curs i pediatrie.doc

20
CURS I- 1.- Ingrijirea nou –nascutului si sugarului 2. -Cresterea si dezvoltarea 3.-Imunizare si profilaxie 1. Ingrijirea nou –nascutului si sugarului 1.1. Nou –nascutul-clasificare ; Prematuritatea - particularitati Clasificarea nou-nascutului se poate face dupa : Perioada de la nastere -28 zile =perioada neo-natala . 1. Varsta gestationala (VG) 2. Greutatea la nastere(Gn) 3.Dupa raportarea greutatii la varsta gestationala 1. Dupa varsta gestationala(VG) N.N. la termen- matur –VG=37-41 saptamani N.N.prematur -VG < 37 saptamani (limita inferioara 22 saptamani si 500 g ; sub 22 saptamani = avort) N.N. postmatur -VG >42 saptamani 2. Dupa greutatea la nastere(Gn) N.N. macrosom - Gn>4000 g N.N. cu greutate normala –Gn=2500-3999g Cu greutate mica -Gn<2500g N.N. cu Gn foarte mica -Gn<1500g Cu greutate extrem de mica –Gn<1000g 1

Upload: sorinescu76

Post on 16-Apr-2015

31 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Curs I pediatrie.doc

CURS I- 1.- Ingrijirea nou –nascutului si sugarului 2. -Cresterea si dezvoltarea 3.-Imunizare si profilaxie

1. Ingrijirea nou –nascutului si sugarului

1.1. Nou –nascutul-clasificare ; Prematuritatea -particularitati

Clasificarea nou-nascutului se poate face dupa :

Perioada de la nastere -28 zile =perioada neo-natala .

1. Varsta gestationala (VG) 2. Greutatea la nastere(Gn)

3.Dupa raportarea greutatii la varsta gestationala

1. Dupa varsta gestationala(VG) N.N. la termen- matur –VG=37-41 saptamani N.N.prematur -VG < 37 saptamani (limita inferioara 22 saptamani si 500

g ; sub 22 saptamani = avort) N.N. postmatur -VG >42 saptamani

2. Dupa greutatea la nastere(Gn) N.N. macrosom - Gn>4000 g N.N. cu greutate normala –Gn=2500-3999g Cu greutate mica -Gn<2500g N.N. cu Gn foarte mica -Gn<1500g Cu greutate extrem de mica –Gn<1000g

3. Dupa raportarea greutatii la varsta gestationala Cu G normala pentru VG Cu G mica pentru VG-dismaturi Cu G mare pentru VG

Prematuritatea = VG <37 saptamani -22 saptamani ;Gn<2500g ; T<47 cm.

1

Page 2: Curs I pediatrie.doc

Cauzele prematuritatii

nasteri premature in antecedentele materne boli acute materne diabet zaharat matern malformatii uterine incompetenta cervico-istmica sarcini survenite la intervale scurte de timp sarcini multiple(gemelare, tripleti, quadrupleti) placenta praevia(placenta jos implantata) infectii amniotice care determina ruperea prematura a membranelor factori socio-economici

Prematurul pune o serie de probleme legate de dificultatea de adaptare la viata extrauterina, secundara imaturitatii diferitelor organe, probleme cu atat mai mari cu cat prematurul este mai mic.

1. Aparatul respirator-la prematur apare incapacitatea pulmonara de a secreta o cantitate suficienta de surfactant, ceea ce poate duce la instalarea sindromului de detresa respiratorie idiopatica (SDR), ce duce la deces.Incidenta SDR este de 10%, cel mai frecvent apare la prematurii cu Gn intre

1000-1500g. 2. Hemoragia intraventriculara si subarahnoidiana, asociata semnelor de hipoxie (crize de apnee).

Semne clinice : -soc circulator cu semne neurologice ;convulsii, strabism, ochi in apus de soare. 3. Aparat c-v –Hipotensiune arteriala, hipovolemie, PCA. 4. Aparat digestiv-inainte de 33-34 saptamani lipseste reflexul de supt (alimentat prin gavaj), completat in primele zile cu alimentatia parenterala. 5. Imaturitatea hepatica-hiperbilirubinemie-icter 6.Imaturitate renala. 7. Hipoglicemie, hipocalcemie. 8. Hipotermie- dificultati in producerea si conservarea caldurii( suprafata corporala mare in raport cu greutatea). 9. Imaturitate imunologica-predispozitie la infectii ( nu se recomanda administrare profilactica de antibiotice). 10. Anemia precoce a prematurului-este fiziologica, nu necesita tratament-se administreaza numai profilactic dupa varsta de 2 saptamani a 1mg/kg/zi de Fe elemental.

Clasificarea prematuritatiiIn raport cu Gn

Prematur gr. I –Gn=2499-2000gPrematur gr.II – Gn=1999-1500gPrematur gr. III –Gn=1499-1000gPrematur gr. IV Gn <1000g

Conform noii Clasificatii Internationale a Maladiilor (ICD) , prematurii se clasifica in functie de VG si Gn in 3 categorii :

Prematur =VG<37 saptamani Gn<2500g

2

Page 3: Curs I pediatrie.doc

Prematur mic = VG =32 saptamaniGn <1500g

Prematur foarte mic = VG <28 saptamani Gn <1000g

1.2.Incidente fiziologice la nou- nascutDupa nastere, sau in primele zile dupa nastre pot apare o serie de incidente,

care nu pun in pericol viata nou-nascutului, sunt incidente fiziologice.Cele mai frecvente sunt: scaderea fiziologica in greutate, mumifierea si

caderea cordonului ombilical, icterul fiziologic, criza genitala, febra tranzitorie, etc. Scaderea fiziologica in greutate-pana la 10% din Gn , dureaza 3-4 zile ; dupa

2 saptamani greutatea este recuperata si incepe procesul de crestere ponderala continua pana la varsta adulta, dar cu variatii mari in anumite perioade de dezvoltare, dintre care cea mai importanta este in primul an de viata.

Scaderea in greutate se datoreaza pe de o parte eliminarii unei cantitati importante din continutul intestinal, iar pe de alta parte pierderii de lichide prin rinichi, piele si respiratie, fara sa primeasca echivalentul acestora prin alimentatie.

Cordonul ombilical- formatiune complexa ce leaga fatul de mama in viata intrauterina.

Imediat dupa nastere acesta este sectionat si bontul restant este prins cu o clema , care se tine pana la mumifierea si caderea bontului, care se produce la 5-6 zile de la nastere.

Cicatrizarea suprafetei ombilicale , urmata de infundarea acestei zone se face de la periferie spre centru , prin retractia vaselor ombilicale fibrozate, in 3-4 saptamani de la nastere.

La prematuri, la nou-nascutii cu sdr. hemoragipare, in infectii ,caderea bontului ombilical si cicatrizarea plagii este intarziata.

Dupa caderea bontului ombilical, pana la cicatrizare, se dezinfecteaza zona cu alcool sau betadina de 2 ori/ zi; nu se acopera cu comprese, este indicat ca zona sa fie cat mai descoperita pentru a se favoriza cicatrizarea.

Uneori pot apare la nivelul bontului ombilical semne de inflamatie sau supuratie= omfalita sau poate apare o zona rosie sau roz ca o bobita care supureaza =granulom.

Tratamentul granulomului poate fi :-Topic-=aplicarea local de nitrat de argint,clorhexidina.

-Chirurgical= Indepartarea granulomului prin ligaturare.

3

Page 4: Curs I pediatrie.doc

Icterul fiziologicIcterul =coloratia in galben a tegumentelor si mucoasei conjuctivale si

este consecinta acumularii unei cantitati mari de bilirubina in sange( hiperbilirubinemie).Bilirubina este produsa prin distrugerea hematiilor si a hemoglobinei din

hematii.Icterul la nou-nascut apare de obicei la 24-48 de ore de la nastere, atinge

maximum de intensitate in ziua 4-5 , dupa care incepe sa dispara in timp de 2 saptamani ; uneori poate dura 3-4 saptamani.

Valorile normale ale bilirubinei in sange la nou-nascut=27 mg/lPentru a apare icter, bilirubina trebuie sa atinga valori de 40 mg/lsi nu

trebuie sa depaseasca 120mg/l, pentru a-l putea numi icter fiziologic.La valori ale bilirubinemiei peste 120mg/l , icterul este patologic.

Semne clinice :-colorarea in galben a tegumentelor, sclerelor si uneori si a mucoasei bucale ;

-somnolenta, hipotonie musculara ;- scaune si urini normal colorate

Icterul care apare in mai putin de 24 de ore de la nastere este de obicei patologic si trebuie investigat pentru a vedea cauzele aparitiei.

Una din cauzele cele mai frecvente este incompatibilitatea in sistemul ABO sau Rh intre mama si fat.

Tratament –In marea majoritate a cazurilor nu este necesar tratamentul icterului la nou- nascut ; se trateaza numai formele severe , la care nivelul bilirubinemiei este foarte crescut.

Nivelele mari de bilirubina in sange netratate pot duce la leziuni cerebrale ireversibile( icter nuclear), care au ca rezultat retardul mintal , tulburari de comportament, surditate.

Cea mai folosita metoda de tratament este fototerapia. Aceasta foloseste lumina fluorescenta ce intensifica transformarea bilirubinei necombinate intr-o forma pe care organismul o poate elimina intr-un ritm rapid.

In cazul in care icterul este sever si este cauzat de distrugerea masiva a hematiilor, se recomanda transfuzia de sange.

Criza genitala (hormonala).Apare la 3-6 zile dupa nastere la ambele sexe si dureaza 2 saptamani.

Cauze : Criza genitala se datoreaza hormonilor materni patrunsi in circulatia nou-nascutului in cursul contractiilor uterine la nastere.Acesti hormoni induc tranzitoriu activitatea gonadelor nou –nascutului.

Clinic : -tumefierea glandelor mamare la ambele sexe ; la presiunea mamelonului se elimina o secretie asemanatoare colostrului – nu se recomanda stoarcerea , favorizeaza infectia ;

4

Page 5: Curs I pediatrie.doc

-la fetite vulva si vaginul sunt edematiate , cu mucoasa congestionata, poate apare o scurgere vaginala albicioasa , uneori cu striuri saguinolente.

- la baieti- tumefierea testiculelor , hidrocel uni sau bilateral, edem al penisului

-o alta manifestare clinica a crizei genitale este milium facial-care consta in hipertrofia glandelor sebacee pe aripile nasului si barbiei.

Nu este necesar tratament, decat in cazul aparitiei de complicatii,

Febra tranzitorie a nou-nascutuluiApare uneori in a 3- 4 zi de la nastere , poate atinge 39- 40 grade si

dureaza intre 12- 48 ore.Cauze :- deshidratarea nou-nascutului in urma aportului insuficient de

lichide , cat si pierderii acestora din primele zile de viata.Dispare dupa hidratare.

Infarcte uratice –eliminare crescuta acid uric si urati in urina, datorita unei distrugeri tisulare si leucocitare in primele zile de viata,

Urina este tulbure iar pe scutec se depune un depozit rosu-caramiziu de urati si saruri amorfe de acid uric.

1.3.Alimentatia nou-nascutului si sugarului ; Diversificarea alimentatiei.

Pricipiile alimentatiei corecte-alimentatie echilibrata si adaptata maturarii functiilor digestive si

renale ;-respectarea cantitatii si calitatii ;o dezvoltare normala si nu

maximala.

Necesitatile alimentare cuprind :

-aportul energetic minim necesar metabolismului bazal-inlocuirea pierderilor-aportul energetic destinat activitatii psihice -aportul caloric si proteic destinat dezvoltarii

Necesitatile nutritive ale nou-nascutului : -apa la nou-nascut reprezinta 80% din greutatea corporala totala

-implicarea apei in castigul ponderal, pentru crestere fiind necesari 5 ml apa/kg/zi in primele saptamani de viata

-imaturitatea capacitatii de concentrare a rinichiului -suprafata corporala mai mare ca la adult

Necesitatile energetice

5

Page 6: Curs I pediatrie.doc

Avand in vedere ca nou- nascutul trebuie sa creasca cu aprox. 750-800g/luna, in prima luna are nevoie de aprox. 70kcal/kg/zi ;

Alimentatia naturala a sugarului – alimentatie exclusiv la san, fara adaos de lichide (ceai,apa, ) si fara utilizarea tetinei (Conform OMS si UNICEF).

Beneficiile alimentatiei naturale Pentru copil : Laptele matern cuprinde toate substantele nutritive in cantitati si proportii ideale pentru cresterea si dezvoltarea armonioasa a copilului.Pentru copiii nascuti prematur alimentatia naturala este esentiala. - favorizeaza dezvoltarea neuropsihica

- contine anticorpi-cresterea imunitatii- reduce incidenta unor boli ca diabetul zaharat, bolile copilariei, etc. -reduce riscul de moarte subita-este steril, proaspat , la indemana, etc.Pentru mama :- accelereaza procesul de recuperare a mamei dupa nastere

-previne anemia post -partum- scad riscurile cancerului de ovar si de san- protejeaza impotriva unei sarcini nedorite

Avantaje economice ale alimentatiei la san

1. Avantaje pentru familie 2. Avantaje pentru societate

Contraindicatiile alimentatiei la san - sunt reprezentate de boli sau tratamente administrate care contraindica temporar sau definitiv alimentatia la san

Contraindicatii ce tin de mama -permanente : -boli ale mamei-HIV, TBC, D.Z. decompensat, mama purtatoare de AG.HBs, boli psihice grave, neoplazii, etc. -tranzitorii : -infectii tratate cu AB, mastite, fisuri la nivelul mameloanelor, etc.

Contraindicatii ce tin de copil : galactozemia, malformatii congenitale( gura de lup, buza de iepure.)

Tehnica alimentatiei la san : Primul supt la 6-12(24) ore de la nastere, in functie de starea copilului si a mamei.

In primele ore se administreaza la fiecare 2-3 ore cate 2-3 lingurite de apa fiarta si racita , zaharata 5%

Primele supturi nu trebuie sa dureze mai mult de 5-10 minute, ( cantitatea de colostru este mica) ; dupa cateva zile durata este de 15-20 minute.Alimentatia in prima luna de viata este la cerere.

Alimentatia artificiala- alimentatia exclusiv cu preparate de lapteAlimentatia mixta = alimentatie la san combinata cu alimentatie artificiala

6

Page 7: Curs I pediatrie.doc

Alimentatia mixta poate fi alternativa sau complementara.

Necesarul de lapte in 24 de ore este in functie de greutate, si anume 150g/kg/zi, repartizata in 6 supturi

Diversificarea alimentatiei –introducerea in alimentatia sugarului si a altor alimente inafara de lapte .

Principiile diversificarii*Momentul diversificarii difera de modul de alimentatie : la copiii alimentati

natural diversificarea se incepe dupa varsta de 6 luni , iar la cei alimentati artificial diversificarea incepe mai devreme, dupa varsta de 4 luni.

*Alimentele noi trebuie introduse treptat, la 2 zile interval si-n cantitati crescatoare.

*Sugarul trebuie sa fie sanatos in momentul introducerii unui aliment nou.*La refuzul noului aliment , se opreste administrarea lui si se incearca ulterior.

Ordinea alimentelor nou introduse :- la 4 luni- suc de fructe- intre mesele principale , nu se inlocuieste o masa

de lapte- 5-6 luni- se diversifica o masa , cea de la ora 10-11 ,cu fructe (mar ras sau

copt)- se incepe cu cantitati mici ,iar in completare se da lapte ; se creste cantitatea de fruct zilnic, pana la inlocuirea totala a mesei de lapte.

Inainte de varsta de 6 luni nu se introduc alimente care contin gluten ;daca se dau fainoase, acestea trebuie sa nu contina gluten(orez, biscuiti fara gluten.)

-6-7 luni – se diversifica masa de ora 13 cu supa de zarzavat, faina de orez si 2-3 pic. de ulei ; treptat se adauga piept de pui mixat, galbenus de ou( se incepe cu ¼ galbenus de ou fiert tare).

Piureul de fructe de la ora 10 se completeaza cu branza de vaci sau biscuit ras(introduse treptat).

-8 luni- se diversifica a IV masa -gris cu lapte, budinci , iaurt cu biscuiti, mamaliguta cu branza de vaci, etc.

La pranz se poate da peste rasol.-9-10 luni -2 mese de lapte ;se pot introduce alimente noi

Cresterea staturo-ponderala si dezvoltarea psiho-motorie1.Cresterea staturo-ponderala si dezvoltarea psiho-motorie ; perioadele copilariei

Mecanismul cresterii si dezvoltarii este determinat genetic si este influientat de factori externi( exogeni) si factori interni ( endogeni).

Factori exogeni-alimentatia mamei in timpul sarcinii si in perioada alaptarii-mediul geografic -factori socio-economici-factori afectiv-educativi-exercitii fizice, factori culturali, etc.

Factori interni(endogeni) : -factori genetici -ereditatea -factori hormonali

7

Page 8: Curs I pediatrie.doc

Perioadele cresterii si dezvoltarii copilului1. Perioada intrauterina cu 2 etape :

-etapa embrionara ( 0-12 sapt.)- etapa fetala (13 sapt. –pana la nastere)

2. Prima copilarie( de la nastere –pana la 3 ani), cu 3 subetape :- nou-nascutul-perioada neo-natala(0-28 zile)-sugarul (28 zile-12 luni)- anteprescolar-prescolar mic( 1-3 ani)

3. A doua copilarie-perioada prescolara( 3- pana la 6-7 ani )4. A treia copilarie ( 6-7 ani –pana la pubertate ) cu 3 subetape :

-etapa scolarului mic :6-11 ani pentru fete si 6-13 ani pentru baieti-etapa scolarului mare ( pubertatea)  :11-14 ani pentru fete si 13-15 ani

pentru baieti. 5. Adolescenta : dupa 14 ani pentru fete si 15 ani pentru baieti-pana la terminarea cresterii (19-20 ani)

Cresterea si dezvoltarea in perioada 0-12 luniCresterea ponderala: (greutatea)

-in primele 4 luni: 750g/luna-in urmatoarele 4 luni: 500g/luna-ultimile 4 luni: 250 g/luna

La 4 luni se dubleaza greutatea de la nastere, iar la un an se tripleaza.Cresterea staturala(talia)

In primul an de viata copilul  creste aprox.20-25 cm :-prima luna :5 cm- a doua luna : 4 cm - a treia luna :3cm-lunile IV si V cate 2cm-din luna a VI pana in luna XII , cate 1 cm /luna.Fontanela anterioara este la nastere de 2,5-5 cm, se inchide spre 8-9 luni pana pe

la 18 luni.Fontanela posterioara poate fi inchisa la nastere sau se inchide in primele 3-4

saptamani.Perimetrul cranian-la nastere =34 cmIn primul trimestru creste cu 2 cm /luna, in al doilea trimestru cu 1 cm/luna si in

treilea si al patrulea trimestru cu cate 0,5 cm/ luna. Perimetrul toracic-la nastere=31 cm ;in prima luna creste 3 cm, in a doua luna 2

cm, apoi cate 1 cm /luna pana la 1 an , cand va fi egal cu Pc.

Dezvoltarea psihomotorie 0-1 an

Fiecare copil are un ritm propriu de dezvoltare, nu exista un progres continuu si nu toti copiii trec prin toate stadiile de dezvoltare psiho-motorie.

Repere pentru aprecierea dezvoltarii psiho-motorii1 luna – tonusul muscular este mai mare, mai accentuat, generalizat; sugarul reactioneaza gobal la excitant( de exemplu tresare daca aude un zgomot puternic .)

8

Page 9: Curs I pediatrie.doc

-isi ridica capul pentru cateva secunde si il intoarce de pe o parte pe alta ;2 luni - cand este pus cu fata in sus ridica pentru cateva secunde capul

-cand este ridicat tine pentru scurt timp capul in acelasi plan cu corpul;-urmareste pentru scurt timp un obiect in miscare ;-zambeste, gangureste, , priveste pentru cateva secunde o jucarie ;

3 luni -isi sustine capul, isi recunoaste mama ; -isi misca bine manutele ; -gangureste, cerceteaza cu privirea in directia sunetului -culcat pe abdomen isi ridica capul si trunchiul sprijinindu-se pe brat.

4 luni -sta sprijinit in sezut pentru scurt timp ; -asezat in dcubit dorsal isi ridica capul si umerii ; -intoarce capul la sunete ; -agita jucaria , scapa obiectele.

5 luni -isi tine capul ; -deosebeste persoane straine de mediul familial ; -rade tare, se bucura ; -prinde obiectele, le urmareste pana dispar.

6 luni -se intoarce de pe spate pe abdomen, sta in sezut sprijinit mult timp; -repeta silabe, gangureste ; -in decubit ventral se sprijina pe coate si maini.

7 luni -sta in sezut nesprijinit pentru scurt timp ; -manuieste singur jucariile, bea cu cana ; -emite sunete ;

8 luni - se intoarce de pe spate pe abdomen si invers, sta in picioare sprijinindu-se de obiectele din jur ;

-se rostogololeste, sta bine in sezut, culcat isi ridica capul ; -emite sunete polisilabice.

9 luni – se ridica singur in picioare si face pasi laterali in patut ; -isi tine singur biberonul ; -duce obiectele la gura, executa miscari cerute.

10 luni –merge,,in patru labe,, si cu premergatorul ; -apuca obiectele digital, (cu policele si aratatorul) ;

-reactioneaza la numele sau ; -rade in oglinda.

11 luni –merge sustinut de ambele maini-intelege ordine verbale ( raspunde la salut, bate din palme)-emite doua cuvinte cu inteles

12 luni -merge tinut de o mana ;-se joaca cu jucariile, raspunde la comenzi simple, imita, stie sa faca,,pa,,-pronunta mai mult de doua cuvinte ;-returneaza un obiect sau il retine.

Dentitia Dentitia de lapte debuteaza intre 5-9 luni :

-intre 5-8 luni- incisivii mediani inferiori (2)-intre 8-10 luni- incisivii mediani superiori( 2)-intre 10-12 luni –incisivii laterali( 4).

9

Page 10: Curs I pediatrie.doc

Cresterea si dezvoltarea 1-3 ani Cresterea staturo-ponderala este mai lenta , 2,5 -3 kg /an si 10-12 cm/an ;la 2 ani

va avea aproximativ 12 kg si o talie de 85 cm ; la 3 ani o greutate de 15 kg si o talie de 95 cm.

Dupa varsta de 2 ani greutatea se calculeaza dupa urmatoarea formula : G= 2 x V + 9, unde V reprezinta varsta ;.Talia se calculeaza dupa formula : T= 5x V+ 80 (V=varsta). Perimetrul toracic creste cu 2 cm/luna ; Perimetrul cranian ajunge de 48 cm la 3 ani;

Eruptia dentara( 14-16 dinti pana la 2 ani) : •primii 4 molari apar intre 18-24 luni ; •4 canini intre 8 luni si 2 ani ; •al doilea rand de molari (4) apare intre 2 ani-2 ani si jumatate.

Dezvoltarea psiho-motorie se caracterizeaza prin perfectionarea limbajului si a relatiilor afective.

-se desavarseste functia motorie-se formeaza reflexele conditionate

Cresterea si dezvoltarea in perioada 3 ani si 6-7 ani –este mai lenta, talia creste cu 6-8 cm/an iar greutatea cu 2 kg/an.

Dezvoltarea psihomotorie –dezvoltarea complexa a SNC , gandire, vorbire, locomotie.

Se incheie aparitia dentitiei de lapte.Cresterea si dezvoltarea in perioada 6-7 ani pana la sfarsitul pubertatii, cand

apare perioada de adolescenta. Cresterea in greutate este mai lenta la inceputul perioadei, urmata de o accelerare

a cresterii in perioada prepubera. Cresterea in greutate este de aproximativ 3,5 kg/an si cam de 6 cm /an in inaltime

Perioada de scolar mic ( 6-7 ani-pubertate)

–se produce maturizarea zonelor corticale-are loc o modificare a ritmului de crestere a segmentelor corpului , proces mai accelerat la torace si membrele superioare.

In jurul varstei de 6-7 ani incepe inlocuirea dintilor de lapte cu dentitia permanenta ; se inlocuiesc aproximativ 4 dinti/an in decursul a 5 ani : primul molar permanent erupe in jurul varstei de 7 ani, al doilea in jur de 14 ani, iar al treilea ,,maseaua de minte,, in jurul varstei de 20 ani.

Perioada de scolar mare-( de la pubertate pana la adolescenta ) -corespunde aparitiei menarhei la fete si este cuprinsa intre 11-14 ani si

dezvoltarea functiei sexuale la baieti cuprinsa intre 14-16 ani-se incetineste ritmul cresterii staturale si se accelereaza ritmul cresterii in

greutate ;-se modifica dimensiunea unor segmente, corpul capata un aspect

armonios ;-are loc o dezvoltare intelectuala intensa -apare o labilitate psihica si vegetativa-deprimare tranzitorie a imunitatii.

10

Page 11: Curs I pediatrie.doc

In aceasta perioada apar deformari osoase datorita cresterii rapide si a pozitiilor vicioase( scolioza, cifoscolioza, cifoza

Imunizare si profilaxie

Imunitatea =capacitatea organismului de a rezista la actiunea unui agent patogen viu sau a toxinelor acestuia. =in contactul cu agentul patogen nu contacteaza boala

Imunitatea este de doua feluri : a) imunitate innascuta b) imunitate dobandita

a) Imunitatea innascuta poate fi :1. Imunitate innascuta nespecifica-determinata de structuri si

mecanisme cu rol protector : tegumente si mucoase, ph-ul secretiei gastrice, temperatura corpului, presiunea mare din alveolele pulmonare.

2. Imunitatea innascuta specifica-rezistenta unui organism fata de anumiti agenti patogeni , care il particularizeaza fata de alte organisme din aceeasi specie, sensibile la actiunea acestor agenti.

b) Imunitatea dobandita 1. Imunitate dobandita natural , care poate fi dobandita activ sau

pasiv 2. Imunitate dobandita artificial-prin administrare de vaccin

Vaccinarea =imunizare activa , prin inoculare de vaccin ; este o metoda de profilaxie impotriva bolilor infecto-contagioase.

Vaccinul este un preparat biologic dotat cu proprietati antigenice , care declanseaza aparitia raspunsului imun la organismele supuse vaccinarii.

Protectia imunologica se instaleaza dupa un interval variabil de la inoculare (saptamani sau luni ), in functie de vaccin si este de lunga durata.

Clasificarea vaccinurilor

Dupa mecanismul de actiune

1. Vaccinuri care actioneaza prin activarea mecanismelor imunitatii umorale ( determina producerea activa in organism de anticorpi specifici )- majoritatea vaccinurilor2. Vaccinuri care actioneaza prin activarea mecanismelor imunitatii celulare –vaccinul BCG.

Dupa continutul biologic 1. Vaccinuri care contin microorganisme vii atenuate

11

Page 12: Curs I pediatrie.doc

2. Vaccinuri care contin microorganisme inactive3. Vaccinuri care contin componente microbiene purificate , proteice sau

polizaharidice conjugate proteic.4. Vaccinuri care contin proteine recombinate.5. Vaccinuri care contin anatoxine.

Vaccinoprofilaxia se poate realize:-in cadru organizat prin campanii de vaccinare inscrise in programele

obligatorii de imunizare din fiecare tara.-in situatia declansarii unor focare infectioase ale caror boli beneficiaza de un

vaccine corespunzator.-optional, pentru profilaxia bolilor pentru care exista vaccine specific dar care

nu este inclus in programul obligatoriu de imunizare.

Calendarul vaccinarilor- Programul National de Imunizari al Romaniei (din iunie 2012)Varsta recomandata Vaccin Comentarii

Primele 24 ore pana la 4-7 zile Hep.B ; BCG BCG se face in reg. deltoidiana, i.d., numai la n.n. cu G> 2500gr.

2 luni DTPa-Vpi- Hib + Hep.B Vaccin hexavalent-Infanrix hexa

4 luni DTPa-VPi -Hib Vaccin pentavalent-Pentaxim

6 luni DTPa –VPi -Hib + Hep.B

Infanrix hexa

12 luni DTPa –Vpi -Hib +ROR Pentaxim +ROR

4 ani DTPa6 ani DT -VPi Diftero-tetanic +antipolio7 ani ROR Rujeolic, rubeolic ,oreion

9 ani VPi In 2012 pana la epuizarea stocurilor de vaccin din teritoriu

14 ani DTRubeolic –numai fete

Diftero- tetanic+antirujeolic, antirubeolic ,antioreion

DTPa-vaccin diftero-tetanic-pertusis acelularVPi-vaccin antipoliomieliticHep.B –vaccin antihepatitic BHib-vaccin anti Haemophilus InfluenzaeROR –vaccin antirujeolic, antirubeolic, antioreionDT –vaccin antidifteri-antitetanos Vaccinari optionale

12

Page 13: Curs I pediatrie.doc

Pe langa vaccinarile incluse in Programul National de Imunizare, se mai poate opta si pentru alte vaccinuri  : -vaccinarea antigripala impotriva gripei sezoniere sau impotriva virusului gripal nou AH1N1 ;vaccinare antivaricela, antipneumococica, antihepatitic A, etc.Reactii adverse si efecte secundare postvaccinale .Orice incident medical care poate fi asociat temporar cu o vaccinare este o reactie postvaccinala.In functie de cauza lor, reactiile adverse pot fi:

•reactii induse de vaccin :-sunt efecte asociate cu proprietatile intrinseci ale vaccinului si cu raspunsul individual al organismului vaccinat , care din punct de vedere biologic nu este de asteptat sa se produca in absenta vaccinarii.

•reactii potentate de vaccin : reactii care se pot produce si in alte situatii la organismele susceptibile, dar care sunt precipitate de vaccin.

•defecte de fabricatie sau erori de manipulare : vicii de productie, manipulare sau administrare

•coincidente : reactii care apar dupa administrarea unui vaccin , fara a se putea stabili o relatie cauzala

Profilaxia rahitismului si anemiei la sugar Rahitismul = tulburare in calcificarea oaselor si in osteogeneza datorita carentei de vitamina D.

Cauzele determinante ale rahitismului carential sunt :-carenta exogena , alimentara in vitamina D ;-carenta endogena , prin lipsa sintezei vit.D

Cauzele favorizante sunt :-cauze exogene : alimentatie artificiala fara adaos de vitamine ;alimentatie

neechilibrata cu exces de fainoase in ratie ; lipsa difersificarii alimentatiei la timpul optim ;clima rece ; microclimat-locuinte insalubre , intunecoase.

-cauze endogene : prematuritatea ; varsta mica ; diarei repetate si prelungite.

Profilaxia rahitismului carentialNecesarul de vitamina D la sugar este de 500-1000 de unitati /zi.Acest necesar nu poate fi asigurat in primele luni de viata numai prin alimentatie, din acest motiv este necesara si o profilaxie , care incepe chiar din timpul sarcinii.

Profilaxia prenatala a rahitismului – in ultimile 3 luni de sarcina mama primeste vit. D sub forma de tablete de Vigantoletten sau alata forma, doza zilnica fiind de 1000 U.I. in sezonul rece si de 500 U.I. in sezonul cald , luate fara intrerupere. Profilaxia postnatala –incepe de la nastere pana la varsta de 1,6 ani, chiar 2 ani , prin administrare orala de vit. D.Preparatul utilizat pentru administrare orala este Vigantol solutie si se administreaza in doza de 2 pic./zi.Dupa varsta de 2 ani se administreaza vit. D pe cale orala ( CA –D - Vita -1 tb./zi, 10-14 zile /luna, din septembrie pana in martie( lunile cu ,,r,,).

13

Page 14: Curs I pediatrie.doc

Profilaxia anemiei carentialeAnemia=stare patologica determinata de scaderea concentratiei de Hb.Clinic :-paloarea tegumentelor si mucoaselor

-diminuarea apetitului -stare de astenie, irascibilitate

Anemia poate apare ca urmare a cresterii accelerate a sugarului , a unei alimentatii dezechilibrate, sau ca urnmare a alimentatiei artificiale prelungite.

Profilaxie : -la sugarul nascut la termen –se administreaza incepand cu varsta de 6 luni o doza de 10-25 mg de fier elemental , pana la varsta de 1 an ( 1-2 pic./zi de Fe Haussman solutie).-la prematuri , profilaxia se incepe mai devreme , dupa varsta de 2 luni in doza de 1,5-2 mg./kg/zi ( 2 pic. Fe Haussman solutie).

14