8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

1/66

CAPITOLUL ICONCEPTUL DE EVALUARE. NECESITATEA EVALUĂRII

ÎNTREPRINDERII. CLASIFICAREA EVALUĂRILOR

1.1. Defnirea conceptuui !e e"auareActivitatea de evaluare este un proces complex ce presupune calcularea şi

stabilirea unui preţ ce poate f utilizat într-o tranzacţie între un vânzător şi uncumpărător. Pentru a putea stabili acest preţ este necesară respectarea unormetode, principii şi standarde prin intermediul cărora să fe posibilădeterminarea unei valori pentru o întreprindere sau pentru dieritele cateorii deactive evaluate.

E"auarea repre#int$ un co%pe& !e te'nici( proce!ee )i %eto!eprin care "aoarea unui *un( a unei +rupe !e *unuri( a unui acti" ,au a

unei -ntreprin!eri -n an,a%*u ,$u e,te a!u,$ a ni"eu "aorii !epia$( a,i+ur/n!u0i0,e co%para*iitatea cu acea,ta. În ,en, re,tr/n,(e"auarea unei -ntreprin!eri ,au a unei p$ri !in acea,ta con,t$ -n!eter%inarea unui inter"a -n care ,0ar putea ,itua preu uneitran#acii reai#ate -n con!iii nor%ae !e pia$.

!valuarea economică şi fnanciară are drept obiectiv determinarea valoriide piaţă a bunurilor şi a întreprinderilor sau a unor valori derivate din valoareade piaţă.

"omplexitatea activităţii de evaluare este determinată de o serie de actori

cum ar f# natura şi mărimea frmei, patrimonial frmei, posibilitatea devalorifcare a acestuia, re$ectarea în contabilitate a patrimoniului, capacitateamanaerială.

"onceptul de evaluare este utilizat în înţelesul său de activitateproesionistă %cunoştinţe şi experienţă&, prin care se contribuie la determinareavalorii de sc'imb %comerciale sau economice& a întreprinderii, ţinând cont detrăsăturile ei interne şi de relaţiile ei externe, examinate concomitent la dataevaluării şi în raport cu mediul economic şi fnanciar în care uncţionează.

(n teoria şi practica evaluării, întreprinderea este considerată un bun cu

caracteristici specifce, care se tranzacţionează ca orice bun comercial.!valuarea priveşte întreprinderea ca obiect de sc'imb între un cumpărătordispus să cumpere şi un vânzător dispus să vândă, eventual în cadrul unei pieţeoranizate, ambii parteneri ai tranzacţiei find animaţi numai de motivaţiieconomice. Preţul la care se va ace o asemenea tranzacţie nu poate depindedecât de capacitatea întreprinderii de a produce diverse bunuri şi)sau serviciidin a căror comercializare se va obţine un proft.

!valuarea poate viza o întreprindere a$ată în oricare dintre perioadeleciclului ei de viaţă, de la stadiul de proiect şi până la lic'idare. (n eneral însă,evaluarea intervine cu ocazia transerării dreptului de proprietate asupra unei întreprinderi a$ate în uncţiune.

1

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

2/66

!valuarea nu trebuie considerată calea care duce la fxarea preţului, cinumai activitatea care contribuie la delimitarea domeniului de neociere întrevânzător şi cumpărător. Preţul rezultat din tranzacţia eectivă poate să diere devaloarea determinată prin evaluare, întrucât în cursul neocierilor pot f luaţi în

consideraţie şi alţi actori necuantifcabili, cum ar f# considerente strateice deconcurenţă, climatul neocierilor şi abilităţile protaoniştilor neocierii, dorinţade a cumpăra şi)sau de a vinde.

1.. Nece,itatea e"au$rii -ntreprin!erior

!valuarea întreprinderii este necesară deoarece există o multitudine deactori de in$uen*ează în permanen*ă valoarea acesteia. Ace+ti actori pot frupa*i în trei cateorii %oma, /

- in$uen*e leate de pre*urile libere0- in$uen*e leate de modifcările raportului de sc'imb al monedei na*ionale0- in$uen*e leate de estiunea internă a fecărei întreprinderi, mai ales în

cea ce prive+te politicile contabile %în special politicile de amortizare +i decalcul al costurilor&.

!xceptând politicile contabile, care au o stabilitate mai mare +i care pot fdirect in$uen*ate de către întreprindere, ceilal*i actori de in$uen*ă a valorii întreprinderii $uctuează într-un ritm +i cu o intensitate care ac necesarărecurerea permanentă la te'nici specifce de evaluare.

"'iar dacă această evaluare permanentă nu are loc, există o serie desitua*ii în care evaluarea întreprinderii se impune. 1intre acestea enumerăm#

1. %$,urarea cait$2ii +e,tiunii -ntreprin!erii!valuarea perorman*elor manaementului unei întreprinderi poate f

ăcută prin determinarea periodică a valorii acesteia pentru a constata varia*iileacestei valori. 2 varia*ie pozitivă a valorii întreprinderii va conduce la concluziacă estiunea acesteia este corespunzătoare, în timp ce o varia*ie neativă vaconstitui un semnal de alarmă.

. -n ,itua2ia "/n#$rii0cu%p$r$rii -ntreprin!erii ranzac*ionarea comercială a întreprinderii poate implica un procent mai

mic sau mai mare din aceasta. (n situa*ia în care un investitor cumpără

ma3oritatea sau un procent semnifcativ dintr-o întreprindere atunci el varecure la o evaluare aproundată a acesteia, în timp ce o investi*ie cu caracterminoritar poate f bazată pe aplicare unor metode de evaluare mai pu*indezvoltate.

4ecesitatea evaluării în momentul ac'izi*iei sau vânzării unei întreprinderi%sau a unei păr*i din capitalul acesteia& este undamentată pe trei concep*ii%oma, /

- patrimoniul întreprinderii este exprimat în valori administrative0- perorman*ele ob*inute de aceasta în trecut nu pot f considerate automat

reproductibile în viitor0

2

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

3/66

- evaluarea poate pune în eviden*ă necesitatea restucturăii activită*ii întreprinderii.3. -n ca#u %o!ifc$rii ,tructurii 4i %$ri%ii capitauui ,ocia(n situa*ia în care are loc cre+terea capitalului social, evaluarea este

necesară pentru a determina eectele pe care această modifcare le are asupraac*ionarilor sau asocia*ilor existen*i.Pentru a în*elee necesitatea evaluării în această situa*ie considerăm

exemplul unei societă*i comerciale cu un capital social de 5. lei caredore+te să eectueze o ma3orare de capital prin emisiunea de noi ac*iuni învaloare de 6. lei. Această ma3orare de capital îi va aecta pe ac*ionariiexisten*i întrucât proftul se va repartiza unui număr mai mare de ac*iuni %altelspus, valoarea matematică a unei ac*iuni va f mai mică după ma3orareacapitalului social 7 valoarea matematică se calculează ca raport între capitalulpropriu +i numărul de ac*iuni în circula*ie&. 1eoarece suma reprezentândcapitalul social ini*ial +i cea reprezentând ma3orarea de capital se reeră laperioade dierite în timp, ele nu pot f însumate, find astel necesară o evaluarea societă*ii pentru a determina valoarea actuală a capitalului social ini*ial. (nurma acestei evaluări valoarea capitalului social ini*ial poate f mai mare, ceeace va modifca participarea ac*ionarilor la repartizarea profturilor.

5. -n ca#u %o!ifc$rii nu%$ruui 4i co%ponen2ei ac2ionarior ,aua,ocia2ior

(n cazul în care se măre+te numărul de ac*ionari, evaluarea este necesarăpentru a determina pre*ul de vânzare al unei ac*iuni, iar în cazul în care un

ac*ionar se retrae, este necesară pentru a determina cota parte ce i se cuvineacestuia.

6. -n ca#u i,t$rii a *ur,$ a ,ociet$2ii!valuarea în cazul listării ac*iunilor unei societă*i pe o pia*ă relementată

este obliatorie +i este necesară pentru a determina pre*ul oertei publiceini*iale.

7. -n ca#u 8u#iunior 4i !i"i#$rior!valuarea este necesară pentru a determina paritatea la care va avea loc

uziunea sau divizarea societă*ilor.

9. -n ,copuri f,cae!valuarea este necesară pentru a determina masa impozabilă sau masa

succesorală.:. -n ca#u iti+iior ;uri!ice(n cazul unor ac*iuni 3uridice ce au ca obiect împăr*irea patrimoniului sau

lic'idarea unei societă*i este obliatorie evaluarea, deoarece utilizarea valorilorcontabile ale patrimoniului poate pre3udicia una din păr*i în avoarea celeilalte.

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

4/66

1.3. Ca,ifcarea e"au$rior

!valuările pot f clasifcate în unc*ie de mai multe criterii, urmărindu-semodul de abordare a evaluării, astel %oma, /

1. -n 8uncie !e o*iectu or=

- evaluări de bunuri %mi3loace fxe, stocuri etc.&0- evaluări de active intanibile %licenţe, brevete, mărci, investiţii în

resurse umane etc.&0- evaluări de active economice %secţii, maazine, depozite etc.&0- evaluări de frme, întreprinderi.

. -n 8uncie !e ,copu ur%$rit=- evaluări economice +i fnanciare care urmăresc stabilirea valorii de

piaţă a unei aaceri în vederea vânzării ei0- evaluări administrative care urmăresc de reulă stabilirea masei

impozabile şi sunt cerute de către oranele fscale0- evaluări contabile care sunt prevăzute prin standarde +i normecontabile +i sunt olosite în scopul elaborării situa*iilor fnanciare ale întreprinderilor.

3. -n 8uncie !e *enefciarii e"au$rii=- evaluări pentru proprietarii aacerii pentru stabilirea unei baze de

neociere în vederea vânzării frmei0- evaluări pentru instituţiile publice0- evaluări pentru instituţiile fnanciar 7 bancare0- evaluări pentru instanţe 3udecătoreşti în cazul existentei unor litiii

leate de mărimea, mişcarea sau lic'idarea patrimoniului frmei0- evaluări pentru persoane fzice %mo+tenitori, salariaţi etc.&.

5. -n 8uncie !e %eto!a utii#ata pentru e"auare=- evaluări prin metode 8clasice8 de evaluare, utilizate, de reulă, pentru

 întreprinderile necotate. "ea mai mare parte din metodele de evaluareutilizate în practică ac parte din această cateorie +i pot f rupate larândul lor în#

• evaluări patrimoniale ce urmăresc exclusiv latura cantitativă,patrimonială a bunurilor +i a întreprinderilor0

•

evaluări bazate pe perorman*e ce abordează latura calitativă aactivelor +i a întreprinderilor0• evaluări combinate ce abordează atât latura calitativă cât +i cea

cantitativă0• alte metode de evaluare %bazate pe compara*ii, pe cira de aaceri

etc.&- evaluări prin metode bursiere, aplicabile frmelor cotate pe o pia*ă

relementată.

(n practică, este recomandată abordarea concomitentă atât prin metodeclasice cât +i prin metode bursiere în vederea determinării unei valori cât mairelevante pentru scopul evaluării.

4

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

5/66

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

6/66

CAPITOLUL PRINCIPII >ENERALE DE EVALUARE. PRINCIPII SPECIFICE DE

EVALUARE A ÎNTREPRINDERII

.1. Principii +enerae !e e"auareActivitatea de evaluare are la bază un set de principii undamentale,

valabile atât în cazul evaluării aacerilor, cât +i a evaluării activelor corporalesau necorporale distincte. 1intre acestea, cele mai importante principii sunt#

1. Principiu anticip$rii  7 valoarea provine din benefciile viitoareanticipate care urmează a f generate de proprietatea deținută. A+a cum este +inormal, un investitor va f preocupat cu precădere de benefciile probabile +i deriscurile asociate unui anumit plasament de capital +i va f mai pu*in interesatde costul istoric sau de costul de recreare a acelei proprietă*i.

. Principiu ,u*,titu2iei  7 atunci cânt pe piață sunt disponibile maimulte bunuri similare cu prețuri dierite, acela care are prețul cel mai mic se va

epuiza primul.  (n cazul evaluării aacerilor, acest principiu poate f nuan*at,*inând cont de aptul că aacerea evaluată reprezintă un complex de bunuri,astel încât putem afrma că# un activ nu valorează mai mult decât costul deînlocuire al tuturor părților sale componente.

3. Principiu ,c'i%*$rii 7 sc'imbarea este rezultatul ac*iunii leii cauza-eect. 9or*ele care in$uen*ează valoarea unei întreprinderi se a$ă într-opermanentă sc'imbare iar evaluatorul trebuie să încerce să cuprindă în

estimarea sa sc'imbările probabile ale pie*ei sau ale proprietă*ii. "u toateacestea, valoarea estimată de către evaluator este valabilă numai la dataraportului de evaluare.

5. Principiu cererii 4i o8ertei 7 prețul unui activ variază direct, dar nuneapărat și proporțional cu cererea și invers, dar nu neapărat proporțional cu

oerta. Atunci când pe pia*ă există mai multe alternative investi*ionale %ac*iuni,oblia*iuni, plasamente bancare, frme înc'ise etc.& care cumulează o oertă maimare decât cererea solvabilă, realizarea ec'ilibrului cerere-oertă va conduce lascădere pre*urilor de vânzare.

6. Principiu contri*u2iei  7 valoarea unei părți componente a uneiaaceri depinde de cât de mult contribuie aceasta la valoarea întregului sau de

cât de mult reduce valoarea întregului absența sa. Acest principiul a3ută la în*eleerea conceptului că nu toate costurile înseamnă valoare +i permiteestimarea valorii în situa*ii cum ar f divizarea, uziunea sau restructurarea etc.

.. Principii !e e"auare a -ntreprin!erii

!valuarea întreprinderii se bazează pe un set de principii specifce menitesă contribuie la estimarea unei valori rezonabile a întreprinderii evaluate.

6

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

7/66

1. Principiu re8eririi a "iitorValoarea întreprinderii este echivalentă cu valoarea prezentă a tuturor 

uurilor viitoare anticipate care derivă din dreptul de proprietate asupra

capitalului frmei.

:aloarea întreprinderii este orientată spre viitor. ;nvestitorii vor analiza întreprinderea pe baza posibilită*ilor sale de a enera, după cumpărare, veniturisau $uxuri fnanciare atât din activitatea de exploatare, cât +i din aara acesteia.

"umpărătorul unei întreprinderi nu va plăti numai pentru trecut. 1acă seconstată că în viitor vor ac*iona actori care vor in$uen*a, într-un mod important,dezvoltarea societă*ii, atunci va trebui să se *ină cont de ace+tia la a$areavalorii.

(n momentul evaluării se va *ine cont de actori cum ar f#- modifcarea pre*urilor de procurare a materiilor prime, or*ei de

muncă etc.- modifcarea condi*iilor pie*ei de desacere 7 cantită*i, pre*uri,

sortimente etc.- modifcarea reimului fscal0- posibilitatea ca păr*i din întreprindere care în trecut erau direct

interate în procesul de produc*ie să nu mai participe %sau să feutilizate par*ial& în viitor.

(n principiu, cu cât este mai mare incertitudinea cu privire laperorman*ele viitoare ale întreprinderii, cu atât riscul perceput va f mai mare +ivaloarea va f mai mică.

. Principiu e"au$rii unitare"onorm acestui principiu#

a& valoarea unei societăţi nu este determinată de suma valorilorpărţilor componente olosite pentru construirea ei0

b& nici evaluarea părţilor componente bazată pe c'eltuieli dereconstrucţie nu duce principial la valoare0

c& întreprinderea trebuie evaluată lobal ca entitate economică0d& întreul nu este suma părţilor componente0

e& valoarea întreprinderii poate f mai mare sau mai mică decât cea apărţilor componente.

1e exemplu, o unitate comercială, care îşi desăşoară activitatea în spaţii înc'iriate, de altel ea deţine un patrimoniu redus, pe baza calităţilor ana3aţilorsăi şi a manaementului, obţine venituri oarte mari. (n această situaţie,valoarea frmei se a$ă peste valoarea elementelor componente alepatrimoniului din care s-au scăzut datoriile.

3. Principiu anai#ei trecutuui )i a ,ituaiei actuae

Pronozele despre dezvoltarea viitoare, considerate întotdeauna canesiure, nu pot f înlăturate în procesul de evaluare0 credibilitatea lor trebuie

7

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

8/66

mărită prin analiza temeinică a actorilor de in$uenţă.Pronoza credibilă a viitorului nu poate f eectuată ără analiza temeinică

a trecutului şi prezentului societăţii care va f evaluată. a principalelor uncţiuni ale

 întreprinderii#- 3uridică0- comercială0- producţie0- manaement şi oranizare0- fnanciar - contabilă.(n măsura în care nu există cunoştinţe şi inormaţii reeritoare la viitor,

rezultatele trecutului şi prezentului pot f olosite ca reerinţă pentrupronozarea viitorului.!xemplu# 2 pronoza a vânzărilor presupune analiza structurii acestora în trecutşi prezent. 1aca analiza nu evidenţiază modifcarea tendinţelor de dezvoltare înviitor, atunci pot f luate în considerare vânzările pronozate prin calculeleeectuate pe baza datelor din trecut.

5. Principiu u$rii -n con,i!erare a ?a)tept$rior %e!ii@?a evaluarea dezvoltării viitoare a întreprinderii %frmei&, se vor elimina

punctele de vedere optimiste sau pesimiste care nu pot f undamentate. (nprincipiu, trebuie pornit de la previziunile medii0 scenariile de viitor =pesimiste>sau =optimiste> vor trebui olosite pentru evidenţierea şanselor si a riscurilor.

Principiul prudenţei din contabilitate nu poate f olosit la evaluareasocietăţii, deoarece ţine cont numai de interesele unei părţi. Atunci când, laevaluarea societăţii, se iau în considerare posibilităţi suplimentare dedezvoltare, pe lână şanse, trebuie avute în vedere şi riscurile aerente.

6. Principiu ceei %ai a"anta;oa,e "aorifc$ri a patri%oniuuie&i,tent

?a evaluare se va porni de la cea mai avanta3oasă olosire apatrimoniului, în măsura în care valorifcarea părţilor componente este posibilă

din punct de vedere leal şi realizabilă în mod practic.1e exemplu#

- un teren, nu este necesar societăţii şi aduce, în olosinţa actuală, numaivenituri mici. ?a evaluare se va calcula valoarea de circulaţie %valoarea unuibun economic în ziua evaluării, se stabileşte pe baza preţurilor de pe piaţă sau aopiniei experţilor&0

- un teren, în centrul oraşului, olosit pentru depozitarea mărurilor0depozitarea poate f ăcută şi într-un spaţiu înc'iriat la marinea oraşului0 vatrebui să se calculeze daca vânzarea terenului şi diminuarea sumei încasate cu

c'eltuielile pentru c'irie, nu ar conduce la o valoare totală mai mare0- la întreprinderi nerentabile este de analizat dacă încetarea activităţii este

8

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

9/66

efcientă, scoţându-se în evidenţă şi costurile aerente0 dacă scoaterea dinuncţiune este ezabilă %toate costurile find luate în calcul&, se va lua înconsiderare acest lucru la evaluare0

- o centrală electrică este în situaţia de a f scoasă din uncţiune pe baza

unor aşteptate norme de protecţie a mediului încon3urător0 în aceasta situaţieeste de analizat data când scoaterea din uncţiune a vec'ii centrale esteefcientă şi o investiţie într-o nouă centrală, care să corespundă din punct devedere al normelor de protecţie, este ezabilă.

7. Principiu !ei%it$rii o*iectuui e"au$rii2biectul evaluării trebuie strict delimitat din punct de vedere al timpului şi

al elementelor materiale. (n principiu, sunt de stabilit care din părţile întreprinderii aparţin obiectului de evaluat, cât şi din ce moment rezultateleaparţin noului investitor.

2biectul de evaluat îl constituie toate elementele de patrimoniu deţinutede societate, leal, inclusiv sarcinile care revează pe ele.

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

10/66

indici&. 

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

11/66

CAPITOLUL 3CATE>ORII DE VALOARE ASOCIATE ÎNTREPRINDERII.

STRUCTURA VALORII ÎNTREPRINDERII

3.1. Conceptee 8un!a%entae !e "aoare utii#ate -n e"au$riultitudinea de situaţii în care poate interveni evaluarea întreprinderii

presupune, din partea evaluatorului, cunoaşterea conţinutului şi capacitatea deutilizare a mai multor concepte undamentale de valoare, dezvoltate ţinând contde cu următoarele aspecte undamentale#

 în uncţie de obiectul evaluării, unele concepte de valoare sunt aplicabiledierit sau c'iar inaplicabile.

fecare concept de valoare presupune o metodă practică de cuantifcarea valorii şi anumite cerinţe de aplicare.

 în literatura de specialitate există un număr impresionant de mare deconcepte de valoare cu care operează evaluatorii, contabilii, manaerii şialţi specialişti.

1. Vaoarea econo%ic$ co%ercia$BConceptu !e "aoare econo%ic$ e,te e+at !e capacitatea unui

acti" ,au a unui !rept !e a a,i+ura !ein$toruui ,$u o ,ur,$ !e u&uri!e nu%erar( !up$ pata i%po#iteor. Aceste $uxuri de numerar pot îmbrăcaorma unor câştiuri sau plăţi contractuale sau a unei lic'idări parţiale sautotale, la un anumit moment viitor.

:aloarea economică este un concept comercial. :aloarea economică aoricărui bun este defnită drept suma de bani pe care un cumpărător este dispussă o plătească acum în sc'imbul $uxurilor viitoare de numerar pe care posesiabunului le va aduce. :aloarea economică este, de asemenea, un conceptorientat spre viitor. Această orientare este determinată prin considerarea înevaluare a $uxurilor potenţiale viitoare de numerar, inclusiv a celor realizabileprin disponibilizarea bunului însuşi.

:aloarea economică undamentează alte câteva concepte comune de

valoare, dat find că este bazată pe o tranzacţie care este destul de naturalăpentru procesul investirii ondurilor.

. Vaoarea !e pia$Vaoarea !e pia$ e,te "aoarea atri*uit$ unui acti" atunci c/n!

ace,ta e,te co%erciai#at pe o pia$ or+ani#at$ ,au -ntre parteneripri"ai( -ntr0o tran#acie ip,it$ !e con,tr/n+eri  %sc'imbul titlurilor devaloare şi al mărurilor la bursele de valori şi de măruri sunt exemple detranzacţii care au loc pe pieţe oranizate&. 1e asemenea, nu există nimic

absolut în valoarea de piaţă. (n sc'imb, aceasta reprezintă consensul momentanpentru două sau mai multe părţi %parteneri&. (ntr-un anumit sens, părţile unei

11

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

12/66

tranzacţii pun de acord evaluările lor individuale privind valoarea economică aactivului în sufcientă măsură pentru a a3une la consens. :aloarea de piaţăpoate f, prin urmare, în orice moment, subiect al preerinţelor sau c'iarcapriciilor indivizilor implicaţi, climatului psi'oloic prevalent %comun& pe o piaţă

oranizată, sc'imbărilor economice, dezvoltărilor ramurii, condiţiilor politice. 1easemenea, volumele curente ale tranzacţiilor cu active sau titluri de valoarein$uenţează valoarea acordată acestora de cumpărători şi vânzători.

(n ciuda variabilităţii potenţiale, valoare de piaţă este, în eneral, privităca un criteriu rezonabil de utilizat pentru a estima valoarea din bilanţ a activelorsau obliaţiilor. !ste, de asemenea, utilizată în analiza investiţiilor de capital,sub orma valorilor viitoare realizabile la înc'eierea duratei de viaţă economicăa proiectului.

Bi în cazul valorii de piaţă, ca şi în cazul valorii economice, existăprobleme practice asociate determinării ei. :aloarea >adevărată8 de piaţă deăseşte numai prin ana3area reală într-o tranzacţie

3. Vaoarea !in e"i!en$ conta*i$BVaoarea !in e"i!en$ a unui acti" ,au o*i+aii e,te "aoarea

 -nre+i,trat$ -n !ocu%entee conta*ie( -n con8or%itate cu principiie+enera acceptate ae conta*iit$ii ofciae.

1eoarece valoarea din evidenţă este ţinută în mod consistent pentruscopuri contabile, aceasta este o valoare istorică, care la un moment dat poatecă a reprezentat, pentru întreprindere, valoarea economică a activelor

considerate, dar trecerea timpului şi sc'imbările condiţiilor economice audeteriorat proresiv această concordanţă.

5. Vaoarea !e ,a"are !e !i,poni*ii#areBVaoarea !e ,a"are e,te caracteri,tic$ acti"eor 8oo,ite( cu o

anu%it$ u#ur$( pentru care e&i,t$ piee ,ecun!are %>de mâna a doua8&.Pe asemenea pieţe sunt vândute, în eneral, fe activele care au a3uns în aaraexploatării ca urmare a unor reorientări ale activităţii întreprinderii, fe activele încă neuzate complet şi care urmează să fe înlocuite cu altele mai perormante.

Pentru vânzător, cea mai mare utilitate a unor asemenea active esteaceea că pot f vândute. "a urmare, în tranzacţiile desăşurate pe pieţelesecundare, vânzătorul nu este supus nici unei constrâneri, el 'idându-se doardupă dorinţa de a realiza o >bună aacere8. Astel, în uncţie de anumitecircumstanţe particulare %incapacitatea cumpărătorului de a ac'iziţiona activenoi, lipsa activelor noi pe piaţă, uzura reală a activului, localizarea eorafcă aacestuia&, valoarea de salvare poate f mai mare, mai mică sau eală cuvaloarea contabilă netă a activului care ace obiectul tranzacţiei.

(n esenţă, valoarea de salvare este o valoare de piaţă, stabilită însă în

raport cu condiţiile pieţei activelor uzate, şi la estimarea sumei căreia trebuie

12

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

13/66

ţinut seama şi de eventualele c'eltuieli de disponibilizare, impozite şi taxe pecare le suportă vânzătorul.

6. Vaoarea !e ca,are ca !e)euB

E&i,tena unei a,e%enea "aori pre,upune c$ "/n#area pe o pia$,ecun!ar$( !ac$ e,te po,i*i$( nu repre#int$ o @*un$ a8acere( cea %ai*un$ utii#are a acti"uui u#at con,tituin!0o "aorifcarea ,a ,u* 8or%$!e %ateriae )i pie,e.

(n cazul activelor speciale, care nu au piaţă secundară %construcţii şiinstalaţii complexe cu destinaţie precisă&, se poate a3une la situaţia ca valoareamaterialelor recuperate să fe mai mică decât c'eltuielile pe caredezmembrarea activului le presupune. "'iar dacă o asemenea acţiune nu esteproftabilă, anumite relementări %reeritoare îndeosebi la protecţia mediului& îipot impune proprietarului activului special să o desăşoare.

7. Vaoarea !e ic'i!areVaoarea !e ic'i!are e,te e+at$ !e con!iii ,peciae( c/n! o

 -ntreprin!ere tre*uie ,$ ic'i!e#e o parte ,au totaitatea acti"eor )i!repturior ei. Acea,ta e,te -n,$ o ,ituaie anor%a$( -n care pre,iuneati%puui )i c'iar ca#uri !e 8or$ %a;or$( !i,tor,ionea#$ e,ti%aiie !e"aoare 8$cute !e "/n#$tori )i cu%p$r$tori.

(n aţa unui aliment iminent sau a unor presiuni puternice ale creditorilor,manaementul şi proprietarii întreprinderii vor constata că valorile de lic'idare

ale activelor sunt, în eneral, substanţial mai mici decât valorile potenţiale depiaţă, iar situaţia economică a întreprinderii este aectată neativ decunoaşterea dezavanta3ului sub care partea care vinde trebuie să acţioneze întranzacţie.

"a urmare, valoarea de lic'idare este realmente aplicabilă în evaluărinumai atunci când se intenţionează scopuri limită.

9. Vaoarea !e repro!ucereVaoarea !e repro!ucere e,te ,u%a nece,ar$ pentru a -nocui un

acti" f& cu un atu( -n 8or%$ i!entic$. "u alte cuvinte, este costul înlocuiriiidentice a unei maşini, instalaţii sau a altor active fxe.

1eterminarea unei valori de reproducere nu este altceva decât o estimaţiecare se bazează, în mare parte, pe raţionamente ininereşti. !stimaţia ridică însă câteva probleme de ordin practic. "ea mai importantă este aceea de astabili dacă activul fx în cauză poate sau ar putea, în apt, să fe reprodus exactcum a ost construit oriinalul. Cezolvarea problemei nu este lipsită de difcultăţideoarece multe active fxe sunt subiect al unei demodări te'noloice datoratetrecerii timpului, la care de adauă uzura fzică suportată. (n plus, există şi

problema estimării costurilor aplicabile în condiţiile curente pentru reproducerea în sine a activului considerat. Atunci când nu se urmăreşte reproducerea exactă

13

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

14/66

a activului evaluat, valoarea de reproducere capătă semnifcaţia unei valori a înlocuitorului în stare nouă.

:. Vaoarea -nocuitoruui -n ,tare nou$

Vaoarea -nocuitoruui -n ,tare nou$ !e,e%nea#$ totaitateac'etuieior ce ar tre*ui e8ectuate -n "e!erea -nocuirii unui acti" f&e&i,tent cu un atu -n ,tare nou$( cu aceea)i utiitate.  :aloarea înlocuitorului în stare nouă este, în ond, unul dintre etaloanele utilizabile lamăsurarea valorii unei activităţi economice în desăşurare.

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

15/66

"a obiect al evaluării, întreprinderea poate f privită atât din punct devedere al patrimoniului său %valoare patrimonială&, cât şi din punct de vedere alcapacităţii sale de a enera profturi într-o uncţionare viitoare %valoare prin$ux&. ;ndierent însă de substanţa şi reperul aprecierii valorii întreprinderii,

aceasta poate f tranzacţionată pe o piaţă specifcă, findu-i caracteristică şi ovaloare de piaţă.

1. Vaoarea !e pia$(ntr-o economie de piaţă liberă, -ntreprin!erea are "aoare )i pre( ca

oricare at *un ,au ,er"iciu.  Atunci când există o piaţă oranizată a întreprinderilor %bursa de valori&, care va impune un preţ cumpărătorului şivânzătorului, fe direct, fe prin relementările în vioare, valoarea şi preţul întreprinderii se apropie până la a se conunda.

Piaţa bursieră aectează o cotă parte limitată din acţiunile reprezentativepentru valoarea întreprinderii. ranzacţia acţiunilor la bursă va aecta, potrivitleii cererii şi oertei, cursul acţiunilor. 9recvenţa mare a tranzacţiilor va reduceimpactul acestora şi va conduce la o stare de ec'ilibru, prin numărul ridicat deoerte şi cereri exprimate. "ând valoarea şi preţul se conruntă pe piaţa bursierăşi se apropie până la a se conunda, nu mai este necesară intervenţiaevaluatorului, cotaţia acţiunilor la bursă find expresia valorii de piaţă a întreprinderii.

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

16/66

 întreprinderii, în timp ce le subapreciază pe altele. Pentru a înţeleeprincipalele elemente care dau valoarea întreprinderii este bine să se porneascăde la conceptul de valoare economică sau comercială, în orma consacrată deteoria şi practica economică a ţărilor cu economie de piaţă liberă, concept

aplicabil şi întreprinderii, ca bun de o ormă specială destinat sc'imbului.:aloarea, în sens economic sau comercial, este valoarea prezentă %actualizată& atuturor profturilor viitoare care se vor obţine prin deţinerea unei anumiteproprietăţi %activ fx, titlu de valoare, pământ, întreprindere etc.&. 1in păcate,această defniţie excelentă este difcil de aplicat în practică deoarece rar se potdetermina profturile, cu mult în avans şi pe perioade viitoare îndepărtate. otodată, intervine şi arbitrarul introdus de aleerea unei anumite rate deactualizare. "a urmare, este nevoie să se recură la alţi indicatori ai valorii,parte dintre aceştia find derivaţii ale defniţiei anterioare.

"el mai recvent indicator al valorii întâlnit în practică este valoarea depiaţă. :aloarea de piaţă, în înţelesul ei eneral şi nu în cel specifc, de valoarede piaţă a întreprinderii, este ceea ce va f plătit de un cumpărător care vrea săcumpere unui vânzător care vrea să vândă, pentru o proprietate %în sensul eieneral&, tranzacţie în care fecare are avanta3e eale şi nimic nu constrânepărţile să cumpere sau să vândă. "umpărătorul este dispus să plătească preţulpieţei deoarece este convins că acesta aproximează valoarea prezentă a ceeace el va obţine prin deţinerea proprietăţii %pentru o anumită rată a revenirii lacapital sau a proftului considerată&, în timp ce vânzătorul consideră căprofturile viitoare pe care le-ar f obţinut nevânzând proprietatea sunt sufcient

de apropiate de preţul pieţei.

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

17/66

neăcându-se abstracţie de datoriile existente la acea dată. :aloareapatrimonială se stabileşte pornind de la operaţiile de inventariere a activelor şipasivelor întreprinderii. ;nventarierea va consta din identifcare, numărare,cântărire, măsurare etc. şi va f urmată de evaluarea tuturor elementelor

patrimoniale inventariate. Aceste operaţiuni se ac atât pentru a confrmavalorile contabile cât şi pentru a reevalua unele active, mai ales cele de naturaimobilizărilor, care furează în conturi la valorile lor istorice. otodată, pentru astabili toate elementele unei tranzacţii lobale, vor f inventariate şi reevaluateşi bunurile în aara exploatării.

Practica evaluării întreprinderii prin valoarea patrimonială se utilizeazăatunci când ondul comercial sau valoarea de ood-Fill se vinde separat .

:aloarea patrimoniului mai poate f stabilită şi pe baza valorilor dedisponibilizare %în cazul lic'idării întreprinderii&. (ntr-o asemenea situaţie,evaluarea prin valori de disponibilizare este sinura utilizabilă la vânzarea deactive şi pentru compensarea datoriilor aţă de creditori. (n asemenea cazuri,valoarea patrimoniului este corectată în minus pentru că întreprinderea dispareca sistem de producţie şi ca structură, iar bunurile sale sunt disponibilizate,dispersate şi lăsate la voia licitatorilor. Prin aceasta, valoarea care a rezultat dineorturile anterioare de a crea un sistem de producţie, dispare.

:aloarea patrimonială rămâne o componentă a valorii lobale a întreprinderii în cazul în care aceasta îşi va continua activitatea. (n acest caz,valoarea patrimonială se numeşte valoare de activ net. "onceptul de valoare deactiv net se reeră la o situaţie netă statică a unei întreprinderi, la un moment

dat, şi ace abstracţie atât de trecut, cât şi de viitor, adică atât de condiţiile încare s-a constituit patrimoniul pe parcursul activităţii desăşurate, cât şi deprofturile şi riscurile de pierderi care ar putea să apară în viitor.

3. Vaoarea fnanciar$ prin u&"umpărătorul, potrivit conceptului de valoare economică sau comercială,

ac'iziţionează întreprinderea în speranţa că va obţine profturi distribuite înviitor, pe termen mediu sau lun, şi eventual un câşti, sub orma unei valorirealizabile prin revânzarea întreprinderii la o dată viitoare.

"onceptul de valoare economică este de natură să lămurească relaţia între componentele principale ale valorii unei întreprinderi şi preţul plătit decumpărător. 1acă preţul plătit de cumpărător este exact eal cu valoareaactivului net, înseamnă că el, cumpărătorul, speră să obţină un $ux de câştiuriviitoare %profturi şi revânzarea proprietăţii după un anumit număr de ani&actualizate cu o rată eală cu a unui plasament alternativ pe care l-ar puteapreera cumpărării întreprinderii, plasament eal ca valoare cu preţul plătitpentru întreprindere. 1acă pentru cumpărarea întreprinderii, cumpărătorul estedispus să plătească un preţ mai mare decât activul net al acesteia, înseamnă

că, de apt, el speră că $uxurile de numerar actualizate ale câştiurilor viitoarevor f mai mari decât cele ale unui plasament eal cu valoarea activului net.

17

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

18/66

1acă pentru cumpărare, cumpărătorul nu este dispus să plătească nici măcarvaloarea activului net, înseamnă că el nu speră la $uxuri actualizate de câştiurila nivelul celor pe care le-ar asiura un plasament alternativ imediat preerabil.

1in asemenea raţionamente ale investitorilor s-a născut conceptul de

valoare fnanciară prin $ux.:aloarea fnanciară constituie elementul de reerinţă pentru estiuneaportooliilor de titluri de valoare cotate la bursă %acţiuni şi obliaţiuni&. Pentruinvestitorii fnanciari şi proesioniştii acestui domeniu, actul de cumpărare saude vânzare a unui titlu de valoare, act bazat pe o analiză fnanciară a întreprinderii, implică un raţionament asupra randamentului acesteia%dividende oerite& şi asupra cursului de revânzare. (n acest scop, se recure la oordonare sau la un arbitra3 în raport cu alte titluri disponibile, titluri care pot facţiuni ale altei întreprinderi sau plasamente pur fnanciare %obliaţiuni cudierite nivele de risc, depozite cu dobândă etc.&.

:aloarea fnanciară rezultă dintr-o viziune lobală externă asupra întreprinderii şi din tranzacţiile cu titluri de valoare, tranzacţii care au loc ărăintenţia de a modifca estiunea întreprinderii şi de a prelua controlul asupraacesteia. Analizele desăşurate pentru determinarea valorii fnanciare sunteectuate, în eneral, pe baza documentelor publicate de întreprindere în modobliatoriu %bilanţ contabil&, care se dovedesc insufciente însă pentru acunoaşte evoluţia întreprinderii şi perspectivele ei.

(n situaţiile cele mai obişnuite care impun o evaluare %titluri de valoarenecotate la bursă, cesiunea pac'etului de control, preluarea de către un nou

rup de acţionari&, valoarea fnanciară prezintă anumite limite şi devineinacceptabilă pentru a neocia o tranzacţie. "auza constă, pe de o parte, întratarea întreprinderii doar din punctul de vedere al plasamentului fnanciar şi,pe de altă parte, într-o apreciere ăcută pe baza unor inormaţii analitice adeseainsufciente. 1e aceea, în situaţiile menţionate trebuie utilizată o altă noţiune,aşa-numita valoare economică prin $ux.

5. Vaoarea econo%ic$ prin u&:aloarea economică prin $ux este tot o valoare prin $uxuri viitoare de

câştiuri, dar acestea sunt evaluate prin analiza posibilităţilor viitoare dedezvoltare a întreprinderii, adică proftabilitatea şi perspectivele întreprinderii aula bază cunoaşterea structurii acesteia şi a principalelor ei caracteristici. Pentrustabilirea valorii economice, evaluatorul procedează la un dianostic eneral al întreprinderii, ocazie cu care se stabilesc plusurile şi minusurile de valoare aţăde valorile contabile ale patrimoniului şi se apreciază actorii de risc şi actoriide succes de care se va ţine cont în evaluarea rezultatelor pronozate şi încapitalizarea acestora.

(n acest caz, întreprinderea este considerată un proiect economic,

valoarea ei economică constituind o confrmare asupra radului de stăpânire a

18

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

19/66

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

20/66

corporale şi valoarea prin $ux pentru elementele necorporale, iar pe de altăparte, o parta3are între cele două componente de valoare.

A doua ormă a ecuaţiei valorii este strict ec'ivalentă cu prima, darabordează valoarea în uncţie de metoda de calcul, adică valoarea întreprinderii

se obţine prin determinarea situaţiei prezente, sub orma valorii patrimoniului,dar ţinând cont şi de rezultatele viitoare, estimate pe baza unor raţionamente şiproiecţii asupra uncţionării întreprinderii. !cuaţia particulară a valorii întreprinderii are orma#

"aoarea -ntreprin!erii H"aoarea patri%onia$ & J GG H"aoarea prin u& & 10BJ

9actorul G asiură ponderarea necesară parta3ării între valoarea prezentăşi valoarea viitoare. (n uncţie de metodele de evaluare utilizate, într-o ormăsau alta, direct sau indirect, această ponderare re$ectă raţionamentele şiarbitra3ul realizat de evaluator. :aloarea lui G va oscila între şi 5, situaţii în carese a3une la cazurile extreme# exprimarea valorii întreprinderii numai ca ovaloare prin $ux %G H & sau numai ca o valoare patrimonială %G H 5&. Prinmărimea atribuită lui G, se realizează, de apt, împărţirea sau parta3area valoriiondului comercial sau a valorii de ood-Fill între cumpărătorul şi vânzătorul întreprinderii.

20

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

21/66

CAPITOLUL 5ETAPELE PROCESULUI DE EVALUARE A ÎNTREPRINDERII

5.1. Defnirea aciunii !e e"auare

2 defnire a acţiunii de evaluare este necesară pentru că orice evaluare de întreprindere este un caz particular, din următoarele motive#♦ unicitatea întreprinderii de evaluat0

♦ unicitatea momentului evaluării0

♦ unicitatea motivului care impune evaluarea.Aceasta înseamnă că, atunci când se defneşte acţiunea, se are în vedere

că întreprinderea de evaluat este o entitate unică, că la momentul evaluării ease a$ă într-o anume situaţie, dierită, în principiu, şi de trecut şi de viitor, iarevaluarea este determinată de un scop anume al proprietarilor şi)sau

manaerilor. 9aptul că evaluarea este >datată8 arată că întreprinderea este într-o situaţie particulară, iar mediul extern şi, în primul rând, piaţa întreprinderilorprezintă o anumită situaţie.

(n fecare situaţie, defnirea acţiunii presupune o precizare a anveruriiinvestiaţiilor, care va depinde de timpul disponibil pentru lucrările de evaluare.(n principal, este vorba de precizări reeritoare la enul evaluării %cu sau ărăinventariere, cu sau ără expertizarea situaţiei fnanciar-contabile, cu sau ărăanaliza consistenţei previziunilor&. 4atura şi amploarea lucrărilor de eectuat şianverura acestora vor impune o defnire precisă a acţiunii de evaluare, printr-oscrisoare de misiune, care conţine obiectivele stabilite de client %necesar a furmărite de evaluator& şi delimitează cadrul analizei, pentru a permiteplanifcarea corespunzătoare a lucrărilor.

(n principiu, prima etapă a procesului evaluării întreprinderii presupunestabilirea obiectivelor evaluării şi încadrarea acţiunii de analiză 7 dianostic -evaluare în operaţiunea de transmitere a controlului asupra proprietăţii.

5.. Cunoa)terea +enera$ a -ntreprin!eriiPreătirea acţiunii de evaluare presupune următoarele demersuri din

partea evaluatorului#♦ luarea unui prim contact cu întreprinderea0♦ examinarea competenţelor disponibile şi necesare, în raport cu tipul şi

situaţia particulară a întreprinderii de evaluat0♦ contactarea experţilor contabili, te'nici şi de alte ormaţii0

♦ constituirea ondului de documente şi date necesare evaluării0

♦ elaborarea unui plan al acţiunii de evaluare.Prin aceste demersuri, se va asiura o cunoaştere satisăcătoare a

cadrului oranizatoric şi specifcului întreprinderii, sufcientă pentru a putea

defni mediul şi obiectul de studiu şi pentru a putea preăti lucrările propriu-zisede evaluare.

21

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

22/66

1urata şi amploarea azei de cunoaştere enerală a întreprinderii depindoarte mult de calităţile şi experienţa evaluatorului, precum şi de domeniulanalizat şi complexitatea problemei abordate. rebuie avut în vedere că la înc'eierea azei de cunoaştere enerală, evaluatorul trebuie să fe în măsură să

ormuleze un predianostic, să identifce cele mai importante aspecte aleactivităţii întreprinderii, precum şi domeniile susceptibile de a ridica problemede analiză şi dianostic. 1e asemenea, cunoaşterea enerală a întreprinderiitrebuie să urnizeze şi elementele necesare elaborării unui plan al acţiunii deevaluare.

1. Pri%ee cuno)tine pri"in! -ntreprin!erea"unoaşterea unor aspecte externe şi primele contacte cu manaementul

 întreprinderii trebuie să-i permită expertului evaluator următoarele#♦ defnirea unui mod de abordare a acţiunii de analiză - dianostic -

evaluare0♦ cunoaşterea şi înţeleerea particularităţilor şi riscurilor întreprinderii şi

sectorului ei de activitate0♦ estimarea unui buet al acţiunii de analiză 7 dianostic - evaluare.

Pentru început, expertul evaluator trebuie să se >întreţină8 cumanaementul întreprinderii, să viziteze subunităţile acesteia şi să eectueze odocumentare internă şi externă.

1ocumentarea externă se poate realiza pe baza datelor care pot fobţinute de la oranismele specializate care primesc date statistice, bilanţuri şialte documente ofciale ale întreprinderii, ca şi pe baza datelor urnizate deoranizaţiile sindicale, camerele de comerţ şi industrie, aenţiileuvernamentale şi alte oranisme care estionează bănci de date.

A$at de3a în posesia unor inormaţii enerale despre întreprindere,evaluatorul ia un prim contact cu manaementul acesteia, discutând cuprincipalii conducători implicaţi în acţiunea iniţiată. "u această ocazie, vor fdesemnate persoanele de contact din cadrul întreprinderii şi vor f stabiliteresponsabilităţile cu privire la urnizarea datelor necesare evaluării. 1acă seimpune prezenţa unor persoane din întreprindere în cadrul ec'ipei de

evaluatori, se va stabili identitatea acestora şi lucrările care le vor f încredinţateşi se va conveni cu manaementul întreprinderii asupra accesului la datele şiinormaţiile cu caracter de secret de serviciu. 1e asemenea, evaluatorul vavizita clădiri, 'ale, instalaţii, lucrări speciale şi alte amena3ări care ac parte dinpatrimoniul întreprinderii. (n orice situaţie, vizita este utilă deoarece permiteestimarea importanţei elementelor patrimoniale corporale, înţeleereaparticularităţilor activităţii şi cunoaşterea oranizării întreprinderii, atât subaspect uman, cât şi sub aspect te'nic, economic şi fnanciar.

. E&a%inarea co%peteneor !i,poni*ie )i nece,are

22

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

23/66

!xpertul responsabil de evaluare trebuie să se asiure că posedă oormaţie şi o experienţă sufciente pentru acţiunea la care se ana3ează.1atorită specifcului domeniilor de activitate şi volumului mare de muncă pecare o asemenea acţiune îl presupune, în cele mai multe evaluări de

 întreprinderi se impune constituirea unui colectiv de specialişti cu ormaţiidiverse %inineri, experţi contabili, specialişti în marGetin, specialişti înstrateie, 3urişti, specialişti în fnanţe, etc.&.

3. Contactarea e&periorPentru a se asiura de succesul acţiunii iniţiate, evaluatorul trebuie să îşi

asiure colaborarea specialiştilor de dierite ormaţii care vor rezolva problemelespecifce pe care le implică o evaluare de întreprindere. 1e asemenea,evaluatorul care a acceptat o misiune de analiză-dianostic-evaluare trebuie săia leătura cu experţii din dieritele oranisme interesate de acţiunile deevaluare a întreprinderilor %birouri 3udeţene ale dieritelor aenţii ale statului curesponsabilităţi în domeniu, birouri de expertiză contabilă, direcţia 3udeţeană afnanţelor publice, instituţii de credit&, cu scopul de a-i inorma despre acţiuneade evaluare a unei anumite întreprinderi.

5. Con,tituirea 8on!uui !e !ate nece,are e"au$rii(n cursul examinării preliminare şi cu ocazia primelor contacte şi a vizitelor

 în întreprindere, evaluatorul trebuie să colecteze documentele necesareinvestiaţiilor de analiză 7 dianostic - evaluare. (n documentele care constituie

baza de lucru a evaluatorului trebuie să se reăsească, mai ales, următoarele#♦ inormaţii 3uridice %identitate, sediu, caracteristici statutare, localizări,

subunităţi, istoric al patrimoniului&0♦ inormaţii te'nice %utila3e, maşini, instalaţii, ec'ipamente, clădiri,

construcţii speciale&0♦ inormaţii economice şi comerciale %rupe de produse, relementări cu

privire la produse şi piaţă, poziţie pe piaţă, clientelă, politici de preţ, reţele dedistribuţie, acţiuni de reclamă, marGetin&0

♦ inormaţii privind uncţionarea %structura şi evoluţia producţiei, evoluţiacirei de aaceri, evoluţia investiţiilor, activităţi de cercetare-dezvoltare,capacităţi de producţie, personal&0

♦ inormaţii privind structura activităţilor %pe rupe de produse, pe enuri deactivităţi, pe zone eorafce&0

♦ inormaţii privind perspectivele te'nice, economice şi comerciale, cuprevederea activităţii de investiţii, a fnanţării şi proftabilităţii pe termen lun0

♦ inormaţii privind manaementul %oranirame, componenţa ec'ipeimanaeriale, sisteme de estiune, sisteme de oranizare&0

♦ inormaţii contabile %bilanţuri contabile, opţiuni contabile, contabilitateaanalitică de estiune&0

23

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

24/66

♦ inormaţii fnanciare %situaţia trezoreriei, surse de fnanţare, fnanţarea petermen scurt, mediu şi lun, contracte de împrumut, subvenţii&0

♦ inormaţii privind ana3amentele, acordurile şi înţeleerile speciale0

♦ inormaţii privind comunicările ăcute terţilor %raport de estiune, darea de

seamă statistică&.;normaţiile necesare într-o evaluare de întreprindere pun în evidenţă

elementele specifce caracteristice acestui proces, care îl individualizează înraport cu alte analize şi evaluări fnanciare şi contabile. rebuie subliniat însă, căla nivel de întreprindere, cu excepţia inormaţiilor de natură contabilă, nici o altăinormaţie nu se prezintă într-o ormă relementată şi normată. (n acestecircumstanţe, esenţială pentru succesul acţiunii de evaluare este precizarea decătre evaluator, înainte de culeerea şi analiza inormaţiilor, a naturii şi raduluide detaliere a acestora.

6. Ea*orarea unui pan a aciunii2biectivele undamentale ale elaborării unui plan al acţiunii de analiză 7

dianostic - evaluare au în vedere sintetizarea inormaţiilor obţinute şiormalizarea deciziilor reeritoare la orientarea şi planifcarea acţiunii.

5.3. Dia+no,ticu -ntreprin!erii(n totalitatea lui, dianosticul întreprinderii are următoarele obiective#• identifcarea punctelor orte şi a punctelor slabe ale întreprinderii0

• identifcarea oportunităţilor şi a pericolelor ce decur din activitatea

de bază a întreprinderii0• identifcarea elementelor minorante0

• confrmarea existenţei plusurilor de valoare la elementele corporaleşi necorporale0

• depistarea unor eventuale minusuri de valori.1ianosticarea situaţiei şi rezultatelor întreprinderii se realizează printr-un

dianostic eneral şi un dianostic specializat %contabil şi fnanciar&.

Dia+no,ticu +enera

1ianosticul eneral constă din mai multe dianostice parţiale %strateic,comercial, operaţional, al resurselor umane, de manaement, 3uridic,patrimonial&. Pe baza inormaţiilor culese şi structurat pe domeniile precizate,evaluatorul procedează la o analiză critică, fecare dianostic parţial fnalizându-se cu concluzii în care sunt evidenţiate principalele aspecte pozitive şi neativeconstatate şi care sunt relevante din punct de vedere al evaluării întreprinderii. rebuie observat însă că o acţiune de analiză-dianostic în vederea evaluării întreprinderii este dierită de cea desăşurată atunci când se are în vedereiniţierea unor acţiuni, ameliorarea estiunii şi rezultatelor sau ormularea

strateiei, adică este dierită de acţiunea de analiză 7 dianostic - evaluare demanaement.

24

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

25/66

(n această etapă, preocupările evaluatorului se rezumă la a realiza undianostic cu scop precis şi limitat şi la o desăşurare ordonată a activităţii.!valuatorul nu urmăreşte decât să identifce punctele orte şi punctele slabe ale întreprinderii pentru ca, mai târziu, să cuantifce in$uenţele acestora asupra

valorii întreprinderii. 1e apt, întreaa activitate a evaluatorului estecircumscrisă căutării răspunsurilor la două întrebări# examinarea datelor concrete reeritoare la activitatea trecută a

 întreprinderii oeră oare siuranţa că, în viitor, activitatea va continua la el şi înaceleaşi condiţiiI

care sunt elementele susceptibile să modifce, în viitor, tendinţaevoluţiei activităţii şi rezultatelor trecute ale întreprinderiiI

Pe parcursul întreii desăşurări a acţiunii de analiză 7 dianostic -evaluare, c'iar dacă evaluatorul este nevoit să se bazeze pe lucrările altor

specialişti, el trebuie să se asiure că rezultatele acestor lucrări îi vor permite săobţină un rad de fabilitate sufcient pentru ca extrapolările care pornesc de lasituaţia existentă a întreprinderii să fe ondate.

Dia+no,ticu conta*i )i fnanciar1ianosticul eneral este completat de un dianostic contabil şi fnanciar.

Pentru a-şi îndeplini misiunea, evaluatorul oloseşte te'nica de examinarelimitată. 1acă însă situaţiile fnanciar-contabile nu sunt sufcient de fabilepentru a-i permite un dianostic, evaluatorul trebuie să procedeze la investiaţiisuplimentare. (n acest scop, benefciarului acţiunii de evaluare i se poate solicita

acordul printr-o scrisoare de completare a defnirii acţiunii.(n principal, dianosticul contabil are în vedere fabilizarea valorilor

contabile reţinute în vederea aplicării modelelor de evaluare. Dneori,dianosticul contabil este însoţit de un control al conturilor şi de analizaprocedurilor contabile olosite de întreprindere. 1ianosticul contabil trebuie săfe completat de un dianostic fnanciar, care va permite#

aprecierea perormanţelor întreprinderii în termeni monetari, care să încorporeze o transpunere fnanciară a elementelor minorante şi ma3orantereţinute pe parcursul derulării dianosticului eneral0

determinarea rezultatelor de reerinţă din trecut corectate, rezultatenecesare aplicării modelelor de evaluare prin $ux sau combinate.

?ucrările de analiză în vederea dianosticului fnanciar vor viza studiulevoluţiei activităţii, prin comparaţii între ultimii J-6 ani şi prin conruntarea curezultatele obţinute de întreprinderi similare sau concurente.

5.5. E&a%inarea pre"e!erior pentru anii "iitori(n mod obişnuit, o întreprindere care uncţionează normal are un sistem de

previziune articulat, cu documente şi inormaţii privind activitatea viitoare %pe

termen scurt - anul următor, pe termen mediu - J-6 ani, pe termen lun - peste6 ani&. !valuatorul trebuie să analizeze şi să aprecieze consistenţa previziunilor

25

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

26/66

 întreprinderii şi încrederea pe care o poate avea în acestea. Pentru că înstabilirea valorii întreprinderii evaluatorul va utiliza rezultatele previzionate, eltrebuie să se asiure că între realizările recente şi curente şi previziuni existăconcordanţă. 1e asemenea, el va căuta să reăsească în rezultatele

previzionate o re$ectare a punctelor orte şi a punctelor slabe ale întreprinderii,puse în evidenţă în etapele anterioare de analiză şi dianostic. 1in aceastăanaliză a rezultatelor previzionate trebuie să se a3ună la indicatorii previzionaţide reerinţă, care pot re$ecta unele corecţii ale evaluatorului aţă de previziunile întreprinderii. Cezultatele previzionate de reerinţă sunt, evident, cele cerute înmodelele de evaluare pe care le va utiliza expertul.

Pentru rezultatele pe termen scurt previzionate %până la un an&, analizaeste, cel mai adesea, orientată spre compararea acestora cu rezultatele trecute,pentru confrmare prin realizări sau pentru 3ustifcarea unor dierenţeimportante, precum şi pentru o confrmare a condiţiilor şi ipotezelor care au statla baza determinării acestor rezultate. Previziunile conţinute în buetele%planurile, proramele& anuale constituie obiect al analizei.

Pentru previziunile reeritoare la rezultatele în perspectivă %pe termenmediu şi lun& analiza va f, în mare măsură, axată pe corelaţii şi ec'ilibre cedecur din strateia întreprinderii %produse noi, sistarea activităţii unorsubunităţi, diversifcare, investiţii pentru dezvoltări te'noloice ş.a.&. 2 strateiea întreprinderii trebuie presupus că există, iar evaluatorul o analizează pentru ase asiura de o reproductibilitate a rezultatelor curente sau de mutaţii bine 3ustifcate ale acestor rezultate.

;deal ar f ca expertul evaluator să poată studia viitorul întreprinderii la elde amănunţit şi de precis ca şi trecutul acesteia. Problema examinăriiperspectivelor este destul de dierită, în uncţie de situaţia prezentă a întreprinderii şi de oportunităţile şi pericolele cu care s-ar putea conruntaaceasta în viitor.

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

27/66

 întreprinderii să fe stabilită pe baza mai multor metode, pentru a puteacompara rezultatele şi a explica dierenţele. !ste, de asemenea, recomandabilca modelele de evaluare adoptate să aibă undamente dierite.

(n aleerea metodelor de evaluare ce urmează a f olosite, evaluatorul se

poate orienta în raport cu anumiţi actori obiectivi şi subiectivi. 1intre 8actoriio*iecti"i, cei mai relevanţi sunt#• natura activităţilor întreprinderii %ramura sau sectorul de activitate&0

• scopul evaluării0

• disponibilitatea inormaţiilor reeritoare la tranzacţii cu întreprinderisimilare0

• natura patrimoniului întreprinderii0

• mărimea şi structura capitalului social al întreprinderii.1intre 8actorii ,u*iecti"i, prezintă importanţă#

• interesele celor implicaţi într-o eventuală tranzacţie a întreprinderii0• disponibilitatea inormaţiilor cu privire la întreprinderea evaluată

%calitatea şi cantitatea inormaţiilor puse la dispoziţia evaluatorului&0• cunoştinţele şi experienţa evaluatorului0

• concluziile desprinse în urma azei de analiză-dianostic.(n modelele de evaluare se recure la variabile care caracterizează

 întreprinderea, variabile pe care se bazează relaţiile de calcul care conduc lastabilirea unei ame de valori pentru întreprindere. (ntre variabilele de reerinţăse reăsesc indicatorii analizaţi, corectaţi şi adoptaţi anterior, şi anume#

♦ cira de aaceri0♦ volumul producţiei0

♦ valoarea adăuată0

♦ excedentul brut de exploatare0

♦ valoarea activelor ana3ate în exploatare0

♦ valoarea activelor în aara exploatării0

♦ capacitatea de autofnanţare0

♦ $uxurile de lic'idităţi0

♦ rezultatul înaintea deducerii c'eltuielilor fnanciare şi dupădeducerea amortizării şi impozitelor0

♦ rezultatul din exploatare0

♦ rezultatul brut şi net0

♦ dividendul.Aplicarea modelelor de evaluare presupune, de asemenea, adoptarea unor

parametrii de reerinţă, cu scopul de a re$ecta in$uenţa actorilor externi%revenirile la dieritele tipuri de plasamente, in$aţia ş.a.& şi impactul riscurilordierenţiate suportate de investitor, în uncţie de specifcul întreprinderii, ramura

de activitate, piaţă, în eneral, de mediul în care întreprinderea uncţionează.1e reulă, se va ţine seama de#

27

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

28/66

♦ riscuri externe, leate de evoluţia pieţei %desacerea produselor, acţiuniale concurenţilor, anumite relementări ş.a.m.d.&0

♦ riscuri interne, leate de evoluţia probabilă a activităţii şi care ar puteaconduce la diminuarea rezultatelor de reerinţă0

♦ riscuri de imobilizare a capitalului investit, leate de o posibilă difcultatede cesiune a titlurilor de valoare ale întreprinderii %risc neli3abil pentru întreprinderile cotate la bursă&.

Aleerea metodelor, a variabilelor şi parametrilor este un moment c'eie alevaluării deoarece prin aceste aleeri se sintetizează arumentareaevaluatorului şi ponderile pe care acesta le acordă punctelor orte şi punctelorslabe ale întreprinderii, atât din perspectivă internă cât şi externă.

5.7. Apicarea %o!eeor !e e"auare

1upă aleerea undamentată a câtorva modele de evaluare, seprocedează la calculul propriu-zis al valorii întreprinderii pe baza fecăruia dintremodelele alese. (n mod obliatoriu, calculele vor trebui să scoată în evidenţăcele două componente undamentale de valoare#

"aoarea patri%onia$  %valoarea activului net corectat saureevaluat&0

"aoarea prin u& ,au "aoarea !e ran!a%ent %care include şi oapreciere a valorii elementelor necorporale&.

"alculul valorii întreprinderii prin fecare din modelele alese trebuie să fe

precedat de o prezentare a ipotezelor care stau la baza calculelor %3ustifcareaaleerii metodei, a variabilelor şi parametrilor&.

5.9. Aprecierea coerenei re#utateor e"au$riiAplicarea mai multor modele de evaluare %cu baze dierite& conduce,

aproape întotdeauna, la determinarea mai multor valori pentru întreprindereaevaluată. 4u înseamnă însă că odată cu stabilirea acestei ame de valori pentru întreprindere, misiunea evaluatorului s-a înc'eiat. 1in contră, abia în aceststadiu apar pe deplin condiţiile maniestării măiestriei, priceperii şi abilităţiievaluatorului.

!xpertul evaluator trebuie să se asiure că rezultatele evaluării suntcoerente. Aceasta nu înseamnă obţinerea aceloraşi rezultate în condiţiileaplicării unor metode dierite, ci o re$ectare unitară a concepţiilor dierite cuprivire la valoarea întreprinderii. !valuatorului i se cere să determine şi săselecteze valorile relevante pentru întreprindere, trebuind să fe în măsură să 3ustifce de ce o anumită valoare reţinută poate să-i fe asociată întreprinderii.

9inalizarea lucrărilor de evaluare presupune stabilirea unei ame de valoripentru întreprindere. 4u este sufcient ca evaluatorul să adopte ca atarerezultatele aplicării dieritelor modele de evaluare şi)sau să calculeze o medie

aritmetică %simplă sau ponderată& a acestora. 1in contră, evaluatorul esteobliat să analizeze rezultatul obţinut prin aplicarea fecărui model de evaluare,

28

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

29/66

astel încât, pe baza întreii documentări anterioare, a înţeleerii specifcului şisituaţiei particulare a întreprinderii evaluate şi a cunoaşterii condiţiilor deaplicare ale fecărui model de evaluare, anumite valori obţinute să fe reţinute,iar altele respinse. (n urma acestei analize, evaluatorul poate c'iar să renunţe la

unele modele de evaluare şi să adopte altele, considerate mai potrivite %şi deci>producătoare8 de rezultate rezonabile& în raport cu situaţia concretă a întreprinderii.

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

30/66

CAPITOLUL 6KETODE DE EVALUARE A ÎNTREPRINDERII

:aloarea unei întreprinderi este dată, pe de-o parte, de valorile actuale ale

investi*iilor ce au ormat patrimoniul existent +i, pe de altă parte, de valoareaprezentă a $uxurilor de trezorerie viitoare pe care investi*iile le vor aduce.Pentru a putea determina valoarea unei întreprinderi, teoria +i practica în

domeniu au identifcat existen*a a trei cateorii de abordări, fecăreia dintre eleapar*inându-i un set de metode specifce#

5. abordarea patrimonială %pe bază de active&. abordarea pe bază de venitJ. abordarea prin compara*ieAleerea uneia dintre abordări în evaluarea unei întreprinderi se ace

pornind de la#- tipul de întreprindere evaluată %caracteristicile specifce ale

 întreprinderii&- inorma*iile disponibile- scopul evaluării.

1. A*or!area patri%onia$ pe *a#$ !e acti"eB se undamentează peprincipiul substitu*iei %potrivit căruia un activ nu valorează mai mult decât costulde înlocuire al tuturor păr*ilor sale componente& +i pe conceptul că valoarea întreprinderii este valoarea patrimoniului acesteia.

1upă modul de prelucrare a inorma*iilor con*inute de bilan*ul contabil,metodele patrimoniale se împart în două cateorii#

a. metode de determinare a valorii patrimoniului pe baza activului +idatoriilor#

- Activul net contabil- Activul net corectat- Activul net de lic'idare

b. metode de determinare a valorii patrimoniului pe baza activului utilizat în exploatare#

- Activul brut contabil- :aloarea substan*ială- "apitalurile permanente necesare exploatării

etodele de evaluare patrimoniale sunt metode complexe, aplicarea lornecesitând un volum mare de muncă +i un număr de speciali+ti din domeniivariate.

. A*or!area pe *a#$ !e "enit estimează valoarea întreprinderii princalcularea valorii actuale a veniturilor anticipate pentru proprietarii de capital

sau investitori. 1emersul te'nic presupune capitalizarea proftului net +i)sauactualizarea cas'-$oF-ului sau a dividendelor.

30

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

31/66

Punctul de pornire în evaluare este reprezentat de determinarearezultatului ce se consideră a f relevant. :aloarea întreprinderii se determinăprin multiplicarea rezultatului cu rata câ+tiurilor din domeniul de activitate alsocietă*ii.

etodele înscrise în abordarea pe bază de venit sunt#- metoda capitalizării venitului- metoda actualizării cas'-$oF-ului net.etodele bazate pe venit sunt considerate cele mai corecte pentru

stabilirea valorii unei proprietă*i eneratoare de venituri dar nu pot f aplicate încazul întreprinderilor a$ate în difcultate.

3. A*or!area prin co%para2ie constă în aprecierea valorii întreprinderii în unc*ie de valorile unor tranzac*ii similare înc'eiate.

!ste o metodă acilă de evaluare, aplicabilă pe scară lară în evaluare debunuri, însă necesită un volum mare de inorma*ii +i nu poate f aplicată în cazul în care tranzac*iile înc'eiate au ost in$uen*ate de actori con3uncturali.

31

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

32/66

CAPITOLUL 7KETODE DE EVALUARE PATRIKONIALE

Punctul de pornire în evaluarea patrimonială îl constituie elementele de

activ +i datorii, a+a cum reies din bilan*ul contabil al entită*ii. Astel, valoarea întreprinderii evaluată prin intermediul metodelor patrimoniale se bazează pedieren*a dintre valoarea activelor +i valoarea datoriilor acesteia.

Eilan*ul contabil constituie punctul de pornire în orice evaluare a unuiactiv sau a unei întreprinderi, dar numai un punct de pornire. 9iind întocmit dupăreuli +i principii contabile, bilan*ul nu exprimă valorile de pia*ă ale elementelorpatrimoniale. 1e aceea, este necesară o transormare a bilan*ului contabil într-un bilan* economic, un bilan* teoretic, întocmit de speciali+ti exclusiv în scopulevaluării întreprinderii. Acest bilan* va cuprinde elementele patrimonialeexprimate în valori economice +i rezultatul net determinat *inând cont decondi*iile reale de pe pia*a pe care întreprinderea î+i desă+oară activitatea +i nude politicile interne ale acesteia.

A3ustările aplicate activelor +i datoriilor întreprinderii se bazează pe unadin următoarele premise#

• continuitatea exploatării 7 specifcă metodei activului net corectat +icare va implica evaluarea activelor +i datoriilor la valoarea de pia*ă sauo altă valoare curentă adecvată0

• lic'idarea 7 specifcă metodei activului net de lic'idare, care va implicaevaluarea activelor +i datoriilor la valoarea netă de realizare pe pia*ă.

Principalele avanta3e ale metodelor patrimoniale sunt leate de radulmare de încredere pe care îl prezintă rezultatele aplicării lor, motiv pentru careele sunt indispensabile în opera*iunile de vânzare-cumpărare de întreprinderi +iconstituie probatoriu în instan*ă.

Abordarea patrimonială a evaluării urmăre+te determinarea într-o manierăstatică a valorii întreprinderii, ără să *ină cont de poten*ialul economic alacesteia.

7.1. Acti"u net conta*i

Ceprezintă cea mai simplă metodă patrimonială de evaluare a unei întreprinderi.

Cela*ia de calcul a activului net contabil porne+te de la ecua*ia deec'ilibru a patrimoniului %ealitatea bilan*ieră undamentală

ACTIV CAPITALURI PROPRII G DATORII:aloarea activului net contabil este stabilită prin rela*ia#

ACTIV NET CONTAIL CAPITALURI PROPRIIB ACTIV M DATORII

Dtilizarea metodei activului net contabil prezintă o serie de inconvenientece decur în principal din olosirea ca bază de evaluare a inorma*iilor din

32

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

33/66

bilan*ul contabil, inorma*ii ce sunt raportate pe baza principiilor contabilită*ii +inu re$ectă cu exactitate realitatea economică.

Aplicarea principiului costului istoric, de exemplu, conduce la men*inerea în contabilitate a valorilor de intrare ale elementelor patrimoniale, valori ce nu

sunt întotdeauna similare cu cele existente pe pia*ă în momentul evaluării.Principiul pruden*ei ace ca unele elemente să fe subevaluate iar altelesupraevaluate în bilan*ul contabil.

Pentru a înlătura aceste dezavanta3e, este necesară o evaluare economicăa tuturor elementelor patrimoniale ale unei entită*i. (n acest el, rezultateleevaluării sunt îmbunătă*ite calitativ, c'iar dacă difcultatea procesului spore+te.

7.. Acti"u net corectat

etoda activului net corectat înlătură dezavanta3ele metodei activului netcontabil +i constituie cea mai importantă metodă patrimonială de evaluare a întreprinderii.

Cela*ia de calcul a activului net corectat este#ANC At G AB M Dt G DB

unde#At 7 total activ din bilan*ul contabil KA 7 suma corec*iilor elementelor de activ1t 7 total datorii din bilan*ul contabil K1 7 suma corec*iilor elementelor de datorie.

etoda activului net corectat înlobează în sine o serie de metode deevaluare, deoarece rezultatele sale se determină în urma evaluării prin metodespecifce a fecărei cateorii de elemente patrimoniale.

A. E"auarea acti"eor i%o*ii#ateA.1. E"auarea i%o*ii#$rior necorporae1in perspectiva evaluării, unele imobilizări necorporale pot f identifcate şi

evaluate distinct, în timp ce altele nu.

!lementele de natura imobilizărilor necorporale sunt evaluate astel#aB C'etuiei !e con,tituire

Potrivit practicilor de evaluare economică a patrimoniului întreprinderii,c'eltuielile de înfinţare propriu-zise, precum şi cele leate de ma3orareacapitalului social, ,unt con,i!erate non"aori, nefind incluse în activul netreevaluat.

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

34/66

*B C'etuiei !e !e#"otare"'eltuielile de dezvoltare care pri"e,c pro!u,ee e&i,tente  se

consideră acti"e 8$r$ "aoare econo%ic$. (n acelaşi mod sunt tratate şic'eltuielile de dezvoltare care privesc activităţile destinate doar să menţină

potenţialul întreprinderii."'eltuielile de dezvoltare care pri"e,c pro!u,ee ce ur%ea#$ a fan,ate pe piaţă pot f considerate acti"e cu "aoare econo%ic$, evaluarealor ăcându-se însă cu multă circumspecţie, prin asimilarea proiectului dedezvoltare unei investiţii.cB Conce,iuni

Potrivit normelor contabile, se înreistrează drept imobilizări necorporale,c'eltuielile de obţinere a concesiunii şi nu valoarea în sine a activităţii saubunului ce ace obiectul concesiunii. "onorm uzanţelor evaluării economice,imobilizarea necorporală astel defnită e,te con,i!erat$ non"aoare.

!B re"eteErevetele de invenţie !e,tinate "/n#$rii, atunci când există întreprinderi

interesate să le preia, sunt evaluate a "aori pro*a*ie !e ne+ociere. Atuncicând nu există cumpărători, iar întreprinderea nu intenţionează să le olosească,din punct de vedere economic, sunt considerate nonvalori.

Erevetele care nu ,unt !e,tinate "/n#$rii ci olosirii în întreprindere potf evaluate prin actuai#area profturior ,upi%entare  pe care întreprinderea le va obţine prin deţinerea lor, dar ţinând seama de c'eltuielile

de realizare a brevetului %cercetare, prototip, preătirea abricaţiei& şic'eltuielile de înreistrare şi protecţie a acestuia în ţară şi străinătate.

eB K$rci co%erciae1in punct de vedere contabil, marca reprezintă toate c'eltuielile

ocazionate de ac'iziţionarea sau obţinerea pe cont propriu a acesteia. !valuareaeconomică a mărcii se poate ace prin actuai#area profturior nete "iitoareenerate de aceasta, diminuate însă cu costul creării imainii de marcă, costobţinut prin însumarea tuturor c'eltuielilor necesare pentru introducerea mărcii

pe piaţă %c'eltuieli de marGetin şi publicitate, de realizare a desin-uluiprodusului şi a ambala3elor, de înreistrare a mărcii&.

8B Fon! co%erciaPoate f analizat separat şi evaluat în uncţie de natura activităţii

 întreprinderii, ca o cotă-parte din proftul mediu net anual, cira de aacerianuală, încasările zilnice, săptămânale sau lunare.

+B Acti"e necorporae e"auate +o*a

(n această cateorie sunt incluse acele active necorporale care nu pot fevaluate individual, ca de exemplu# calitatea ec'ipei manaeriale, relaţiile bune

34

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

35/66

de lucru cu salariaţii, nivelul proesional ridicat al personalului, culturaoranizaţională, flozofa de aaceri a manaementului, relaţiile privileiate cuinstituţiile fnanciare şi de credit, asocierile avorabile cu alte întreprinderi,localizarea eorafcă avorabilă, buna oranizare, GnoF-'oF-ul, posesia şi

olosirea unor reţete secrete de abricaţie, etc. 1in punct de vedere economic,toate aceste active sunt evaluate prin intermediul aşa-numitei "aori !e +oo!0i, calculată ca sumă actualizată a tuturor supraprofturilor viitoare dea3ateprin uncţionarea întreprinderii.

Metode de evaluare a activelor necorporale

etodele de evaluare a activelor necorporale se bazează pe aceleaşi treiabordări utilizate în eneral în evaluare #

 –  metode înscrise în abordarea pe bază de venit, respectiv metode careanalizează avanta3ul deţinerii acestor active din prisma eectuluiavorabil pentru întreprindere %proft&0

 –  metode înscrise în abordarea bazată pe costuri0 –  metode înscrise în abordarea prin comparaţia de piaţă, respectiv pe

tranzacţii trecute înc'eiate în condiţii şi pentru active similare.Aleerea metodei pentru un anume caz, într-o situaţie specifcă, depinde

 întotdeauna de circumstanţe. (n cele mai multe cazuri este necesară utilizareamai multor metode de evaluare datorită necesităţii autoverifcării rezultatelor

obţinute. 1e asemenea, nu trebuie exclusă posibilitatea ca evaluatorul sădezvolte te'nici şi metode proprii, specifce pentru un anume caz, utilizândelemente ale mai multor metode.

a. Keto!e !e e"auare *a#ate pe "enit

Metoda avantajului de proft 

Această metodă de evaluare a activelor nemateriale identifcabile esteaplicabilă în cazul în care este posibilă estimarea cu o acurateţe rezonabilă a

avanta3ului deţinerii şi utilizării activelor intanibile, avanta3 exprimat sinteticprin proftul net.

etoda are la bază principiul potrivit căruia un produs sau un serviciurealizat pe baza unui activ necorporal se va vinde la un pre* unitar mai marea*ă de produsele sau serviciile similare care nu au benefciat de acel activnecorporal.

Aplicarea metodei avanta3ului de proft presupune parcurereaurmătoarelor etape#

5. estimarea cirei de aaceri netă anuală previzionată aerentă produsului

vândut sub marca supusă evaluării0

35

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

36/66

. estimarea procentuală a avanta3ului de pre* de vânzare a*ă de pre*ulde vânzare al unui produs cu altă marcă0

J. calcularea avanta3ului de pre* brut +i net0L. estimarea proftului aerent investi*iilor din domeniul distribu*iei +i

vânzării produsului cu marca supusă evaluării06. determinarea procentului de divizare a proftului economic întreproprietarul mărcii +i utilizatorul licen*ei0

M. stabilirea nivelului ratei de actualizare0N. estimarea ratei anuale de cre+tere a proftului economic +i a ratei de

capitalizare0O. calcularea valorii activului necorporal.

Metoda contribuţiei la variaţia proftului 

etoda anterioară se bazează pe profturi aduse direct de activeleintanibile.

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

37/66

(n practică putem f puşi în situaţia de a evalua active necorporale care nuau ost încă dezvoltate şi recunoscute de piaţă, pentru care nu există sufcienteinormaţii care să ne permită estimarea cu o probabilitate rezonabilă a $uxurilorpe care le-ar enera deţinerea lor. 2 invenţie nouă, un proiect de cercetare-

dezvoltare, practicile şi procedurile unei frme, ansamblul orţei de muncă etc.pot f incluse în această cateorie.  (n asemenea cazuri evaluatorul adoptă, în eneral, metode din rupa

celor bazate pe costuri pentru că ele au cea mai mare relevanţă şi credibilitate în cazurile particulare amintite.

Metoda costului creării 

1eşi costul creării unui activ intanibil este rareori apropiat de valoarea sa,sunt situaţii în care metoda costului creării se poate aplica totuşi, evaluatoruldezvoltând o te'nică de evaluare bazată pe costul creării unui activ necorporalsimilar %brevet, proces secret etc.&. Aplicabilitatea metodei este limitată şiimpusă de lipsa unor inormaţii care să estimeze eectele deţinerii şi utilizăriiunor astel de active. etoda este oarte utilă îndeosebi ca mi3loc de verifcare şitestare a concluziilor rezultate din aplicarea altor metode.

Aplicarea metodei trebuie să se acă cu precauţie pornind de la ideea că, în multe cazuri, costul nu reprezintă un indicator semnifcativ pentru valoare, îndeosebi pentru activele necorporale. (n mod evident, dacă eectul elementelornemateriale în $uxurile aacerii %în proft de exemplu& sunt mai mici decât costulcreării, aceasta nu înseamnă un avanta3.

c. Keto!e !e e"auare *a#ate pe co%paraia !e pia$Metoda costului de cumpărare.  (n mod ocazional un activ intanibil

poate f cumpărat de pe piaţă la un preţ considerat ec'ivalentul valorii sale.(ncercarea de a testa preţul de cumpărare nu este o aberaţie.

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

38/66

dieritelor cateorii de active presupune a considera soldurile bilanţului şi aproceda la aşa-numitele retratări ale acestora, materializate în corecţii devaloare în plus sau în minus.

A..1. E"auarea terenurior(n eneral, terenurile furează în bilanţ la valoarea lor de ac'iziţie.Această cateorie de active poate conţine însă potenţiale plusuri de valoareimportante, deoarece în timp valoarea terenurilor nu scade, ci, din contră,creşte.

?a evaluarea terenurilor trebuie să se acă distincţie între terenurile cuconstrucţii şi terenurile libere, ără construcţii.aB Terenuri cu con,trucii

Atunci când terenul este ocupat cu construcţii, se convine ca la evaluareaconstrucţiilor să se ţină seama şi de valoarea terenului.

Pentru evaluarea terenurilor ocupate cu construcţii pot f utilizate douămetode#

 –  practicarea unei cote fxe, în medie de aproximativ JQ, dinvaloarea lobală %construcţie plus teren&, cotă ce reprezintă parteade valoare corespunzătoare terenului %atunci când valoareaterenului poate f separată de valoarea construcţiei&0

 –  utilizarea costului pe metru pătrat construit, care interează învaloarea sa şi valoarea terenului %în situaţia în care valoareaterenului nu poate f separată de valoarea construcţiei&.

*B Terenuri i*ere:aloarea terenurilor libere depinde de mai mulţi actori, între care prezintă

importanţă deosebită localizarea, acilităţile, cererea şi oerta, servituţile deurbanism, posibilităţile de construire şi aenţii poluanţi.

 erenurile libere sunt evaluate întotdeauna la valoarea lor de piaţă. Pentruestimarea valorii acestor terenuri, evaluatorul se poate documenta la aenţiileimobiliare, notariate şi primării. 1e asemenea, se recomandă utilizarea metodeicomparaţiei.

?a evaluarea terenurilor libere evaluatorul trebuie să pună întotdeauna înevidenţă servituţile de urbanism, riscurile de expropriere şi posibilităţile deconstruire.

cB Terenuri -nc'iriateAtunci când întreprinderea are date în locaţie %sau cu c'irie& terenuri care

 îi aparţin, la evaluarea acestora trebuie să se ţină seama de eventualeledespăubiri care trebuie să îi fe acordate c'iriaşului în caz de evacuare orţată.

:aloarea de piaţă a terenurilor înc'iriate va f diminuată, în orice situaţie,

cu valoarea acestor despăubiri %natura şi mărimea despăubirilor sunt întotdeauna precizate în contractele de înc'iriere&.

38

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

39/66

A... E"auarea c$!irior )i con,truciior!valuarea clădirilor şi construcţiilor trebuie să fe precedată de o separare

a acestora în#

  - clădiri şi construcţii destinate exploatării0- clădiri şi construcţii în aara exploatării.

aB C$!iri )i con,trucii !e,tinate e&poat$rii oate clădirile şi construcţiile destinate activităţilor de exploatare, în

măsura în care sunt de3a utilizate sau în măsura în care vor f eectiv utilizate,sunt caracterizate de o valoare de utilitate ce depinde de# natura construcţiei,modul de construcţie, adecvarea construcţiei la scopurile pentru care a ost sauva f destinată.

?a rândul lor, în vederea evaluării, clădirile şi construcţiile destinateexploatării trebuie separate în clădiri şi construcţii obişnuite %banale& şi clădiri şiconstrucţii speciale. 1ierenţierea este necesară pentru că reulile de evaluaresunt dierite.

Astel, în toate cazurile, pentru clădirile şi construcţiile obişnuite,reprezentate prin imobile de enul birouri, maazii, depozite, clădiri industrialepentru activităţile din ramura industriei uşoare, se reţine valoarea de piaţă.:aloarea de piaţă a unor asemenea construcţii poate f stabilită relativ uşor, feconsultând un birou de expertiză, fe eectuând un sonda3 rapid pe piaţaimobilelor.

"lădirile şi construcţiile speciale, cu destinaţii precise în activităţileproductive, nu au piaţă, şi, ca urmare, nu pot f evaluate la valori de piaţă. :or fevaluate însă întotdeauna la valori de utilitate. :alorile de utilitate pot f stabilitefe prin metoda valorii de reconstrucţie, fe prin metoda valorii de ac'iziţie.

(n cazul construcţiilor utilizate în toate enurile de activităţi industrialeeste relativ uşor să se obţină un cost de reconstrucţie pe metru pătrat.(nmulţind acest cost cu supraaţa construită se obţine valoarea de reconstrucţie.Pentru a se a3une la valoarea de utilitate, valoarea de reconstrucţie trebuiecorectată cu doi coefcienţi# coefcientul de uzură şi coefcientul de adecvare.

:alorile acestor coefcienţi sunt stabilite de către specialişti în domeniulconstrucţiilor. "oefcientul de adecvare este cu atât mai neavorabil cu câtclădirea este mai puţin adecvată scopurilor viitoare, deci cu cât c'eltuielilenecesare pentru aducerea ei la starea de adecvare sunt mai mari. "oefcientulde uzură este stabilit pe baza unor expertize ale componentelor %undaţii, ziduri,acoperiş&.

etoda valorii de ac'iziţie se aplică în cazul clădirilor si construcţiilor cudestinaţie precisă în procesul productiv, la care, în decursul timpului, au osteectuate investiţii de amplifcare, de amena3are cu instalaţii sau reparaţii

capitale. !ste vorba, aşadar, despre construcţii complexe. Pentru evaluareaacestora vor f considerate valorile contabile din evidenţă pentru investiţiile de

39

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

40/66

amplifcare, pentru amena3ările cu instalaţii sau pentru reparaţiile capitale, iar înuncţie de momentul când aceste investiţii au ost realizate, valorile contabilevor f actualizate cu indici %coefcienţi& care ţin seama de in$aţie.

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

41/66

specialişti în construcţia de maşini, în raport cu starea activului în momentulevaluării, şi reprezintă numărul de ani viitori de uncţionare estimaţi. 1urata deviaţă eectivă reprezintă suma dintre durata de viaţă consumată şi durata deviaţă rămasă, iar durata de viaţă consumată reprezintă numărul de ani dintre

momentul punerii în uncţiune şi momentul evaluării. 1urata de viaţă estimatăpoate să coincidă sau nu cu durata de uncţionare normală.etoda bazată pe valorile contabile presupune corectarea valorii

 înlocuitorului în stare nouă cu coefcientul obţinut, pentru activul evaluat, prinraportarea valorii contabile nete la valoarea de intrare în contabilitate.

etoda actualizării investiţiilor eectuate se aplică în cazul instalaţiilorindustriale complexe, realizate în mai multe etape sau care au cunoscut lucrăriulterioare de modernizare sau reparaţii capitale, şi constă în actualizareavalorilor din evidenţă ale sumelor investite la momente dierite în timp cu indicide in$aţie şi ponderarea lor corespunzătoare cu coefcienţii care exprimă uzura.

cB In,taaii c$!ur$( ener+ie( +a#( ap$0cana( tee8onieB1e cele mai multe ori, de valoarea acestor instalaţii s-a ţinut seama la

evaluarea imobilului, valoarea lor find inclusă în valoarea imobilului.!xistă însă situaţii când asemenea instalaţii au ost realizate după

construirea imobilului. (n acest caz se procedează la înmulţirea valorilorcontabile ale investiţiilor %certifcate prin documente de recepţie& cu indici deactualizare %care ţin seama de in$aţie& şi coefcienţi de uzură.

A.3. E"auarea i%o*ii#$rior fnanciare

9ilialele trebuie consolidate în măsura în care ormează cu întreprinderea-mamă o entitate economică omoenă. "a urmare, în pasivul bilanţului întreprinderii-mamă pot f prevăzute sume care urmează a f repartizateflialelor.

(n cazul unor fliale cu difcultăţi, atenţia evaluatorului trebuie să fe îndreptată asupra creditelor acordate şi ana3amentelor asumate de către întreprinderea-mamă. :aloarea de bilanţ a acestor ana3amente reprezintă un

pasiv exiibil latent pe care întreprinderea-mamă ar putea f pusă în situaţia să îl plătească, atunci când trebuie să-şi onoreze ana3amentele asumate.

aB ParticipaiiParticipaţiile în întreprinderi cotate la bursă sunt evaluate la valoarea la

care se tranzacţionează în mod curent, adică la valoarea lor de piaţă.Participaţiile în întreprinderi necotate la bursă se pot evalua fe pornind de lavaloarea capitalizată a dividendelor, fe pornind de la o valoare probabilă deneociere. (n ambele situaţii, trebuie ţinut seama de diminuarea de valoare

corespunzătoare deţinerii pac'etului minoritar %J - LQ din valoarea de piaţă&.

41

8/18/2019 Curs Evaluare 2015-2016

42/66

 otodată, trebuie ţinut seama de neocierea specifcă ce intervine în cazulvânzării pac'etului de control.*B Cre!ite acor!ate !e -ntreprin!ere

"reditele se preiau în evaluare, de reulă, la valoarea lor contabilă. otuşi,

atunci când este vorba de tranzacţii de creditare la rate reduse de dobândă, seprocedează la corectarea valorilor contabile ale creditelor, printr-o actualizare lao rată eală cu dierenţa dintre rata normală a dobânzilor şi rata la care a ostacordat creditul.

A.5. E"auarea i%o*ii#$rior -n cur,!valuarea imobilizărilor în curs trebuie să fe precedată de identifcarea

activelor incluse în această cateorie. Pe această bază pot f apoi stabilitemetodele de evaluare care vor f aplicate şi care trebuie să ţină seama despecifcul activelor evaluate. 1e exemplu, imobilizările în curs de naturaclădirilor şi construcţiilor sunt evaluate pe baza valorii de reconstrucţie, ţinândseama de stadiul lor de realizare, în timp ce imobilizările în curs de naturaec'ipamentelor te'noloice sunt evaluate la valori de utilitate.

A.6. E"auarea i%o*ii#$rior -nc'iriate 4i,au -n ea,in+Acele imobilizări care sunt înc'iriate de întreprindere, dar care nu

furează în activul bilanţului %pentru că deocamdată nu sunt în proprietatea întreprinderii&, trebuie luate în consideraţie pentru dierenţele care există întrevalorile lor de piaţă sau de utilitate şi sumele rămase de rambursat. Aceste

sume privesc atât valoarea capitalului nerambursat cât şi d