curs liturgica anul iii teologie pastorala

7/21/2019 Curs Liturgica anul III Teologie Pastorala

1/61

&rftg iou+-up6r6F-fer., al

CAPITOLUL VUrRAZNICELE tupAnArr$Tr cu DATE scurMBAroa.nn

l. Duminica Floriilor' Cel dint6i dintre.praznicele imp[rltegti cu datd schimbltoare, din cursul anului bisericesc, esteDuminica Stdlpdrilor sau a Floriilor (i1tdv Bui.rov Lop"n, Bcrtgdpoq ruprcucfi, Dominica in Palmis,Dies Palmarura, slavo-rus : Nedelia Vaii), numit6 in popor Si Floriile (de la lat. Floralia sau Florilia,s5rbltoarea florilor), cu o sdptlmdn6 inainte de Pagti (duminica ultim6 din Postul Pagtilor). Estes[rbltoarea care ne amintegte intrarea triumfal[ a Domnului in Ierusalim, inainte de Patimi (vezi Matei12, 1-10 9i Ioan 12,12-18).Primele menliuni despie aceastii s[rbdtoare de origine ierusalimiteand provin din sec. IV. Nu ogEsim intre s6rb[torile enumerateinConstituliile Apostolice (cart. V, cap. 13 gi cart. V[I, cap. 33), darpomenesc despre ea: Sf. Epifanie, c[ruia i se atribuie doui predici la aceast[ s6rb[toaret, pelerinaapusean[ Egeria (alias Si/via sau Etheria), care, in insemn[rile di de c6lStorie, descrie chipul cum ses6rb[torea aceastil duminicfl la Ierusalim, spre sfiirgitul secolului IV cdnd eaviziteazd Jara Sfiint62,preqrm gi mari predicatori din sec. al IV-lea, de la care au rlmas predici linute in cinstea acestei zile,ca: Sf. Ioan Gurlt de Aut', Sf. Ambroziea qi Sf. Chiril al Alexandrieis. In Apus, menfiuni mai tdrziideppre existenp acestei s[rb4tori se g[sesc la Sf. Isidor de Sevilla6.-in vechime, Duminica Floriilor era inceputul sdpt6mtnii numite.pe atunci a Pagtilor;de aceea estenumitii giDuminica aspiranlilor saua candidalilor la Botez (tpo'dt(6pevoq competentes), penku cI inaceast[ zi catehumenii mergeau cu tofii, cu mare solemnitate, la episcop, spre a-i cere sE fie admigi laBotez, iar acesta le d6dea s[ tnvefe Simbolul credinfei. Se mai numea Si Duminica griiierilor, pentruc[, in cinstea ei, imp6ra]ii acordau grafieri7. Dup[ un obicei sh[vechi, men]ionat chiar tn sec. IV dec6tre pelerina Egeria gi generalizat in toat[ Biserica Cregtin6, se aduc in biserici ramuri dg salcie, caresunt binecuvdntate gi implrfite credinciogilor, in amintirea ramurilor de finic gi de m[slin, cu caremu[imile au intflmpinat pe Domnul la inharea Sa triumfal[ in Ierusalim gi pe care noi le purtdm in

l. Hom. I Si 6: Infesto palmarum, P.G., t. XLIII, col. 427-438 qi 501-506.2. Peregrinatio ad loca sancta, cap. 30-3 1 (ed. H. Pdtrd, 197 t , p. 21 8 g.u.) tll.3.In Ramos Palmanlm,P.G., t. LIX, col. 703-708, $i t. LXI, col.715-720. Cp. Si Oririlia la,,Laudd, suflete al meu,pe Domnul" (Ps. 145, 2), l: ,,CIci nu dinfr-o singurd cetate iegim cei ce int6mpintrm astdzi pe Hristos qi nu numai dinI6rusalim, ci din tbattr lumed cea prea plin[ de popor a Bisericii ies din toate p5(ile cei ce intAmpintr pe Hristos, purtind

qi cl[tin6nd nu ramuri de frunze, ci aducind ca dar lui Hristos mild, omenie, virtrte, postire, lacrimi, rugdciuni, privegheri9i tot felul de cinstire" (P.G., t.'LV, col. 520)., 4. Sermb W,l (P.L., t. XVII, col. 689 C): ,,Hinc descendit consuetudo hodiernae festivitatis,'ut psallentes, ramospalmarum sive olivarurir portemus in manibus, et eamdem festivatem Palmarum sive Olivarum vocitemus". Cp gi Sermoxwl, P.L., t. ){Vfi;6gt-692.5. Omitiite la Duminica Srdlpdrilor,P.G., t. LXXVII, col. 1050-1072.

6. De ecclesiasticis officiis,I, 28, P.L., t. LXXXIII, col.763;,,Dies Palmarum ideo celebratur, quia in eo Dominus etSalvator noster, sicut propheta cecinit, Jerusaiem tendens, asellum se disse perhibetur. Ttinc gradiens, cum ramis palmarummultitudo prebium obviam ei clamabat Osanna, benedictus qui venit in nomine Domini, Rex Israel...".7.Yezi Sf. Ioan Gur[ de Aw, Omilia la Ps. 145,1 (P.G., t. LV col. 520). Vezi troparul slrbetorii, in Triod: ,,inviereacea de obgte mai inainte de Patima Ta incredinlfind-o, pe Lazlr din mo4i l:ai inviat, Hristoase Dumnezeule. Penkuaceasta gi noi,'ca pruncii, semnele biruinlei purt6nd, fie, Biruitorului morfii, shigtrm: Osana, Celui din in[lfime Bine egticuvfrntat, Cel ce vii intru numele Domnului ".

5,D


2/61

m6ini ca Semn al biruinfei asupra mor{ii, cdgtigatd de Domnuiprin inviere aluiLazdr,s6vdrqitd cu o zimai inainte (SAmb[ta Floriilor sau a lui Lazdr) gi apoi prin invierea Sa insugis.in vechime, atdtlaBizanf, cdt gi la cu4iie-domnegti din fdrile Romdne Floriile se prdznuiau cumult[ solemnitate. Luau parte impira]ii (domnii) cu demnitarii 1or, c[rora li se imp[r{eau f[clii,aprinse,llli la Pagtie. tn seara acestei duminici, incep in biserici frurnoasele slujbe ale deniilor din saptEmanaSfintelor Patimi.

2. Sfintele PagtiAl doilea praznic implr6tesc cu datl schimbdtoare este Pastile sat sdrbdtoarea anuald a invieriiDomnului, cea mai de seamd dintre toate s[rb6torile domnegti. indeosebi, in cregtindtatea ortodoxf,,Pagtile este cea mai mare sf,rbdtoare, ,,a S6mbetelor imp[r[teasd gi doamn[, al praznicelor praznic gis6rb6toare a slrb[torilor" (Penticostar, Canonul Pagtilor). Precum am mai spus (in urm6, La cap. Anulbisericesc), din punct de vedere calendaristic, slrb[toarea Pagtilor guverneazd. intocmirea intreguluiciclu mobil de sdrb[tori al anului bisericesc (liturgic). De ldata ei e legat6 ordinea (succesiunea) gidenumirqa duminicilor qi a sdpt[mdnilor de peste an, cu egangfueliile qi apostolele care se citesc laLiturghie in tot cursul anului, ordinea celor l1 pericope evanghelice care se citesc la uheniile duminicilor,cu lumindndele gi stihirile evanghelice respective, precum gi ordinea celor opt glasuri ale cdnt[rilorOctoihului. Importanfa sdrbltorii este subliniatd qi de durata ei, mai lung[ decdt a altor praznice; ea finetrei zile.a) Cuv6ntul Pagti (de obicei, sub form[ plural6) e de origine evreiascd (de la cuvAntul Pesalt =ftecere, mogtenit de ewei de la egipteni, dar provenit in limba romind prin forma bizantino-latind

Paschab)t0. Evreii numeauPagli (Pascha) sau SdrbitoareaAzimelor slrbitoarea lor anuald in amintireatrecerii pgrn Marea Rogie gi a eliber[rii lor din robia Egiphrlui (Ieqire 12, 27), care se priznuia la 14Nisan gi C;oincidea cu prima Lund Plin6 de dupl echinocfiul de primivar[rr. Termenul ebraic de Pagti atrecut deci in vocabularul creptin, pentn: c[ evenimentele istorice care sunt comemorate in sdrb[toareanoastr[, adic[ Patimile, moartea pi invierea Domnului, au coincis cu Pagtile evreilor din anul33; ins6,este de la sine infeles cd obiectul sau motivul PaEtilor cregtine este cu totul altul decit al Pagtiloreweilor, lntre vechea sdrb6toare iudaic6 gi cea creqtind nefiind alt6 legltur[ decdt una de nume gi de

. coincidentE cronologiclPagtile este, astfel gi cea mai veche s[rbitoare creqtind. impreund cu duminica, sdrbdioareasdptlmdnali a meptinilor, Pagtile a fost slrbdtoritincl din epoca apostolicd. Fiind legat, prin data lui, dePagtile er6eiesc, inke Pagtile evreiesc Ai cel creqtin s-a fEcut q$or o apropiere la primii cregtini recrutalidinte ev{"ei. in chip firesc, respectul qi pietatea acestora fafia de.vechea sfubatoare strimogeasc6 aufrecut, pe nesimfite, asupra slrbdtorii celei noi, creqtine, care amintea de Patimile, de moartea gi deInvierea Domnului pentru m0ntuirea noash6. De aceea, Sf. Apostol Pavel raporteazdPagtile evreiesc la .Hristos gi indeamn[ pe creqtini la sirbltorirea lui intr-un nou spirit: ,,Iat6, Hristos, Pastile nostru, S-a

8. Cp. gi Sf. Isidor de Sevilla, op. cit., P.L., t. LXXXIII, col.763 ,,In ramis gnim palmarum significabatur victoria,qua erat Dominus mortem moriendo superatutus et trophaeo crucis de diablo mortis principe tr-iumphaturus" (CIci prinramuri se insemna biruin{a prin care Domnul, murind, avea sI inving[ moartea gi s[ biruiasctr prin trofeul Crucii asupradiavolului, stip6nul mor[ii).9. Vezi Const. Porfirogenetul,De cerimoniis,l,3l q.u. (ed. cit., p. 153-164);(Pseudo) Codinus Curopalata, DeoJiciis, cap. 10 (ed. cit., p.67-69); Condica lui Gheorgaki, ed. cit., p. ll8-l}g.10. O. Densusianu,.Is/oria limbii romdner l, 1961, p. 173 gi Dicl, limbii romdne moderne, ed. de Acad.,R.P.R, 1958,p. 589.ll' Dup[ unii, atiit lelmenul de PaSri,cdt gi s[rbitoarea iudaicd respectivE ar fi de origine egiptean[; in limba

egipte an[4as eh: tecere.in epoca robiei egiptene a eweilor, se slrbltore a,in Valea Nilului ziua echinocliului de primlvard,adictr a treryrii Soarelui din emisfera australE in cea boreald, ca zi a biruinlei luminii asupra intunericului. Evreii aupdstrat-o, df;ndu-i ins[ un sens na]ional gi religios (vezi G. Avranitakis, in Enc. gr, t. XII, p.273).


3/61

TIMPURILE LITURGICEjertfit pentru noi; s[ pr[znuim deci, nu cu aluatul cel veohi, nici cu aluatul r[utn]ii gi al viclegugului, cicu azimele cur6;iei qi ale adevErului" (I Cor. 5, 7-8). Despre serbarea Pagtilor la primii "r"siini *aig6simmdrhriiin: ConstituliileApostolice(cart.Y cap. 17-19 gicart. VIIL cap. 33), Canoanele apostotice(can. 7), can. I al Sinodului din Antiohia g.a.

Se pare ctr nurnirea de PaSti a fost aplicatl de primii cregtini la tnceput comemorlrii anuale a CineiCelei de Tain6, care avealoc in seara zilei de 13 Nisan sau in Joia dinaintea Duminicii invierii gi constadlnfr-o mas[ iitual6, care imita Cina gi era insofit[ de serviciul Sfintei Euharistii. La primii cregtinirecruta{i dintre ewei, aceast6 celebrare a Cinei se substituia vechii mese pascale eweiegtiai, r"u.u rit"ide 14 Nisan, mas[ care, la inceput, purta ea singur[ denumirea de ,,Pagti" in sensul propriu al cuv6nfului.$i precum la evrei aceasti numire s-a aplicat mai tdrziu la inheaga S[rb[toare a Azimelor, care {ineaqapte zile (14 Nisan seara - 21 Nisan seara), tot aga la cregtini, ea a kecut de la comemorarea SfinteiCine la aceea a morfii gi a invierii Domnului.Numirea evreiasc6 (egiptean6) de Pagti a fost dat[ de cregtini comemordrii anuale a celor heievenimente deosebite din viafa Mdntuitorului (Cina, Patimile, invierea), pentru urm[toarele motive:1) Ele toate au avut loc in preajma vechiului Paqti evreiesc.2) Cina a tinut oarecum locul mesei pascale qi celebrarea ei inlocuia la creqtini pe aceea a meseipascale, ea devenind pentru ei un nou,,Pagti".3) Mielul, care erajertfit gi mdncat la masa pascal[ 'a evreilor, era considerat imaginea.saupreinchipuirea Mdntuitorului, Care S-a jertfit ca un miel pentru r[scumplrarea pbcatelor noashe (Is.53, 7; Ioan 7,29;lPeku 1, 19 p.a). in sensul acesta din urmi e inhebuinfat, de ex., cuvdntul Papti h bf.Apostol Pavel: ,,CEci, iat6, llristos, Pastile nostn) (td n&o1o ip6v) S-a jertfit..." (I Cor. 5, 7).Comemorarea anual[ a Cinei st[ astfel la originea slrbetorii cregtine a Pagtilor. in primele trei-patruveacuri, ea preceda ceea ce in literatura teologicd de mai tflrziu se va numi ,,Pagtile Crucii" (adic[comemorarea Patimilor) pi ,,Pagtile invieriit' (comemorarea invierii). in acest sens gdsim, de ex.,intebuin{at cuvdntul Pagli intr-o ,,Epistol[ a Apostolilor" apocrifl, scris[ in Asia Mic[ pe la mijlocuisec. II'2. De asemenea, intr-una din omiliile saler3, scriitorul sinan Afraafes, din prima jum[tate asec6lului ry descriind s[rbdtoarea Pagtilor din timpul sdu, nu face nici o men]iune despre comemorareainvierii Domnului: Din descrierea lui reiese c[ momentul de clpetenie al sirb[torii erl,,Cina pascala aNoului Testamenf', adic[ celebrarea Sfintei Cine, cu care incepea sdrb[toarea cregtini, a$a precums[ibdtoarea evreiasc[ a Pagtilor incepea cu masa pascal6. Ceva rnai mult, vorbind despre noaptea incare a avut loc Sfhnta Cin[, el o numegte,,noaptea pascali".Comemorarea Cinei prin mesele rituale din seara zilei de 13 Nisan a inceput s[ dispard o dat6 cuagapele creqtine, prin reglementarea duratei Postului Pagtilor. Ea.a supraviefuit totugi multe vreme,prin unele pa4i. Astfel, in a doua jumltate a secolului IV canonul 50 al Sinodului din Laodiceea ointerzice in Asia Mic[, pentru c[ intrerupea Postul Pagtilor. Dimpohiv[, in Bisericile latine din Africa

de Nord, canonul 29 al Sinodului al Treilea din Cartagina, linut 1a3971398(in colecfiil e de azi- canonul41 Cartagina), o aprob[, ca o excefgie de la ajunare, tocmai pentru c[ in acea zi se sivdrqea ,,Cin4Domnuluiq"a. Despre acelagi obicei pomenegte gi Fericitul Augustinrs. in Bisericile din Egipt, prin sec.V, comemorarea Cinei se amina in seara Sdmbetei Piresimilor, probabil, pentru a nu inherupe ajunareadin zilele Pdresimilor" precum ne informeaz[ istoricii Socrater6 gi SozomenrT. Chiar pe la sfdrgitul'sec.12. La C. Schniidt, Gesprdche Jesu mit seinen Jilngern nach der Auferstehung. Ein Katholisch-apostolisciesSendschreiben des 2 Jahrhunderls nach einem Koptischen Papyrus - Texte und (Jntersuchungen, Band, 43, 1919,p. 52-57.13. Omitia XII, Despre PaSti, la G. Bert, Aphraat, des persischen Weisen Homilien. Texte und lJntersuchungen,Band III,.1888, p. 179, 183, 191, 194.14. C.B.O., U, l, l97 [2].11. Epist. LIY (alias CXVUI), ad lonuarium 5 9.u. (P.L., t. XXXIil, col. 202-203).16.Ist. Dii., Y 2l qiZZ,trad. rom. de Iosif Gheorghian, Bucuregti, 1899, p. 267,271.17. Ist. bis., VII, 19, trad. rom. de acelagi, Bucuregti, 1897, p.299.

143

Ir

irt

i1.-/i

i

t-b

)r.t


4/61

r44 LITURGICA GENERALA, VIJ, Pdrinfii Sinodului Trulan (692) sunt nevoili sd revini (in canonul 29) asupra dispozi]iei din cax6nplT:lIoTt.?l Sinodului din Cprtagina g sE interzic6 int-reruperea ajpnarii piin mesele rituale ain seaiaJgil fati$r [sqrt. . ,.Aqadar, primii cregtini inlelegeau piin Pastinu numai Sdrbdtoarea invierii, ci gi pe acee4 a Cinei qla Pqtimilor Domn-ului, iar urleori numai pe cea din urmdre. De aceea, s[ptdmina pe-care ,roi o nurrg{i,bzi ,,S[ptdmdna Patimilor" Se numea la ei ,,Sdptimflna Paqtilor'( sau ,,Zilple Pag{ilor"2o. Cu timpul ins5.infelesul cuvdntului Paqti ,s-a restrdns numai la s[rbltoarea inyierii, aga cum intelegern azi. **' ,b) Dacn Paqtile a fost prdznuit incd de la inceput in toata lumea creqtin[, aulxistat in Biserica'veche mari diferenle regionale in ceea ce privegte da@ gi modul sdrbdtorii.Astfel, cregtinii ain pa.tif eSiriei gi ale Asiei Mici, intemeindu-se pe o tradifie mogteniti - dupd ei - de la Sfin{ii Apostoli foun rlFilip, aveau iq vedere ziua anuald sau lunard gi serba,u int6i moartea Domnului (PagtilaCrucii), la l4Nisan, apoi invierea (Pagtile invierii) la 16 Nisan, indiferent de ziua slpt[mdnala in care ar i, cantaceste dale. Partizanii acestei practici iudaizante se numeau q uartodecimani (tLooo.;peg KCr,l 6ercatttor);fiindci serbau Paqtile la 14 Nisan, adicd o datl cu iudeii. Ei socoteau ziua morfii Domnului rrr.u ri deinhistare, ci cazide m6ntuire, deci de bucurie; de aceea, in ziua de 14 Nisan, la ceasul al noudlea (orele3 p.m.), ctnd Domnul $i-a dat duhul pe cruce, ei terminau ajunarea gi ftceau agapegi cine. Alli iudaizantimai moderafi (de prin p[rfile Antiohiei) serbau Pagtile duminica, dar legau atdt de mult data Pagteluic:eptin de a celui ipdaic, inc6t aveau grij[ ca acea duminic[ sE cadd totdeauna inl[untrul Slptlm6nii,Azimelor iudaice,. chiar pflnd aceasta - datoritd calendarului eronat al evreilor - c6dea inainte doechiqocfiul de primdvard. De aceea, ei erau ntxni[iprotopashiSi (npcotonaoiuo;t), adic[ cei ce serbauPagtile mai inainte de data reglementard.

Dar cei pai mllfi creptini qi anume cei din pA4ile Apusului, din Egipt, Grecia gi Palestina, luau canorm[ ziua sdpt[mdnald, slrb[torind Pagtile in aceegi zi din sdptiimfln[ in care a murit gi a invi4tDomnul. Ei s[rb[toreau adic6 moartea Domnului totdeauna in vinerea cea mai apropi4tf, de 14 Nisan,numind-o Pastile Crucii (flciolct otuupc6otpov), iar invierea in duminica urmdtoare, care cadeatotdeauna dup[ 14 Nisan sau dupd prima Lun[ Plin[ care urma echinoc]iului de prim6var6, duminicl"pe caro o uumeau Pastile invierii (Iltiola &vcrotdotpov). Acegtia priveau Paqtile Crucii pa zi detristefe li i-l slrbltorgau cu post gi intristare, prelungi4d postul (ajunarea) p6nd in ziua invierii, candficeau agape gi cine, a$a sulrr proced[m qi noi astdzi, Ei invocau in sprijrqul pr4clicii lor pe Sflnlii

Erau gi cregtini (prin Gallia) care serbau Pagtile la dati frx6: 25 marlie sau chiar 27 martie?zAceste diferqate cu privire la data serb[rii Pagtilor au dat naqtere la serioase disculii gi confroverseint:re partizanii diferitelor practioi, discu{ii care era-u sd meargf, uneori pin[ la adevdrate schisme saurupturiintre unele Biserici, mai ales in cursul sepolului II23. :O uniformizare a datei serb4rii Paqtilor a incercat si iutroduql in toat[ lur-nea oreqtind Sinodul IEcume4ic (Nioeea, 325), din iniliativa implratului Constantin cel Mare. P[rinfii acestui sinod au adoptatpentru aceasta practica pea mai generald, bazatd pe calculgl dat'ei Paqtilor obi$quit la Alexandria(computul pascal alexa.4drin), care $e reducea la urmdtoarele nqr-me; s , .i. .

. .18. ,,.,. U:mind predania Apostolilor gi Pdrinfilor, hotdrim cdnir se cuvine a dezlega (ajunarga) nici in Jtria sdptimdniiultime din Patruzecime $i astfel a necinsti toatd Patruzecimea" (C.B.O .,1,2, p. 392) 131.19. Vezi, de eiemplu, Sf. Ioan Gurd de A,ar, Cuu I la Rusalii:,,Care este pricina sdrbdtorii Paptilor? ,A,tunci vestimmoarteaDomnului.AcestlucruinseamndPagtile..."(nad.rom.depr.D.Fecioru,dinvol, cit.,p.247).Cp.giSf:Ambrozie,Epist. )ffill.13: ,,... tridulm illum sacrum... intra quod et passus est et quievit et resurrexit'; [4].20,Yezj Co4s. . Apost,, y l3 bi l8 (trad, tem. cit., p.lZ9,1,37).21. Aceast4 din urm[ practic[ e recomahdatl de Constiluliite Apostolice (cart. Y, cup. iZ.i9;, inde p comb[tuJ6practica iudaizantd (vezi trad. rom. cit., p. 136-137). Cp. gi Eusebit, Viala lui Constantir, I1l, S 15;.22. T.lvl. Popgscu, Problema stabitizdrii datei PaStilor, i4 Ortodoxia , 1964, nr, 3, p. 430.23.$eferin;elaEusebiu, Ist.bis.,V23 li24.Comp. giSozomen, Ist.bis.,l, 169iVII, 18gi19(-trad.rom.cit.,p.295-29$; Socrate Scolasticul, Ist. bii.,Y,22 (trad. rom. {e Iosif Gheorghian,p.267-271).


5/61

145

I

I

TIMPURILE LITURGIC-Ea) in "eea ce privegte ziua s[pt[mdnald, Paqtile se va serba totdeauna duminica.b).Aceasti duminici va fi cea imediat urmitoare Lunii Pline de dup[ echinocliul de prirn6vard(pentru cE aqa calculau gi iudeii data.Pagtelui lor, de care era legat[ data Paptelui cregtin, Vezi Iegire 12,27 giLev.23,5-8). ':c) Cind 14 Nisan (sau prima Lun[ Plin[ de dup[ echinoc]iul de prim[var[) cade duminica, Pagtileva fi serbat in duminica urmfltoare, penku a nu se serba o dat[ cu Pagtile iudeilor,.dar niei inaintea

acestuia2a.Sinodul de la Niceea amai stabilit cd data Paptilor din fiecare an va fi calculatd din vreme de c[trePatriarhia din Alexandria (unde qtiinla astronomiei era in floare), iar aceasta o va comunica la timp gi

celorlalte Biserici cregtine.Data Pagtilor creqtine depinde deci de dou[ fenomene naturale (astronomice), dintre care unulcu datd fix6, legat de miqcarea aparent6 a Soarelui pe bolta cereascd (echinocfiul de primivar[,pare cade totdeauna la 21 martie), iar altul cu dat[ schimb6to'are, legatde Migcarea de Rota{ie 4Lunii in 1'urul P6m8ntului (Luna Plind de dupd echinocgiul de primdvard, numit6 qi Lund Pl.ind

pascald). Aceasta din urmi face ca data Paqtilor'sE varieze in fiecare:an, c[ci Luna Plind pascahapare p.e cer in unii ani mai aproape de echinocliu, in alfii, mai departe de el. Astfel, cdnd I-uriaPIinE coincide cu echinocliul (21 martie) gi e o zi de s6mbdt6, Paqtile poate fi serbat chiar a douazi, duminicd,22 tnartie; aceasta e data cea mai timpurie a Pagtilor. Ddcd ins[ Luna Plinl a avut locchiar inainte de echinoc[iu (20 martie), atunci ea nu e pas.cal[, ci trebuie s6 aqteptSm pe cea dedup6 echinocfiu, care va apdrea abia peste 29 de zile, adicd la 19 aprilie qi, dac6.aceasta cadeintr-o luni, Paqtile nu poate fi serbat decfrt in duminica urm[toare, adicd la 25 aprilie; aceasta e.data cea mai tdrzie a Paqtiior., pata Pagtilor poate varia deci (poate urca sau cobori) ?ntr-un interval de 35 de zile, intrp 22 martiegi 25 aprilie. Pentru aceasta s-au alcltuit,rtnc6 din sec. lII, diferitepas calii, adicdtabele cu data Pagtilor.pe mai mul{i,ani. Toate erau insfl mai mult sau mai pu]in imperfecte, din pricina echinoc{iului de

r,primdvdr[ care nu era fixat pretutindeni la aceeagi datd qi din'pricina imperfec]iunilor fatale legate decalculul astronomic al vechiului Calendar iulian, care a fost folosit in Apus pdn[ la 1582, iar la noi inar6, pin[ 1a,1924. De aceea, nici dupi Sinodul de la Niceea n-au incetat deosebirile"tnke diferiteleregiuni ale lumii cregtine, in ceea ce privegte data serbirii Paqtilor. Din nefericire, nici pdnd ast[zi nuexistE uniforrritate in aceastd privinfd intre Apusul pi R[s6ritul creqtin, diu pricinI c6 uu toati otestin[tatease servegte de acelagi calendar (vezi in urm[ la cap. despre,calendar). Astfel, in Apus, Pa$tile se serbpaz[inte'Z2 martie.gi 25.aprilie ale stilului nou, adic[ in conformitate cu Calendarul gregorian, introdus inApusincep6nddin 1582. : .:i ,r. ',i ' r .,, r , ,'. Cregtinltatea ortodox[ s-a imperfit, "d.in arn,i- l924,in dou[, in ceea ce privegte,'data sirbdtoririiPagtilor: BiSericile rdmase la calendarul neindreptat art esntinuat s[ serbeze Paqtile duptr pascalia vsche,gregit2i, a Calendarului iulian, pe c6nd Bisericile care au adoptat calend,arul indreptat (stilul uou) auserbetorit cdfiva ani (inte 1924=.t927)Pagtilb pe stilulnou(in general, la aceleagi date cu.apuseaii). CasE se inllnue ins6 dezacordul acesta sup[r[tor dinhe diferitele Biserici ortodoxe gi pentru a se stabiliuniformitate tn. toatil Ortodoxia, cel pufin in ceea ce privegte data celei mai noari sdrbAtori cregtiue,Bisericile ortodoxe catre au adoptat calendarul indreptat au stabilit (din 1927 inainte), prin colsg,nsgeneral, ca Pagtile sE fie serbat in toatE creqtin[tatea ortodoxi dupi pascalia stilului vechi, adic6 o datlcu tsisericile r&nase ta calendanrl ueindreptat. A.ceasti hot6rdre a fost interit['qi de,ConsfE.tuirea

Dar, degi s6rbdtorim toli ortodocgii in aceeagi duminic[, ea e numerotatE diferit in cele doud calendare.inhebuintate azi in cregtin[Iatea ortq{ox6, dinp.ngipe celol i3 zile.cucare calendarul Retndr-eptat erdmas tn urm[ fap de cel indreptat. Dac[, de exemplu, Paqtile cadela.22 martie pe stil,vechi, acea,Vi

i

24.Comp. can.7 apostolic (C,B.O.,I, I, p. 12l) [6].


6/61

LITURGICA GENERALAcorespunde in calendarul indreptat cu 4 aprilie (22 martie + 13), dup[ cum 25 aprilie pe stil vechioorespunde cu 8 mai pe stil nou (25 aprilie + l3). De aceea in actuala situatie; Bisericile ortodoxe careau adoptat reforma calendaristicd din 1924 (intre care qi cea rom6nd) serbeazd, de fapt, paqtile intre 4aprilie (data cea mai timpurie) qi 8 mai (data cea mai tdrzie a Pagtilor). Aqa se face c6,,uneori, incalendarul romAnesc, data Pagtilor depbpegte termenul maxim Ia ca.re se poate sui Pagtile dup[ calculultradilional alexandrin (25 aprilie); de exemplu, in anii 1945 gi 1956, noi am serbat pagtile la 6 mai, iarin 1983, la 8 mai (stil nou), o dat[ cu Bisericile ortodoxe r[mase la calendarul vechi, dup6 care, inaeeleagi zile, erau 23 gi, respectiv,25 aprilie, stil vechi.Tot de aici provine gi marea diferenfi, din t'nii ani, lnke data Pagtelui ortodox gi a celui catolic.Aga, de ex.; tn anii 1945 pi 1956, la ortodocgi, Pagtile s-a serbat la 6 mai (23.aprilie stil vechi), iar lacatolici la 1 aprilie stil nou, adicl cu cinci s[ptdmdni mai tnainte2s;De aceea se fac acum propuneri, pe scar[ ecumenicd, pentru stabilizarea datei Paqtilor, adiclpentru o restrdngere'a intervalului ei de variafie; de la 35 de zile la numai gripte zile. Plecdndu.sede la faptul ci duminica in care a avut loc invierea Domnului (16 Nisan anul 33) a corespuns cu 9aprilie din calendarul cregtin, se propune ca Sf. Pagti s[ se serbeze totdeauna in duminica cea maiapropiat[ de 9 aprilie (ea ar varia in cadrul intervalului de o sdpt[mdn[, dintre 9 qi l5 aprilie)?6.Aceast6 propunere a fost insf, respinsi la Conferinfa Generald Ortodoxf, de la Chambd iy 1977,unde reprezentanlii tuturor Bisericilor ortodoxe au cdzut principial de acord ca s[ se introducapeste tot calendarul indrept at, iar Pagtile s[ se serbeze intre 22 martie gi 25 aprilie, stil nou, cor-form normelor consfinlite la Sinodul I Ecumenicd) in ceea ce privegte modul sdrbdtoririi, Paqtile, ca cea mai mare sf,rbltoare cregtinS., era pr[znuitca o zi de bucurie: bucuria pentru invierea Domnului, mareki eveniment din istoria m6ntuirii noashe,care std la temelia credinlei gi a Bisericii Cregtine (comp. I Cor. 15, 14). Noaptea invierii era petrecut6lu biserici, in priveghere gi rug[ciune, in cursul ei avea loc Botezul catehumenilor, iar momentulIn-vierii era intdmpinat cu c6ntiri de bucurie, cu sdvdrgirea Sfintei Jertf,e27 qi cu lumini multe, semn albucuriei gi al luminlrii duhovnicegti; indeosebi, neofilii. adic6 cregtinii care primiset[ Botezul chiar innoaptea aceea - iqi puneau acum haine albe qi purtau tn mdini fEclii luminoase, ca unii care s-au lngropatcu Hristos, dar au gi inviat impreun6 cu El. incepdnd de la imp[ratul Constantin cel Mare inainte, seluminau nu numai bisericile irt care se flcea slujba invierii, ci gi casele creqtinilor gi oragele, cu frcliiirialte gi coloane de cear6 sau torfe aprinse, inc0t noaptea invierii era mai lumirru._as6 ca zi.ua, Cregtinii sosalutau de aici inainte, pdni la indl{are, cu adresarea: Hristos a tnviat ,la care se rdspunde : Adivdrat atnviat in ziua invierii, tofi se imbrdfiqau cu s[rutarea fr[feasc6, cerdndu-gi iertare ,roii d" la allii inainte- de imp[rtEqire (aga cum fac b6trdnii la noi, mai ales la far[).' ' In unele biserici erau reprimili acum solernn, intre cei crediirgioqi; p,enitenfii, al c5ror ternipn depocdinfd expira din joia precedent[. imp6rafii slobozeau pe prizonieri, st[pdnii dddeau libcrtate sclavilorgi se f[ceau, in general, fapte de milostenie pi de mlrinimie. : , .: , .ln biserici se aduceau bucate: pfline dulce (pasc[); brinz6, cdrnuri, tn speeial de miel (reminiscenledin mielul pascal al eweilor) gi mai ales ou[ roiii, u c6ror intrebuin{are in Biseric[ este de origine inclnesigurd (culoarea roqie amintegte, probabil,'sdngele Domnului). Toate acestea erau binecuvdntate giiinpdrfite apoi sdracilor sau intre cregtini, aqa cum se face in unele bisgrici pdnd, azi(amiutiri din vechilp

Serbarea Pagtilor se prelungea o's6pt6mdn6 intreag[, s6v0rgindu.se in fiecare zi Sfdnta L,iturghie,la care credinciogii se impirtl$eau cu Sfhntul Trup qi S6nge. in,tot acest timp, neofifii purtau haina alb['lS le-zipr. prof. EnE Branigte, De ce atdt de mare intbrval de rimp'itre'Pastile catblicilo'r f i cel al oriodoclsiton inanul 1975?, in G.8., 1975,3-4,290-29'4.26.Yezi T.M. Popescu, op. $i rev. cit., p.430-432.27. Vezi, de exemplu, Consr. Apost, V, tg (trad. rom. cit., p. 138-139).

146


7/61

.

if --r

i

t,

primit[ la Botez. Era interzisi totodatd participarea creptinilor la spectacolele, joourile gi peh'ecerilep[gdnegti28, iar unii dintre Sfinfii Plrinfi opresc chiar lucrul in tot curqul Slptlm0nii Luminate?e. Deacum pdnd la Rusalii, erau interzise metaniile (ingenuncherile) in biserici gi ajun[rile3a.

in cregtin[tatea ortodox[ s-a plstrat pdnd azi importan]a teologicl a misterului pascal din vecheaBiseric6 C:egtin[. invierea Domnului a fost qi r[m6ne inima spiritualitalii qi pietafii ortodoxo; S6rbltoareaPagtilor constihrie misterul central qi dominant al cultului ortodox, care igi arunc[ razele peste intregulan liturgic qi cult ortodox. ,,in peqtera din Betleerq cerul a dat plm6ntului'pe Dumnezeti ca Om; inpegtera din gradina lui Iosif din Ierusalim; unde Domn-ul a fost inmormtntat, p6mdntul L-a restituitcerului ca Om-Dumnezeu, cu trup incoruptibil qi spirituaf'3r. Nagterea cu trup li invierea ca Dumnezeqa lui Hristos.M6ntuitoful sunt cei doi poli ai kenozei pi ai dragostei divinb fafd de iioi, i'# s[rbitorilerespective sunt m[rturia qi comemorarea pelpehrd zi acestora in culttil ortodot' 'i' ' ': e) Cu o deosebitl soiemnitate se sfltbatorea,,de asernenea, in vechimo"iniundtdlirea Prcizniculuipagtitor (Mediante Die Festo,mijlocul celor 50 de zile), adic[ ziua a 25.a dup[ Pagti - mietcurea dinsaptamana a IV-a dup6 paqti, despre a cdrei serbare avem dovezi in Rdsdrit, cel pulin diir secblul Ve.

IIItI?,tfi,i

IIIL-

'

\-:

28.Velican.66Titan(C.8,O.,I,2,p'441)[71. tr I ' 'i i': ; 'ir'""' ":':1 :'Zg.yezide exemplu, cin. 42 al Sfdniului Nichfor Mdrturisitorul (C.B'o., 11,2,p.242) l8l..30.VeziTertulian,Decoronamiliris,l,P.L,,.t..il,col,99...r".r ,, 1--.. 'r .,:^;i.1.,li. prof. A. panotis (Atena), in rev. ,,iro actiorie Catolica Romanai'(Roma); an _XlV, nr. .l,S?,(fii 196-9),.p' 4:32. Despre ob.iceiurile, uedinlelo.$i riturile Ropularq,din_jryt 9,e${ot.P-t{iti.t l?jbl?li:,"f iilEl:luNiculip-Voronc?,op.cit.,p.t389.u.;Sim.Fl,M1nan, op.cit,,vol,lIL,t,J. ,tiC._nqq,9oljigiD.Mihalache,op.:it',p. Sl j.u.; Sim. Himea, Datiniie ti,obiceittrile.niaqtryfle.lasif-0111_t1 r.J/ilor, Foc93r1i, 1931" , :- ,'' 33.Cart. V cap.20 gi cart' VIII, pap,3i (trad' rQln-r P: 139 9i 257)',. : - ,,.', i .r' .- , ,.r,-' '34. Idem. O, ,otternnitot, p,usoi,oiil.O., XXV; iq,o"b; ,,D.upd falii, rlgi,i"ria;ri Cigc.izpcimea. in fnte ianlAmaniQomplete..., iar a oincizecea zi puie peqgtea pe ziq,a cu to.tul sdrbdlpreavd a,fndtlfyii lui Hr'istos (4gve6proq npfpstoixproto$dvol,riVeog) i , ;' : '.r 'rr,i, 'r '1'

35. Cart. VIII, cap. 33 (p.G., t. I, col. l136). Cp. S,'salaville, Teooaparooti,Arcens,ibn etPentec^te au IV-esidcle,E.O., an. Xxxi (1929), nr. 155, p.257-264. ir r: ' 'i I: 'ii1.Vezl Cuv. la initlarea Domnului,invol..,Cuvdntdri la praznicb tmpdrdteSti, had.'de'pr. D. Feoiortr:, p' 225 I'u'(comp.totaici$i Cuv.IliasfinteteRusalii,p,26g). I itr '{

iz. p.c., t. xxvIII, col. 109l-1100. i '; r'i : ' i'..J : : i.

,r*'


8/61

148 LTTURGICA GENERALApreznuit6 la Cincizecime, adic[ in aceeagi zi cu PogorArea Sfdntului Duh3,e. Spre sfdrgitul sepoluluiIV sau inceputul secolului V, s[rbdtoarea indlfdrii s-a despdrlit de cea a Pogorarii dfdntului Duh,cici pe vremoa Fericitului Augustin (t 430), serbarea ei in ziua a 40-a dupd Paqti era generalizatdp,este tot in lumea creqtinS, alEturi de s[rb[toarear invierii gi cea a Pogordrii SfAntului Duh, fiindtotodat[ considerati de origine apostolic[1'. in sec. VI, Sf, Roman Melodul compune,Condacul giIcosul serbEtoiii, iar imnografii din secolele urm[toare (Sf. Ioan Damaschinll gi Sf. Iosif Imnogtaful)oompun canoanele din slujba indlflrii. 'O deosebit[ solemqitato a cdpdta aceast[ sirbdtoare; mai ales de cdnd Sf]nta implrateasl Elena,mama impdratului Constantin cel Mare, a ridicat pe lr4untele Eleonului sau aI Mflslinilor (de undeM6ntuitorul S-a in[[at, a cer) o vestit4 bisericd (Eleona), tn care inalprea se prlznuia cu mare fastlncepEnd de la miezul nopfii, indeosebi prin mulliryea luminilor apripse; azi, bisgrica ein ruin[, dar inziua inellerii se ad,und inc6 acolo o mullimo de cregtini, iar clerul {iferitelor eonfesiuuj s6vdrgegte

inunelepar[i,inaceeagizi,,cre9tiniisesalut[cuformula,,HristosS.ain6l[af.:,,Slujba zilei se caractenzeazd pnn aceea cd are leglturd gi cu invierea, qi cu Pogorirea SfdntuluiDph. Astfel, dup[ Evanghelia de la Uhenie se cdnld lrviereq 71i Hyistos vdzdnd..., iar catavasiile suntirmoasele canonllui d9 la Pogoldrea Sfhntului puh, deoarepg s[rb[toarpa indt[drii nu qre catqvssii

4. Rlrsaliiieai'LtncuectmilDuminicq Cincizecimii"(',H flevurootil npepo, Dominica bettecos,te$, Piatidestiatnilq) sau aPogordrii Sfdnlului Du&, nuqri-t6ihpoporgiDzminitca maie, estes[rb[toareaan-rral6'aPogordrii SfEntului

39. Peregrinalio ad Loca Sancta, cap..42 (ed. cit., p.246): Pogordrea SIEntuiui Duh era piAznuitd in cursul dimine[ii,la 6iserica Mar$i'on gi pd Sion, iar inelitr6a'se'serba spie searE, ia biseiicile de pe Munteie Mhsliniloi. '40.'Fer. .{trgirstin, Wnt. tltr laliis iXtry ad lonuariitm I, P.L.;.t. XXXIII, col. 200; Serno CClXil,3: SetmoCCLXV,'l; Sermo CCWU,3 (PL.rt. XXXVIII, col. 1209i l2lg,l25O). '.41. Despre qbiceiuriie, n'eailiite ii'cridinfdle'popjrltqre le$ate [e siibhtriarea in6tl6rii Domlului (Ispas) larornini,vgzi: C., MdulescwCodin gi D, Ir{ifralac\", op. c[i., p, 6;4'5.o.; Sliri. Fl. Marian, op. cit.,, yol.Ili, p. 334 9.u,:' +2: pin itaiicul Rosqiii, care la rom'ani insemna Sdrb6toarea Trandafiriloi (delarbsa-ae; trandafir);'dupd uniifrlotogi, termenul a venit'iii iirtrba rioastrb prin filierd diavI (bul[ar[); intie'secolele XI-XV.(O, Densusianu, op.,iit.,l,p.232); dupd, alfii, e importat prin colonigtii romani, de origine italicd, adugi la Dundrq in secolele U-III CV. Pdrvan, op. cit.,p. ll5-l16 9i S. Reli; Ist.-.vielii $is.la romdni p. 69-70).43. Cart. V cap. 20 9i cart. VIII, cap. 33.,44, Fragped din car.fea-lqi Despre PaSa (pierdut6), P.,G., t, II; col. 1233 A,.45. De baptismo, adverius Quintittianum, 19 (,Fentecoqtes, qui est proprie dies feshrs...{'); De corgna mititis, 3i Dp

idolqlatria, 14;De jejunium, 14 (P.L,, t. I, col. l33l 8,759 A 9i t. il; col. 9.A. 9i 1024-C).46. Vezi textele citate ia F. Cabrol gi H. Lecleroq, Monr4mefita Ecclesiae liturgica, qo},43gi 1441.,.


9/61

TIMPURILE UTURGJCESinodului din Elvira (c. 300)n, canonul 20 al Sinodului I Ecumenic (care opiegte ingenuhcherea inziua Rusaliilor), , l Epdanie$ g.a. Marii predicatori din secolele-IV gi V ne-au l6sat o mul{ime depanegirice in.cinstea acestei s[rb[tori4e, iar in a doua jumEtate a secolului IV, pelerina apuseand,Egertane desqrig modul gum era s[rb[tqrit6 pe atunci la Ierusalimso. Pind cdtre sfhrgitul secolului IV gi inceputulsecolului V Cincizecimea era o dubl6 slrb[toare: a'ina4arii Domnului qi a Pogortrii Sfintului Duh, aqacum o descrie, de altfel, incd din prima jumitate a secolului IV, Eusebiu al Cezareiis'. Dar, precprp amardtatla Slrbltoarea in6{arii, aceasta a fost fixatii, de pe la 400 inainte, in ziua a 4}-adup[ Pagti, cumeste pAnE astdzi, Cincizecimea rlmdnflnd nrlr.nai ca S4rbdloarea,Pogordrii Sfbntului Duh.

Nq nqr4ai ca vechime, ci qi ca importanf6,.sdrbdtoarelRusaliilor vine indpt[ dupi Pagti, in,timpulprivegherii din ajun, se f[cea odinioar[ Botezul catehumenilor. Ca gi 11 Pagli, eryy opqte ingenuncherqagi postirea in ioate zilele Cincizecimiis2; erau interzise jocurile din circuri gi, ppleske" speglacgfefgp[g6np de teatru etc.53 Se impodobeau casele, in semn de bucurie, cu flo1 gi ramriri verzi, indgogebi de,o" ruu de tei, aga cdm se face pfln[ azi, obicei moqtenit de la'ewei, I,a care Cincizecimea era gi s6rb[toareppremiliitor din flori si fructe. ln biserici se aduc Ai azi fiunze verzi de tei sau de nuc, gEg. s.9 bipqguvinteazdgi se impart'credincioqilor, simbolizind limbile de foc ale puterii Sfhntului Duh, Caie S-a pogordt pesteSfinfii Ap9g91i.De S[rbdtoarea Rusa]iilor aparlin o sumedenie de datini, credinfe gi rituri. religioase populare,lggate de pomenjrea generalS a morfilor din sdmbdta precedentd (S6mbdta mor]ilog sau Moqii de vald)n.

5. Sfflnta TteimeConform tradifiei dup[ care, in ziua urmltoare marilor praznice, sdrbdtorim persoanele care auslujit ca instrumente ale evenimenfului prdznuit sau care au avut un oarecare rol tn sdvdrgirea lui, a:.. doua zi dupl Duminica Pogordrii Sfhntului Duh, adicd?n Lunea Rusaliilor,Biseica Ortodox[prlznuiegte, pe Sfdntul Duh,.atreia persoanE.a Sfintei Treimi, precum indic[ Penticostaral, la Sinaxarul Uteniei, din Lunea Cincizecimii: ,,intru aceast6 zi pr[znuim pe insugi Preasfhntul gi devia 6 f[odtorul gi intru tot

f'; ' putendcul,Duh, Carele este unr.rl din Treime Dumnezeu..."55. in calendarele romdnegti de perete, bceastdzi e frecut[ caSdrbdtoarea Sfintei Treimi. Denumirea aceasta, de dat[ mai nou[, rppezint[probabil oinfluen{i catolic6 (la catolici; Sf6nta Treime e sdrb6toritd in prima duminf cq de dup{ nusatii)..in teb.XII, nici in Apus nu era incE generalizatd o asemenea s[rb[toare, ci era privit[ iri unele m[nAsiiri ca oinovafie; ea a fost stabilit[ definitiv in Apus, abia la 1334. in calendarele celorlalte Biserisi ortodoxeins[, lunea de dup[ Rusalii este numi tdincdLunea Sfdntului Duh, cainPenticostarl6. in schimb, adorareaSfintei Treirni pare 4 face mai degrabd obiectul expies al slujbei din Duminica Rusaliilor (vezi stihira

47.,,Pravam institutionem emendari placuitjuxta auctoritatem Scriptuiarum, ut cuncti diem Pe4tecostes celebremus..."(la Ch. Jos. Hefele, Hisloire des Conciles, trad. fr., t. I, part. I, Paris, 1907, p. 245'246).48. Adv. haereses,lib. III, haer.75 (Adv. Aerium) Si Expositiofidei,n."22 (P.G., t. XLII, col. S12 C ti 828). '49.Yezi, de exemplu, cele dou6 cuvin0iri ale Sfhntului Ioan Gurd de Aur Ia Cincizecime, din vol. Cuvdntdri lapraznice impdrdteSti,tad- de pr. D. Fecio4r, p. 245 g.u. t9i; Sf, Grigorie de Nazianz, Cuv. 4 t la Rusalii (V.G., t. XXXVI,col.427452); Sf. Leon c6l Mur", Sermones Ln{Y - tWtU pe Pentecoste I-III, P.L., t. LIV, col. 400 9.u.).50. Silviae vel polius Etheriae pteregr. ad Loca Sancta,cap. 41, 43 (ed. cit.,p.244l.u.l ttO].51. Wala lui Constantin,lY,64,P.G., t. XX, col. 1220 (Ctncizecimea din anul 337 fusese qi ziua morlii impdratului

Constantin, ziua cAnd el fdcea,,suirea sa la cer" [111.S2.Yezilocurile indicate la nota45; can. 20 al Sin. I Ecumenic; can. 9l al Sfhntului Vasile cel Mire (C.B.O.,1,2,P.789iII,2,p.|,3gl.u.)[12];Ieronim,Dialoguscontra'Luciferianos,9.(P.L.,t.xxIII,col.l64A)'53. Codicele Theodosian, XV, 5.54. Vezi T. Panifile, Sdrb dtoriledevard laromdni,Bucuregti, 19lti, p. 5 q.u. [13]; D.'Mihalache 9i C. Rddulescu-Codin,Sdrbdtorilepoporului cu obiceiurile, credinlele Siunele tradi|ii.legate de ele(Clilegbre din p64ile Muscelului), Bucuregti,1909, p. 68 9.u.; Elena Niculif6-Voronca, Studii infotclor, vol. I, Bucuregti, 1908, p. 138 9.u. "' i55. Vezi, de ex., ed. Bucuregti,1973, p. 373 [14].56. Vezi, de ex., Calendarul ('Hpepol,61tov) Bisericii Ortodoxe- din Grecia pe 1960,p.130 gi Calendarul Bisericii

Ortodoxe Ruse pe /96l (Pravoslavndi ferkovnAi kalendar),p.26. : : ,

r49


10/61

lui I eon Despotul; de la; Slavfl.,,, la ,,Doarhfle, strigatiam" din slujba Vecerniei: ,,Veni]i,'popoare, s6 neinchindm Dum[ezeirii Celei in trei ipostasuii...).De aceea, in arta icoirografic[rusa, prazniculCincizecimii e reprezentat, {e obicei, prin cei hei ingeri din scena,,Filoxeniei lui Avraam.,(u$u cum azugr[viro' Andrei Rubliov). in calendarele mai noi ale,Bisericii Ortodoxe Ruse, S6mb6ta Rusaliilor eniimitil ;,a Tr6irnii" (Troi,fkaia),Troili)57.'. iar Duiriinica Rusaliilor e lndicatE cd.,',ziuasfintei Treimil. (Den Sviatdi

6.Slrbltorispeciliceromano-eatiiliciior,linute de ortodocAi ginoi si alte'ihrbetbri-...,---, 'pdn[ acilm, la romano-cdtoficiaccbntueze cultul de laffie dat

Sfintei Euharistii (F6te' . t...

i {r: , BIBLIOGMFIE, ,'.. .ii, , ,. , ,, ': .. l: (lucf4ri auxiliare, necitate in nqte) . . ,j. a) Despre Pagti .,' .p,rqnigte,1pr..prqf,. E,,, Frublema unificdrii cqlendarului liturgic in Bts_erie ile o.rtad.ore, in Ortodoxia, 1955; i:r. Z,>uvo6txd (Ch+rp63sy - Gehtsve), tV (1980i, p. t7-29. r '

9-lft9:i,ntt1orsq,, Morrii re\irn" iaia"iitii"ii aoito'r"ridrii pastilt)rin M.8., te6i,nt.ll-12, p;69d-7QI,Idefr,'y'Vecesnhrcauntidliipascalbuestinb,in'l,Le., ibSj, w.4-6,p.'371-41g.Gheorghiu, pn V, Sfiatete PaSii Sl r|iorma calendarisricd, Bucuregii, 1929. .t ' . , i. I{"*, Noliulti de qonologie calbndargticd $t cqlcul pqscgl,r Bucure$ti, 193-6, ,' , ,r. - , I . r ,.,Io,,l"$"ql,liPsU,Fr.,Elementedecro4ologie,fu.tDoarlmentepriyindlitorigRomdniiei.I4trcducere,vol.I,Bucuregti,1956.. R[mq5eanl, pr.,prof. 1., Sinodul I Ecumenic, in S.T., 1977, nr. l-Z,p. 50-53.,*Bouyer. L., Le mystdre pascal, 945 (Lex Orandi, Vi).ilch.el,_W.,

Dq bswelli9he Oslerfesi. {aibirder-iefoim'Vnd esr"rdurum qls prob.lem de; Ryrhmus,Tiibingen, t9d5.Casei, dr, Od}, LqJEte /e pdq4es dans liEsl\e dis pires,Pans, 1963., "y:nr und Sinn ler dltesteq christliclen Oslieifeier l,.t W XIV (tgSA), p. l-78. ,Errickson, prof. fi1t, The. date .of fiasrgr. A cqnnonist's'observatiorys,, in Ervo6lr&'(CturnUdsy.. Gendve), IV(1980),45-s3. .Friti; G., pdques. Les contrcverses pascal"s, D.T.C,, xl (1932), col. is+g-tqi0r .Ghiaouroff, ryof,Y: Lepur de \.Salnte Cdns, Sofia, pJ2 (extras din Anuani ,lcad. Teologice din Sofia,t. II),Grumel, Y., Le prybildye a.e I date pascale eux ill-e et IY-e siiclet. L'prigin,e'du'conflict: le nourriu cqdre ducomput juif,, in ,,Revue des dtudes byzantines,., l8 (1960), p. 163-17g.Haag,H.,P,iq4g"D.F.,QqppI.vol.VI(Parisl960),col.ll20.ll49... .H1 luu, pr, Kr, 't.,, oi.tpri SaTbdloarqa' pasiiio,, di er"g.), in rey. ,,Grigorie F:le"Fa,. (Tesatonic), i96ii, nr. 3-4,p.141-147 (9i extis).' Uamma n, A., L'e mystire des pdquesit,paris, 1965.

57.Yezi, de exemrplq, Bogoslu.jebnie lJkazaniia na lg56 god,Ivlos-kva, 1955, p, 189. i


11/61

,tr,t,,l

tt15i

;'lr

t*-II

[.,

TIMPURILE LITURGICEHuber, W' Pasha und Ostern, Unlersuehungen zui Osterfeier der olten Kirchen, Berlin, 1969.Ignatie al Laodiceii (Mitrop.), Sdrbdtoarea comund a Pastitor din punct de vedere pastoral (in franc) in;nlvo6rru(Chambdsy - Gendve), IV (1980), 67-70..Jenny, H., The pascal Mystery in the christian Year 1962.'Jeremias, J., fldo26cr; in ,,Theol. Wdrterbuch zu Neuen Testament", red. de J, Kittel, 5 (Stuttgart, 1954), g95-903.Kellner, H' Heortologie...., ed.I (1901), p. 26 g.u. l'Leclercq, H., Pdques,D.A.C.L., XIII, part. II (i938), col. 1521-15'14. .Le D&au Lanui,t pascale, Roma; I963 (AnalectaBiblica,22).Lehner, J.B. gi Kieffer, G., Ostern, L.T,K., VII (1935), col, 800-815Les6tre, H., P 6ques, D.B., IV (Paris I 908), col. 2094-2106.Mohrmann, Christine, Pascha, Passio, Trlansitus,in,,Ephemerides Liturgicae" (Roma), LXVI (1952) ,p.3i-SZ.Idem,.r-econflictpascalouII.esidcle,inrev.,,VigiliaeChristianae..,l6(l962),p.l6l.$.u.Ogifki, D, Despre diferenlele infixarda zitei Sdrbdtorii Pastilor (ln rus.), J.M.P., 1963, nr. 3,p. 68-74.Idern, Norme canonice pentru sdrbdtorirea ortodoxd a Paslilor Si conlroveisa pascald tn timpul iostru,in ,,Bogoslovskie Trudf', t. VII, Moscova, 1971, p.204-211.Ossorghin, prof. N., Quelte est la nature de la relation eitre les P-dques chrdtiennds et lit Pdque deq Juifs?, vol. IV

(1980), p. l0l-102:Papadopoulos, Hrisostom, Cearta despre Sd,rbdtoarea Pastilor dupd Sinodul I Ecumenic (in grec.), Atena, 1936.Patrinakos, arhim. N., Sdrbdtorirea comund a Paslilor Si Ortodoxia in lumea anglofond a diasporei ortodoxe (ingrec., in Euvo8rrd (Chambdsy - Gen6ve), IV (1980), p.74-99.'Piene (L'Huillier), 6v6due de Chersonds e, Les dicisions du Concile de Nicie sur la cdlibration colnmune de Pdqueset leur signification acruelle, in rev. Klrlpovoltto, 10 (1978), nr. 2, p. 237-249 (retip. in vol. Euvo6trd, ry 1980,29-39).

Raes, A, La Resunezione di Gesi Cristo nella Liturgia bizantina, in rev. Gregoriana", 1939.Reinach,Th. , La PdQue, Paris, 1906.Schiirmann, H, Die Anfdnge christlicher Osterfeier, in,,Theoiogische,Quartalscrift" (Tiibingen), CXXX (1951),p.414425.Studien zur Ostedeier und Osrerfrdmmigkeit, P.J.A., Jungmann zur Yo,llendu4g seines 70. Lebensjahres vbn Schillern

und Freunden dargeboten, hrgb. von B. Fischer und J..Wagner, Freiburg, 1959.Suthrer, Emst Christi an, Die Feier von Tod und Auferstehung Chr'isti im byzantinischen Ritus, in ,,OsterkirchlicheStudien" (Wurzburg), I 973.. Vandenbroucke, F., Les origines de l'octave pascale, in rev. ,,Les Questions liturgiques et paroissiales", 27 (1946),p. 133 q.u.

Verghese, Fr. T. Paul, Date of Easler and Cqlender Reyis.ion in the Orrhodox churches: A prelim'intary Study,Kottayam-Kerala (India), 1968, 1973.'Vischer, Lukas (pastor), A common date for Easter? Notes on the ffirtsEuvo6tr& (Chambdsy - Gendve), IV 56-64. in the ecumenical Movemenf, in rev.

b) Despre celelalte praznice cu date variabileBuzatu, pr.D., Praznicul Sfintei Treimi, in rev.,,Renagterea" (Craiova), 1945, nr. 7'8,p.321'325.Ghia, pr. 1., Rusaliile, in rev. ,,Renagterea" (Craiova), 1944, w. 6,p.286-292Popovici, ic. C, indllarea Domnului, in vol. Studii religios-morale qi liturgice, p. 393-398.

r*Bumstarlg dr. A., Les ancierines grandes fttes, in vol. Liturgie cothparde, ed. III (rev. de B. Botte), Chevetogne,1953, p. 168-193.ldun, Lo soleniitd. des Palmes dans l'ancienne et la nouvelle Rome, lr.,t. XIII, nr. I (ian. - febr. 1936), p. 3-24.Benoit, P., O.P, L'Ascehsion,in ,,Rewe biblique" (Paris) LVI (1949), p.167-203.Bobrinskoy, pr Boris,lscension el Liturgie, in rev. ,,Contacts" (Paris), 1959,p. 164 q.u.. Catid, R., La Paztecbte, L'ivolution de la Cinquantainb pascale au cours des cinq premiers sidcles,Tournai . Paris,r965.Cabrol, F., Ascension ftte), D.A.C,L., I, 2936 g.u.Constantinov, prof. K., Ziua Sfintei Treimi (inrus.), J.M.P., 1958, nr. 71.Evdokimov, P., La /Ete de lq Pentec1te dans la tradition orthodoxe, in rev. ,,Verbum Caro", nr. 62 (1962).Ferrari, Giuseppe, La Pentecdte, in rev. ,,Oriente christiano", 19 (19'19), l-2,58-70.

II

Iit'-Iltli


12/61

GENERALAGunstone, J.,Thefeast of Pentecost, L967.- Heisenbgrg , A:, Zur Feier van Weihnachten und lliwmelfafirr im a\eu Jerusalerz, in rey. ,;Byzantinisohe Zeitschrift",t. )OilV (1924), p. 329-335.Kretschmar, G., Himmqlfahrt und Pfingsleiz; in ,,Zeitsahrift,flir 'Kir9[rengeschichte,,,,,(Gotha), LXVJ (1956),p.289-2s3,Leclercq, H., Rqneaux (D'imanche de), in D.A.C.I i,, XIV (1948), qol ?004064, 1 :ldem, P entecbt e, D. A.C.L:, XIV ( I 93 9), 260.27 4.Malherbe, abbd G., Ies Pdques Jle4ries ou les Flotalies liturgiquis du Dimanche de; Remeq?x, ,in rev, fl.eg eues-tions liturgiques et paroissiales", 1933, nr.2, p.89-97.olivier,Cldment,SurI,Ascensior,inaceeagirev.,I96l,p,89t.}.'Potapov, pr.l., Ziua Sfdntylui Duh'(in,rus.), in J.M.P? 1954, nr. 6. iStoop, de Waal Skydsgaard S.a. Le; diapes ite l'a4 d9 grricg, Neuch6tel et Pafis, 1962,Thibaut,J.B.,SolenniliduDimanched9sPa m91,E.o.,xxI(l92l),68-78.Theodorou, Fv.,'H Eopnl n1q nevnroorfrq (Sdrb6toarea iincizepimii), A1ena, 967,ldem, Oidre des ffices de la Semaine Sainte d Jirusalem du IY-e siicle au X-e sidcle, Paris, 19,26,Uspenski,pr9f,L--SarbdloareasiicoaneleCincizecimii(inrus.),J.M.P,l957,nr.6..Zander,Y., La Penlec1te dans l'Eglise Orthodoxg, in rev. ,,Sanctae Ecclesiae",29 (1948)t p. 83" g.u. ' : .

NOTELE EDITURII-^^,l.Ve5iune1_rgqndneasc[ la pr. Marip Braqigte,.Insemndrile de cdldtorie qte.pqygigyir :tei Eggria, ,e". 1U, in ful.O.,1982, nr. 4-6,p.225-392 (9i exhas).' 2. Arhid. prQf. dr. Ioan N. Floci, Cdnoanele Biiericil Ortodoxe, Sibiu, 1993, p, 258-259.3.lbidem, p.122.

4. Smili A*Ur.oir, Scrieri, partea a doui,in coleclia PS.B., vol. 53, Bircuregti, 1994,p.I32. ,,Agadaq daci vorcldea in ultima 56pt[mtnd cele hei zile sfinte in care Hristos a pitimit, S-a odihriit gi a inviat... ce ilrdoiald si ne'aducIsuplrare? Ctroi dacn ne aduce nelinigte faptul cd in a patrusprezecea zi a lunii nir sdrbitorim chiar ziua fie a petimirii, fiea lnvierii, insuqi Domnul nu in a pakpsprezecea zi a lunii a pitimit, ci in a cincisp rezece?, iar in a gaptesprezecea 4 inviat.ki dadi a patusprezecea zi a lunii cilde in ziua de durhihicI, adic6 in a patruspiezecea zi inain{e'de calendele lui qai,p(opurtem sE se s6vilqeasc[ Paqtile in duminica urmtr[oare, pentru ce avem in kecut pilde de abest fel't. t :'' 5r Eusebiu di Cezareea, Wala lui to:nslantin cel lulare, in'colecfia P,S.B., vol. 14, Bucuregti; 199L, p. 127,- ,6. fuhid. prcif. dr. Ioan N. Floca, op.cit.,p, 12. ' . ,

7. Ibidem, p. 143"[44, r' :''8. Ibidem, p.462..9. Sfiintul Ioan Gurd de Auq Pnpl, Ed. AnastAsiai Etotirenti, 8001, p. 337'155.10. Pr. MarirrBraniqte, op.eit. ' ;I l. Eusebilr de Cezareea, op.cit., p. 84.13. Tudor Pamfile, Sdrbdlorile la romdni, Ed, Saeculum I.O., Bucuregti, lgg7, p. 17-57.14. Vezi 9i gdi1ia r.nai nou[, Buowe$tir 1999, p.343.

,rI

,i,r

:,1


13/61

CAPITOLUL VIII'- ISARBATORTLE MAICII DOMNULUIi:1. Vechimea cultului Maicii Dorirnului irt Biserica Creqtini gi temeiurile lui bibtice -1Sfhnta FecioarE Maria, cea mai sf6nt6 dinhe femei, care s-a invrednicit de cinstea excepfibnall de

a na$te cu trup pe Fiul lui Durytezeu gi Mdntuitorul lumii, eqte vener4t[ in cultul ortodox ca dint6ia gicea mai mare dinke toli sfin{ii, fiind ,,mai cinstit[ decflt henivimii gi.mai mdritd, fErd de asem[nare,dec6t serafimii". Cinstirea ei a fost inauguratd, de insugi ingerul Gavriil care, trimis de pumnezeu sIvesteasc6 Fecioarei dil Nazaret cd eava nagte pe Mesia, a salutat-o cu cuvintele: ,,Bgcur[-te, ceea ceegti plind de har, Domnul este cu tire. Binecuvdntatd eSti tu tnirefemeii" (Luca 1, 28). Cu acelagi salutcinstitor o intimpin[ pe SfBnta Fecioard qi veriqoara ei, Elispbeta, mama Sftntului-Ioan BotezEtorul,inainte de nagterea acesfuia, cdnd Sf. Fecigar[ o viziteazdr'dupd vestirea ingerului: ,,Binecuvdntatd eStitu intre femef gi binecuvfintat este rodul pdntecelui tdu" (Luca | , 42).ln imnul de bucurie, de laudd gi demu$umire pe care il in61[a atunci lui Dumneze,u qi pe pare ni l-a transmis Sf. Luca, Sfdnta Fecioardins[gi prevestegte situalia ei exoepfional[ intre celelalte femei qi veneralia universalI dg ca.re urmo,s[ sobucure, datoriti rolului ei de primordiali imporlan{d in istoria m6ntuirii: ;,Mdregte, suflete almeu, peDqmnul... cd a c6utat spre smerenia roabei.sale, cd, iatd, de acum md vor ferici toate neamurile. Cd

f^ , t , \ I Y I aa lt < la aA\mi-a filcut mie m[rire Cel Puternic Ai sfint (este) numele Lui..." (Llca 1,46-49). . ..:,Mai ffnziu; admiralia profuiidi a oamenilor din popor pentru lucrurile minuriate ile care le fEceaIisus gi pentru cele ce El invlfa, se adresa nu numai Lui insugi, ci trecea gi asupra Sfintei Lui Maici:,, Fericit este p,dntecele aare Te-la purtat Si fericili sunt sdnii la cafe ai supt "', ciini a zis odat[ o ferneie

Am putea spune deci c[ cinstirea de cdre Sf. Fecio'dr6 $.a'bucuriii din partba Gregtinilor :i inceputlnc[ din timpul:viefii ei, persoana ei fiind totdeauna asociatd in chip firesc cu aceea a duri.mezeiesculuis[u Fiu gi inconjurat[ de dragostea gi respectul celor din jurul Lui. Dar in primele'trei secole, cinstireaaceadta se manifesta in chip latent qi sub forme mai discrete, rnai ales in cultul particular al cregtinilordin Biserica Ierusalir,nului gi din jurul mormhntului Maicii Domnului de la GhetSimanir. Intrarea acesteicinstiri in cultul public al Bisericii pi o dezvoltare mai mare a ei se ionstatd abia dupS libertatea eicordat[de Sfiintul irnp[rat Constantin cregtindt[fii. in sec. IV, Sfinfii Pirinfi vorbesc de obicei cu mare respectdespre Maica Domnului, cum face, de exemplu, Sf. Ambrozie care se intreab6: ,,Cine este mai de cinstedep4t Mqic4 Domnului?"2. , ' ,, Ca o s5mdnfE care aagteptat prea mult timp in plqdnt peqtru ca sI r6sar6 la lumin6,,imbol.ditb {eo catzdextemd,,aga gi cultul Maicii Domnului aJuat g dezvoltare explozivl qi merou cres.c6nd6, m4ialep dtu prima jum[tate a secofu]ui al V"le4, datorit[ ereziei dioprqsopisle a lui.Nestorie care ius{inpac[;. dgoarece in fiinfa lui Hristos ar exista dottd persoane deosebitg (de o parte cea dumnezeie.asc6, dealta cea omeneasc[), SfZinta Fecioar[ Maria nu a nlscut dec6t pe OmulHistos gi nu poate fi numitd $iNdsadtoare. de DumneVez,.gi numai Ndscdtoare de gm (dv0pco:cot6rog) sau, cel mglt,l{dp-cdtoare deHristos. Cdnd rru episcop predicdnd in biserica lui, i, care se afla pi Nestorie, a indriznit s[ blasfemigzepe cei ce suslin c[ Maria este gi Ndsc6toare de Dumnezeu, tot poporul care il asculta a iegit ostentativ

l. Cp. studiul nostru Cinstifea Maicii Domnului in cultul oitodox Si formele ei de n{anifestare, ii riranuseiis.

:" .i :

2. ,,Qui nobilius Dei matre?" (De virginibus,11,.2,'1, P.L., t. XVI, col. 220 B).


14/61

'lit

Jdin biseric6., in gemn de protest3, oeea ce dovedggte cit de veche gi addnc inrdd[cinati era in conqtiin]acredinciogilor credinfa in calitatea de Ndsc[toare de Dumnezeu a Sfintei Fecioare. De aceea, pi".u*este gtiut, Sinodul III Ecumenic (Efes, 431) a condamnat erezia lui Nestorie gi a formulai'"..nfudoctrinqi mariale ortodoxe a Bisericii, prin recunoagtdrea celor doud atribute ale Sftrtei Fpcioare:Oeotortu, adicd meritul de a fi ndscut pe Duqrngzeu in trup pi dreinupOevi.cr, adic6 pururea-fecioria ei.De aceea, precum vom vedea indat6, de aici inainte, cultul Maicii Domnului se dezvoltd repede giuestingherit, ca o reacfie fireasc[ impohiva erezieinestoriene.in termeni teologici, cinstirea pe care o d6m celei mai sfinte dinhe femei se numegte iperdulte salsupravenerarg (sav preacinstire), spre deosqbire de -cinstirea pE c4re o d[m celorlalfi sfinti gi pe care onumim, simplu, dulie sauvenerarb (cinstire). l

2. Formelii de exprimare a cultului Maicii DomntrluiCa gi la ceilalfi sfinfi, cinstirea Ivlaicii Domnuluiin cultul public al Bisericii s-a manifestat, in'ci dela inceput, prin mai inulte fonile sau modalitdfi de expresie, dintre care cea dintdi ca importanfd este'

instituirea de sdrbdtori sau zile anumite diir cursul anului bisericesc, consacrate pomeniriiqi cinitirii ei'deosebite.a) Slrbitoriie Maicii Domnului in 0ultul ortodox. Gradul superior de cinstire acordilt MaiciiDomnuiui in eultul brtodox se vede pi din num[rul mare al sdrb6torilor inchinate amintirii gi,soptuveneierii"i. ' ,r .Pe cflnd sf,rnfii ceilal{i sunt, in regulE generald, porhehili sau s[rb6torifl o singurl datd pe an .'qianlrme iu ziua mo(ii lor{ - Sfhnta Fecioar[ este s6rbitoriti, in chip special, de rnai multe ori in cursul.auului b,isericesc, prin prazqice,caro corner.noreazE nu numai adormirea sau trecerea sa la celo vegnice,ci Ei alte cdteva rnomente irnportante din cursul viefii sale, precum gi unele mimrni siv0rgite prin pot.r.upi, pUo.tu {e ved'ere al importanfoi 1or, putem impdr{i sdrb6torile Maicii Dqrr$rului in douagategorii: i i..; plrtltorilp,m4ri (cu fir-rere), in num6r de patr,u, qocotitei de regUld, intre praznicele irnpalate$ti, .- sdrb6torile mai mici (fEr[ finere sau serbare).: . 1. $[rbltorile mari ale Maicii Domnului sunt pntru gi anume:"|- Nagrerea Maicii Dornnulai (td pv6e)*qv fl,S 0.eot6roo, Nativitas Beat4e Mariae Mrginis,Rojdestvo Bogorodili), nuruitA iq popor qi Sfdnta Maiia Micd.,la 8 sgptembrie; - ;:iS: Intrarea in Bisericd a Maicii Domnului (H dioo$o6 qflg 0eot6roii, Praesentio Beatae M4riaeViiginis ad templum), numit[ in popor qi Voyidenia sat Oyedenia (de la slavo-rus . Yovedenievo hramPfesviatdi Bogorodifi),la 2l noiembrie, in amintire a zilei.in care, dup[ tradipie, Sfinfii Ioachim gi Anaau adus pe fiica lor, Maria, in vdrst[ de hei ani, la templu, unde ea va rdmdne pdnd la vdista aei i+ sau15 ani, ca una care, inc6 inainte de z[mislire, fusese hdrdzitdDomnului, de cdtre plrin]ii ei:' r-l,. - Bunavestire ('O EriuyyeX,topbq, 'Hp6po 'Aonoopot [Ziua Salutirii], Xcrpicropos , AnuntiatioBehtae Mariae Virginis) sau popular Blagovestenie (termenul slav coresp,rnzato..'elui de-Bunavestire)este piraznicul in arnintire a zilei in care Sf, Arhanghel Gafiil a vestit pe Sf. FeciOar[ cd ea vh na$te peMesia (Luca I, 26-38), cAnd S-a gi z[mislit dumlezeiescul Prunc in pdntecele Sfintei Fecioare, prinputerea Sfhnhflui" Duh; de aceea, in Apus, acea;t[ s[tbatoare era numitii gi Sdrbdtohrea ZanlitirttDomnului (Festum Conceptionis Christi). Ea a fOit agezald ou noud luqi inainte de Nagterea cu kup aDonurului, adjci Ia 25 martie. . ;-p Adotmirea Maici,i Domnului (rH KotprlbrE dq 0eor6rcot-r), numitd in popor (rtrai ales in pe4ileMoldovei) Si Uspenia (termenul slav) sau Sfdnta Maria Mare,la 15 august, e:sarbeloarea in amintirea3. Pr. p]of. I. Rdpureanu, Istoria bisericeascd universald, ed. II, Bucuregti, 1975, p.249.4.,Exceptip de la aqqast[ regulI fac Sf Joan Botez[torul, plecum gi sftUfii 14 care s.ap ipscris ln Ealeu.dare (sinaxare)$i zjlple afl[rii sau sh6mut6rii rqoa$teior lor. i .


15/61

1s5

Ii

TIMPURILE LITURGICE.zilei in care Sf. Fecioar[ qi-a dat obgtescul sfdrqit. Dup[ o pioas[ tradilie veche, curioscuta'rnai intai inApus gi trecuti apoi gi in Risdrit, la kei zile dup[ uaor*lr"u ".ili. F;;i" ard'arfi fost ridicati cu trupulla cer, ca qi dumnezeiescul ei Fiu5; de aceea, in Apus, io ti-fuJ. mai noi,'aceTP*tu'b"tou:',:::':"denumirea de Assumptio Beatae Mariae Wrginis, adic6 Ridicarea la Cer a Sfintei It:''?T,IYi"."r"Toate aceste slrb[tori sunt socotite, de obicel, in rdndul sdrbdtorilor mari ale Ortodoxiei lPramta" -impdr[tegti) gi zugr[vite ca atare pe timpla (catapeteasmul Uir.J"ifor ortodoxe, deoarece Sfanta Fecioa'raeste supranumt,a;i;;;*; sri, i-pL*eas:i cemlui", i* .ui*i""i Jrt. ttta* lesat de al celui ce s-a. ndscut dintr-insa. Db altfel, unele dinhe ele, ca; d6 "*.*pt ; g;urestire, degi soJOtitd intre siltbdtonleMaicii Domnului, se refer[ de fapt qi la persoana rvrantritJ.lilri, iiua'r"iuu ae 'o*t* otarTa Ltliintrupa.ii sau z[mislirii Lui cr.l trup 6menesc. '

AEa cuni 3-a intamplirr in general cu toatb,sarb[torile i;finlifo1cu1*l yii:l] Douimrttri este ori multanterior stabilirii in Bisdric[ 6 uiior sdrb[toii inchinhte deosebitei sale cinsttft''S[rbdtorili cele mai vechi ale Maicii Domniiliii'uOiti, io*u lor prim6 :^ t?:yu::: "::?,Mtntuitoruluis. Ele sunt de origine riiai nodd decAt sdrbetorile propriu-zise ?mpdrdtegti' adtc6 cele uose referd direct $i;;;ilti, i" ft;t"fr" Mar*i o*loi. D" ;i;f.i, iirot ele, tumai Bunavestire

are rabazi un evenimenf istoric bonsemnat rn- sfairta'scriptura


16/61

regulii dup[ care, a doua zi dupd marile praznice, se face pomenirea acplor persoane.sfiuto care au fostprgane ale evenirnentului sdrbdtorit ori au truat parte la el. Este o s[rb[toare pe care o afl4m gi in fitul .$irienilor monofizili (iacobi{i), ceea ce inseamn6 c6 ea dateazd cel pu}in din sec. V (epoca desp64iriiacestora de ortodocai), originea ei fiind pus[ de unii liturgigti in leg6tur4 cu Sinodul lll;E.c.uponic dinEfes (431) gi fiindprivitil ca un pandantiv al sirb[torii similare (soborului) a Sfhntului Ioan Botez{torul,delaT ianuarie33. in sec. VII se face aluzie la ea tn canonul 79 al Sinodului Trulan, care condamndobiceiUl irora de a sinsti in aceastl zililufia Maicii Domnului, prin impa4irea de seruidale. (niqtepiinigoare fEcute din fbin[ fm[ de grdu)'4 Fiind lsgat[ de Praznicul Naqterii Domnului, ea este osdrbltoare cu finere (cu serbare), ca o oontiuuare a er6ciunului,in afard de slrbltorile care comemoreaz6 evenimente din insf,gi viafa Maicii DomnUlui, pietatepoftodoxd a consacrat in ealendarul.ei qi 96teva zile (fard ser,bare) in amiAtifea unpr minuni savirqitoprin puterea Preacuratei dupi adormirea ei. r . ,'.'. Ul Astfel, avemAcoperdmdntttl Maicii Domnulul' (slavo'rus =Pocrovul),'la 1 octombrie,. in amintireaunei minuni inttmplate'ip Biserica Maicii Domnului din cartieru'l'Vlahernelor in Cgtrstantinopol, petimpul imp6ratului L,eon inleleptul (886-9 t 1), c6nd,Sflnta Fecioar[,i-a ardtat,in toatf, mdrirea ei oereaso[,Sf*antuluilAndrei oel Nebun ientru Hristos, ca ocrotitdare ;i mijlocitoare a creqtinilot'l,'La greci 1inaceastd s[rbltoarq indeosebi.oeluBarii din Sf' Muntel'6' incepdnd din 1952, s[rbdtoarea,ei se face fagreci, la 28 octombrie, ca o slrbdloare na]ionall, in care se aniverseazd respingerea atacului italiaa dinT940-urupra Greciei3T. Prin sec. XII, slrb[to arca a fost introdusfl la ru9i, iar de la'aceqtia a trecqt $i laromAni; prfunuindu'se mai mult inm[ndstiri3s' ''a)inyinereadin Sdptdmdna Lunrinatd,numitl Wnerea lzvorului.Tdrudduirii,pomenim, deasqme-nea, una din minutrile ivlaicii Domrrului3e. in aceastfi zi se face sfin]irea Apqi'mic{ in bisqrici, sAu lafantAni qi izvoare, iar in unele,pd4i, preolii fac qi botezarea general[ a caseior credincioqilor, cu Ap.4

d) Cu noud luni inainte de na5terea Sfintei Fecioare, adicl la 9 decembrje, noi prdznvimZdruis.lireqSfi"iiiiroioate (iicalendare 9i sinaxarg e trecut dd oticei: ,,Z[mislirEa Sfintej Anaii), sdrhdtqare, deo.igior mult mai o",ra, c* in calendarut i:atotic U*g*e h A^{ecellrie, sub dentiniirea il e "Lrnryaculata;:Coiceptio Bedtae Mariae Virginis (Zdmislirea ffirE P6cat:a Sfintei Fec-ioare Mana), . . -:

"f 1,u 2 iulieprlznuim Punerea cinstitului veSmQnt al Maicii Domnalui tn racld (vezi Sinaxefll.fespectivdinMineiulpeiu1ie);,,,:,,.1,,,',.]i.,t'.'.,.r' 0 La 31 augis;tpriituim'Punerea brdulili,Maicii Domhului,tn iacld (vezi Siqaxarul zi:lei .r9Spec-tive, din Mineiul pe august); . ' ':,I g) Lu I sep:t1mbrf, ,se iac., de asemqnea, pomenirea unei minuni a Maicii Doirnului, despre c4resescrietnSinaxarutrzileidinMineiulpeseptembrie;ziua 1. r ..."- " . .,";',''Alte forme de exprimare a cinstiiii Vtaicii Domnului in cultul bisericesc. in afard de sefb6torileprflnduite in amintiroa Fi in cinstea ei, despre qare, am vorbif p6nd acqqt,-cultul Ortodqx al Maiqii

Domnu1uisBexprim69iprinmultealteformedemanifestare.1) Astfel, avem unele cdntdri Si rugdciuni deosebite, adreSate ei qi^iucadrate in rdnduiala tuturorslujbelor bisericegti. intr-adev45 nu exist[ slujbI bisericea$c[ in cate s[ nu existe rugaciuni.s?i..-e"tiiin riortra Maicii'ilomnului .e,iaturi de M{ntuitorul, de sfinfi g,i'de felurirc eveniniente sfinte s[rbdtoritea'

33. L. Duchesne, o{. cit,,, p 285 9i dr' A. Barlmstark, op. cit., p'?q8. ' ' i ' .'i ,'j34:c.8.o,, t. , partea a}-a, Arad,l931, p. 456-457 lll. " ' :35. Vezi Mineiui pe oct., ziua l,la Sina*arul slubei a doua. 1t;' i ir 1:'36. Vezi Sofronios Evstratiad es', Eortol.oghionul Bisericii Ortodoxe din'punct dd vedere caiendaristic (in greb-),' inrev. @eol,of.o(Atena), l93f nr.57-s8, p.24, '' rr:37.yezi Cqle'ndqrui'(Im"*lsghion) Bisericii Greciei pe 1980, Atena,1980, p. 162.'. i38. Cp. et. Miltie*t,' Menotoiibn dpr orlhodot-ftatho,li;ch9n Kjrqh" fes Moigen.laides,l,, Bbrliri, 1900;'q: I af ^ liNie. Nilles, Ralendaffiam'Maryualiutilusque Eciiqsiae Otightqtis et Oeqidentaiis; ed. II, vol.I' Cenlpontg, 1896' i''294'39. Vezi Fenliqoslarrt /- la Sinaxarul slujbgi din ziua respecliv[-

-#t'tr/;ir'.t"I")


17/61

159

t

i

, TIMPIRII,E I.ITURGJCEin cultul ortodox, Maica Domnului este pomenit[, invocat6, lf,udatd qi mfuitd in slujba flec4rei zileliturgice (deci qi in zilele de rdnd) din cursul anului bisericesc, printr-o bogat[ imnologie (hopare,stihiri, canoane etc.), care altemeazdcu cea consacrat[ Sfintilor respectivi gi care umple mare parte dinconlinutul clrfilor ortodoxe de ritual (Octoihul, Triodul, Penticostarul, Mineiele gi Ceaslovul). indeosebi,rdnduiala slujbelor care alcdtuiesc serviciul divin zilnio (Laudele bisericegti) este presdr4td cu.asemeneacint6ri: hopare speciale ale Ndscltoarei - 0eot6ncr sau8ogo rodicine- Ia Vecernie qi la Utrenie, stihirilPeciale la sedelnele gi laLaudele Utreniei, caroane deosebite la Utrenie, Axionul la Liturghie q.a.m.d..inregul[ generalI, ultima stihirl din orice grupe de stihiri, care se cinta in diferite monoente ale slujbelorbisericegti (de exemplu, la,,Doamne, strigat-am..." qi la stihoavna Vecerqiei, la sedelnele gi la.LaudeleUkeniei, la Fericirile din rdnduiala Liturghiei etc.), precedat[ de,,$i acum...", este totdpauna inchinatlNdscitoarei de Dumnezeu. La fel este cazul cu ultima stihirl de la fiecare cdntare sau odi'(peasna) acanoanelor irnnografice din slgjba Utreniei s,4u din slujbele ungr Sfinte T4ine $i ale u.nor ierurgii,.ca, deexemplu, Sf. IvIaslu, Agheasma mic6, inmorr,ndntarea g.a.ao.

2) Avem apoi slujbe speciale,alcdtuite in cinstea gi spre lauda Sfintei Fecioare, dintre care cea maiveche este Acatistul Ndscdtoarei de Dumnezeu sa.l- Acatistul Buneivestlrt (imitatin vremurile mai noide o mullime de varianfe gi su divetse titluri, numeroasp mai ales in Biserica Rus[). Ceva mai noidec0t A.qatish.rl Buneivestiri sunt Paraclisele Maicii Domnului (dou[ in Ceaslovul romdnesc), care seoficiazd,cu deosebire in postu Adormirii Maicii Domnului.De la o vreme, in unele p6r[i ple Ortodoxiei, slujba Adormirii Maicii Dornnului.din Mineiul peaugust a fost arnplificatl cu o noud form[ de pietate fa{6 de Sfhnta Fecioard, menit[ s[ accentueze cultulde supravenerare, gi arrume Prohodul Maicii Domnului, care estq o imitalie a Prohodului Dsmnuluinostru Iisus Hdstos din slujba Uheniei Sdmbetei celei Mari (in Triod), alcdtuit6 {e Manu.e,l Qorinteqpulla inceputul secolului. al XVI-lea, tradusd ip romdnegte de Ion Pialea gi tiped@ de el, impreunft cuoriginalul grecesc, la Iaqi, 1820, sub titlul {Jrmdri pe mormdnturiat , retipdritd la 1869 gi apoi iu broguriseparate, cu titlul Pyadohut Maicii Dornnului gi cu textul reviztiffz. Generalizadi mai ales in biqericilerusegti, aqeastE imitalie a trecut gi in bisericile romenegti (mai ales in mdn[stiri), fiind incadiata inslujba de Priveghere a Adormirii Maicii Domnului,.care se sSvdrgegte in ajunul prazniiului, dup6 Vecemia**t-.'ulTqlq*lufenjei,,, --.... ..i :... ..^..,,.,,3) O alta.foTe de cinstire a Maicii Domnului a fost cie la incepqt zidirea de biserici p cinqlea,,gispre pomenirea ei, puse sub ocrotirea ei deosebitfl gi purt8nd nuinele de.0eciiorcoq, San(g)ta Mari'a,Notre-Dame, Heilige Jungfr,au, Preqista, adici Preacurata g.a., sau avhnd cahrim'uri (ppi"'riij aiferitelepi s[rbfltori: Intrarea in Bisericd (Vovidelia,9a unele biserici moldovenesti din Iagi, dotogani' i.a),Pocrovul (Acoperlmdntul Maicii Domnului, schituri in Moldova), Bunavti stire (BlagdieSftnria),Adorurirea sau Uspenia (biserici in Rusia gi Moldova). ,' Cele dintai bisirici cu aceast[ destinafie au fost zidiie in Jara Sfente, hlchetsimani (16nga mormdntulMaicii Dorinului), ia Ghenizaret (pe locul casei in care iocuia Maica Domnirlui c6ndh'piimit vestireaingerului),-apr.gape de Betlebm sau in alte locuri memoriale legate de arnintiiea vielii ei gi apoi la Roma(Sancta Maria Anfiqua Si Sant-a lfiaria'Maggiore, sec. V). Dintre cele mai veihi gi mai vestite ca locuride pelerinaj sau da monumente de artd, in afard de cea de la bhetiimanl (reconstiuita de cruciali in sec.'XII), amintim pe cea a Adormirii ei, de pe colina Sionului din Ierusalim (reconstruitd la 1 91 0), CatedralaSfintei Fecioare Maria din Efds, in care s-a linut chieir Sinodul III Ecurnenic (431)a3, Biseiica Vlahernelordin Conltantinopol (ctitoria irnpdr[tesei iqlheria, de la inceputul secolului U, ,raf p f"3, dil.br6ul gi veqm6n[ul Maicii Dortrnului (yezi inurm[),:Panaghia Acheiropoidtis @skljum[.1 ain Tesalonic

40'. Yezi 9i D.I. Bell) Maica Donnului ihl'Eortologia Mariana nella tradizione orientale, l.Vezi B.R.V, t; ilI, p. 338.lumina imnelot'lilurgice, Caransebeg, l94l; G. Ferraii, La dottr"ina ein rev. ,,Sacra Doctrina't (Roma); nr. 69-70 (1973), p:'ZLS-254-

42. Menlionlm dintre acestea pe cea tip. de protos. Teofil Ionescu gi Toma Crtlcea, Bueru'egti,,l935.43.Yezi pr. prof. I. Rdmureanu,op. cit.,p.252.

-.


18/61

il:'t",

*t

160 ITURGICA GENERALA(sec. $, Sf. Maria Diakonissq.(Slujitoarea) din Corsta4tinopol, ctitoriaimpdratului bizantinMauriciu,&n 598, Biserica Adormirii din Niceea (o bazilici cu cupol[ diir seo.. IX, cu splendide mozaicuri dirisepolele IX gi XI)on, Kharie-Giarni (Biserica Fecioarei), adicd biserica Mdndstirii Chora drnConstantinopol (seco,lele XI-)ilI), rrestita Bisericd N\tre-Dame din Paris, Catedrala mitropolitana aparisului qi oper[ rep rezentativlastilului gotic fraucez (secolele XII-X[I), bisericile iuseqti ale Adonnirii(uspenia) giBlagovestenia @unavestire) din Kremlinul Moscovei (sec. XV) q.a. De la noi,lntre bisericilei.rni "* ,. *ai pdsteaz[, amintim unele din bisericile lui $tefan cel Mare qi Petru Rareq (secoleleXV gi XVI) cu hramul {lspenia Ei biserica vestitd a Mln[stirii lui Neagoe de la Argeq; cu'hramulAdormireb Maicii Domnului, sfinliti la l5 august 15174s ' ' :4) Zugrdvirea-pe icoane gri pe perefii Uisericilor a chipului Maicii Dornnului 9i cinstirea acestoricoanecoistituieoa1t[form[decinstireaMaiciiDorirnuluiincult.

Cele mai vechi chipuri ale Maicii Doiirnului le afl[m in picturite de pe perelii catacornbelor_dinjurul Romei, ca, de exernplu, catacomba Domitillei (proorocul Isaib qi Fecioara cu Prtincul,.seo.'IID,catacomba Sf. petru gi Marcelin (Fecioata cu Fruncul, incadrati de doi magi, sec. III), Cimitirul Ostrian

Dar primel e icoanbcu ciiipul vtii.ii oo*iiului ar fi fost fE0ute, dltpd o veche haclifie, de cdhe sf.Errngiaiiui,,L"ca. Uua dirrtYacestea a fost himisS din Ietusalim, deimliirdteasa Eir'doxia, vdduvii luiTeodosie II, imp6r6tesei pdlheria, la Constantinopola6 trirde s-a pdftta in Blserica ud;cii oomrlfui di1;;i ti.fii"r.fo; fi.orou s-a numit de aceea Vlichernitissa), p6nd la didtnigeiea ei de citre lmparatuliconoclast Constantin Copronimul (sec. VIII), Alta (probabil, din sec. V) se pistrezizi in bisbriba l3ol'M;;ilggioi" ai" Roma. il Maiea Bazilicd a Pafimilor (.Martyrioin sau Martyriarn), conbtnrill.{.ailrrh,t" "celrMare pe'Golgbta, pelerinii din secbtele IV-VI Vedeau qi- admilau, priltrb alte retilesfinie gi o frumoasd icoan[ u Sfirt"i Fecioare, devenitd celebrd prin rolul determinant pe care l-zi avut inconvertirea Sfintei Mqria EgipteancaaT.-: t iu *ui toute popoar"l" Jr"gtin. exist[ icoatre ale Maicii Do-mnului cart se bricur6 de multi venbrd{ie.ra1If Crftui ,rifir, cat Ei in'cel particnlar (domegtic, fa4ilidi), uhel9 di4tre 61e fiiiid r:p*a.tg affi;;d. *A,iiiii aevenind obiectivJ de'pelerinajah. Astfei de icoane sunt numeroase rirai'ales inffiffi;"#"i#*"; uode s-au instftuit qi sdrb4to6 speciale in cinstea loi.lDintte aiested, ainintini,;::#;#;t;;#'t.tiil;"ht"ilN"r;i"J rr.. XII), pe cea din rnrnastirea de l6ngd r6ul;il#;ii[;;i;i+;i;eit, un;taintr-o r.orb*]a de copac (sec. Xrv),:eea-de lq lar6slav (sdrbltoare la; i.il;i;;;;; ir;"iA Ai;Lavra Pecerska-Kiev lsatbatoare li 3 nitii)ae'q.a.'L6 potorieli, ami:rtitnil;;-il;;#-;M;ir;i ;"mnului din M[n[stirea czestoochowa,.numiti gi ,,Fecioari cea N'eagr[", din;ilt*;;;;i.r;*".c;i" ;u ";[';'*,eririta,. La'greci, aiemerietr icelne c'ii diversL numiri'eireprezenrdns diferite tipuri iconografiJe ale Uai.cii'Domnuiui'-'Poitdril:,:,Gi ,ofj ,r'rsa. shu-iirir*iiutiir",o, ptorytetra'(ieamaiiup-rinzatbare decdt ceyrill), odig-h,itriii (c.[l6uzitoar:d l,,l) : :3pdshbazl mii ut.r in malpstiriie atonite (l a Filoteos, Hitandan ,l/i yf r4,.3'.."') - . .r in m[n[stirile romdiejsti si chiar in unele biserici romdneqti de'eno-rib, se'pdsheaz6, de asenienpa,catev-a;:;ffi;..^#.#,;;;#tu, ..u dp ia'Neam1, numit'6 ,,in.[,i9{toutel" (pTir"IilE d

r i:i l.t... rrlr.. r-q+irrii. e.ihi"t L'art byzantir icoi. ,,Les Paties de l.'art"), 9prii, isz+, n,.1,q1, 1ll,+,yezl L.ErgnlErrburruyturt.trr\uur.r'Lvrr4urvDsv'+'t 1??i"-r"1''r'1t1--' i-:':ir' *. .i,.i -':+S.V"rif"1,Aeiohir"a".15t"tXn"r"u), Oratoriu,Bucuregti lQ6 ,V,6 ,69-71-7,4',77:78,i4{en1bi.;e,{ci,m9n:rmenkistoriib din Romdriia cu hiamul difeiitelor stubdtori ale Maicii Doriinului.ffiffi'#ilffi,i,il;;; ,;",1;;'fi;;;. ilijivi, ,oi.lii e ri t aa, rorri:rde tisirGhboishianjErcurerti,1899, p. 282 Ei Nichifor Callist, kt' bis'' xV, 14' P'G,' t' CXLVII' col' 44' - ---.-.-'-.47.yeziSf. Sofionie al lerusalimului;Wala Cuvioasei Mafia Egipteanaa,P.G.,,\, LX{}VI'I, col' 3713' Cp,'$i trad'rom.depr.dr.D.Fecioru,inTriad;Bucure9ti,l946?F:825[?I'..48. Indicalii utile tu 3. M*rigiunn, Iconologia creStind oc:cidentald $i orienlqld, lucgr-q$ti, I E93r p. .U2'$'U,

49. Vezi recqnzia nora$tr[ la Catendqiut Bistericii Ortado$e Ruseiile l96A,1l Ortodoxia, 1.96Q,.t-rr' 2,p.289-290.


19/61

161TIMPURILE I-ITURGICE

Hl?##]fi#|u1#ii, ..i.'q\; bisericle otari Eii,oo,odin Bucureeti (icoan6 din 1682) $'a'sz'

in i"ooogrui;irurala din interioJ iiselicilor, icoanele Maiqii Domnului (infE[i9at6 singql4 ori ctr: Pruncul dumnezeiesc) ocup[ un loc predominant: -pe bolta altarului' pe catapeteasml' p'9 bolfle' pr"r""*rri gi in alte iocuri-(iconografia Acatistului)t3. - .5) cinstirea Maicii Domnului s:;;il;ii1""r.n r public al Bisericii'9i prin diferitele genuri de, predici(om1ii, panegirice, cuv{Jari;#;drfuite demarii cuvdr,rt[tori creqtini;la diferitele sarbetoriale Malcii Domnului, ryai aleg airt S; V inuint.lput iu,nii Ploetu ql Gh'erman ai Constantinopolului'

,, 6) Tot ca o form6 a cultului ortodox de suprayen er,,re aMaicii DoryRului putem socoti.qi'y'e cvenfanurnetor de Maria qi Marin, ru tout" popou'Ll" ortodoxq dI Yiii:: )lif1?iu,]::::tr::ry2;

domnitorul Alexandru cel Bun de la imp-[ratul bizantin Igan Paleologul, la 1424),eea de la MindstireaAgapia, tot de provenien|' bizantin[ fJec. xIV), de -cufdnd restauratfo'. 1:o.ulu Maicii Domnuldi'dinbiserica tvra,,a,[iJ i;';;:';tr' S;1']YI):tt*i,o,Y:':,Y'11,';1::ll1ffff;fTfJ1::l;

nurnelor de Marla $l Ytartfi' ta ru4lv Pvvvsrv^v )omnului, cele maiiirculalieinpoporacdr|ilordepietqf.inlegdturdc'uvillasi_minunile.Y:i,-,',rmulte apocrife, de origine bogomilic' , toi"iiiriistor'ia l,roir-ri oo*nurui, cdldtoria

Maicii Domnuluila iad, Minunile t,triZnorrirut i q.u.tu.i"$ii, uo girul oficial al Bisericii, ele constituie o dovaddindirect' despre marea dragoste, incredeG qi ,"o.ruli., cu care credincioqii au.inconj,rat totdeauna;;;;; sfintr a Maicii Domnului'

BIBLIOGRAFIEa) Lucrlri de ansamblu despre cultul Maicii Domnului:, Belu, D,1., Maica Domnului in lumina imnelor liturgice'Caransebeg' 1941'' Demetrescu, dr. Drag., cinstir"o si ,rn"ro1iun"o i,ntif Fecioare,"in B'o'R'' nt' 6' 7 9i 8 (sept' - nov' 1914)'

p. sri- :i, ioiltr+,nq-nz. - *Bduyer, L., Le euhe de la Mire de Dieu' II-e 6d" Chevetogne' 1952'Idem, re culte de'i,tritr'iri la Liturgiie byzantine,M.D.., 38 (Paris, 1954) 'p'79-94'Delius, Walter (ed.), Texte zur Geschichte i"' io'i'""'l'''u'g und U'trienvirkiindigung in der alterl Kirche';ed'll'

Berlin - New York, 1973'Dimihievici, D., Die Mutter Golles in der Lituryie d:, ?:,k,,fr:.der ersten Jahrhun:derte. in vol. De primordiiscurtus Mariani. Acta congressus Mariorogici-Mariaii in Lilsitania anno 1967 celebrati, Romae, 1970, p' 387-405'Engberding,G.,Maianeltapietdaat"ti|tii}"ittt'O,rirnt",inP'straeter,Mariologie't'l'Turin'1952'p'lll-127'

Enisleidis, ch., preasfQnta Fecioard in istoie, doctrind si cutt (in grec'), Atena, 1952',_,

l

-..i.

r

fficoperireaprinrestaurareauneiicoanebizantinedelaMdndstireaAgapia,inB.M.I,,"";L iul;,tl;uu1;., Icoana junghiatd de ta Arges. Gtosd pe marginea vielii sfdntutui Nr/on,.sibiu, 1940 (exfras din*L ,,o;;;*t;pnffi,i"l'I;,il1li;,rr*,rec (gtef6nescu) ,rratat despre cinstirea si inchinarea iceanetorinBisericaortodoxd,Bucuregti,l8g0(extrasdiqB.o.R)[3I'

53. Vezi precizdri la pr. prof. Ene Branigte,-;;;;;'i;"onograJic ''l bx"ii"it" ortodox:e,'Bucureqti' 1975 (extrasot" 'r? t i,l?Jl;ffi,1,?J;ffi1'**,r" din literatura p"F::,..1f-"*6 se poate vedea in 'tndicete iui P' cavallera laPatrologia greacd,.a. J, ulut"t" i'P' Migne' Paris' 1912' col' 165-167'

55. intr-o statistic[ onomastic,, prorrrorut i.t. candrro a arltat cd, in oltinia, 75% dintreifemeipurtau numele deMaria (veziN.A. Constantinegcg, Diclio ,o, oro*orri ro,*anrrr,Bucurepti, 1963, p' XV); este' incontestabil' nu numalla romini, ci mai la toate popoarele creqtine, ;;i;ti cunoscut d t"tu'it intre prqnumele feminine (vgzi Christianlonescu, Urc o Encict opeii) inomas ticd' Bucureqti' 197 5' p; 200-203)'56.Desprdacestea,veziN.Cartojan, Ca4ii"p'pATe'inliteraturaromdneiscd''i1'II'But*egti'1938'p'104-107'113-114, ll4-130 tal.Cp'9i pr' I' Zugrau'ti*'oiui'piaasd''Cemlt$i't943'p'7-8'

i


20/61

51 \Ftli162 LITURGICA CENERALA

,Ferrari, G., Ira dottrina e l'Eortologia Mciriawa neilq lradizione ortg,nrale, in rev. ,,Sacra Doqtrina', (Rpma), ry,Ghgrman,P.,.Le culte marial en Roumanie, in ,,Maiia ' Ehrdes sur la Sainte Vigrge", pouq la direction d'Hubert -d. uManoir, S.J., t. IV, Paris, p. 7't9-804.Gordillo, M., La Madonna neta l;itu:gia .orientale, in voi. ,,Mater Clristi',, Roma, 1958, p, 167-198. 'Gumbinger, C' Mgry ii the Easrcn Liryigies,inlvOl. J.B, C:aro-1, Mariolggt, MilwaiikEe; 1955, p. IBS-244.KniazbflA.,MariologiebibliqueerLifurgiebyzantine,inIr.28(I955),pzat-zts.ldem, L-a place dq Marie dans la pidlti orlhodoxe,in vol. ,,Mariologie et oecumdnisme. UEglise Orthi:doxe: doctilletnariale et inf,luences sur l'Occident", Buletin de la Soci6t6 Frangaise dtEtudes Mariales, pariq, 4SOf, p. lZ3-143.Leclercg, H., O.S.B., Marie, Mire de pieu,D.A.C.L., X (1932), col. lgBZ-2043.NdSrallah, J,, l4erie dans lq Sainte el diyine Liturgie bszantine,Paris, 1955.Papadimitriu, R., Cultul Ndscdtoarei de Dumnezeu (in grec.), ed. a II-a, Tesalonic* 195 l.Roschini, G.M., La Madonna nella Liturgia, Milano, 1942.Safaville, 5' Marie dans la Lirurgie byzantine ou grdco-slatve, in vol. ,,Maria. Etude sui ld Sainte Vierge", qous ladir. d'Hubert du Manoir, S.J., vol. I, Paris, 1949, p.247-3i5.Serghie al Moscovei, patr., Cultul Maicii Domnului in B-iserica Ortodoxd (in rus.), in rev. ,,Vestnik", nr. 2A 0954),p.220-227.Strolrnann- Th., Le culte mariql en Russie, Chevetogne, 1959 (extr. d'fr. t. 32, 959, p, 178-202). .Tonidlo, H.M., La Madonna nella liturgia byzanlina, Roina, 1958.V.acandard,E., Marie, in D.T.C., IX, col. 2439 +.u,

b) Studii sp0ciale despre sirbltOrile Maicii Domnului in cultul ortodox:B6l[nescu, prot. Silv., Sdrbdtoarea Intririi in Bisericd a Preasfrntei Ndscdtoqre de Dumnevg4,in B.O.R., nr l,1875' p' 67-72' raicii Domnului,,,inG.B., 1960, nr.7-g, p. 5g5 E.u.dslary, pr.M., Sdrbdtoarea ,,Adortnirii lfr *Baumstadg A., Rites et J\tes liturgiques,in Ir., 1934, nr. 6 gi 1935, nr. 1:Bickersteth" 8., Hypapante. Studies in the Festival of the Purification of S. Mary lhe Wrgin in the Earty ByzantineChurch, Oxford, 1951,Botte, 8., Le lectionnaire arminien et laJAte de la Th,iorocos d Jdrusalem qu V-e Siicle, in ,,Sacris Eru{iri't,Butkus, Y., Festum Annunliaiionis Beaiag Mqriqe Wrginis, Romae, 1961 (p. l0 * 86: radllia orien{4l[).' Cabrol, F., Fte de l'Assomption,D.A.C,L., l, col. 2995-3001.ldem, Fle de l'Annanciation,D.A.C.L., I, col. 2241 S.u.Capelle, 8., LaJEte de la Werge d Jdrusalbm au Y-e sidcle,in iev. ,,Le Mus6on", 56 (1943), p, 1-33.ldem, La/Ete de l'Assomption dains l'histoire liturgique, in,,Ephemerides fheologicoe Lovanienses.,,p.33-45.Constantinov, prot. C., Pocrov Presviqtoi BogorOdilu (Acoperlm6ntul Prpasfintei Nisc6toare de Dumnezeu),in J.M.P., 1957, X, p. 25-31.Flechter, *A.,fne Festival of Annu4cialion. Sludies on the Festivalfrom Earllt Byzantine Texts, Oxford, 1955Grumel, Y,, Le meis de Marie des Byzantins, iq E.O,, XXXV (1932), p. 257 - 269,Jugre, M., La premidreJEte mariale en Orient et en Occident, in E.O., an. XXVI (1923), p.129-152.Kishpaqgch, Ma.Y, l.hefeqsl of the Presentqlion of the Virgin Mary in the Temple. An hisiorical qnd litei:rary Study.Diss. Washingtoq Cath. University, l94l (t fr.: Fte de la Priserttatiin qu Tempie de ia TTds Sainte Werge (21 nov.),ln,,Bull. de la Communautd Orth. de la Saint-Trinitd" (Paris), 20 (1973),p. 4-13.Kniaze{ P.A.;'i,.a Thdoiokos dans les ofices byzantins du iemps paical,inlr.,34 (1961), p,2144.Lecle.rpg, H., Fie de lq Prdsentation de M.qrie,in D.A.C.L., col. 1729-1731.Rads,A., Auxbriginesdela/Etedel'Assomptior,tnO.C.P.,XII(1946), p,262-274.Ramphos,l.S.,AdormireaMaiciiDomnului.SdrbdtorilevesmintelorMaiciiDomnuttii$ngec.),Atena,l94B(Studii

de aghiologie, IID. .Schultz, A,, Der liturgische Grad des Festes der Empfcigaig Matiens im byzantinischen Ritus vom 8. bis zum 13.Jqhrhundert, Roma, 1941.- _ -_Talin J., Praznicul

Acoperdmdntutui Maicii Domnului. Sensul religios gi ii'toria stuiiai acestuipraziib, in J.M.p.,1967,r'r.10, p. 49-56.Vailhd, 5., Origine de laf1te de l'Annonciationi,lnE.O., IX (1906), p. I3B,-145. , i

-l

il

I

'l

I

i

'l

'ltl

I

Irr (1e26),

ilI:,


21/61

I

CAPITOLUL XIIsAnnAroRrLE srINTItoR PRAzNUITI, tN ToATE BISERICILE oRToDoxE,.:

1. Ce sunt sfinfii? Sflrbltorile ca form[ de cinstire a sfin{ilor in cultul ortodoxCultul sau cinstirea sfinlilor ocupf, un loc impgrtant tn viala religioasi (pietatea) orto$ox1. ..

,, Pgi*S9.p1lL.*sfmJilj{&ytot, sa1ctfl prau Pu{nitL.B geg.eJel toti grqlti$kadicd credinciosii sau*i'rffiifrimelor ro*,roita1i creqtine, care primiiffi-Boiezul qi care deci trecuserr la-o viaf[ noui 9icurat[, fiind renascu[i prin har; cu acest apelativ se adreseaz[ acestora Sfinfii Apostoli in epistolele.lor(vezide ex., Rom .l',i;ZCor. 13, 13; Efes. 5, 3; I Petru 2, 5 l.a.)' Dar, dUp6-qe LlghatIAUAdESSkSAa, ",miini (*pti sau inchinrtori ai lui Hristos),Sg**g*fl..pi-4@*I,*q+qry -B:t+${-'*ffiffi#sli*s,Aq*ipr 4eeis care s--au,orstinsirnu ?s$lri'*p**rl.tpl.e*"eti[%lelHqsPs#I9sE- r-r+ri**,ffiil#ffiiar4,,prirlsu,fe,ripjek"is,g*id'g"P,e*tl}};erp,diul.*J*e*#-,#Mkj"e,tuler'-ffi ffilse*i*4n*.*.W"gp#=*#i*a"*38*f 4ffi"**e*s#**,:Lpp-qffi lsnk***"p.-jmr11 Ulii au fost personalitdfi distinsei-si au intretinut'*r rer.. k:BnL.F flaclra credintei si a dMeHl#slrr+t k*a+iEeilrea;ffi,oo,o.rri.);ariiia,i;';mffix'wiliig,ei6oriinairecfiaiM6ntuitorului,E,B.ft'r+cer mar aproprap cotaborarori ai S6i 9i cei dintffflffifliir'it5fi-El-fvangheliei 9i yil .erylt3i clalnfjcregtine (ca Sfinlii ^Apostoli Andrei, Petru 9i Pavel);.n [lcare au p[timit penku apdrarea credinfei lor sau gi-auSfin{ii grefan, piotodiaclnul qi intAiul mucenic (t 3-3),Iena}i1, episcopul Antiohiei (1 10?,'-i$T:,izvor6toruldemir(t304)q.a.;altiiaufost@(episcopi)aidiferite1orBiserici,i;";;iti ilanizatori, teologi'protunzi, c[rturari infelep]i qi zeloqi invif[tori ai credincioqilor (ca Sfinfiii 'l' t -:Trei Ierarhi: vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz qi Ioan Gur6 de auo; dlij6ouot, Gottselige), care au strilucit cu via{a lor imbundtdfitd prin Post,ffiffiffid;ffiffii(caSfin1iiAntonie,Pahomie,Sav1C3vioasaParaschwa);altiig#.dl*tins

de caritate si r H*Nkt*g) $rxgg*Hk%ilsqeinuet (taumaturgi'ffioir'p'.zint6toatecategorii1e.socia1eble1umiivechiqimaitoateprofesiunile qi indeletniciritre prin care oamenii gi-au cflqtigat existenfa. Printre ei se numard impdrafi,la Sfitnt*l Constantin cel Maie qi maica sa, Elena (21 mai); mari dregdtori gi comandanfi de ogti, ca

Sfintul Ambrozie al Milanului (7 decembrie) gi Sf. Mucenic Gheorghe (23 aprilie), sau simpli ostaqi, caSf. Teodor Tiron sau Recrutul (i 7 februarie); ilugfi c[rturari, teologi gi dasc6li, ca sf. Ioan Damaschinul(4 decembrie) gi Sf. Maxim }vlirturisitorul (21 ianuarie); medici qi t6m6duitori, ca Sf. Pantelimon(27iotir); Cosma qi namian (1 noiembrie pi i iulie) 9.a.; teslari (tdmplari), ca Sf. Iosif, logodnicul 9iocrotitorul Sfintei Fecioare 6rima duminic[ dup[ Nagterea Domnului); pescari, ca mulli dintre Sfin]iiApostoli; p6stori, ca Sf. prooroc Amos (15 iunie), Simeon Stilpnicul (1 septembrie) sau Sfhntul MartirSozont (7 septembrie); robi gi slujnice, ca Sf. onisim, sclavul lui Filimon (15 februari e qi2}noiembrie)gi Sf6nta Mucenifn Haritina (5 Lctombrie); plugari, ca Sfanlul Hieron (7 noiembrie), Glicherie dinbapadocia (23 aprilie) qi Varlaam(19 noiembrie);c[rbunai,caSf. Mucenic Alexandru C4rbunarul (12augusq.Sfinlii creqtini'au reprezentat, de asemenea, toate vdrstele: prunci, ca Sffintul Mucenic Chiric,martirizat o dat6 cu mama sa, Sffinta Mucenild Iulita (15 iulie); copilandri qi tineri, ca Sfintele Mucenile

t


22/61

,f4

Toli ace gtia s"wt prosl[vl1iviefii .gi uga raiului", precumEvhologhiu).

Ferpetua li Feliqitas (1 februarie); bEtrdni ootoge-+atri, trOnlge4ari gi cgn{enari, .a Sf. ,pa.lioarp al gmirapi(t 23 februarie 155, invArst6 do 86 aq|, St Slrneon, Episeopul Ieruqalimului (t 107, in virstl de 120dup6 r,troartea lor qi incunirnafi oU fetipirea gereasc[i ei r,,au aflatizvorule4nt[ Bisprica (la bihecirySntirile mo4iiqt din slujbe,le tunebrq in

Confonn versetului biblic: ,,Mai btin este numele bun decAt untdelemnul bll{l $i ziua morlii decdtziua nasterii" (Ec es. 7 ,2), pentrua perpetua amintirea eroilor ei, Biserica Cregtind'co-nsemneiz6 pAnda$,tdzi.iu calendare gi serbeazl de oticei ziua morfii sfinlilorr, adicd data kecerii lo1 spre cele ceiegti,$ocotiE caziua lof de na$tefe (1er'r60l"ro, natalilia)'$pre via{a cea ve$nic6 gi adev[rzitd, ,,unde nu estenici durere, nici intristare, nici suspin"2. Numai Maisa Domnului qi Sf. Ioag BofeTltorul fac exceplie dela aceastl rqguld; ei au privilegiul de a li qe s6rb[tori at6t zdmisiirea (23 septembrie, 9 {ecembriu) qi11ter9a.(8 septembrie, 24 iuriie), cdt gi alte evenimente din viata lor (ca Bunavestire, enur"u C"prfriSfiintului Ioan Botez[torul), penku c[ Sfiinta Fecioard este, precum, am vdrut, cea dintdi qi cea maimare de-cdt tofi sfinfii, iar Sf. Ioan Botezltorul pentru c[, dup6 proorocia flcutd de ingerul Gavriil,,,vafi mare inaintea Domnului" pi s-a umplut de Duh SfEnt incd din p0ntecele maicii sale lluca l, l5j, iardupl mlrturia Mantuilorului insugi, ,,nu s,a ridicat iqtre pei n[scufi din femei mai mare a.lat iouoBotezdtorul" (Matei 1i, l1)3.Una dinU'e oele dintdi si mai i

ic.g:s-qo*Cele mai vechi serb6tori ale sfin{ilor, adic6 c-pl"e-di&tqij,UseIi$qi+ii)" au fost ani ,inffi#lg,f.pvri pr1, m emo r i a e)l]xEffi lgslpt-e.ql9JB-qIHu?ffi{l,r#.?,r* pvnpl,memoriae)an, cregtinii se adunau la mormintele martirilor, pe care dese constuiau '(martyria)a,sagin'locul unde pr[zpuiau amintirea lor qi acolo fEceauruglciuni gi privegheri, citeau actelo rnartirice sau istoria p6timirii gi a morfii martirilor sdrbdtorilijpi s[vdrgeau Sf. Euharistie6,'imp6rtdsiridu-se li imberbitdndu-se in r6bdarea]pe mai departe'aSuferinlelor pontp pp[rafea credlnfeii [- n4 nte-.-[a sdrbdtorile martiriloreDoca bersecud*ii"*'h$qqr jlolk+S# lgrilgr- p"erp*qu f.e ri,sp t[,in t i pl. La unii dinJre pfinJi mai mqlt verprafi, in semn de deosebitI ciqs p, se intretuinle4zi tgrpenul dp qdprute(x9ip1otq, donhifio, Uppenie, das Entschlafen) penfiu a exprima trecerea lor din viala pimfinteascl la cea cereasc[:Adoimired Sfrntei [ecioare (15 arig.), Adorm-irea SfinteiAna (miima Sfintei Fecioare, 25 iulie), Adormirea Sffintuiui ioanEvatighelistul (26 sept.) g.a,' 2. Tolugi, nu totdeauna, datple hscrise in calendarele de azi pentr'u pomenire4 unor sfinti corespulld ctt ziua mo4iilb ; tndicati dg docutnentele istorice, Pe- unele dirrta g p, liserica. e"g schimgat, pentr-u diverse moiiv" de ,,iconorhie"(bun[ r.andrlial[) liturgice,-Ajr::t*, d9 e;epp u, cazu gu $f, Iqan Gur[ de Aur, oaie a msrit f4 14 septembf,. (400, aurpo1e"nir",e3 lui a fost 1ut1t4, in Si4+yarul conslanlinopelitan,la,l3 noiembrie, pentru a se evita coincidenl4 cu praznicul,Tli.rt:li'al In[I1[rii Sfintei Cruci (vezi Mineiul pe noiepbrie, ziua 13, la Sinaxqruidin qlujba Utreniei). pomenirileduble (9i uneori chiar hiple) ale unor sfin{i mai importanliin Sinaxarul'ortodox de ari s" exilic6 prin aceea c[ el e ocombinare a mai multor eortologhioane mai vechi ale unor Biserici locale, in care pomenirea acestor sfiil1i figura la datediferite, pe care Nicodim Aghioritul e-a p[stat in noul Eortologhion unic, compilat de el in sec. XVIIIlvezi Sofr.J. Despre cultul Sfiintului Io4n Botez4torul in cpgtiniqm vezi: dr. Atois Konrad , Johannpg der Td{er,Gr.qz grngWien, l9l lrp.227 $,u.; H. Leclercq, Jean Bapilsre (Saint), in D.A.C.L., Vll,Z,Z\AT-21g4. -4. Despre acestea vezi mai departe, la Locasurile tetridro (auxiriqre) de cull.5'.V9zio1n.46Qartagjna(c.i.o.,II,l,p.2fr2-2ail[u'',6.Yezi can. 20 Gangra (C. .O., II, l, p. 50) I2l.-^ .7.lezir{e exemplu, Sf. Ciprian, Epi;t. W)(1V,3 SiWW,2 (PL., t. IV, col. 331 8,337 A\; Const. Apostolice,yt,30 (trad. rom. cit. p.,1791,,'.. Adunati-v[ ili cimitire, citind c[4ile sfinte gi psalmodiind pentru martirii adormili gi penrrutoli sfin;ii 9i frafii vogtri ceidin veac adormiliinku Domnu , liplecuta E*raristie, iJoa;; i6;iljl;;#;#;it,,iHristos, aducgli-o cajertfE in bisericile yoastre gi in cimitire,,). -


23/61

ffillIiill$ifriE:,$tlI

181TIMPURILE LITURGICE

SS5yp-p.ufsri, .dup[pc1ea, pentry ?P" *IaI,"? glg$fff,ffid;;ii*i"olcal de-bxlmptiil s-ilViii'n MarnrrisitoTl,t 662);.?poi -s-tu adrusat cele-algffiptrr:r SAig 3d-lusiri ;i cu-vio{i,urmat: i. c.9le ur" " \Iili:: :A(mari p."*i: orqaniz'ttorii, fegdtol de.minuni

ilor,

2. Slrbtrtorile sfin{ilor cu cinstire generali ln toate Bisericile ortodoxeprecum am spus, Biserica noastra face in fiecare zi a anului amirttirea unui sau ama.i multor:fl1ti:Dar nu tofi sunt rarUitorili pretutindeni, ci numai cei mai de seam[ dintre ei, care s-1u imnS ;vJavi3ipopulare prin anumite meriie deosebite. Num[rem mai departe, in ordinea anului bisericesc, q##9#ksfintilor mai alesi.:r'_. . ..."'.'-"q: wk*

(taumaturgi) etc. Aceste sarb[tori aveau de obicei, la inceput, un caracter local sau regional, adic6 eraulinute - *iiut6 in epoca perseculiilor - numai in locul sau finutul unde tr[ise, unde p6limise martirulrespectiv, unde i se plstrau sfintele moagte sau unde activase

curs liturgica anul iii teologie pastorala

Documents