ni hombres ni
animales. Tampoco veo viviendas u hoteles ... no hay nada ni nadie: ni cabal los, ni perros,
ni hierbas, ni plantas, hay solamente unos nopales enormes, tierra seca y soledad.
Un poco más al sur hay una llanura y luego una península. Es la parte fértil: en ella
observo extensos campos de trigo y avena.
La tierra tiene tantas cosas interesantes. Ahora el viento lleva el globo allende los
montes, en las nubes de humo de las grandes urbes contaminadas. Y bueno, cada villa
tiene su maravilla. De todos modos, un paseo en globo a gran altura es un recuerdo
inolvidable.
37
38
VOCABULARIO
Observám cá in textul precedent nnmeroase cuvinte se aseamáná cu traducerile lor in limba
románá. Iata o listá de astfel de cuvinte care se aflá in aceastá lectie:
Astronómico- astronomi
Observer – a observa
Romantic - romantic
Petrolero - petrolier
Observatorio - observator
Fotografía - fotografie
Peninsula – peninsula
Faro - far
Costa - coasta
Pino - pin
Golfo - golf
Puerto - port
Poeta – poet
Palabras nuevas
Abeto - brad
Acudir –a veni ( in graba)
Allende – dincolo de, peste
Anhelo – dorinta vie
Arena - nisip
Avena - ovaz
Bahía – golf (mic)
39
Barco – vapor, vas
Boya - geamandura
buitre m. - vultur
buscar - a cauta
charla - conversatie
chillar – a tipa (ascutit0
chocar – a se ciocni, izbi
chorro – suvoi, tasnitura
comprobar – a dovedi
creer – a crede
enchufe m. – prize (electric0
espantoso - inspaimantator
fleche - sageata
hilera – sir, rand
inolvidable – de neuitat
lograr – a reusi
maravilla - minunatie
Molino - moara
muelle m. – chei, doc
nombre m. -nume
percha - cuier
pico – pisc, cioc
rato – clipa, timp scurt
refrán m. - proverb
remar- a vasli
sentado - asezat
soledad f. - singuratate
trigo - grau
tupido – stufos, des
urbe f. – oras ceva mai mare
villa – localitate mai insemnata
40
ANALISIS DEL TEXTO
una antigua pasión — o veche pasiune; de§i adjectivul antiguo ar evoca adjectivul
románesc „antic", in spaniolá intelesul implica doar ideea de „de demult".
flotar por los aires — a pluti prin aer; atunci cánd se face o referirá generala la
atmosferá se folose§te pluralul (aires) — singularul (aire) este folosit in tehnica
sau cu referire la medicina sau chimie (un sens oarecum restráns).
¡claro está! — este limpede! e ciar! Aceastá expresie e intalnitá foarte des, iar une-
orí, in conversafii mai grábite, se reduce la simplul claro = (de) sigur! fireste!
Trebuie sá notám, insá, cá forma verbalá está = este (persoana a 3-a sing.)
apanine unuia dintre verbele spaniole cel mai des folosite, si anume:
ESTAR = a fi, a sta, a se afla,
Reamintim cá am studiat in lectia anterioara un alt verb care se traducea „a fi" — SER.
lata, deci, acum un al doilea verb „a fi", care, fiind tot un verb de baza, prezin-
tá mari neregularitáti la conjugare; astfel, prezentul indicativ al acestui verb este
urmátorul:
Estoy eu sunt estamos noi suntem
Estas tu esti estais voi sunteti
Esta el/ea este estan ei/ele sunt
Cum se vede din traducerea infínitivului, verbul estar este complet diferit §i este
olosit in alte contexte decát ser. Iatá cáteva dintre utilizante si sensurile verbului
estar:
In general, estar indicá locul unde se afla o persoaná sau un lucru; poate desem-
na de asemeni asezarea, amplasarea pe o harta, situarea in spatiu etc.:
41
¿Dónde estás (tú) ahora? Unde e§ti acum?
(Yo) estoy en un globo. Sunt (má aflu) intr-un balón.
Mis padres no están en casa. Párinfii mei nu sunt acasá.
El faro está en la isla grande. Farul este pe Ínsula mare.
¿Dónde está la catedral? Unde este (se aflá) catedrala?
El teatro está en la calle Colón. Teatral este (se aflá) pe strada Columb.
Ín alte situajii, verbul estar poate aráta o condijie temporará sau o stare fizicá,
emofionalá, de atitudine sau de temperament:
¿Estáis bien todos? Sunteti bine toti?
Todos estamos bien. Toti suntem bine.
Hoy estoy triste/alegre. Azi sunt trist/vessel.
¡No está bien! Nu-I bine.
¿Estás seguro/a? Esti sigura?
El chico está callado ahora. Copilul este tacut acum.
Carlos está enfermo. Carol este bolnav.
Irina está muy nerviosa. Irina este foarte nervoasa.
Sus padres están preocupados. Parintii ei/ lui sunt ingrijorati.
Verbul estar poate intra in structuri specifice, urmat de prepozitii sau de alte verbe:
Estar por + verb = a fi pe cale sá ... a fi gata sá...
Luis está por salir. Luis este pe punctul de a pleca (iesi).
Estoy por escribir una carta. Sunt pe cale sá scriu o scrisoare.
Estar para + substantiv = a avea poftá de ..., a-i arde de ..., a fi interesat...
No estoy para bromas / chistes. Nu-mi arde de glume / bancuri / snoavé.
Tú estás aquí para tus intereses. Esti aici ín interesul táu.
Estar ín asociere cu participiul trecut al unui verb descrie rezultatul unei acti-
uni sau íntámplári:
42
La ventana está abierta.
La rueda no está rota.
La carta está escrita.
Estar de + substantiv = a fi íntr- o pozitie sau situatie specialá:
El público está de pie.
Ernesto está de vuelta.
Mi tío está de paso.
Mi hermana está de prisa.
Está de más/de sobra.
Todos estamos de acuerdo.
Mi amiga ahora está de buen (o de mal) humor.
In fine, intrá ín componenta multor locutiuni si expresii idiomatice:
/Está bien!
¡Ya está/
Mi amigo está sin dinero.
Está en la punta de la lengua.
Cáteva adjective í§i schimbá intelesul sau conotatia ín functie de verbul (estar
ori ser) cu care se asociazá:
- o insumiré permanentá, normalá ori inerentá a subiectului:
Ser
¡Tú eres aburrido! plictisitor
El hielo es frío. rece
Felipe es malo. ráu
Mi novia es lista. desteaptá
La muchacha es viva. isteatá
43
Las bananas son amarillas, galbene
La persona es muy rica. bogatá
La fruta es buena para ella, buná
-o ínsusire trecátoare, efemerá sau neimplinitá a subiectului:
Estar
¿Estás aburrido? plictisit
El café está frío. s-a rácit
Felipe está malo.se simte ráu
Mi novia está lista.gata
La muchacha está viva, in viaja
Las bananas están verdes, crude
La comida está muy rica, delicioasá
Hoy la comida está buena, gustoasá
Sá retinem cá multe verbe se formeazá dintr-un adjectiv cáruia i se adaugá un
prefix si un sufix dupá formula:
a (prefix) + adjectiv (- terminaba: e, o) + ar (sufix)
In felul acesta se obfin verbe pe care le putem traduce fará a consulta dieron are le:
corto acortar a scurta; a reduce
largo alargar a lungi; a prelungi
chico achicar a miesora
grande agrandar a mári
claro aclarar a clarifica
blando ablandar a inmuia
Prin acela§i procedeu se obtin verbe fi din substantive:
44
cabo acabar a termina
clima aclimatar a aclimatiza, a adapta
parte apartar a pune deoparte, a fndepárta, a despárfi
provecho aprovechar a profita, a beneficia
Y bueno, ¿no es así? — Ei, bine,... nu-i asa?
a bordo de — la (pe) bordul; a nu se confluida cu expresia al borde de = la marginea andar,
flotar, comprobar...— a umbla, a pluti, a dovedi. In textul din lectia aceasta vom observa
numeroase verbe la modul indicativ. Dupa teraiinatiile infinitivului (asa cum apare verbul in
dicfionar), verbele se impart in trei categorii sau conjugan, flecare avánd o vocalá tematicá in
desinenfa luí:
Conjugarea I se caracterizeazá prin vocala tematicá — a: habl-a-r, cant-a-r
Conjugarea a II-a se caracterizeazá prin vocala tematicá — e: com-e-r, ten-e-r
Conjugarea a III-a se caracterizeazá prin vocala tematicá — i: viv-i-r, i-r, ven-i-r
In acest sistem se catalogheazá tóate verbele, de exemplu:
entrar, hablar, buscar, comer, deber, leer, ser,- escribir, salir, subir,
preguntar, cantar, luchar esconder, responder, ver vivir, acudir, venir, ir
Cáteva observafii generale:
1.0 parte esenfialá a verbului (fie estar, comer ori subir) reprezintá semnifícatia de bazá a
verbului — est-, com-, sub- — si se cunoasíe súb numele de rádácina verbului;
2. Terminadle pe care le primesc verbele in timpul conjugárii se numesc desinente;
3. Trebuie sá distingem, inainte de a le conjuga, trei categorii de verbe:
— verbe regúlate = acelea care nu-si schimbá rádácina in timpul conjugárii, pástránd
desinenjele conform regulilor,
— verbe neregulate = acelea care prezintá neregularitáti in radical si in desinentá, fará a mai
vorbi de profunde alterári; a se revedea ser, tener, venir, ir — verbe extrem de importante in
conversaba zilnicá, studiate in lectiile anterioare;
45
— verbe alternante = acelea care se modificá pentru a asculta de o lege intemá a limbii, sau
isi schimbá uneori ortografía pentru a-si mentine pronuntarea de bazl
Prezentul indicativ al verbelor regúlate
Acum vom vedea cum se conjugá categoria de verbe regúlate, adicft acelea care nu-si
schimbá rádácina in timpul conjugárii. Pentru a se obfine timpul prezent se adaugá urmátoarele
desinente la rádácinile respectivelor verbe:
Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a Ill-a
-o -amos -o -emos -o -irnos
-as -áis - es -éis -es -ís
-a -an -e -en -e –en
Sá alegem acun cáte un verb din flecare conjugare pentru a exemplifica:
Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a IlI-a
Hablo hablamos como comemos vivo vivimos
Hablas hablais comes comeis vives vivis
Habla ablan come comen vive viven
Nota: Verbu) creer = a crede. Specificul acestui verb este cá rádácina lui se ter-
miná intr-o vocalá tare ere- ; in aceeasi categorie intrá si alte verbe: desear, leer etc.
subir muchos metros más - a mai urca cativa metri in plus
Adverbul más (mai) se poate traduce in mai multe feluri; iatá cáteva exemple:
Deseo escuchar más. Vreau sá ascult mai mult. /Vreau sá mai ascult.
¡No hay más! Nu este (existá) mai mult! /Nu mai este deloc!
46
Más allá (de) Mai incolo, dincolo (de) (sinonim cu allende).
tierra - pámánt; in text = uscat (tinut la Jármul márii)
sierra - ferástráu; fi prin analogie: lanf (crestat) de munp
¿no es así?— nu-i a?a?
no hay caso — nu-i chip; nu e posibil
a causa de - din cauza (cu sensul de „provocat/pricinuit de"); a nu se confunda cu
debido a - datoritá, muljumitá (de exemplu: debido a la ayuda = multumita ajutoruluí)
en todo el mundo - in toatñ lumea, pretutindeni (= por todas partes ;a nu se confunda cu en todas
partes -= oriunde
EXERCITII
Selectionati din urmátoarea listá de verbe pe acelea care formeazá logic o propozitie apoi
incercati sá le conjugati potrivit subiectului respectiv. Astfel veti construí singuri propozifii in
spaniolá pe care le veti copia in caietul de exercifii:arreglar, beber, comer, comprar, contener,
convenir, cubrir, entrar, descubrir, hablar, ir, obtener, pagar, responder, saCar, subir, tener,
venir, vender.
Subiect Verb Obiect Característica
Ahora mi amigo mucho tiempo libre
Hoy nosotros los resultados de los exámenes
La chica las flores lindas en la mesa
Los chicos fotografías en colores
La revista en un museo famoso
Luisa y Carlos un café con leche
Todos vosotros una corbata de seda
Todas vosotras una iglesia maravillosa
47
Yo unos muebles de madera fina
Mi padre y yo todos los gastos de la excursión
Tú sabrosas frutas éxoticas
Tú y tu amigo la casa de mi hermana
Ellas dinero del banco
Ellos sobre asuntos muy importantes
Sá se traducá in limba spaniolá:
1 — Sora mea este mereu bine dispusá fi-i arde de glume. 2 — Fratele meu este
la Madrid si inca (todavía) nu s-a intors. 3 — Merg la un hotel bun de pe un bulc-
vard elegant. 4 — Este scump si nu am destui bani. 5 — Pe dealuri nu vád nici locuinte,
nici copaci. 6 — In junglá sunt multe anímale §i pásári rare. 7. Pe Ínsula Broaftei
Jcstoasc este un far inalt. 8.— Insula are o formá foarte curio asá. 9 — Morile de vánt
de lángá lac sunt romantice. 10 — Pe lac se allá douá sau trei bárci cu vásle si un
velier alb. 11.— Púnetele cardinale sunt: Nord, Sud, Est fi Vcst. 12.— Adevárul este
puternic (tare) ca un stejar.
GHID DE CONVERSATIE
CULORILE
48
culoareaEngleză
română
Spaniolă
colors
culoarea
colores
grey gri gris
brown
maromarron
purple
movpurpura
red rosu roja
green
verde verde
orange
portocalie
naranja
49
yellow
galbene
amarillo
bluealbastră
azul
white
albablanco
black
neagra
negro
pink roz rosa
PARTILE CORPULUI
50
cap-cabeza
par-pelo
fata-cara
frunte-frente
ochi-ojo
urechea-oreja
nari-ventanas de la nariz
mustati-bigotes
gura-boca
buze-labios
limba-lengua
dinti-dientes
gat-cuello
umar-hombro
spate-espala
brat-brazo
cot-codo
mana-mano
palma-palma
deget-dedo
piept-pecho
coapsa-cadera
51
abdomen-abdomen
ombilic-ombligo
genunchi-rodilla
picior-pie
coloana vertebrala-columna vertebral
trahee-traque
esofag-esofago
coaste-costillas
plaman-pulmon
vezica biliara-vesicula biliar
pancreas-pancreas
inima-corazon
stomac-estomago
52