curs dulgher

Tehnologia meseriei - 1

CUPRINS

Tehnologia meseriei

1. Utilizarea corecta a vocabularului tehnic pentru meseria de dulgher-tamplar-parchetar ............................................................. 1 2. Pregatirea locului de munca. Stabilirea timpurilor si cantitatilor de materiale ........................................................................................ 3 3. Utilizarea documentatiei de executie: elementele constructiilor ...... 29 4. Executarea peretilor turnati .............................................................. 40 5. Executarea planseelor ....................................................................... 50 6. Executarea acoperisului tip sarpanta ................................................ 62 7. Executarea scarilor ........................................................................... 94 8. Executarea stalpilor ........................................................................ 107 9. Executarea grinzilor ....................................................................... 116 10. Pregatirea obiectivului pentru receptie ........................................... 130 11. Pardoseli ......................................................................................... 137 12. Tamplarie din lemn ......................................................................... 139 Bibliogra� e .......................................................................................... 144

Desen tehnic

A. Reprezentarea elementelor unei construc�ii în desenul tehnic ....... 147 B. Explicarea detaliilor din desenele de execu�ie ............................... 164 C. Reprezentarea elementelor de construc�ii din lemn ....................... 169 D. Reprezentarea elementelor asamblate ............................................ 172 E. Reprezentarea îmbin�rii pieselor din lemn ..................................... 174 F. Reprezentarea elementelor de construc�ii din lemn ....................... 175 G. Reprezentarea elementelor de construc�ii din beton armat ............ 178 H. Desenarea planurilor....................................................................... 181 I. Desenarea sec�iunilor ..................................................................... 187 J. Desenarea fa�adelor ........................................................................ 189 K. Planuri de cofraj ............................................................................. 191

Matematica aplicat�

1. Opera�ii cu numere întregi �i ra�ionale ........................................... 195 2. Raport, procent ............................................................................... 205 3. Unit��i de m�sur�............................................................................ 207 4. Geometrie plan� ............................................................................. 210 5. Geometrie în spa�iu ........................................................................ 228

Dulgher_1_A5_tehnologia meseriei.indd 1 2/17/2011 2:44:20 PM

2 - Tehnologia meseriei

Organizarea �i legisla�ia muncii 1. Cunoa�terea locului �i rolului construc�iilor în cadrul economiei de pia�� .......................................................................... 241 2. Cunoa�terea modului de organizare �i func�ionare a unei societ��i de construc�ii – ROF Societate......................................... 245 3. Cunoa�terea elementelor componente �i a factorilor care in� uen�eaz� procesul de produc�ie ......................................... 256 4. Cunoa�terea structurii organizatorice a unui �antier ...................... 272 5. Cunoa�terea no�iunilor privind normele de munc� aplicate în unit��ile de construc�ii .................................................. 274

S�n�tatea �i securitatea muncii

1. Identi� carea, preg�tirea �i cura�irea instrumentelor, sculelor, uneltelor, ma�inilor, utilajelor �i instala�iilor. Identi� carea, preg�tirea �i cur��area instrumentele, sculelor, uneltelor, ma�inilor utilajelor �i instala�iilor................................................... 285 2. Preîntâmpinarea pericolelor: M�suri de protec�ia muncii .............. 302 3. Preîntâmpinarea pericolelor: M�suri de prevenire si stingere a incendiilor ....................................................................................... 326 4. Preîntâmpinarea pericolelor. Acordarea m�surilor de prim ajutor . 334 Bibliogra� e ..................................................................................... 342

Liber intreprinz�tor

1. Care sunt formalit��ile necesare în� in��rii unei � rme .................... 345 2. Planul de afaceri ............................................................................. 352 3. Bilan�ul, Contul de pro� t �i de pierderi �i Fluxul de numerar ....... 374

Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�

1. Economia de Pia�� .......................................................................... 385 2. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE ............................. 389 3. Scrisoarea de inten�ie...................................................................... 485 4. Prezentarea la Interviul pentru Angajare ........................................ 407



CURS DE CALIFICARE / RECALIFICAREÎN MESERIA DE

“DULGHER – TÂMPLAR- PARCHETAR”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINATEHNOLOGIA MESERIEI



I. UTILIZAREA CORECTA A VOCABULARULUI TEHNIC PENTRU MESERIA DE DULGHER-TAMPLAR-PARCHETAR

A. Notiuni Introductive

Dulgherul – tamplar – parchetar este muncitorul in constructii – montaj a carui activitate se compune din: executarea schelelor necesare lucrului la inaltime pentru lucrarile de zidarie si � nisaje la interior si exterior, executarea cofrajelor pentru diferitele elemente de rezistenta ale constructiilor (fundatii, stalpi, grinzi, plansee, pereti) din beton armat monolit, montarea elementelor prefabricate care alcatuiesc structura de rezistenta a cladirilor etajate, montarea pardoselilor din lemn (dusumele din scandura, parchet de diferite esente, fag, stejar, foi de parchet laminat), executarea acoperisului tip sarpanta, incadrarea si ajustarea tamplariei.In principal dulgherul – tamplar – parchetar are de efectuat urmatoarele activitati:

�� citeste si interpreteaza planurile de executie si cele de detaliu pentru executarea lucrarilor in conformitate cu proiectul de executie;�� efectueaza calcule matematice simple de apreciere a necesarului de materiale pentru executarea lucrarilor de dulgherie – tamplarie;�� masoara si traseaza amplasamentul lucrarilor de dulgherie/ tamplarie in coformitate cu proiectul de executie si normativele in vigoare;�� organizeaza si curata propriul loc de munca in vederea desfasurarii activitatii de dulgherie/ tamplarie;�� veri� ca calitatea lucrarilor de dulgherie/tamplarie in conformitate cu proiectul de executie si normativele in vigoare, remediaza defectiunile aparute astfel incat lucrarile executate sa corespunda cu proiectul de executie si normativele in vigoare.

B. Vocabularul tehnic pentru meseria de dulgher – tamplar – parchetar

Cofraje

�� constructii auxiliare, provizorii, care servesc pe timpul executarii lucrarilor – turnarea betonului proaspat si obtinerea formei si dimensiunilor proiectate ale elementelor de beton si beton armat, precum si pentru sustinerea acestora – pe timpul intaririi betoului – pana la obtinerea rezistentei mecanice necesare, folosite la realizarea lucrarilor de beton si beton armat monolit;



clasi� care cofraje

- dupa destinatie:�� cofraje pentru fundatii;�� cofraje pentru stalpi;�� cofraje pentru grinzi;�� cofraje pentru plansee;�� cofraje pentru arce si bolti (cintre)- dupa greutatea de executie:�� cofraje usoare pentru betoane in fundatii si radiere�� cofraje mijlocii pentru cladiri fara schelet de beton armat, avand plansee obisnuite cu placi drepte;�� cofraje grele la cladiri cu ziduri portante avand planse cu grinzi si nervuri cu vute si placi;�� cofraje foarte grele la cladiri cu schelet de beton armat compus �� cofraje speciale pentru plansee castate, scari drepte, pereti de silozuri, castele de apa, cadre inclinate�� cofraje speciale grele pentru cupole, plansee ciuperci curbe, scari spirale, placi autopurtante au panze subtiri, arce, grinzi cu zabrele,- dupa modul de confectionare, modul si gradul lor de reutilizare:�� cofraje � xe executate la fata locului;�� cofraje demontabile executate din panouri prefabricate tipizate;�� cofraje mobile (glisante, rulante)

mese de turnare a planseelor

�� ansambluri autonome de suprafata mare care cuprind cofraje si sustinerea acestora (stalpi, grinzi, traverse, si longrine anume realizate);

juguri�� elemente cu rol de sustinere a cofrajelor, impiedica desfacerea cofrajului sub presiunea betonului neintarit si a impiedica antrenarea in deplasarea lor pe verticala;

tije de sustinere�� sunt bare de otel rotund care se reazema pe elementul de beton armat de la nivelul de unde incepe executarea peretilor in cofraje glisante;

sprijiniri�� lucrari auxiliare alcatuite dintr-o camasuiala, realizata din dulapi aplicati pe peretele sapaturii si din elementele de sprijinire (spraituri, proptele);�� sunt sprijiniri speciale si sprijiniri obisnuite

elemente orizontale de sustinere

�� grinzi metalice extensibile;�� grinzi articulate si telescopice demontabile;

pop metalic �� element vertical de sustinere;

grinda�� element principal de rezistenta intr-o cladire asezata pe orizontala sau inclinat;�� pot � grinzi din lemn, metalice si din beton armat;

plansee�� elemente de rezistenta care au rolul de a compartimenta cladirea pe verticala si de a prelua incarcarile de la nivelele superioare si de a le transmite grinzilor, stalpilor, peretilor;

scari�� elemente de constructie alcatuite din plane orizontale denumite trepte, asezate denivelat, la distante egale – plane pe care se circula urcand sau coborand, asigura comunicarea intre etajele cladirii;

cioplirea�� operatie manuala ce se executa cu toporul, securea, toporisca, barda si tesla, are ca scop fasonarea lemnului rotund in grinzi , scobirea si taierea la jumatate a bustenilor, despicarea lemnului, etc;

rindeluirea �� operatia de netezire a pieselor cu rindeaua;razuirea �� operatia de netezire a suprafetelor facuta cu lama de razuit;daltuirea �� operatie realizata cu ajutorul daltii

pana �� elemente de legatura care asigura imbinarea si impiedica deplasarea reciproca a elementelor de constructii imbinate



II PREGATIREA LOCULUI DE MUNCA. STABILIREATIPURILOR SI CANTITATILOR DE MATERIALE

A. Materiale folosite la lucrarile de dulgherie

In dulgherie se folosesc urmatoarele categorii de materiale:�� Materialele lemnoase sunt cel mai des folosite iar dintre acestea

cele mai utilizate sunt: lemnul rotund, cheresteaua (lemn ecarisat), parchetul, scandurile rindeluite si pro� late, produsele strati� cate (placajul, panelul, etc.);

�� Metalele si in special otelul folosit la executarea accesoriilor, fabricarea sculelor, confectionarea tablei, etc;

�� Alte materiale cum ar � cele pentru incheiat (adezivi) sua materiale pentru � nisare (lacuri, vopsele, etc)

A.1. Materiale lemnoase Aceste materiale sunt folosite pentru avantajele pe care le prezinta:

�� Greutate mica; �� Elasticitate mare;�� Prelucrare, manipulare,

asamblare usoara;Materialul lemnos prezinta si o

serie de dezavantaje cum ar � :�� Pericol de incendiu sporit;�� Durabilitate mai redusa ca a

unor materiale.In Fig. 1 sunt prezentate elemen-

tele anatomice ale lemnului.

A.2. Defectele lemnului Defectele micsoreaza rezistenta si aspectul lemnului. Dulgherul trebuie sa cunoasca aceste defecte pentru a le putea evita pe cat posibil in cazul executarii lucrarilor.

A.2.1. Defectele de forma ale trunchiului sunt (Fig. 2):

�� Curbura data de devierea axei trunchiului. Ea se pre-zinta sub mai multe forme

Fig. 1 Elementele anatomice ale lemnului:A - sectiune transversala; B - sectiune radiala

(1.1-coaja moarta; 1.2 - coaja vie);C - sectiune tangentiala coaja (scoarta);

2 - cambiu; 3 - maduva; 4 - raze medulare;5 - raze medulare principale; 6 - inele anuale;

7 - album; 8 - duramen.

Fig. 2 Tipuri de curburi ale trunchiului:a - curbura simpla intr-un singur plan;b - curbura multipla intr-un singur plan;c - curbura in planuri diferite



si are ca efect scaderea rezistentei lemnului rotund la solicitarile de compresiune. Piesele debitate din acesti busteni se crapa si se deformeaza mai usor in timpul uscarii. Marimea curbei este data de raportul dintre sageata maxima s si lungimea portiunii curbate l, masurata in cm/m sau procente.

�� Insabierea trunchiului ( Fig. 3.) la nastere in partea inferioara a trunchiului la copacii care au crescut pe pante mari .

�� Conicitatea anormala este data de diferenta prea mare dintre diametrele de la baza si varful busteanului si este data de formula:

C= D-d / L unde:

D este diametrul bazei busteanului dat in m; d este diametrul a varf al busteanului dat in cm; L este lungimea busteanului, in m. Conicitatea este considerata un defect in cazul in care C > 1 cm/m

�� Labartarea trunchiului (Fig. 4) consta in ingrosarea pronuntata a bazei acestuia, in aceasta zona � bra � ind inclinata. Defectul este dat de diferenta dintre diametrul de la baza al trunchiului D si diametrul d masurat la inaltimea de 1 m de la baza.

�� Ovalitatea (Fig. 5) este considerata un defect doar in cazul in care este pronuntata. Ea este data de diferenta dintre lungimile axelor sectiunii transversale (D-d), impartita la marimea axei mari D, rezultatul � ind dat in procente.

�� Canelurile (Fig. 6) sunt date de valurirea suprafetei trunchiului si apare mai ales la carpen. In acest caz piesele debitate au � brele inclinate

�� Infurcirea trunchiului (Fig. 7) apare in cazul in care trunchiul se rami� ca in mai multe parti. Inclinarea este data de diferenta in metri de la capatul gros al trunchiului pana la locul infurcirii.

Fig. 3 Insabierea trunchiului

Fig. 4 Labartarea trunchiului

Fig. 5 Ovalitatea

Fig. 6 Caneluri

Fig. 7 Infurcirea trunchiului



A.2.2. Defectele de structura ale lemnului Aceste defecte sunt vizibile dupa debitarea bustenilor

�� Lemnul de compresiune (Fig. 8) apare cu preponderenta la rasinoase si consta in ingrosarea puternica a lemnului in jurul inelelor anuale in jurul carora, in sectiune, ia o culoare rosie – bruna. Piesele confectionate din acest lemn se deformeaza puternic, crapand uneori dupa uscare.

�� Neregularitatile inelelor anuale. Inelele anuale au latimi diferite. Cu cat neregularitatea este mai accentuate cu atat lemnul este mai neomogen si are comportari diferite.

�� Fibra creata (� g. 9) apare in special la foiaoase (paltin, frasin , etc.) unde � bra capata o forma ondulata, dar uneori proprietatile mecanice sunt foarte bune. Spre exemplu, furnirul din paltin cret este foarte estetic, paltinul din aceasta categorie folosindu-se si la fabricarea instrumentelor muzicale.

�� Fibra inclinata (� g.10). Fibrele si inelele anuale sunt deviate de la axa longitudinala a arborelui. Defectul se masoara prin raportul dintre devierea � brelor de la o linie paralela cu axa piesei, h si lungimea de referinta considerate l. In acest caz sunt micsorate rezistentele mecanice, este ingreunata prelucrarea, suprafetele � ind mai aspre si greu de prelucrat.

�� Fibra rasucita (� g.11) este data de devierea elicoidala a � brelor lemnului in jurul axei sale si poate � recunoscuta dupa crapaturile care insotesc acest defect. Acest lemn este de calitate inferioara, crapa, se prelucreaza greu iar piesele se deformeaza puternic.

�� Fibra incalcita apare la anin, mesteacan, cires si consta in devierea locala a � brelor. Aceste � bre apar in portiuni cu um� aturi pe trunchi. Portiunile din lemn cu aceste defecte se prelucreaza greu, rezultand suprafete aspre chir si dupa rindeluire.

�� Excentricitatea (� g. 12) consta in devierea laterala a maduvei fata de trunchi. Acest defect este insotit de ovalitate si neregularitate a inelelor anuale. Acest lemn se deformeaza si crapa mai usor.

Fig. 8 Lemn de compresiune

Fig. 9 Fibra creata

Fig. 10 Fibra inclinata

Fig. 11 Fibrarasucita

Fig. 12 Excentricitatea



�� Coaja infundata (� g.13) apare in cazul in care coaja patrunde in cilindrul lemons

�� Inima concrescuta (� g.14) apare in cazul in care cresc impreuna doua sau mai multe tulpini, trunchiul avand o forma ovala, neregulata. Lemnul cu acest defect este neomogen, se deformeaza foarte mult si se prelucreaza greu.

�� Nodurile sunt cele mai raspandite defecte ele � ind resturile de craci inglobate in masa lemnului. Aceste defecte creeaza probleme la prelucrare iar rezistenta mecanica a lemnului in aceasta zona este redusa. Rasinoasele au mai multe noduri decat foioasele, dar mai mici. In � g. 15 sunt date doua tipuri de noduri (a- nod concrescut; b- nod cazator)

�� Crapaturile pot sa apara cand arborele este in picioare sau este taiat. Principalele crapaturi care apar la arborii in picioare sunt:

- gelivura care apare mai des la foiase din cauza gerului si poate � inchisa sau deschisa (� g. 16a)

- rulura (� g. 16b) cand tesutul lemnos se desprinde dupa limita inelului annual, pe o anumita portiune, aparand mai des la molid, brad, castan, ulm. Poate � partiala sau completa.

�� Gaurile si galeriile de insecte sunt defecte ale lemnului provocate de insecte in cautarea unui adapost sau ca hrana.

A.2.3. Coloratii anormale si alteratii provocate de bacterii si de ciuperci�� Coloratii anormale pot cuprinde partial sau total intreaga masa a

lemnului. Defectul modi� ca aspectul dar nu modi� ca rezistenta lemnului.

�� Alteratiile sunt produse de catre ciupercile xilofage iar aparitia lor duce la schimbarea culorii si proprietatilor lemnului. Dintre cele mai raspandite alteratii amintim rascoacerea (� g. 17), putregaiul si mucegaiul.

Fig. 13 Coaja infundata

Fig. 14 Inima concrescuta

Fig. 15 Aderenta nodurilor

Fig. 16 Crapaturi ce apar la arboria) gelivura: 1- deschisa, 2-inchisa; b) rulura:

1- partiala, 2- completa; D - diametrul trunchiului; d-diametrul

Fig. 17 Rascoacerea

a) b)



B. Proprietatile lemnului

Lemnul prezinta o gama foarte larga de proprietati, astfel:

B.1. Proprietatile � zice ale lemnului B.1.1. Densitatea lemnului este raportul dintre masa m si volumul apparent al lemnului Vs (volumul este aparent deoarece lemnul are si gauri in structura sa). In practica se intalnesc urmatoarele tipuri de densitati:

�� Densitatea aparenta a lemnului absolut uscat �0 are valori cuprinse intre 300 si 990 kg/m3;

�� Densitatea aparenta �u a lemnului la o umiditate oarecare;�� Densitatea conventionala �c, care arata cantitatea de masa lemnoasa

absolute uscata pe care o contine un metro cub de lemn verde. B.1.2. Umiditatea lemnului reprezinta cantitatea de apa pe care o contine lemnul, se noteaza cu U si se poate masura cu aparate speciale.In functie de umiditate, lemnul se poate clasi� ca astfel:

�� Lemn verde (U>30%);�� Lemn zvantat(U=24 – 30%);�� Lemn semiuscat (U=18 – 24%);�� Lemn uscat (U�18%);�� Lemn anhidru (U=0%).

Valorile recomandate pentru umiditatea lemnului folosit la :�� Obiecte de interior (mobile, parchet, etc U=8-12%;�� Ferestre si usi exterioare U=10-13%;�� Obiecte in aer liber U= 12-15%;�� Lemn in pivnita U=19-20%.

B.1.3. Contragere si um� area lemnului Datorita continutului de apa legata de la 0 la 30%, lemnul se um� a. Cand continutul de apa legata se a� a intre valorile de 30% si 0%, lemnul se contrage, micsorandu-si dimensiunile. Daca continutul de umiditate a ajuns la limita de saturatie a � brei, oricata apa cedeaza sau absoarbe lemnul, nu se mai produc modi� cari ale dimensiunilor acestuia.

B.2. Proprietatile mecanice ale lemnului B.2.1. Elasticitatea lemnului este variabila de la specie la specie. Speciile cu elasticitate mare se folosesc in industria articolelor sportive, la fabricarea manerelor de instrumente. B.2.2. Plasticitatea lemnului da posibilitatea lemnului de a � folosit la confectionarea pieselor curbe, dar totodata el poate � tratat prin plasti� ere



pentru a-si putea modi� ca forma prin curbare. Dintre speciile cu aceasta proprietate ar � fagul, frasinul, stejarul si in special lemnul tanar. B.2.3. Rezistenta la tractiune este capacitatea lemnului de a se opune la forte care tind sa-l alungeasca. Cea mai buna rezistenta la tractiune o are lemnul de rasinoase, urmeaza lemnul de foioase moi iar cea mai slaba rezistenta la tractiune o are lemnul de foioase tari. B.2.4. Rezistenta la compresiune este rezistenta lemnului la fortele care tind sa-l comprime. Speciile cu rezistenta buna la compresiune sunt carpenul, frasinul, fagul, stejarul,ulmul, bradul, molidul, etc. B.2.5. Rezistenta la incovoiere statica. Speciile cu rezistenta buna la incovoiere sunt carpenul, fagul, frasinul, stejarul, bradul, molidul, etc. B.2.6. Rezistenta la incovoiere dinamica (la soc) este cazul in care forta se aplica brusc. Speciile din aceasta categorie sunt frasinul, molidul, bradul, etc. Acest lemn se foloseste la elementele de constructii supuse la socuri si vibratii. B.2.7. Rezistenta la forfecare este caracteristica multor elemente de constructii si depinde de planul de forfecare, specia lemnului, umiditate, temperature, etc. B.2.8. Rezistenta la despicare este foarte importanta in cazul asamblarii lemnului cu buloane, suruburi, cuie, scoabe, etc., acestea � ind una din cele mai importante caracteristici ale lemnului. B.2.9. Duritatea lemnului este proprietatea lemnului de a rezista la patrunderea in interiorul sau a unui material mai tare. Lemnul are duritate maxima in regiunea centrala.

B.3. Proprietatile tehnologice ale lemnului B.3.1. Uzura lemnului este data de degradarea lemnului datorita frecarii cu corpuri dure. Speciile de lemn rezistente la uzura sunt salcamul, stejarul, carpenul, fagul, nucul, frasinul iar cele mai putin rezistente sunt bradul, paltinul, ulmul, molidul, teiul, plopul. B.3.2. Rezistenta la smulgerea cuielor si suruburilor. Aceasta rezistenta este maxima cand cuiele sunt introduce tangential in lemn si minima cand cuiele se introduce parallel cu � brele. B.3.3. Durabilitatea lemnului (trainicia) este proprietatea lemnului de a-si pastra in timp insusirile naturale sub actiunea factorilor de distrugere (� zici, chimici, biologici). Durabilitatea este mare la lemnul pastrat in aer liber. Speciile de lemn foarte durabil sunt stejarul, castanul, salcamul, ulmul, molidul, bradul, frasinul iar mai putin durabile sunt plopul, teiul, carpenul, salcia, paltinul, aninul. Pentru marirea durabilitatii, lemnul poate � acoperit cu diferite substante peliculogene cum ar � lacurile, emailurile, vopselele, etc.



C. Sortimente de lemn folosite in constructii

C.1. Lemnul rotund (� g.18) se obtine din trunchiuri de copac sau din crengi groase. Bustenii de rasinoase se decojesc imediat dupa doborare pentru a se impiedica atacul ciupercilor si insectelor xilofage. Exista urmatoarele tipuri de sortimente de lemn rotund in functie de dimensiuni date in tabelul 1. Tabel 1

Sortimentul de lemn rotund Diametrul la capatul subtire(fara coaja), cm Lungimea

Bile 12-16 �6 mManele 8-11 �3 mPrajini 4-7 �2,60 m

C.1.1. Bustenii, cu diametrul cel mare de minim 20 cm; C.1.2. Bilele, care sunt varfuri sau trunchiuri cu urmatoarele dimensiuni:

- L=6-9 m (lungimea bilei);- D=12-16 cm (diametrul la capatul mic);- D�20 cm (diametrul la capatul gros).

Bilele se folosesc la construirea schelelor, esafodajelor, etc. C.1.3. Manelele au dimensiunile:

- L=3-6 m (lungimea manelei);- d�8-11 cm (diametrul mediu).

Manelele se folosesc la sprijiniri, schele, etc. C.1.4. Prajinile au dimensiunile:

- L=2,6-4 m (lungimea);- d=4-7 cm (diametrul mediu).

C.1.5. Pilotii au dimensiunile:- L=3-15 m (lungimea pilotilor);- d=20-40 cm (diametrul la jumatatea lungimii).

Pilotii se folosesc la fundatii, diguri, poduri.

C.2. Lemnul cioplit sau “cioplitura” (� g. 19) se obtine prin cioplirea lemnului sau, mai nou, prin tragere la gater la dimensiunile dorite, rezultand grinzi cu fete netede folosite la constructiile rurale, poduri, traverse, etc. C.3. Cheresteaua (lemnul ecarisat) se obtine prin debitarea dupa axa longitudinala a bustenilor la gater (� g. 20). Tipurile de cherestea livrate pe santier sunt:

Fig. 18 Lemnul rotund

Fig. 19 Cioplitura

Fig. 20 Cheresteua - elemente componente: 1) fata; 2) cant; 3)

capat; 4) muchie; 5) tesitura



C.3.1. Dupa specia lemnoasa:�� cherestea de rasinoase din brad, molid, pin;�� cherestea de foioase tari din fag, stejar, carpen, paltin, ulm, etc.;�� cherestea de foioase moi din plop, tei, anin, salcie, etc..

C.3.2. Dupa gradul de prelucrare a canturilor:�� cherestea tivita cu ambele canturi prelucrate (� g. 21a);�� cherestea semitivita care are numai un singur cant prelucrat (� g. 21b);�� cherestea netivita care are ambele canturi neprelucrate (� g. 21c).

C.3.3. Dupa forma geometrica a sectiunii transversale (� g. 22):

�� lemn semirotund;�� sfert;�� grinzi sau prisme cu doua fete;�� grinzi cu trei fete;�� grinzi sau prisme cu patru fete;�� margini;�� latunoaie.

C.3.4. Dupa grosime sau raportul dintre grosime si lungime (� g. 23):�� scandura;�� dulap;�� margine;�� grinda;�� sipca;�� rigla.

Fig. 21 Denumirea pieselor din cherestea dupa gradul de prelucrare a canturilor:a) cherestea tivita; b) cherestea semitivita; c) cherestea netivita;

Fig. 22 Sortimente de cherestea dupa forma geometrica a sectiunii transversale: a) lemn semirotund;

b) lemn sferic; c) grida cu doua fete;d) grinda cu trei fete; e) grinda cu patru fete; f) margini; g) latunoaie.

Fig. 23 Sortimente de cherestea in functie de

grosime: a) scandura; b) dulap c) margine;

d) grinda; e) sipca;f) rigla



In tabelul 2 sunt date tipurile de cherestea dupa grosimea sau raportul dintre latime si grosime: Tabel 2

Denumirea produselor

de cherestea

Cherestea de foioase Cherestea de rasinoaseGrosimea

mmGrosime/latime

mm/mmGrosimea

mmGrosime/latime

mm/mm

Sipci 20,25,30(32),40 60...nelimitat100…nelimitat 12,18,24 80...300

Frize 50…100 100…nelimitat 28…75 100…300Scanduri Numai stejar 100…300 100…300 120...350Dulapi 50…100 50…100 28…96 38…150Grinzi 20, 25, 30, 40 20…40 12,18,24 18…48Rigle 20, 25 35…120 18,24 35…95

C.3.5. Dupa lungime, sortimentele de cherestea sunt prezentate in tabelul 3: Tabel 3

Sortimentul de cherestea

Cherestea de foioase Cherestea de rasinoase

Limitele lungimilor, m

Cresterecm

Limitele lungimilor, m

Cresterecm

Lunga 1,80…6,00 10 3,00…6,00 25Scurta 1,00…1,70 10 1,00…2,75 25

Subscurta 0,45…0,95 5 0,50…0,95 5Frize:scurte

lungi0,20…0,251,00…3,00

510

--

--

Sipci 0,40…1,000 5 1,00…2,75 25Rigle Peste 1,00 10 3,00…6,00 50

C.3.6. Dupa pozitia piesei de cherestea in raport cu inelele anuale (� g. 24) exista:

a. cherestea radiala;b. cherestea semiradiala;c. cherestea tangentiala.

C.3.7. Dupa locul ocupat in sectiune transversala a bustenilor (� g. 25) exista:

1. piesa axiala;2. piese centrale;3. piese laterale;4. laturoaie.

Fig. 24 Denumirea pieselor de cheresteain functie de pozitia fetelor in raport cu inelele

anuale: a) cherestea radiala;b) cherestea semiradiala;

Fig. 25 Denumirea pieselor de cheresteadupa locul ocupat: 1) piesa axiala; a) piese

centrale; 3) piese laterale; 4) latunoi



C.4. Parchetul (� g. 26) este un produs semifabricat din lemn, sub forma de lamele, avand canturi prelucrate pentru imbinare. Se foloseste la pardoseli si se executa in mai multe variante, din fag si stejar.

C5. Scanduri rindeluite si pro� late (� g. 27) sunt produse semiprefabricate din lemn, folosite in constructii fara alte prelucrari. Pot � prelucrate pe canturi sub forma de lamba si uluc, falt, etc. Aceste scanduri se folosesc la dusumele, la placarea peretilor, plafoanelor, etc.

C6. Furnirele sunt foi subtiri obtinute prin taierea plana sau derulare a bustenilor. Ele pot � :

�� estetice, cu desen decorative si grosimi cuprinse intre 0,4-1 mm folosite la acoperirea unor suprafete de material lemnos;

�� tehnice, cu grosimi de 0,5-3,1 mm si se folosesc la fabricarea placajului, panelului, lemnului strati� cat sau la acoperirea suprafetelor cu subfurnir sau furnir de dos.

C.7. Produsele strati� cate: C.7.1. Placajul (� g. 28a) este un panou alcatuit din furnire tehnice in numar impar, incleiate intre ele. Cele mai folosite placaje sunt cele din fag. La lucrarile de constructii, placajele se folosesc la pardoseli, pereti despartitori, cofraje, etc. C.7.2. Panelul (� g. 28b) este un panou din lemn format dintr-un miez de sipci acoperite pe ambele fete cu un strat de furnir tehnic, prin incleiere. C.7.3. Panouri celulare (� g. 29) sunt formate din rame de cherestea dublu placate cu panouri de placaj sau PFL avand la interior un miez care poate � confectionat din diferite materiale. C.8. Semifabricate superioare din lemn. Folosirea acestor semifabricate duce la economii importante de cherestea pe santier. Aceste semifabricate sunt: C.8.1. Placi din aschii de lemn (PAL) sunt panouri obtinute prin aglomerarea aschiilor din lemn cu ajutorul unui adeziv, urmata de o presare la temperature inalte;

Fig. 26 Parchetul: 1) piesa de parchet;2) frizuri de perete; 3) pervaze

Fig. 27 Scanduri rindeluite si profi late:

a) cu lama si uluc;b) frizuri de perete;

3) pervaze

Fig. 28 Placajul: a) placaj; b) panel



C.8.2. Placile din � bra de lemn (PFL) sunt panouri fabricate din � bre de lemn impaslite si incleiate. In constructii se utilizeaza la izolari termice sau acustice.

D. Conservarea si depozitarea lemnului

D.1. Conservarea lemnului Lemnul folosit in constructii trebuie conservat pentru a rezista la actiunea factorilor atmosferici si biologici. Metodele de conservare sunt: D1.1. Antiseptizarea cand lemnul se impregneaza sau se vopseste cu substante antiseptice (carbolineum, ulei de creozot, � uorura de sodiu, sulfat de cupru-piatra vanata, etc.). O alta metoda de antiseptizare este carbonizarea printr-o expunere partiala la foc; D1.2. Ignifugarea este operatia prin care se aplica pe suprafata lemnoasa substante ignifuge (borax, fosfat primar sau secundar de amoniu, fosfat de potasiu, fosfat acid de potasiu, etc.) Ignifugarea intarzie aprinderea lemnului sau transforma arderea rapida in ardere lenta; D1.3. Hidrofugarea se face in scopul reducerii capacitatii de absorbtie a umezelii de catre lemn. Acesta se acopera cu substante hidrofuge (solutie de bitum, carton asfaltat, etc.) pe partile expuse intemperiilor.

D.2. Sortarea, uscarea si depozitarea lemnului Dupa debitare lemnul este sortat in functie de dimensiuni si defecte, � ind impartit pe clase de calitate. Dupa sortare urmeaza uscarea ce se face pe cale naturala sau arti� ciala (in instalatii speciale). Uscarea naturala se face in aer liber, sub soproane, unde produsele sunt stivuite pe postamente din lemn sau beton. Intre piesele din lemn puse la uscat sunt asezate sipci de aceleasi dimensiuni (� g. 30).

Fig. 29 Panou celular (structura): 1-traversa ramei;2-montatul ramei;3-locas pentru montarea broastei; 4-placarea cu lemn dur;5-furnir de fata;6-miez celular;7-bordura;a) panou pentru usi, cu inchidere fara falt; b) panou pentru usi, cu inchidere in falt; c) tipuri de miezuri celulare

Fig. 30 Modalitati de stivuire a cherestelei: a) cu spatii; b) compact; 1) piesa de

cherestea; 2,3) sipci de stivuire; 4) teanc



In cazul uscarii naturale deformarile si crapaturile sunt mai reduse, se pastreaza culoarea naturala a lemnului si este o metoda mai economica. Din cauza depozitarii incorecte apar urmatoarele defecte (� g.31): arcuire, curbare, bombare, crapaturi de uscare si � suri, etc.

E. Metalele

E.1. Metalele feroase E.1.1. Fonta. In dulgherie fonta nu este folosita, dar in domeniul constructiilor ea se utilizeaza la lucrarile de instalatii, la confectionarea unor unelte, la executia unor placi de rezemare, etc. E.1.2. Otelul, in dulgherie se foloseste sub forma urmatoarelor produse: E.1.2.1. Otel lat (l=12-150mm; g=5-50mm; L=3-12 m); E.1.2.2. Banda de otel (l=20-150mm; g=1-4mm; L=3-22 m); E.1.2.3. Platbanda (l=160-600mm; g=6-40mm; L=3-12 m); E.1.2.4. Otel pro� lat (poate avea pro� le in forma de T, dublu T, U, L, I, semirotund, etc.); E.1.2.5. Otel rotund sau otel beton, cu diametre cuprinse intre 5 si 40 mm, se foloseste la armarea betonului sau pentru executarea unor piese pentru sarpanta. E.1.2.6. Otel special, se foloseste la confectionarea sculelor. Din otel se mai confectioneaza diferite piese cum ar � :

a) Suruburile sunt folosite la asamblarile demontabile. Ele pot � : pentru metale, numite suruburi mecanice (� g.32) si suruburi pentru lemn (� g. 33).

b) Buloane. La fel ca suruburile buloanele sunt folosite la asamblarile demontabile a pieselor din lemn sau metal (� g. 34)

Fig. 31 defecte datorate depozitarii incorecte a cherestelei:

1) arcuire; 2) curbare; 3) bombare;4) crapaturi de uscare si fi suri

Fig. 32 Surub metalic: 1) corpul surubului; 2) capul surubului;

3) partea fi letata a tijeiFig. 33 Surub pentru lemn:

1) corpul surubului; 2) capul surubului;



c) Niturile se folosesc in cazul asamblarilor nedemontabile (� g. 35)d) Cuiele pentru constructii (� g.36) pot � :- pentru lemn, folosite la lucrari de dulgherie;- cuie pentru tabla;- cuie pentru rabit (cu cioc);- cuie scoabe, etc.Cuiele pentru constructii au diametrele cuprinse intre 1,8 si 8 mm, iar

lungimile sunt cuprinse intre 30 si 250 mm.

e) Scoabele (� g.37) se folosesc la asamblarea pieselor din lemn la care mijlocul principal de imbinare (cep, prag, dorn) nu impica deplasarile pe orice directie;

f) Zbanturi, bride, coliere (� g. 38) sunt piese folosite la imbinarea unor piese de lemn sau metalice intre ele, � e � xarea acestora de diferite elemente ale constructiei;

g) Tabla este un produs laminat si se executa in urmatoarele tipuri:

g.1. Tabla groasa sub forma unei foi cu grosimea de 5-150 mm, cu latimi de 800 si 300mm si lungimi de 12000mm. Se folosesc la realizarea inimii pro� lurilor compuse pentru grinzi sau stalpi metalici, etc.

g.2. Tabla neagra cu grosimea intre 0,25 si 1 mm este folosita la invelitori, jgheaburi, burlane, etc.

Fig. 34 Bulon: 1) cap; 2) corp; 3) partea fi letata a corpului;

4) saiba; 5) piulita

Fig. 36 Cuie: a) cuie pentru constructii; b) cuie pentru tabla;

c) cuie cu cioc; d) cuie - scoaba

Fig. 38a) zbaturi; b) coliere

Fig. 35 Nit: a) inainte de batere; b) dupa batere

Fig. 37 Scoabe



g.3. Tabla zincata se obtine prin zincarea tablei de otel si se foloseste la invelitori, la glafurile ferestrelor, etc.

g.4. Tabla striata este tabla care pe una din fete are nervuri. Se foloseste la acoperirea canalelor interioare pentru instalatii, la plansee si la platforme industriale, la executarea treptelor pentru scari metalice, etc.

g.5. Tabla ondulata poate � neacoperita sau zincata si se foloseste la in-velitori, pereti exteriori la constructii interioare, obloane metalice, etc.

h) Tevile din otel folosite la confectiile metalice iar in cadrul santierului se folosesc la executarea schelelor tubulare.

E2. Metale neferoase

Pe langa produsele din otel se mai folosesc la lucrarile de constructii si produse din nemetale cum ar � table si pro� luri din aluminiu, tabla din zinc, tevi din cupru, din alama, din plumb, etc. Acestea se folosesc la lucrari de invelitori, de tamplarie metalica, la lucrari de instalatii.Pentru impiedicarea coroziunii, suprafetele partilor metalice sunt acoperite cu un strat de substanta protectoare.

F. Materiale ceramice pentru invelitori

Aceste produse se obtin din argile prelucrate prin presare in tipare sau prin tragere prin � liera presei cu melc. Aceste produse sunt: F.1. Tigla care, dupa forma si modul de obtinere se executa in trei categorii: F.1.1. Tigle –solz trase prin � liera (� g.39) prevazute pe fata de asezare cu unul sau doua ciocuri care servesc la prinderea de sipcile acoperisului. Tigla –solz are o folosire nerationala a suprafetei lor deoarece etansarea se realizeaza prin suprapunrere si nu prin jgheaburi si pene.

Fig. 39 Tigle - solzi a) cu un cioc; b) cu doua ciocuri Fig. 40 Tigle cu jgheab trase



F1.2. Tigle cu jgheab trase (� g.40) au forma dreptunghiulara, � ind prevazute pe o parte cu lamba, iar pe cealalta parte cu uluc, ceea ce le da posibilitatea la o imbinare foarte buna. Pe partea inferioara, tigla are un cioc prevazut cu o gaura ce-i da posibilitatea de a � legata cu sarma de sipcile acoperisului. F.1.3. Tigle cu jgheab presate (� g. 41) se fabrica in doua categorii:

1. cu doua jgheaburi laterale si patru ciocuri;

2. cu doua jgheaburi laterale si doua la capete si patru ciocuri;3. cu dublu falt.

Tiglele presate sunt prevazute cu cate doua ciocuri, sus si jos, care servesc atat la imbinare, cat si la prinderea lor de sipci. F.2. Olanele se prezinta sub forma de jgheaburi tronconice (� g.42), sunt prevazute cu gauri la 1 cm fata de margine si se fabrica din argila prin presare. Fixarea se face cu ajutorul unor cleme metalice. La coame se folosesc olane normale sau speciale, asezate in mortar de ciment. F.3. Coamele se folosesc pentru � xarea tiglelor de-a lungul muchiilor acoperisului. Se executa in doua tipuri: F.3.1. Coame mici (� g.43) cu lungimea egala cu 320 mm, utilizate la invelitorile din tigla-solz; F3.1. Coame mari (� g.44) cu lungimea mai mare de 320 mm, pentru invelitori din tigla pro� lata, care se imbina la capete prin lamba si uluc.

G. Placile din azbociment

Produsele de azbociment se obtin din ciment, � bre de azbest si apa, cu sau fara adios de pigmenti. Aceste placi se executa sub urmatoarele tipuri: G.1. Placi plane mici necolorate sau colorate de forma patrata, cu doua colturi

Fig. 41 Tigle presate

Fig. 42 Olane

Fig. 43 Coame mici

Fig. 44 Coame mari



tesite (� g.45), cu daua sau trei gauri pentru baterea cuielor. Se folosesc impreuna cu coamele de azbociment pentru executarea invelitorilor. G.2. Placi plane de dimensiuni mari (3600x1300) se folosesc la placarea constructiilor la care se cere un � nisaj calitativ (platforme industriale, turnuri de racire, etc.). G.3. Placile ondulate se fabrica cu olane mari, mici si medii si se folosesc impreuna cu coamele de azbociment, la invelitori, precum si la executarea peretilor neportanti sau izolati termic cu placi autoportante din vata minerala.

H. Materiale din polimeri pentru invelitori

H.1. Placile ondulate din Plexiglas au forma celor din azbociment, grosimi de 3-5 mm si se folosesc pentru luminatoare. H.2. Placi din poliesteri armati sunt placi plane, ondulate sau pro� late din poliesteri armati cu � bra de sticla, colorate sau incolore. Se folosesc la invelitori, tavane, etc. H.3. Foliile din PVC plasti� ate pot inlocui cartonul bituminat pentru invelitori sau se pot aseza sub invelitorile din tigla. H.4. Cofrajele din polimeri armati cu � bra de sticla sunt foarte avantajoase pentru elementele de constructie tip, executate in serie. Aceste panouri inlocuiesc materialul lemnos, se folosesc de un numar mare de ori, sunt usoare, netede, nu adera la beton iar dupa decofrare rezulta suprafete ce nu mai trebuie corectate.

I. Vata de sticla Se obtine prin su� area sau centrifugarea unei topituri vascoase de vata de sticla. Are o densitate aparenta de 70-80 kg/m3 cu proprietati termoizolante foarte bune. Se poate utiliza ca atare sau sub forma de saltea intre plase de sarma sau carton ondulat si se foloseste la izolarea planseelor si a conductelor.

J. Adezivii

Adezivii sau cleiurile sunt materiale de natura organica sau anorganica utilizati in straturi subtiri la lipirea intre ele a diferitelor materiale (la fabricarea placajelor, a panelului, aplacilor PAL si PFL, la executarea tamplariei), la � xarea pe suport a unor materiale (placi ceramice, placi de sticla, tapete,

Fig. 45 Produse din azbociment;a) placa ondulata; b) placa plana; L) lungimea

ondulei; h) inaltimea ondulei; g) grosimea placii; 1 si 1’) latimea placii



parchet, materiale de izolatie), precum si la imbinarea pieselor din lemn, metal, polimeri. In constructii se utilizeaza adezivi pe baza de gelatina, de polimeri si de bitum.

K. Cofraje utilizate in constructii

K.1. Caracteristici generale Cofrajele sunt tipare din lemn sau din metal in care se toarna betonul sau mortarul pentru a se intari in forma dorita. Ele se mentin montate numai in perioada de intarire a betonului sau mortarului dupa care sunt demontate, curatate, conservate si protejate de intemperii pana la o noua turnare. Cofrajele cu suprafete netede se recomanda la turnarea suprafetelor care nu urmeaza a � tencuite, iar tiparele cu suprafete striate se folosesc la turnarea suprafetelor care urmeaza a � tencuite . Pentru a se reduce aderenta dintre cofraj si beton, suprafata de contact a cofrajului cu masa de beton va � unsa cu o substanta decofranta (carbolineum sau ulei ars) sau folosirea cofrajelor din polimeri armati cu � bra de sticla.

K.2. Conditii respectate la confectionarea cofrajelor�� La cladirile mai inalte de 5 m, cofrajele se vor executa numai pe baza

de schite sau planuri, pentru � ecare piesa in parte;�� Sa � e etanse, stabile si rezistente;�� Sa permita o executie simpla;�� Sa asigure redarea corecta a formei si dimensiunilor, precum si

amplasarea corecta a unuia fata de altul;�� Decofrarea sa se faca usor;�� Sa � e usor de manipulat la transport si montaj;�� Sa se inlature riscurile de accidentare.

K.3. Clasi� carea cofrajelor K3.1. Dupa destinatie:

�� Pentru fundatii, grinzi, plansee, arce si bolti;�� Alte elemente de constructii speciale.

K3.2. Dupa sistemul de executie exista:�� Cofraje � xe se confectioneaza direct pe santier, la locul de turnare a

betoanelor. Datorita consumului mare de material si forta de munca, au un domeniu restrans de activitate, � ind folosite la constructii mici, izolate si la constructii de forma speciala, cand nu se pot folosi alte tipuri de cofraje. Materialul utilizat este recuperat si folosit la alte lucrari.

�� Cofrajele demontabile (de inventar) sunt executate din panouri prefabricate din scandura, matal sau mixte. Sunt folosite pe scara larga



in special la lucrarile care se repeta si au urmatoarele avantaje: 1. sunt economice; 2. sunt usor de adaptat la constructiile de serie; 3. se monteaza si se demonteaza usor.�� Cofrajele mobile se pot deplasa in plan orizontal sau vertical, in

intregime sau pe portiuni foarte mici, pe masura intaririi betonului. Sunt prevazute cu instalatii mecanice pentru deplasarea lor in timpul turnarii.

K.3.3. Dupa materialul din care se executa, cofrajele se impart in:�� Cofraje din lemn, executate din lemn ecarisat, lemn rotund, placaj de

cofraj, PAL, PFL;�� Cofraje din metal executate din tabla (din otel sau aluminium), tevi

sau pro� le laminate;�� Mixte, confectionate prin combinarea materialelor enumerate mai sus;�� Cofraje din � bra de sticla (cofraje moderne).

K.3.4. Dupa di� cultatea executiei, cofrajele sunt:�� Cofraje usoare, folosite la turnarea betonului la fundatii si radiere;�� Cofraje mijlocii, folosite la cladiri fara schelet de beton, cu plansee

obisnuite;�� Cofraje grele, folosite la cladiri cu ziduri portante, avand plansee cu

grinzi si nervuri;�� Cofraje foarte grele, folosite la cladiri cu schelet de beton armat din

grinzi, stalpi, etc;�� Cofraje speciale, folosite pentru plansee casetate, plansee in forma de

ciuperci poligonale, scari drepte, pereti si silozuri, castele de apa, etc;�� Cofraje speciale grele, folosite pentru cupole, arce, grinzi cu zabrele,

palnii de silozuri, plansee, constructii in forma de ciuperci curbe, turnuri de racire, etc.

K.4. Dimensionarea cofrajelor Cofrajele trebuie montate astfel incat sa preia si sa transmita eforturile punctelor de reazem sarcinile in egala masura. Incarcarile care actioneaza asupra cofragului sunt:

�� Greutatea proprie a cofragului;�� Greutatea proprie a betonului proaspat turnat�� Greutatea otelului beton folosit ca armatura;�� Greutatea podinelor de circulatie;�� Greutatea montatorilor;�� Greutatea mijloacelor de transport;



�� Impingerile laterale ale betonului proaspat turnat;�� Efectele vantului.

K.5. Elementele componente ale cofrajului�� Elementele in care se toarna betonul (tiparul sau cofrajul propriu-zis),

confectionate din panouri lemnoase sau metalice;�� Elementele de solidarizare a tiparului, care sustin elementele compo-

nente ale tiparului, formate din piese verticale (popi), piese orizontale (traverse, grinzi, spraituri) si piese oblice (contra� se, proptele).

Ancorarea esafodajului se face prin contravantuiri si pene.

K.6. Materiale folosite la executia cofrajelor Cofrajele folosite din ce in ce mai mult la lucrarile de constructii sunt cofrajele moderne de inventar, la care numarul de folosiri este mare si care sunt confectionate partial sau total din metal. Pentru captusirea (astereala) acestor cofraje se folosesc semifabricatele din lemn (panouri de placaj, PAL, PFL, etc.) sau tabla din aliaje de aluminiu sau, mai modern, din foi de mase plastice, � bre de sticla, cauciuc. Metalul, la executie este avantajos, deoarece prezinta rezistenta mare la toate eforturile, dar prezinta dezavantajul ca suprafata de contact cu betonul rugineste, prezentand aderenta mare, motiv pentru care suprafata de lucru a cofrajului este unsa cu emulsii sau solutii care ajuta la decofrare (carbolineum, ulei ars, sapun, etc.).

K.7. Modularea dimensionala a constructiilor industriale pentru folosirea cofrajelor unicate de inventar Intre dimensiunile suprafetelor de turnat si dimensiunile cofrajelor au fost stabilite reguli de dimensionare, avandu-se la baza un modul unic (M=10 cm). Atat dimensiunile constructiilor cat si dimensiunile cofrajelor folosite la turnare vor � multipli de 10.

K.8. Descrierea elementelor de cofraj Elementele in care se toarna betonul sunt tiparul sau cofrajul propriu-zis. Panourile gata fabricate au avantajul fata de sistemul de cofrare cu scanduri, deoarece acestea sunt demontabile si pot � reutilizate de mai multe ori, reutilizare care depinde de materialul din care sunt confectionate. Cofrajele din scandura bruta se pot folosi de 3-5 ori. Cofrajele din scandura rindeluita se pot folosi de 5-8 ori, iar cofrajele din panouri executate in santier din cherestea de rasinoase pe chingi se pot reutiliza de 10 ori. Cofrajele executate din cherestea scurta, pe chingi sau rame si cu suprafata de contact cu betonul bine rindeluita se pot folosi de aproximativ 15 ori. Cofrajele din



panouri de placaj se pot refolosi de 20-25 ori, cele din panouri din PAL sau PFL se pot folosi de 10 ori, iar cofrajele din panouri metalicese folosesc de peste 100 ori.

K.9. Tipuri de panouri�� Panouri din scanduri scurte prefabricate se confectioneaza din

scanduri cu grosimea de 24-28 mm, cu latimi cuprinse intre 80-160 mm si rindeluite pe suprafata care vine in contact cu betonul.

Aceste panouri se executa in trei tipuri (� g.46): 1. Tip A; 2. Tip B; 3. Tip C.

La aceste panouri, chingile sunt asezate transversal fata de scandura si la distanta de 50-60 cm una fata de alta (in functie de marimea panoului). Aceste panouri au urmatoarele dimensiuni standardizate:� �� Tip A: a=100-250 cm; b=30-50 cm; g=50-60 cm.� �� Tip B si C: a=40-80 cm. Intre scanduri se a� a un spatiu gol de 2-3 mm, necesar um� arii lemnului.

Pentru elementele de forma speciala (curbe, ovale, trapezoidal, triun-ghiulare, etc.) panourile se confectioneaza pe santier (� g.47).

� ��Panouri din placaj special de cofraj, tip P (� g. 48) sunt executate din placaj rezistent la umezeala, cu grosimi de 8-15 mm prinse pe un schelet din cherestea de rasinoase cu suruburi pentru lemn. Pentru protectie, panoul este protejat la exterior cu un strat de bachelita, iar scheletul este impregnat cu o solutie din produse petroliere. Sunt utilizate la cofrarea peretilor, planseelor,

Fig. 46 Panouri demontabile din cherestea scurta de rasinoasea) pe chingi, Tip A; b si c) pe rame tip B sau C; 1) cherestea scurta; 2) chinga sau rama



fundatiilor, stalpilor, grinzilor, etc.� ��Panouri din PAL sau PFL se obtin prin � xarea panourilor din PAL sau PFL pe rame de lemn. Suprafetele in contact cu betonul se ung cu solutie de bitum, iar inainte de cofrare suprafete de contact cu betonul se ung cu petrolatum sau ulei mineral.� �� Panouri metalice (� g. 49) se folosesc la cofrarea peretilor monolit. Cele mai utilizate panouri metalice sunt cele din duraluminiu.� ��Panouri mixte (� g. 50) au fetele confec-tionate din placaj de cofraj de tip P, cu grosimea egala cu 15 mm. In componenta lor mai sunt prezente o serie de elemente metalice (teava dreptunghiulara, menghine, placute metalice, talpi de sprait, coltare si chingi, consola de podina si intinzator cu � let).

K10. Elemente de solidarizare

��Calotii (jugurile) sunt utilizate la prinderea si rigidizarea panourilor care alcatuiesc tiparele stalpilor, uneori ale grinzilor, impiedicand um� area cofrajelor datorita impingerii laterale a betonului. Ei pot � demontabili sau � csi.

Calotii � csi (� g. 51) se confectioneaza pe santier din scanduri cu grosimi de 24 mm si latimi de 100-150 mm, prinse in cuie sau din manele cu diametrul de 6-8 cm sau o combinatie intre scanduri si

Fig. 47 Panouri de cofraj1) placaj 2) rama de cherestea

Fig. 49 Cofraje metalice plane1) panou metalic; 2) schelet de rigiditate; 3) element de

strangere; 4) element de reglare a ventilatiei; 5) podina de lucur;

6) element de supraincarcare; 7) element de rigidizare pentru elementele de supraincalzire

Fig. 48 Panouri demontabile din placaj1) placaj 2) rama de cherestea



manele prinse in cuie sau legate cu sarma rasucita. Calotii demontabili (de inventar) se executa din platbande sau corniere

metalice prevazute cu gauri in care sunt introduse pene metalice de solidarizare. Pot � executati sub forma de bare drepte (� g.52) sau triunghiulare (� g. 53).

� ��Ramele de montaj se utilizeaza lamontarea cofrajelor stalpilor si peretilor (� g. 54). Rama se compune din doua parti, una inferioara, din scandura, cu

Fig. 50 Elemente componente alecofrajului mixt usor (tip CMU)

a) cofraj (ansamblu); b) bare (B); c) menghina (M); d) placute (G); e) placute (U); f) coltar;g) chinga; h) consola pentru podina; i) tirant;

j) talpa spraitului (ST); k) sprait (S);l) blocaj cu pana (BP); m) intinzator cu fi let.

Fig. 51 Caloti fi csi pentru talpi

Fig. 52 Caloti metalici1) astereala; 2) chingi; 3) calori metalici

reglabili; 4) pene metalice

Fig. 53 Caloti metalici triunghiulari - alegerea lor in functie de dimensiunile

stalpilor: C St IA - calot stalp IA;C St IB - calot stalp IB

Fig. 54 Rama de montaj



dimensiuni egale cu ale elementului de constructie, si una superioara cu dimensiuni egale cu cele ale cofrajului exterior. Prima parte se � xeaza in cuie sau dibluri montate in beton, iar cea de-a doua este � xata in cuie pe partea inferioara. Distantierele mentin panourile tiparului la distante prevazute in proiect. Se confectioneaza din prisme de beton sau ceramica prevazute cu un gol axial pentru � xarea buloanelor de strangere care pot sa ramana in masa betonului (� g. 55). Distantierele pot � si din lemn, dar in acest caz strangerea se face foarte

aproape de panouri (� g. 56).L. Elemente care sustin, sprijina si transmit incarcarile

Aceste elemente alcatuiesc esafodajul. L.1. Elementele orizontale se folosesc la sustinerea cofrajelor pentru placi si a panourilor de fund ale grinzilor. Aceste elemente pot � executate din lemn sau metal. Elementele orizontale pot � traverse, executate din scandura de rasinoase � xata in cuie pe panourile laterale ale grinzilor sau grinzi extensibile (� g. 57)

Fig. 55 Distantiere de beton sau ceramica: 1) distantier;2) bulon de strangere; 3) placuta de repartitie; 5) scandura panoului

Fig. 56 Fixarea de cofraj a legaturilor de sarma si a diatantierelor:1) legatura de sarma; 2) distantier; 3) montant; 4) panou



care sunt inlocuite din ce in ce mai mult cu grinzi metalice extensibile (� g. 58) deoarece acestea au un numar foarte mare de utilizari (aproximativ 200).

Fig. 57 Grinzi extensibile din lemn:1) papuc metalic; 2) grinda extensibila din lemn; 3) bride; 4) teava; 5) pana

Fig. 58 Grinzi metalice extensibile:a) cu deschidere de 3-5 m; b) cu deschidere de 4-6 m; c) cu deschidere de 6-9 m; 1-9) parti componente ale grinzilor

Fig. 59 Popi fi csi:a) pop simplu (in cruce);

b) pop cu contrafi se

Fig. 60 Popi reglabili metalici (de inventar):a-e) tipuri constructive; 1) tronson inferior; 2) tronson fi letat; 3) piulita cu urechi; 4) bolti;5) inel; 6) tronson superior; 7) placuta sprijin; 8) popi metalici extensibili; 9-10) spraituri;

11) talpa de sprijin pentru sprait; 12) colier; 13) profi l de rezemare; 14) placa de baza



L.1. Elementele verticale preiau si transmit la elementele inferioare sarcinile care actioneaza asupra elementelor orizontale. Aceste elemente se numesc popi si pot � � csi (� g. 59 – din lemn) sau reglabili (din metal – � g.60). L.3. Dispozitive anexe de montare (� g. 61) sunt alcatuite din montanti, proptele si spraituri. Sunt elemente de sustinere folosite la cofraje pentru fundatii, pereti, stalpi si se executa din lemn rotund sau ecarisat sau din metal. Esafodajele metalice pentru cofraje (� g. 62) sunt tot mai utilizate deoarece se face o economie mare de material lemnos, se manipuleaza usor, sunt rezistente si au un numar mare de folosiri.

Fig. 61 Montarea popilor extensibili cu inaltimea maxima de 3,1 m:a, b, c si d= faze de montaj

Fig. 62 Elemente de sustinere a cofrajelor pentru fundatii:1) panou; 2) montant; 3) proptea; 4) tarus; 5) sprait; 6) talpa; 7) distantier; 8) chinga



Esafodajele metalice mobile (� g. 63), pe langa avantajele aratate mai sus, asigura si un ritm inalt de executie.

Fig. 63: a, b, c, d e) esafodaje - faze de lucru

Fig. 64 Esafodaj metalic pentru sistinerea cofrajelor placilor: a) esafodaj de lucru;b) schema decofrarii;1) cric actionat manual



III. UTILIZAREA DOCUMENTATIEI DE EXECUTIE:ELEMENTELE CONSTRUCTIILOR

A. Notiuni generale despre constructii si partile lor componente

Prin cladiri se inteleg cladireile cu unul sau mai multe nivele, care cuprind spatii impartite in incaperi cu anumite destinatii. Lucrarile prin care se realizeaza constructiile sunt in general lucrari de zidarie. Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart in:

�� Cladiri de locuit (locuinte individuale, blocuri de locuinte, etc.);�� Cladiri social-culturale, administrative pentru transport si sport (crese,

spitale, camine culturale, scoli, teatre, sedii pentru institutii, Sali pentru sport, gari, etc.);

�� Cladiri industriale (uzine, fabrici, ateliere, depozite, birouri, etc.);�� Cladiri agricole (silozuri, magazii, remize, ateliere pentru utilaj

agricol, adaposturi pentru animale, etc.).

A.1. Impartirea cladirilor pe inaltime si in plan orizontal A1.1. Impartirea cladirilor pe inaltime

Dupa pozitia pe care o ocupa pe inaltime, � ecare nivel a unei cladiri poarta denumiri diferite si anume:

�� Subsolul format din incaperi care au pardoseala sub nivelul terenului; cand subsolul se foloseste numai pentru depozitare, se numeste pivnita;

�� Parterul, format din incaperi care au pardoseala la nivelul terenului sau cateva trepte deasupra acestuia;

�� Etajele, situate deasupra parterului (etajele I, II, III, etc.);�� Peste ultimul etaj este situat podul, care cuprinde spatiul dintre

planseul ultimului etaj si acoperis (� g. 65).

Fig. 65 Impartirea unei cladiri pe inaltime:1) fundatie2) perete interior3) perete exterior4) planseu5) sarpanta6) invelitori7) fereastra8) balcon9) soclu10) trotuar11) subsol12) parter13) etaj (nivel)



A.1.2. Impartirea cladirilor in plan orizontal

Fiecare nivel al cladirii este impartit in incaperi (camere) care poarta diferite denumiri, dupa destinatia care li se da. De exemplu, in cladirile de locuit exista dormitoare, camere de zi, bucatarii, camari, bai, etc. In cladirile industriale exista incaperi pentru productie, depozite, birouri, etc. In cladirile de locuit, o grupa de incaperi care serveste pentru o singura familie se numeste apartament (locuinta).

B. Lucrari si elementele de constructie

B.1. Lucrari de constructie

Pentru construirea cladirilor este necesar sa se execute o serie de lucrari care se impart in urmatoarele categorii:

B.1.1. Lucrari pentru realizarea cladirii „de rosu“ sau „de gri“

Aceste lucrari au ca scop executarea elementelor principale ale constructiei care alcatuiesc structura cladirilor, adica: fundatiile, peretii, planseele, scarile si acoperisul. Denumirea lucrarilor „de rosu“ vine de la culoarea rosie a zidariei de caramida netencuita, iar denumirea „de gri“ de la culoarea gri a betonului, panourilor mari sau a altor prefabricate din care se executa peretii.Cele mai importante lucrari care se executa pentru realizarea elementelor principale de constructie sunt urmatoarele:

- lucrari de terasamente pentru fundatii (sapaturi de pamant, umpluturi, nivelari, etc.)la care iau parte sapatori, dulgheri si mecanici de utilaje pentru terasamente;

- lucrari de beton si beton armat (fundatii, schele portante, pereti, plansee, etc.), la care iau parte betonistii sau zidarii, mecanicii de utilaje de preparat si transportat beton pe santier si dulgheri pentru executarea cofrajelor;

- lucrari de zidarie (de caramida, de blocuri mici sau mari, de placi prefabricate, de zidarie mixta, etc.), la care iau parte zidarii si mecanicii de utilaje pentru preparat si transportat mortare si betoane;

- lucrari de montaj a prefabricatelor (stalpi, grinzi, panouri de pereti, fasii sau panouri de planseu, etc.), la care iau parte montatorii de prefabricate sau zidarii care s-au specializat in astfel de lucrari si mecanicii de macarale;

- lucrari de dulgherie (cofraje, schele portante, pereti si plansee de lemn, acoperisuri, etc.), la care iau parte dulgherii si mecanicii de utilaje de ridicat.



B.1.2. Lucrari de � nisaj

Aceste lucrari � nalizeaza executia cladirilor prin tencuieli, pardoseli, spoieli, zugraveli, vopsitorii si tapete.

B.1.3. Lucrari de izolatii

Scopul izolatiilor este acela de a apara contra patrunderii prin pereti si plansee a umezelii, zgomotelor, frigului si caldurii excesive din exterior.

B.1.4. Lucrari de instalatii

Permit o folosire buna a cladirilor, cum sunt instalatiile electrice, de apa, incalzire, ventilatie, etc.

B.1.5. Lucrari de instalatii tehnologice si de montaj ale utilajelor de productie

Aceste lucrari se executa la cladirile industriale.

C. Elementele de constructie

Elementele de constructie care alcatuiesc structura unei cladiri sunt urmatoarele:

C1. Fundatia este elementul de constructie care suporta greutatea cladirii, adica preia incarcarile de la peretii exteriori si interiori sau de la stalpii cladirii si le transmite terenului pe care este asezata constructia. Acest teren se numeste teren de fundatie, iar suprafata fundului fundatiei se numeste talpa fundatiei. Fundatiile se executa din beton simplu sau beton armat. Forma si dimensiunile lor depind de natura terenului si de greutatea pe care trebuie sa o suporte.

C2. Peretii. Se numesc pereti elementele de constructie asezate vertical, care sunt destinate sa separe incaperile unei cladiri unele de altele si de exterior, sa sustina planseele dintre niveluri, terasa sau acoperisul si sa transmita la fundatie greutatea lor proprie si a celorlalte elemente pe care le sustin, etc.Din punct de vedere al pozitiei pe care o ocupa intr-o cladire, se deosebesc pereti interiori si pereti exteriori:

- peretii exteriori au rolul de a inchide cladirea pe conturul ei si de a



apara interiorul de intemperii;- peretii interiori au rolul de a desparti incaperile intre ele.Din punct de vedere al destinatiei, se deosebesc pereti de rezistenta

(portanti) si pereti despartitori (neportanti). Atat peretii interiori, cat si cei exteriori pot � de doua categorii:

- pereti portanti (de rezistenta, de sustinere, purtatori), care preiau incarcarile date de alte elemente de constructie, cum sunt greutatea peretilor de la etajele superioare, greutatea si incarcarea planseelor si a acoperisului;

- pereti neportanti, care nu primesc incarcari, ci sunt sustinuti de alte elemente de constructie.

Cand peretii interiori sau exteriori neportanti sunt executati din zidarie sau alte materiale, intre stalpii scheletului de beton armat, ei se numesc pereti de umplutura. Peretii exteriori care se monteaza din panouri mari, rezemate pe plansee se numesc pereti purtati sau pereti cortina. Peretii interiori neportanti se mai numesc si pereti despartitori, deoarece servesc numai la despartirea incaperilor si se pot sprijini pe grinzile scheletului cladirii, pe nervurile planseelor sau direct pe placa acestora. Peretii portanti se executa din zidarie de caramida sau din blocuri mici din beton, din zidarie mixta de caramida si beton, din beton turnat in cofraje sau din panouri mari prefabricate. Peretii despartitori se executa din materiale usoare: zidarie de caramida plina sau gaurita, cu grosimea de ¼ sau ½ caramida, blocuri mici de beton usor, placi de ipsos sau panouri prefabricate din materiale, etc. In peretii exteriori si interiori – portanti si neportanti despartitori – se prevad golurile necesare pentru tamplarie (usi si ferestre). Pentru sustinerea zidariei de deasupra golurilor se monteaza grinzisoare de lemn, otel sau beton armat, numite buiandrugi, sau se executa arce din zidarie de caramida. Pentru � xarea tamplariei in golurile prevazute in zidaria peretilor, se monteaza ghermele si prasnuri de lemn. In scopul indepartarii fumului si a gazelor provenite din arderea diferitilor combustibili in sobele de incalzit, precum si pentru asigurarea aerisirii (ventilarii) incaperilor, se executa cosuri de fum si cosuri de ventilatie, � e in grosimea peretilor, daca acestia sunt executati din zidarie groasa, � e alaturi de pereti, in cazul in care acestia (peretii despartitori) nu au grosime su� cienta. C3. Scheletul de rezistenta (portant, de sustinere). Sistemul de rezistenta care sustine greutatea unei constructii impreuna cu toate incarcarile ce se aplica pe ea si prin intermediul caruia acestea se transmit la fundatie, se numeste schelet de rezistenta. Acesta este alcatuit din stalpi legati intre ei cu



grinzi care sustin planseele si poate � executat din beton armat, otel sau lemn. C3.1. Scheletul din beton armat – stalpi si grinzi formand cadre- poate � turnat in cofraje (monolit) sau poate � montat din elemente prefabricate. Intre cadre se executa pereti de umplutura sau pereti despartitori. C3.2. Scheletul metalic consta tot din stalpi si grinzi formand cadre, care sunt executate din piese de otel avand diverse pro� le legate intre ele cu nituri, buloane sau prin sudura. C3.3. Scheletul din lemn este format din stalpi (popi), o grinda orizontala – cosoroaba, care leaga stalpii de lemn la partea lor superioara si care sustine planseul de lemn sau acoperisul. Cadrele formate din stalpi, talpa si cosoroaba se intaresc pentru a nu se deforma cu piese inclinate, numite contra� se sau contravantuiri. Piesele scheletului de lemn se imbina la locurile unde se intalnesc prin imbinari executate in diferite moduri si se � xeaza cu buloane, cuie sau scoabe. In general, pentru scheletul de rezistenta se foloseste lemn de brad sau de stejar, cioplit sau ecarisat. Cladirile cu schelet din lemn se executa din ce in ce mai rar, deoarece executia lor nu este economica si cu acest schelet nu se pot realiza cladiri cu mai multe niveluri. Astfel de cladiri cu schelet din lemn se folosesc pentru construirea baracilor necesare pentru santierele de constructii (birouri, magazii, dormitoare, etc.). C4. Plansee sunt elemente de constructie care se executa deasupra � ecarui nivel al cladirii, avand rolul de a sustine pardoseala si incarcarile utile din diferite incaperi (oameni, mobile, masini, etc.). Planseele se reazama pe peretii portanti sau pe grinzile scheletului de rezistenta. Ele se pot realiza din beton armat monolit sau prefabricat, grinzi metalice sau din lemn si uneori din bolti de caramida. C4.1. Plansee din beton armat pot � alcatuite numai dintr-o placa plana, � e dintr-o placa cu grinzi, nervuri sau grinzi si nervuri (grinzi cu dimensiuni reduse). Ele pot � marcate in doua moduri: din beton armat turnat pe loc in cofraje (monolit), odata cu turnarea scheletului de beton armat si din fasii sau din panouri mari prefabricate din beton armat sau precomprimat, montate pe elemente portante. C4.2. Plansee metalice se executa din grinzi din otel pro� lat, asezate distantat si rezemate pe elementele de sustinere (zidurile sau grinzile scheletului). In spatiul dintre grinzile metalice, ca elemente de sustinere se pot folosi: placi de beton armat turnat in cofraje, placi prefabricate din beton armat, corpuri de umplutura ceramice sau de beton, boltisoare executate din zidarie de caramida sau de beton, etc. C4.3. Plansee de lemn sunt alcatuite din grinzi de lemn ale caror capete reazema pe elemente portante (ziduri de caramida sau de blocuri mici). Peste



grinzi se monteaza pardoseala din dusumele simple, din parchet batut pe dusumea oarba, etc. Intre grinzi se executa o umplutura de moloz sau de nisip uscat pe o astereala de scandura pe sipci batute in cuie pe laturile grinzilor. Sub grinzi se executa tavanul de tencuiala pe sipci si trestie sau plasa de rabit, din scanduri geluite si pro� late, etc. Planseele de lemn se executa din ce in ce mai rar si numai la case de locuit, constructii agrozootehnice si altele de mica importanta. C5. Scarile sunt elemente de constructie pe care se circula intre nivelurile cladirilor (scari interioare) si intre nivelul terenului si parterul cladirilor (scari exterioare). Scarile sunt alcatuite din trepte, contratrepte si podeste, avand balustrada cu mana curenta. Scarile interioare se executa din beton armat monolit, din prefabricate din beton armat si uneori din lemn sau metal; cele exterioare se executa din beton simplu, zidarie de caramida, beton armat monolit sau prefabricate din beton armat.

C6. Acoperisurile sunt elemente de constructii asezate peste planseul ultimului etaj, avand ca scop sa apere cladirea de actiunea intemperiilor (ploaie, zapada, vant, etc.) si sa constituie spatiu pentru pod. Acoperisul este alcatuit din sarpanta, care constituie un schelet portant si din invelitoare. Sarpanta acoperisului poate � executata din piese de lemn, piese de otel sau din prefabricate de beton armat. Ea este formata in general din ferme. In � g. 67 este aratata o sarpanta din lemn pe ferme, precum si denumirile pieselor componente. Intre ferme se aseaza pene, peste care se monteaza capriorii. La acoperisurile din lemn, pe capriori se bat in cuie scanduri, formand astereala, peste care se aseaza invelitoarea. Invelitoarea se executa din materiale rezistente la actiunea intemperiilor (carton astfaltat, tigle, olane, tabla, etc.). Cea mai simpla invelitoare este cea din carton astfaltat prins in cuie pe astereala din scandura. Uneori, peste primul strat de carton se lipeste cu bitum cald un al doilea strat; spre a nu � luat de vant, cartonul astfaltat se � xeaza cu sipci.

Fig. 66 Elementele componente ale unei scari:

1) treapta; 2) contratreapta; 3) podest;4) balustrada; 5) mana curenta

Fig. 67 Elementele sarpantei:1) coarda; 2) pop; 3) arbaletier; 4) contrafi sa;

5) coama; 6) pana; 7) caprior



La acoperisurile cladirilor industriale, invelitoarea de carton astfaltat se aplica direct pe placile de beton armat, asezat intre ferme de pene. Cele mai rezistente invelitori pentru casele de locuit sunt cele din tigle olane. Invelitoarea din tigla se poate executa fara astereala, tiglele asezandu-se direct pe sipci batute pe capriori. La unele constructii agricole, invelitorile se executa si din sita, sindrila, paie, etc. Portiunea de acoperis care iese din afara fatadei se numeste streasina si are rolul de a apara fatada cladirii de scurgerea apei de ploaie de pe invelitoare. Apa se aduna in jgheaburi din tabla pana la trotuar, de unde este preluata de rigole sau de reteaua de canalizare. Pentru iesirea din pod pe acoperis, in scopul luminarii podului, se lasa goluri, in care se monteaza tabachere alcatuite din rame cu capac prevazute cu geam. La acoperisurile cu tigla se executa lucarne din lemn, prevazute cu ferestre

C7. Terasele inlocuiesc acoperisul tip sarpanta in cazul in care cladirea nu are nevoie de pod. In acest caz planseul peste ultimul etaj este amenajat ca terasa protejata cu izolatii hidrofuge, termice si fonice, precum si cu pardoseala din placi de mozaic. In majoritatea cazurilor, blocurile de locuinte si cladirile social-culturale, administrative si pentru sport, cat si cele industriale sunt prevazute cu terase in loc de acoperis.

D. Lucrari de � nisaj

Cele mai importante lucrari care � nalizeaza cladirile executate ”de rosu” sau ”de gri”, alcatuite din elementele principale aratate mai sus, sunt urmatoarele:

D1. Lucrarile de tamplarie Prin lucrari de tamplarie se inteleg usile si ferestrele, care pot avea dimensiuni si forme diferite, ele executandu-se pe toc. Ferestrele sunt prevazute cu cercevele de lemn sau metal la care se monteaza geamurile si sunt in general duble, adica cu doua randuri de cercevele, ele se pot prevedea afara cu obloane sau rulouri. Usile pot � simple sau duble si de asemenea pot � executate din lemn sau din metal.

D2. Lucrari de tencuieli si placaje Sunt lucrari care se executa la interiorul si exteriorul cladirilor la care peretii se imbraca cu tencuieli sau placaje, iar tavanele cu tencuieli; uneori, peretii se executa din caramida aparenta, eliminandu-se tencuiala sau placarea.



Peretii ai caror fete trebuie sa � e rezistenti la uzura se imbraca cu placaje de marmura, piatra, mozaic, gresie, faianta, etc. In bai, bucatarii, W.C.-uri, etc., unde peretii trebuie sa se spele usor se executa placaje de faianta, sticla, material plastic, ori vopsitorii in ulei. La peretii interiori se pot executa si imbracaminti de lemn decorative denumite lambriuri. La exterior, partea inferioara a fatadelor (soclu) se imbraca cu tencuieli rezistente (din mortar de ciment si praf de piatra sau mozaic, etc.) ori cu placaje (piatra, marmura, etc.). Fatadele cladirilor se tencuiesc sau se placheaza cu caramida, placi de piatra, etc. In jurul ferestrelor se executa uneori pro� luri ornamentale, numite ancadramente; la partea de jos, ferestrele au spre exterior un solbanc. Sub strasina se pot executa pro� luri iesite de la linia fatadei, alcatuind impreuna cornisa.

D3. Pardoselile Sunt lucrari executate pe plansee si au menirea de a permite circulatia persoanelor. Ele se executa din diferite materiale, potrivit cu destinatia incaperilor si cu modul de circulatie. Pardoselile rigide se executa din beton, mozaic sau placi diverse de mozaic, gresie ori marmura. Pardoselile din lemn sunt alcatuite din dusumele, parchete sau calupuri din lemn tare. Pardoselile speciale se executa din linoleum, xilolit, covoare din materiale plastice, etc.

D4. Vopsitorii, zugraveli si tapete Tamplaria si uneori peretii tencuiti se vopsesc in culori de ulei sau de materiale sintetice. De obicei, peretii tencuiti se spoiesc cu lapte de var sau se zugravesc cu vopsele de apa, huma si clei, iar uneori pe ei se lipesc tapete de hartie.

D5. Sobele Se executa din caramida sau placi de teracota si se folosesc la incalzirea camerelor.

E. Lucrari de izolatii

Sunt de trei categorii: E1. Izolatiile hidrofuge care au scopul de a apara cladirea impotriva actiunii distrugatoare a umezelii.



E2. Izolatiile termice protejeaza cladirea impotriva patrunderii frigului sau a caldurii excesive din exterior prin pereti sau prin planseul peste ultimul etaj. E3. Izolatiile fonice au rolul de a impiedica patrunderea zgomotului dintr-o incapere in alta sau de la exterior spre interior.

F. Lucrari de instalatii interioare

O cladire, ca sa � e functionala necesita si diferite lucrari de instalatii, care sa permita o buna folosire a cladirii, precum si obtinerea unui confort cat mai mare. F1. Instalatiile sanitare au ca scop alimentarea cu apa a cladirii (aducerea apei la lavoare, bai, etc.) si canalizare (scurgerea apelor intrebuintate). F2. Instalatiile electrice sunt destinate iluminatului cladirilor, functionarii motoarelor, masinilor, etc. In aceasta grupa se mai cuprind instalatiile de sonerie, telefon, radio, televizor, precum si posturile de transformare. F3. Instalatiile de incalzire centrala servesc la incalzirea cladirilor prin radiatoare. Acestea functioneaza � e cu apa calda, abur sau aer cald, � e cu energie electrica. F4. Instalatiile de gaze se folosesc la aducerea gazelor pentru incalzirea sobelor, alimentarea instalatiilor de incalzire centrala, etc. F5. Ascensoarele servesc la circulatia intre etaje pentru persoane sau materiale (pentru greutati). F6. Crematoriile sau arzatoarele de gunoi sunt folosite la arderea gunoaielor menajere de la apartamente.

G. Sistemele de constructii ale cladirilor

La executarea cladirilor de locuit, social-culturale, administrative si industriale se aplica diverse sisteme de constructie, si anume sistemele de constructii portante (de sustinere, de rezistenta). Avand posibilitatea de a se alege sistemul de constructie, se permite si gasirea unor solutii de organizare a lucrarilor si a unor metode de munca prin care sa se asigure durata cea mai scurta de executie a lucrarilor si calitatea cea mai buna.

G1. Sistemul de constructie „pe ziduri portante“ Caracteristica acestui sistem consta in orientarea zidurilor portante, ceea ce duce la urmatoarele variante ale sistemului:

- ziduri portante longitudinale a, b, c (� g. 68) la care zidurile exterioare longitudinale si zidurile mediane longitudinale � ind



portante, fasiile de planseu sau planseele intregi se aseaza pe directie perpendiculara pe aceste ziduri, pe care se reazema;

- ziduri portante pe ambele directii, la care incaperile se formeaza intre zidurile portante longitudinale si cele transversale; fasiile de planseu pot � asezate pe oricare dintre cele doua directii, iar planseele intregi pot � rezemate pe toate laturile, deoarece pe ambele directii zidurile sunt portante;

- ziduri transversale si ziduri mediane longitudinale portante, in care caz zidurile longitudinale exterioare sunt portante si au numai rolul de a izola cladirea termic si fonic de mediul exterior; fasiile de planseu se aseaza pe directia longitudinala, rezemand pe zidurile portante transversale, iar planseele intregi pot � asezate pe trei ziduri portante.

La cladirile cu inaltimea pana la 5 niveluri, zidurile portante pot � executate din zidarie de caramida, din blocuri mici ceramice sau din beton. La cladirile cu mai mult de 5 niveluri, peretii portanti se executa din beton turnat in cofraje de inventar alunecatoare (glisante), ori din panouri prefabricate.

G2. Sistemul de constructie „pe schelet de beton armat“ Structura portanta a cladirii in acest sistem se compune din stalpi, grinzi si plansee. Sistemul se numeste „pe cadre de beton armat“. El se aplica la cladirile care au mai mult de 5 niveluri. Stalpii, grinzile si planseele pot � executate � e monolit, adica executate pe loc in cofraje de inventar, � e din elemente prefabricate, care se monteaza si se imbina la santier. Elementele prefabricate pot � : stalpi, grinzi sau cadre intregi si fasii sau panouri de planseu. Intre cadre, peretii se executa din zidarie de caramida, blocuri ceramice, beton usor, precum si din panouri mari. Peretii despartitori se pot executa din placi de ipsos, beton usor, placi � brolemnoase, etc. Aceeasi structura se poate executa „pe schelet metalic“, in care caz cadrele (stalpii si grinzile), uneori si planseele sunt alcatuite din elemente metalice.

Fig. 69 Cladire cu schelet de beton armat sau metalic:

1) fundatii; 2) stalpi interiori;3) stalpi exteriori; 4) grinzi; 5) grinzi

principale; 6) grinzi de planseu;7) pereti exteriori de umplutura;

8) pereti despatitori asezati pe planseu



G3. Sistemul de constructie „din panouri mari“ Este unul din cele mai folosite sisteme de executie a cladirilor de locuit. Panourile mari se fabrica pe cale industriala, iar transportul, ridicarea si montarea lor se executa mecanizat. Deoarece panourile mari de pereti au dimensiunile unei camere, alcatuirea incaperilor se face usor prin imbinarea panourilor de pereti exteriori cu cele de pereti interiori. Peretii portanti din panouri mari se monteaza in doua variante:

- peretii portanti pe ambele directii, cand toti peretii interiori si exteriori � ind portanti, fasiile de planseu pot � asezate pe orice directie, rezemand pe oricare perete, iar panourile mari de planseu pot rezema pe patru pereti;

- pereti transversali si pereti mediani-portanti, in care caz peretii exteriori sunt neportanti; fasiile de planseu reazema pe peretii transversali, iar panourile mari de planseu pot rezema pe peretii transversali si pe peretele median.

G4. Sistemul de constructie „din elemente spatiale prefabricate“ Elementul spatial poate � o camera, o camera cu anexe, doua camere, un grup sanitar (baie, W.C.), etc. Acest sistem prezinta avantajul de a scurta cel mai mult durata lucrarilor pe santier, deoarece elementele spatiale se prefabrica in fabrici prin module industriale si sunt aduse si montate pe santier, gata � nisate. In modul acesta, se realizeaza un grad de mecanizare inalt si in acelasi timp se reduce consumul de materiale si pretul de cost al cladirilor. Acest sistem de constructie a inceput sa se aplice din ce in ce mai mult.

G5. Sistemul de constructie „cu etaje ridicate“ Potrivit acestui sistem, intai se monteaza stalpii prefabricati din beton armat sau metal, iar apoi la parter se executa din beton armat toate planseele cladirii suprapuse in pachete (intre ele se aseaza hartie, nisip, etc, care impiedica lipirea planseelor unul de altul) . Pe planseul superior se executa terasa sau acoperisul, dupa care, cu ajutorul unor vinciuri (prese) hidraulice montate pe capul stalpilor, planseul este ridicat la nivelul necesar. Planseul are gauri cu gulere metalice care permit atat lunecarea lor de-a lungul stalpilor, cat si � xarea

Fig. 70 Cladire executata dinpanouri mari din beton



lor de stalpi. Pe planseul urmator se monteaza peretii din panouri, pardoselile, tamplaria si se executa � nisajele, dupa care planseul cu etajul � nisat se ridica la nivelul necesar. In acelasi mod se procedeaza cu toate planseele, respectiv cu toate etajele, montandu-se si toate instalatiile necesare. Avantajele principale oferite de folosirea acestui sistem sunt urmatoarele: se lucreaza numai la nivelul solului, se elimina cofrajele, esafodajele si schelele, precum si utilajele grele de ridicat care ocupa spatii mari, iar durata executiei se reduce simtitor.

IV. EXECUTAREA PERETILOR TURNATI

A. Executarea peretilor turnati

A.1. Tehnologia de executie a peretilor din beton armat monolit; Peretii din beton armat se numesc diafragme verticale si se executa din beton greu obisnuit sau din beton usor cu agregate din granulit. Lucrarile de executie a diafragmelor din beton armat monolit sunt urmatoarele:

�� cofrarea;�� armarea;�� turnarea si compactarea beronului;�� decofrarea.

A.1.1. Cofrarea diafragmelor din beton armat monolit; Cofrajele ce se folosesc la executarea diafragmelor din beton armat monolit sunt de urmatoarele tipuri:

�� demontabile, alcatuite din elemente de inventar, cu panouri din material lemnos;

�� plane metalice de inventar;�� glisante;�� spatii metalice, tip tunel

Cofrajele demontabile din elemente de inventar sunt alcatuite din panouri solidarizate cu moaze si tiranti. Cu acest tip de cofraje se pot realiza diafragmele diferitelor structuri de cladiri (fagure, celular, nucleu central de diafragme). La executia diafragmelor in cofraje demontabile, se amplaseaza o fata a cofrajului care se sprijina provizoriu, iar fata a doua a cofrajului se asambleaza dupa executia armaturii si introducerea ramelor pentru goluri. Cofrajele plane metalice, ca si cofrajele spatiale metalice de tip tunel, se folosesc la executia diafragmelor structurilor tip fagure, la care planseele



sunt monolite. Diafragmele monolite ale structurilor fagure se pot realiza in panouri plane metalice, atunci cand planseele sunt prefabricate. Cofrajele glisante se folosesc la executia monolita a diafragmelor structurilor inalte. Cofrajele plane metalice si cele spatiale se monteaza cu ajutorul macaralei.

A.1.2. Armarea diafragmelor; Diafragmele constructiilor cu structura tip fagure sau de tip celular, cu inaltimea de P + 4E (parter + 4 etaje) si P + 10 E (parter + 10 etaje) se armeaza, de obicei, constructiv. Din calcule rezulta ca armarea este necesara numai in zone seismice. Armarea diafragmelor poate � continua pe toata suprafata lor sau concentrat pe anumite zone caracteristice (marginile diafragmelor, colturi rami� catii, conturul golurilor). Diafragmele se armeaza cu plase legate din bare independente sau cu plase sudate. Colturile, intersectiile, rami� catiile, bulbii etc. se armeaza numai cu carcase legate din bare independente (Fig. 71). O atentie deosebita se va acorda armarii diafragmelor in jurul golurilor, precum si innadirii armaturilor.

A.1.3. Turnarea si compactarea betonului; La diafragmele cu inaltimi pana la 3 m si cu grosimi de cel putin 12 cm, betonul se poate turna direct pe la partea superioara cu furtunuri � exibile, prin descarcarea din bene sau cu ajutorul pompei din beton. La betonare, betonul va � dirijat cat mai vertical si spre centrul cofrajului. Turnarea betonului va � continua, in straturi longitudinale succesive a caror inaltime depinde de modul de compactare. Fiecare strat turnat se compacteaza imediat. La un strat de maximum 50 cm grosime se foloseste pervibratorul (la diafragme cu grosimea mai mare de 15 cm) iar in cazul grosimii stratului de 0,6 ... 0,8 m se folosesc vibratoarele de cofraj (pentru diafragme cu grosimi mai mici de 15 cm).

Fig. 71 Armarea diafragmelor cu plase sudate si carcase legate, in zone caracteristice:a) armarea bulbilor de beton armat; b) armarea la ramifi catie; c) armarea la coltul

diafragmei; d) armarea la intersectia diafragmelor



Se va acorda o atentie sporita betonarii marginilor diafragmelor si contu-rului golurilor unde armatura este mai deasa si pot sa apara segregari sau goluri. La folosirea cofrajelor plane metalice, executia unui nivel se realizeaza in doua etape. In prima etapa se toarna peretii pana la nivelul fetei inferioare a planseului, se lasa sa se intareasca su� cient betonul, pentru a putea � decofrat, se decofreaza si panourile de cofraj se transporta cu macaraua in alta zona a constructiei. In etapa a doua se executa planseul, utilizandu-se panouri plane metalice de inventar de marimea unei camere. La aceasta tehnologie este necesar ca dispunerea diafragmelor sa formeze celule deschise pe una din laturi (fata spre exterior), pentru scoaterea cofrajului de planseu. Inchiderea celulei se poate realiza cu zidarie de umplutura din produse ceramica sau BCA. Daca planseul este prefabricat, peretele de fatada se poate realiza in aceeasi etapa cu peretii interiori de rezistenta, din beton armat monolit. In acest caz este avantajos ca inchiderea sa se realizeze cu panouri mari prefabricate in trei straturi, montate inainte de betonarea diafragmelor interioare.Peretii frontali se pot realiza monolit sau prefabricat. La executia monolita este necesara izolarea lor termica prin placare cu materiale termoizolante, asezate in cofraj inaintea betonarii sau dupa decofrare. In cazul utilizarii cofrajelor de-montabile, sau a cofrajelor spatiale metalice de tip tunel, peretii si planseul se executa intr-o singura etapa. Daca diafragmele se executa cu cofraje glisante, betonul se toarna in ritm continuu, in straturi, pe tot conturul cofrat. Peretii exteriori ai structurilor executate in cofraje glisante se realizeaza in trei straturi:

1. stratul interior de rezistenta de 12 ... 13 cm grosime;

2. stratul termoizolant;3. stratul exterior de protectie a termoizolatiei gros de 4 ... 6 cm realizat

din beton armat (Fig. 72). Pentru stratul termoizolant se folosesc materiale izolante rigide; blocuri din beton granulit sau gazbeton, placi din beton celular autoclavizat, placi semirigide din vata minerala intr-un ambalaj din folii de polietilena sau din carton bitumat. Clasa betonului din diafragme trebuie sa � e de cel putin Bc 15, iar la cladirile cu peste 12 niveluri, pentru a nu se ingrosa excesiv peretii portanti, clasa betonului de la etajele inferioare va � Bc 20 sau Bc 25. La turnarea betonului pe timp friguros se iau masuri de protectie a lui, pentru a preveni inghetul si a accelera intarirea.

Fig. 72 Termoizolarea peretilor exteriori:1) strat de rezistenta; 2) strat termoizolant;

3) strat de protectie



A.1.4. Decofrarea diafragmelor din beton armat monolit; Cand peretii nu sunt incarcati imediat, se poate decofra daca rezistenta minima a betonului este de 25 daN/cm2. Imediat dupa decofrare se veri� ca suprafetele diafragmelor. Cand apar defecte importante (goluri, zone segre-gate sau necompactate), acestea se remediaza numai pe baza detaliilor acceptate de proiectant. La lucrarile la care se prevede aplicarea unor � nisaje, defectele super� ciale se remediaza odata cu executarea � nisajului respectiv. Izolarea fonica a peretilor din beton armat monolit este asigurata de cele mai multe ori de masivitatea lor. In cazul peretilor exteriori, termoizolanti, stratul termoizolant asigura si conditii de izolare fonica. Pentru izolarea fonica suplimentara a diafragmelor monolite se folosesc placaje exterioare din placi exterioare din placi de pluta SUPERLEX, din placi � brolemnoase din saltele de vata de sticla sau vata minerala, placi de vata minerala etc. Cand peretii nu sunt incarcati imediat, se pot decofra daca rezistenta minima a betonului este de 25 daN/cm2.

B. Tehnologia de realizare a structurilordin panouri mari prefabricate din beton armat

B.1. Generalitati: Realizarea cladirilor din panouri mari prezinta o serie de avantaje cum ar � :

�� cresterea productivitatii muncii;�� reducerea consumului de materiale;�� reducerea duratei de executie;�� se elimina aproape in totalitate consumul de material lemnos;�� se asigura o calitate superioara a lucrarilor;

Structura cladirilor din elemente prefabricate este alcatuita dintr-un ansam-blu de elemente verticale si orizontale, sub forma de panouri mari, care, prin imbinarile realizate pe santier, la montaj, duce la obtinerea unui sistem spatial ce asigura preluarea in conditii bune a solicitarilor la care este supus.

Fig. 72 Dispozitive pentru manipularea elementelor prefabricate:a) pentru panouri de planseu (compensator);b) pentru panouri de pereti;c) pentru rampe de scari;d) pentru elemente spatiale;1) cutie - suporti scripeti;2) scripete



B.2. Modul de transportare si � xare provizorie a panourilor mari: Panourile de pereti se transporta, manipuleaza si depoziteaza vertical sau usor inclinat. Transportul se face cu remorci tractate, amenajate cu stelaje, pe care se aseaza panourile inclinate cu 5° ... 10° fata de verticala. Depozitarea in vederea asteptarii montarii se face tot pe un asemenea stelaj. Panourile mari prefabricate sunt manipulate cu dispozitive adecvate (Fig. 72 a si b). Pentru a se asigura mentinerea panourilor de pereti la pozitie, pe durata in care se executa armarea imbinarilor, turnarea betonului si intarirea lui pana la asigurarea a circa 60° din clasa betonului, acestea se � xeaza cu dispozitive speciale (tensori). Tensorul se prinde la partea inferioara de planseu iar la partea superioara de panoul prefabricat, prin intermediul unui buton sau a unei furci (Fig. 74a) pentru aducerea la pozitie verticala a panoului prefabricat in zona centrala cu un manson � letat stanga – dreapta, cu ajutorul caruia se poate varia lungimea sa. In alte situatii se folosesc tensori � xati cu bulon sau furca de perete iar partea inferioara se prinde de un element prefabricat din beton, asezat intre blocurile de beton simplu ale fundatiei (Fig. 74b).

Fig. 74 Dispozitive speciale pentru fi xarea provizorie a panourilor de pereti:a) tensor - compresor reglabil pentru fi xarea provizorie a peretilor; 1) perete (de fatada sau

despartitor); 2) planseu; 3) tensor - compresor; 4) furca (jug).b) dispozitiv cu tensor pentru mentinerea la pozitie in timpul monolitizarii a panourilor de pereti la infrastructuri; 1) perete infrastructura, 2 si 3) placi pentru fi xarea tensorilor; 3)

dispozitiv de rezemare din beton armat prefabricat; 4) armaturile longitudinale ale fundatiei; 5) tensor; 7) placa ancorare tensori, din beton armat prefabricat.



B.3. Tehnologia de montare a elementelor prefabricate: B3.1. Tehnologia de montare a elementelor prefabricate care alcatuiesc infrastructura cladirilor La executia infrastructurilor din panouri mari prefabricate se folosesc doua tipuri de elemente: pereti si plansee. Tehnologia de montaj, in acest caz, se compune din urmatoarele faze:

�� Trasarea axelor peretilor pe talpile de beton simplu sau pe radierul general;

�� Asezarea a cate doua blocuri de beton prefabricat intre armaturile cuzinetului pe care reazema peretele prefabricat al infrastructurii;

�� Orizontalitatea fetei superioare a blocurilor de rezemare, folosind mortar de ciment asezat sub acestea;

�� Asezarea panourilor de pereti pe blocurile de beton prefabricat de rezemare, pe axele trasate, prinderea in tensorii � xati in placile de beton prefabricat montate intre fundatii si veticalizarea peretilor prin reglarea tensorilor;

�� Turnarea si compactarea prin vibrare a betonului din cuzineti;�� Armarea imbinarilor verticale din panourile de pereti ce alcatuiesc

infrastructura;�� Cofrarea imbinarilor verticale, turnarea si compactarea prin vibrare a

betonului din aceste imbinari;�� Asezarea mortarului de poza la partea superioara a panourilor de

pereti, pe latimea de rezemare a planseelor;�� Montarea panourilor prefabricate care alcatuiesc planseul peste

subsol;�� Turnarea betonului pentru monolitizare a panourilor pentru planseu,

etapa ce se realizeaza anterior montarii peretilor parterului, daca peretii suprastructurii reazema pe un strat de mortar sau, ulterior, daca se foloseste sistemul de rezemare cu subbetonare.

Cofrajele folosite la imbinarea peretilor sunt folosite sub forma de coltare, intarite cu dulapi din brad. Pentru ca imbinarile panourilor de pereti de la subsol sunt de tip deschis, cofrajele se � xeaza cu tiranti ce traverseaza zona de betonare. Ei sunt � xati pe elementele de rigidizare ale cofrajelor si sunt intinsi cu prese sau folosind sisteme cu � let. Abaterile maxime admise la montajul panourilor de pereti la subsol sunt:

�� pentru devierea de la verticala a panourilor de pereti pe inaltimea subsolului, 5 mm;

�� intre axa panoului montat si axa pozitiei corecte, 10 mm;�� la grosimea stratului de mortar de ciment, + 5 mm;�� la adancimea de incastrare a panourilor de pereti in subterane, + 5

mm;�� la diferenta de nivel dintre doua panouri de planseu adiacente, + 5 mm;



Betonul folosit la realizarea monolitizarilor are rezistenta caracteristica cel putin egala cu a panourilor mari prefabricate si minimum Bc 22,5. la decofrarea monolitizarilor si a cuzinetilor, rezistenta minima admisa este de 60% din clasa prescrisa.

B.3.2. Tehnologia de montare a elementelor prefabricate care alcatuiesc suprastructura cladirilor etajate: B.3.2.1. Trasarea si etapele realizarii suprastructurii La montarea panourilor mari prefabricate, care alcatuiesc suprastructura cladirilor, se succed aceleasi operatii ca la executia infrastructurii. In acest caz, diferente apar ca urmare a faptului ca panourile se monteaza pe un planseu gata executat, in timp ce la infrastructura se executa in aceeasi etapa cu montajul si o parte din fundatie (cuzinetul). La trasarea suprastructurii se pun probleme deosebite, in special pentru faptul ca trebuie urmarita permanent pozitia in raport cu bornele de referinta dispuse la sol. In acest caz la trasare se disting doua faze: 1. prima faza consta in a materializa, pe constructia in executie, pozitia axelor constructiei in raport cu axele de referinta de la subsol (Fig. 75); 2. A doua faza a trasarii consta in a materializa in lung, respectiv transversal constructiei, pozitia peretilor care urmeaza a se monta.

Fig. 75 Transmiterea pozitiei axei peretilor structurii de la reperul de pe sol si trasarea axelor peretilor structurii:

1) repere de referinta dispuse pe sol, alaturat constructiei; 2) aparat topografi c (teodolit);3) mira; 4) fi r cu plumb



In � g. 75 se prezinta modul in care se executa trasarea unei axe longitudinale. Pentru axele transversale se procedeaza la fel, singura diferenta este ca se folosesc reperele de referinta dispuse transversal constructiei. In acest caz se traseaza minimum doua axe pentru � ecare directie. Restul axelor se traseaza prin masurarea distantelor, folosind panglici de otel etalonate si prin trasarea directiei cu aparate topogra� ce. Prin acestea se poate asigura o trasare corecta, folosind numai cate doua repere dispuse la sol pentru � ecare directie in parte (longitudinal si transversal).

Etapele realizarii suprastructurii sunt:�� trasarea pozitiei axelor longitudinale si transversale;�� pozarea dispozitivelor pentru rezemarea provizorie a panourilor de

pereti;�� montarea peretilor exteriori (Fig. 76a) si mentinerea in pozitie verticala

cu tensori;�� executarea pozitiei de etansare si termoizolare a rosturilor;�� montarea peretilor transversali (� g. 76b) si mentinerea lor in pozitie

verticala cu tensori;�� armarea imbinarilor verticale si orizontale;�� montarea racordurilor tuburilor pentru instalatiile inglobate;�� montarea cofrajelor pe laturile libere ale imbinarilor verticale;

Fig. 76a Pozarea peretilor de fatada:1) tensor; 2) dispozitiv cu fi r cu

plumb; 3) furtun de nivel; 4) echer;5) linii - reper pentru pozarea

peretilor; 6 si 6’) dispozitive de rezemare, tip A, tip B; 7) perete

exterior montat; 8) perete interior care se monteaza; 9) perete exterior care se

monteaza; 10) axa peretilor

Fig. 76b Pozarea peretilor interiori:1) tensor; 2) dispozitiv cu fi r cu

plumb; 3) furtun de nivel; 4) echer;5) linii - reper pentru pozarea

peretilor; 6 si 6’) dispozitive de rezemare, tip A, tip B; 7) perete

exterior montat; 8) perete interior care se monteaza; 9) perete exterior care se

monteaza; 10) axa peretilor



�� turnarea si compactarea prin vibrare a betonului din imbinarile verticale si orizontale;

�� montarea peretilor despartitori, a cabinelor sanitare, a golurilor pentru instalatii, etc;

�� trasarea pozitiei planseelor si asezarea mortarului de poza pe cantul suprioral panourilor verticale, in zonele de rezemare a dintilor panourilor de planseu;

�� montarea planseelor;�� executarea sudurilor si imbinarea dintre mustatile planseelor.

Abaterile admise la montarea peretilor exteriori, sunt urmatoarele:�� pozitia in plan fata de liniile de reper; - transversal, 5 mm; - longitudinal, 5 mm;�� diferenta de cota la partea superioara, 5 mm;�� deschiderea rostului vertical, ± 5 mm;�� devierea de la verticala pe inaltimea unui panou, 5mm.

La pozarea peretilor interiori, abaterile maxime admise la montaj sunt urmatoarele:

�� pozitia in plan fata de liniile de reper: - transversal, 8 mm; - longitudinal, 12 mm;�� diferenta de cota la partea superioara, 5 mm;�� devierea de la verticala pe inaltimea unui panou, 5 mm.

Monolitizarea panourilor de planseu se poate obtine in doua moduri, in functie de solutia adoptata la rezemarea peretilor interiori. Cand peretii reazema pe planseu prin intermediul unui mortar de poza, betonul de monolitizare orizontala se toarna intre panourile de planseu inainte de montarea panourilor de pereti. Daca peretii reazema prin subbetonare, monolitizarea se realizeaza dupa montarea provizorie a acestora, realizandu-se astfel monolitizarea panourilor de planseu cu panourile de pereti. La executia suprastructurii se asigura aceleasi tolerante ca si la infrastructura. La latimea rosturilor dintre panourile de fatada, toleranta maxima admisa este de ± 5 mm. In ceea ce priveste devierea pe verticala a panourilor de peretin se admit maximum 5 mm pe inaltimea unui etaj, dar cel mult 10 mm pe toata inaltimea constructiei.

B.3.2.2. Montarea panourilor de pereti Lucrarile de la montarea de la � ecare nivel al cladirii se pot incepe numai dupa ce s-a facut receptionarea lucrarilor de montaj – monolitizare



de la nivelul inferior si dupa executarea completa a lucrarilor topometrice la nivelul respectiv. Pregatirea suprafetelor de rezemare se face prin executarea urmatoarelor faze:

�� curatarea de praf, resturi de beton etc. a suprafetei de rezemare pe planseu ( inclusiv a treptei exterioare la panourile de fatada inferioare)

�� asezarea si � xarea in pozitie corecta a sortului din folie de un mm grosime, la intersectia rosturilor verticale cu rosturile orizontale ale fatadelor (� xarea sortului se face prin lipire cu prenandez);

�� asezarea benzilor compresibile din polistiren expandat, in lungul rosturilor orizontale ale fatadelor si � xarea acestor benzi prin lipire cu aracet, pepragul orizontal al panoului inferior;

�� asezarea benzilor termoizolante din polistiren expandat, cu folie de polietilena aplicata spre interior prin � xarea cu agrafe de sarma, prevazute in proiect la rosturile orizontale ale fatadelor si lipirea acestora in puncte cu aracet pe contratreapta pragului;

�� montarea dispozitivelor de rezemare provizorie si aducerea acestora la cotele din proiect, folosind straifuri din tabla de grosimi diferite.

Lucrarile de montare ale � ecarui panou cuprind urmatoarele faze:�� agatarea panoului in dispozitivele de prindere ale macaralei si ridicarea

lui pe o inaltime de 20 ... 25 cm, pentru a se veri� ca siguranta prinderii si curatarea de noroi, zapada;

�� ridicarea panoului cu macaraua la locul de montare;�� preluarea panoului de catre montatori si ghidarea lui la locul de

montare pregatit in prealabil;�� coborarea usoara a panoului, pana la 5 ... 10 cm deasupra locului de

montaj, corectandu-se pozitia sa in raport cu axele trasate pe planseu;�� coborarea planseului pe suprafata de rezemare;�� asigurarea panourilor impotriva rasturnarii, cu ajutorul dispozitivelor

de � xare provizorie (al tensorilor), care au fost in prealabil prinse rigid de plansee;

�� veri� carea si corectarea pozitiei in plan vertical si orizontal, actionand mansoanele de reglare a lungimii tensorilor si efectuand veri� carile cu ajutorul unui dreptar – boloboc, al � rului cu plumb si al unui echer gradat;

�� indepartarea dispozitivului de ridicare al macaralei, numai dupa � xarea panoului in pozitie de� nitiva.

Montarea panourilor de fatada trebuie facuta continuu pe tot perimetrul nivelului respectiv al cladirii; nu se admite montarea panourilor “pe sarite”. Durata de montare a unui panou de perete (fara executarea sudurilor si a monolitizarilor) este intre 10 si 20 min.



V. EXECUTAREA PLANSEELOR

A. Generalitati

Planseele sunt elemente de rezistenta care au rolul de a compartimenta cladirea pe verticala si de a prelua incarcarile de la nivelele superioare si de a le transmite grinzilor, stalpilor, peretilor (elementelor verticale). Planseele sunt elemente orizontale sau inclinate. Clasi� carea planseelor: I. Dupa pozitia in constructie: 1. plansee din lemn; 2. plansee din metal; 3. plansee din caramida (bolti); 4. plansee din beton armat. Planseele din beton armat pot � : 1. plansee din beton armat monolit; 2. plansee din beton armat prefabricat; 3. plansee din beton armat preturnat; 4. plansee din beton armat mixte – planseu predalat; 5. plansee din beton armat fara grinzi (dala groasa); 6. plansee din beton armat cu grinzi pe o directie (grinzi principale); 7. plansee din beton armat cu grinzi pe doua directii (grinzi principale, grinzi secundare – nervuri); 8. plansee casetate; 9. plansee tip ciuperca (stalp cu capiteluri). In � g. 77 este prezentat cofraj mixt greu CMG pentru plansee cu urmatoarele caracteristici:

�� cu un set se poate cofra o suprafata de 500 m2;

�� deschiderile pentru grinzile ansamblabile sunt de 3,60-10,80 m;�� pasul de reglaj al deschiderii este de 50 mm;�� momentul capabil portabil 10543 kg;�� cantitatea de lemn pe set: varianta placaj 10 m3; varianta cu panouri 22 m3.

Fig. 77 Cofraj mixt greu.CMG pentru plansee



In � g. 78 se prezinta cofrajul mixt usor CMU, cu urmatoarele caracteristici:�� scheletul metalic de sustinere a placajului se realizeaza din bare tip B;�� rezemarea cofrajului se face pe grinzi extensibile si popi.

In � g. 79 este prezentata platforma suspendata pentru cofrarea planseelor, cu urmatoarele caracteristici:

�� sarcina maxima pe platforma este de 2200daN/m2;

�� sarcina maxima pe ml de grinda rezemata pe consola este de 1200 daN/m2;

�� masa neta / platforma 6x6 m este de 2560 kg metal;�� cantitate lemn / platforma 6x6 este 1,50 m2.

In � g. 80 se prezinta cofrajul metalic suspendat autoportant cu suprafata de 6x6m, cu urmatoarele caracteristici:

�� sarcina maxima 2500 daN/m2;�� inaltimea grinzilor maximum 510 mm;�� latimea grinzilor principale 270 mm;�� latimea grinzilor secundare 150 mm;�� masa neta/cofraj 6x6m este de 52140 kg.

Fig. 78 Cofrajul mixt usor CMU

Fig. 79 Platforma suspendatapentru cofrat plansee

Fig. 80 Cofraj metalic suspendatautoportant 6x6 m



In � g. 81 se prezinta o masa pentru turnarea unui planseu cu urmatoarele caracteristici:��tipuri de mese: - cu patru montanti; - cu sase montanti.�� suprafata cofrata cu o masa 4,20-24,00 m2;

��inaltimea de cofrare cu: - montanti tip MA 335 este de 2,30-3,35 m; - montanti tip MA 415 este de 2,80-4,15 m;

- montanti tip MA 500 este de 3,65-5,00 m.�� masa neta/ansamblu masa 714-1059 kg;�� cantitate lemn/pentru 1 buc. Masa 0,1-0,5 m3.

In � g. 82 a, b, c este prezentata � sa tehnologica pentru executarea planseelor cu grinzi si placi cu platforma suspendata de 6x6 m.

Fig. 81 Masa pentru turnare plansee

Fig. 82 Fisa tehnologica pentru executarea planseelor cu grinzi si placi cu platforma suspendata de 6x6 m



Domeniul de utilizare: Se folosesc la cofrarea planseelor cu grinzi principale si secundare din beton armat monolit (� g. 82a, b). Descrierea procesului tehnologic: Tehnologia de executie consta in montarea unei platforme de turnare cu dimensiunile de 6x6 m, suspendata de stalpi din beton turnati anterior, prin tiranti si juguri. Fazele de executie:

1. Preasamblarea – se preasambleaza platformele de 6x6 m;2. Trasarea - se preasambleaza platformele rulante PR 75;3. Montarea – se traseaza pozitia de montaj a platformelor PR 75;4. Cofrarea – se monteaza platforma 6x6 m, se suspenda de tiranti si

montati de pe stalpi turnati anterior (� g. 82 c), dupa care se monteaza cofrajul grinzilor si a placilor;

5. Se face controlul si receptia lucrarilor executate;6. Decofrarea consta in: - montarea tirfoarelor si slabirea tirantilor; - coborarea platformei cu circa 2,20 m cu ajutorul tirfoarelor; - decofrarea panourilor de cofraj.

B. Lucrari de cofrare la placi

Planseele din beton armat fara grinzi se realizeaza cu ajutorul panourilor tipizate sau netipizate, montate pe grinzi metalice. Cofrajele demontabile tipizate sunt alcatuite din panouri si elemente de sustinere si solidarizare de inventar (popi, grinzi extensibile, clesti, etc.). Panourile se monteaza astfel incat sa ocupe toate suprafetele placii si sa se foloseasca un numar minim de completari. Planseele se pot cofra si cu cofraje metalice pentru obtinerea unor suprafete plane si netede. Planseele cofrate cu mese cofrante sunt avantajoase pentru faptul ca se pot regla pe diferite inaltimi si dimensiuni de incaperi.

B1. Etapele tehnologice pentru executarea cofrajelor propriu-zise:�� Curatirea si nivelarea locului de montaj;�� Trasarea pozitiei cofrajelor conform pozitiei elementelor de rezistenta;�� Confectionarea si asamblarea cofrajului la sol;�� Ridicarea cofrajelor cu sustinerile aferente pe locurile de trasare;�� Fixarea provizorie a cofrajelor;�� Veri� carea si de� nitivarea pozitiei lor;�� Fixarea de� nitiva.



Planseele cu grinzi dupa o directie (� g. 83).

Etapele de montare sunt aceleasi ca la placi fara grinzi cu particularitatile de executie a cofrajului pentru grinzi, prevazute la tehnologia de executie a grinzilor din beton armat monolit. Planseele cu grinzi principale si secundare (nervuri) se executa din panouri tipizate sau netipizate (� g. 84).

Se va acorda o atentie deosebita cofrarii intersectiilor grinzilor pentru folosirea minimului de completari de materiale ce nu se pot refolosi.Planseele cu nervuri dese se folosesc la cofraje de inventar sub forma de cutii de lemn de 1…..1,20 m sau cutii metalice in forma de U de 1m lungime executate din tabla de 2 mm grosime. La cofrare se mai pot folosi si cofraje pierdute din beton usor sau materiale ceramice care raman inglobate in structura planseului. Planseele casetate se executa din cofraje de inventar metalice, azbociment, materiale plastice sub forma unor cutii intoarse cu muchii rotunjite. Prin folosirea acestor cofraje se fac economii de material lemnos, iar suprafetele de beton obtinute prin turnare sunt netede si usor de � nisat. La planseele tip ciuperca se folosesc cofraje ca la planseele din beton armat monolit cu placa dreapta. Planseele de tip predalat sunt plansee mixte executate din doua parti componente. Partea prefabricata se foloseste la partea inferioara prevazuta cu conectori, iar partea monolita se foloseste la partea superioara (suprabeton).

Fig. 83 Cofrarea unui planseu cu grinzi:1) grinda de beton armat; 2) grinda extensibila; 3) popi metalici; 4) contravantuiri transversale; 5) dispozitiv de descentrare; 6) placa de beton; 7) panou tipizat

Fig. 84 Distributii de grinzi pe plansee cu grinzi principale si secundare:1) grinzi principale; 2) grinzi secundare; 3) stalpi



Legatura dintre cele doua plansee mixte se realizeaza prin introducerea armaturilor din suprabetonare prin conectorii prefabricatului (� g. 84).

B.2. Lucrari de armare la placi Armarea cu bare independente se face direct pe cofraj, astfel:

�� se aseaza barele drepte legandu-se de armatura grinzilor, centurilor cu sarma;

�� se monteaza barele ridicate la 450;

�� se aseaza armatura de repartitie si calaretii; Armarea pe doua directii cu bare independente se face astfel:�� se monteaza barele de rezistenta drepte si cele ridicate din randul

inferior;�� se aseaza cel de al doilea rand de bare de rezistenta.

Pentru mentinerea pozitiei berelor din proiect si a pastrarii stratului de acoperire, se folosesc distantieri (purici). Armarea cu plase sudate se face astfel:

�� se monteaza plasele superioare;�� se monteaza calaretii si barele de montaj;�� se monteaza plasele de reazem.

B.3. Lucrarile de turnare si compactare a betonului Inainte de efectuarea turnarii, se executa operatiile pregatitoare:

�� se veri� ca cofrajele, dimensiuni stabilitate, etanseitate, armaturi;�� se curata cofrajul si se uda abundent cu 2…3 ore inainte de turnare (la

cofrajele de lemn);�� se aseaza pe cofraje podinele de circulatie pentru muncitori, utilaje,

etc. Se recomanda ca betonul sa � e turnat odata cu toate elementele, fara intreruperi; grinzi, centuri, placi. Betonarea se face in felul urmator:

�� se toarna grinzile si centurile si se vibreaza;�� se toarna placa pana la reperele de pe cofraj.

Pentru vibrare se folosesc vibratoare de suprafata (placi vibrante, rigle vibrante). Se va acorda o atentie sporita zonelor cu armaturi aglomerate (imbinarilor intre grinzi – stalpi si intersectii de grinzi). Betonul trebuie sa umple perfect cofrajul fara a se produce segregari, iar pentru o calitate sporita este recomandata turnarea cu ajutorul pompelor de beton. Este interzisa circulatia pe armaturi. Rosturile de lucru (de betonare) se admit uneori accidental in zonele cu solicitari minime (� g. 85)



Dupa terminarea betonarii, suprafata planseelor se protejeaza prin acoperire sau stropire cu apa. Daca temperatura este sub +50, betonul se protejeaza impotriva inghetului.

B.4. Lucrari de decofrare Dupa intarirea betonului, cofrajele se indeparteaza prin desfacerea legaturilor si indepartarea elementelor componente ale acestuia. Decofrarea la planseele fara grinzi se face astfel:

�� se scot scandurile de sustinere a traverselor alaturate;�� se slabesc popii si se scot penele;�� se demonteaza pe rand contravantuirile, se scot popii, lasandu-se popi

de siguranta (un pop la 12 m2 de placa);�� se scot panourile de cofraj.

Decofrarea planseelor cu grinzi se face la fel ca la grinzile din beton armat.

C. Cofraje pentru placi (planseu dala)

Pentru cofrarea placilor de planseu se folosesc panouri de cofraj de latimi diferite astfel alese incat sa acopere intreaga suprafata de cofrat. Cand acest lucru nu este posibil, suprafata ramasa neacoperita se completeaza cu panouri de completare care trebuie sa aiba aceeasi inaltime cu panourile modulate. Pentru compensarea erorilor atat la confectionarea panourilor de cofraj cat si de la montarea acestora, si pentru a usura decofrarea se prind pe cele doua directii perpendiculare ale dalei (placii) fururi de 5 cm latime din dulapuri de rasinoase. Prin smulgerea acestor fururi la decofrare, se creeaza posibilitatea deplasarii panourilor de cofraj pe ambele axe ale suprafetei acestora, evitandu-se degradarea prin smulgere fortata a panourilor.

C.1. Fazele tehnologice pentru montarea cofrajelor la placi Faza I – trasarea; Faza II – se veri� ca pozitia in plan vertical a sistemului de sustinere (grinzi extensibile si popii);

Fig. 85 Pozitia rosturilor de lucru la planseele cu nervuri



Faza III – se veri� ca rezemarea dintre grinzile extensibile si popii telescopici, precum si modul de asezare a popilor pe talpa de rezemare; Faza IV – se veri� ca contravantuirile popilor extensibili; Faza V – se veri� ca distributia panourilor de cofraj pe suprafetele placii si completarea spatiilor ramase libere cu panouri de completare; Faza VI – se veri� ca din nou cota � nala a partii superioare a cofrajului care reprezinta cota intradosului placii; Faza VII – se veri� ca orizontalitatea cofrajului.

C.2. Sustinerea cofrajelor Se executa ca la grinzile din beton armat.

C3. Decofrarea placilor din beton armat La decofrarea placilor se executa:

�� Descentrarea din � let a popilor;�� Executarea unui esafodaj de lucru pentru demontarea panourilor;�� Scoaterea fururilor dintre panourile de cofraj;�� Demontarea panourilor de cofraj;�� Curatarea si ungerea panourilor;�� Demontarea contravantuirilor simultan cu demontarea grinzilor

extensibile si a popilor. Desprinderea scandurilor, chingilor si a panourilor de cofraj trebuie facuta cu mijloace si scule adecvate, ca sa nu se produca degradari nici cofrajelor, nici betonului.

D. Plansee din lemn

S-au folosit din cele mai vechi timpuri si prezinta urmatoarele avantaje:�� Executie simpla;�� Manopera si energie redisa;�� Greutate proprie redusa;�� Pret de cost redus.

Planseele din lemn prezinta si o serie de dezavantaje, cum ar � :�� domeniu de utilizare limitat;�� se folosesc la cladiri de mica importanta;�� prezinta pericol de incendiu;�� durabilitate scazuta (putrezire rapida).

Planseele de lemn sunt alcatuite din grinzi si elemente de umplutura. Grinzile pot avea o distributie variata, astfel (� g. 86):

1. Pe o singura directie, paralel cu latura scurta a camerei, la distanta de 70-90 cm, la deschideri mari sau grinzi dispuse alaturat la deschideri mici (� g. 87);



2. Pe doua directii cu grinzi principale la deschidere de 3,00….6,00 m si grinzi secundare.

Pentru a micsora deschiderea grinzilor principale (>6,00 m), se prevad stalpi intermediari. Grinzile se confectioneaza din lemn de rasinoase sub forma:

�� lemn rotund;�� lemn cioplit;�� lemn semiecarisat sau ecarisat;�� grinzi compuse.

Grinzile marginale se amplaseaza fata de zid la 5…..10 cm, conform � g. 88. Rezemarea grinzilor pe ziduri se face pe retrageri ale zidurilor, pe console sau in nise, pe o distanta de minimum 15-20 cm, prin intermediul unui dulap din lemn (� g. 89).

Pentru evitarea putrezirii in timp, capetele grinzilor se protejeaza cu carton si solutii antiseptice (� g. 89).

Fig. 86 Distribuirea grinzilor in plan la planseele cu grinzi din lemn

1) grinzi principale; 2) grinzi secundare; 3) stalp

Fig. 88 Amplasarea grinzilor1) grinda; 2) pardoseala; 3) tencuiala;

4) pervaz; 5) perete

Fig. 89 Rezemarea si protectia grinzilor din lemn

1) grinda; 2) dulap din lemn;3) izolatie termica; 4) ancora din

otel-beton; 5) carton bitumat;6) zona antiseptizanta;7) ancora din otel lat

Fig. 87 Plansee cu grinzi din lemn dispuse alaturat

1) pardoseala; 2) dorn;



Rezemarea grinzilor pe zidurile interioare se face cap la cap cu piese metalice din pro� l laminat sau se tesesc capetele grinzilor (� g. 90)

Nu se admite decalarea in plan a axelor grinzilor. In dreptul cosurilor de fum grinzile reazema prin intermediul unui jug (� g. 90) la o distanta de 25 cm fata de canalele de fum si de 12,5 cm fata de cosurile de fum. Zidaria cosului se tencuieste in dreptul planseului.

Pentru marirea rigidizarii planseului in plan orizontal, grinzile se ancoreaza la maxim 2,00 m de zidurile exterioare si intre ele cu piese de otel lat prinse la un capat cu suruburi de fata laterala a grinzii, iar la celelalt capat � xate cu ajutorul unei piese de blocare inglobate in zidarie sau aparent (� g. 92). In regiuni seismice, grinzile se ancoreaza in centuri de beton armat executate sub grinzi (� g. 92).Planseele cu grinzi de lemn difera intre ele prin modul de distribuire a elementelor de umplutura, a pardoselii si a tavanului.

Fig. 90 Rezemarea grinzilor din lemn pe ziduri interioare

1) grinda;2) foaie de carton bitumat;

3) ancora din otel lat;4) profi l metalic; 5) perete

Fig. 91 Rezemarea grinzilor din lemn in dreptul cosurilor de fum

1) grinzi gemene;2) perete; 3) jug

Fig. 92 Ancorarea grinzilor din lemn: 1) grinda; 2) ancora din otel lat; 3) perete; 4) termoizolatie; 5) ancora din otel-beton; 6) cui; 7) strat de carton bitumat; 8) zona

antiseptizanta; 9) dulap din lemn; 10) centura de beton armat



E. Tehnologia de realizare si montare a planseelor din beton armat prefabricat

Planseele din beton armat trec prin urmatoarele etape de fabricatie:1. Executarea planseelor propriu-zise:� ��Studierea proiectului si trasarea planseului;� ��Confectionarea si montarea tiparului;� ��Confectionarea si montarea armaturilor din plansee (bare

independente, plase sudate);� ��Curatarea zonei din interiorul tiparului, udarea platformei;� ��Turnarea betonului de marca superioara si vibrarea cu vibratoarele

de suprafata;� ��Decofrarea tiparelor.2. Incarcarea planseelor in autospeciale (autotrailere).3. Transportul planseelor de la poligonul de prefabricare la punctul de

lucru.4. Descarcarea planseelor din mijlocul de transport si stivuirea la punctul

de lucru.5. Prinderea planseului si ancorarea lui pe pozitia de montaj.6. Executarea monolitizarilor:� ��Executarea armaturilor de monolitizare;� ��Executarea cofrajelor de monolitizare;� ��Turnarea si vibrarea betonului;� ��Decofrarea monolitizarilor.7. Receptia lucrarilor.

E.1. Tehnologia de realizare a planseelor prefabricate Planseul predalat este un planseu cu alcatuire mixta. Avantaje:

�� Reducerea cantitatilor de cofraje;�� Confera planseului un grad ridicat de monolitizare;�� Executie rapida;�� Reducere mare de manopera.

Dezavantaje:�� Consum mare de otel-beton.

Planseul predalat este alcatuit din doua piese:1. piesa prefabricata la partea inferioara (planseul propriu-zis);2. piesa monolita – suprabetonare- se toarna dupa montarea primei piese.

Legatura intre cele doua piese se realizeaza prin conectori.

E.2. Operatii pentru executie�� executia esafodajelor de sustinere, popi, rigle. Esafodajul se

contravantuieste pe doua directii;



�� predalele se manipuleaza cu un dispozitiv cu un numar mare de carlige;

�� se executa cofrajele pentru grinzile monolite, nodurile grinda-stalp, cofraje de centru pentru monolitizari (suprabetonare);

�� montarea armaturilor in zona monolita a planseului cu plase sudate;�� turnarea si compactarea betonului monolit se va face cu mare atentie

la zonele aglomerate cu armaturi dese;�� decofrarea si extragerea esafodajului de sustinere.

E.3. Modul de transportare, manipulare si � xare a planseelor prefabricate Planseele se transporta de regula orizontal cu platforme speciale, tractate cu autocamioane. Atat la transport, cat si la depozitare, planseele se aseaza suprapuse cu reazemele intermediare pe aceeasi verticala. Se depoziteaza maximum 6 si se transporta maximum 4 (unele peste altele). Manevrarea se face cu ajutorul unor dispozitive speciale. Planseele se prind in 4-6 puncte.

E.4. Montarea panourilor de planseu din beton armat prefabricat Dupa terminarea panourilor de pereti exteriori si interiori, se trece la montarea panourilor de planseu si de scara. Etapele tehnologice pentru montare:

�� se uda partea superioara a panourilor de pereti;�� se curata si se asterne mortarul de poza intre martorii care indica

nivelul de rezemare;�� se aduce planseul deasupra locului de montaj � ind dirijat de montatorii

care stau pe panourile de planseu montate anterior;�� se aseaza dupa pozitia din proiect;�� se desprinde panoul din dispozitivul macaralei;�� se realizeaza matarea suplimentara a rosturilor de pe conturul

planseului prin indesare pana la refuz. Montarea panourilor de planseu se incepe cu cele de langa casa scarii.

E.5. Monolitizarea Se face intre planseu si in dreptul centurilor.

�� Se curata de impuritati zonele de monolitizare;�� Se monteaza armaturile suplimentare de monolitizare (se trec bare

prin bucle sau conectorii planseului);�� Se toarna beton de monolitizare si se vibreaza.

Betonul folosit este de consistenta plastica si cu agregate cu granulatie de maximum 15 mm, se indeasa si se vibreaza foarte bine.



VI. EXECUTAREA ACOPERISULUI TIP SARPANTA

A. Operatii de prelucrare manuala

Principalele tipuride operatii manuale folosite in dulgherie sunt: cioplirea, taierea, rindeluirea, daltuirea, gaurirea, pilirea, baterea cuielor si suruburilor.

A.1. Cioplirea Aceasta operatie este greoaie, cu precizie de prelucrare destul de mica si se poate executa cu toporul, securea, toporisca, barda si tesla. Prin cioplire se pot efectua urmatoarele prelucrari: fasonarea lemnului rotund in grinzi; scobirea si taierea la jumatate a bustenilor; despicarea lemnului; ascutirea tarusilor; ingustarea si retezarea scandurilor (se realizeaza mai rar prin cioplire, deoarece se pierde mult material, preferandu-se alte metode). In cazul cioplirii, trebuie respectate urmatoarele conditii:

�� Pentru evitarea aschierii puternice, cioplirea se face in lungul � brelor, pe o adancime de maxim 2 cm;

�� Pentru a nu se misca in timpul cioplirii, lemnul trebuie rezemat de suporturi si � xat cu scoabe;

�� Fetele cioplite trebuie sa � e netede si abaterea lor de la paralelism, masurata de la un capat la celalalt, sa � e de maxim 1 cm.

Modul de fasonare a grinzilor din lemn rotund (� g. 93) este urmatorul: busteanul decojit se � xeaza bine cu scoabe, apoi se traseaza muchia ciopliturii; dulgherul prinde cu doua maini toporul si face cateva crestaturi (la 20-30 cm distanta) pe marginea ce se va ciopli, apoi realizeaza pilirea bruta, dupa care executa netezirea suprafetei pana la muchia trasa, obtinandu-se astfel prima fata cioplita. Pe prima fata cioplita se vor aseza suporturi, repetandu-se operatiile descrise mai sus, pana cand se obtin toate fetele grinzii.

Fig. 93 Succesiunea operatiilor de fasonare a grinzilor prin cioplirealemnului rotund1) trasarea muchiri ciopliturii;2) si 3) executarea crestaturilor;4) si 5) cioplirea bruta a primei fete;6) netezirea duprafetei pana la muchia trasata



Modul de lucru la scobirea si taierea la jumatate a bustenilor (� g. 93) este asemanator, doar ca se pot obtine: taierea la jumatate a lemnului prin cioplire; scobirea ulucului prin cioplirea diferitelor falturi. Acestea sunt necesare pentru realizarea unor tipuri de imbinari dulgheresti. Dulgherul foloseste in unele cazuri si dalta la aceste operatii, pe langa celelalte unelte.

Despicarea lemnului se va face prin � xarea piesei cu un suport cu ajutorul unor scoabe, apoi va � lovita cu toporul (toporisca, securea, barda, etc.) la semnul trasat, pana la despicare. Aceasta operatie se foloseste destul de mult, deoarece lemnul fara defecte (mai ales fara defecte de structura sau noduri) se despica usor in lungul � brelor.

A.2. Taierea Taierile se folosesc in doua cazuri, si anume in cazul operatiilor de croire a pieselor la dimensiunile necesare si in cazul executarii imbinarilor de � bre, dupa cum se va arata in continuare. Se realizeaza retezari, spintecari, taieri oblice sau decupari. Retezarile sunt taieri transversale (perpendiculare fata de � bre), la capete sau in multiplii de lungime. Spintecarile sunt taieturi longitudinale (paralel cu � brele) si pot � simple sau multiple. Taierile oblice au loc atunci cand directia taierii face cu directia � brelor un unghi oarecare. Decuparile au loc in cazul cand taietura urmareste un contur rectiliniu sau curbiliniu trasat pe lemn. Uneltele cele mai utilizate pentru taieri sunt ferastraiele. Joagarele se folosesc doar in cazul taierii bustenilor sau a pieselor de dimensiuni mari. Manuirea ferastraielor trebuie sa se faca usor, fara intreruperi sau devieri,

Fig. 94 Succesiunea operatiilor de taiere la jumatate si scobire a bustenilor:a) taierea la jumatate a lemnului prin cioplire (1-insemnarea si taierea pe semn; 2-cioplirea

zonei insemnate; 3- forma fi nala a piesei); b) scobirea ulucului prin cioplire (1-trasarea muchiilor si increstarea zonei cuprinse intre ele; 2- cioplirea bruta a ulucului; 3-fi nisarea

lateralelor ulucului; 4-fi nisarea ulucului cu dalta); c) executarea faltului (1-trasarea muchiilor falturilor si crestarea; 2 si 3-cioplirea bruta a unui falt; 4-cioplirea celuilalt falt; 5- forma

fi nala a piesei).



piesa � ind � xata sau bine sprijinita. Ferastraul trebuie sa � e potrivit inainte de taiere. In functie de pozitia pe care trebuie sa aiba taietura fata de semn, exista urmatoarele tipuri de taieturi:

�� Taieturi pe semn, la care mijlocul semnului coresounde cu mijlocul taieturii; acestea se folosesc in cazul in care sunt intrebuintate ambele piese care se separa prin taiere si, in general, la croire.

�� Taieturi pe langa semn, cand taietura se face paralel cu semnul, care ramane pe piesa la o mica distanta; se folosesc in cazul in care piesa va � rindeluita, piesa ramanand apoi la dimensiunea indicata de semn.

�� Taieturi pe jumatatea semnului, atunci cand marginea taieturii corespunde cu mijlocul semnului; se folosesc la executarea imbinarilor.

Taierea cu ferastraul incordat se foloseste in cazul retezarii scandurilor (� g. 95). Acestea se aseaza pe latime pe un suport, iar portiunea care se inlatura prin taiere va � libera. Lama ferastraului se sprijina pe muchia din partea opusa dulgherului, cu varfurile dintilor indreptate inainte. Mentinerea pozitiei lamei fata de semn se poate face cu o bucatica de lemn (se asigura astfel protectie sporita) sau prin sprijinirea partilor nedintate ale lamei de varful degetului mare de la mana care apasa piesa. Dupa ce lama ferastraului a patruns putin in adancime, taierea se continua folosind intreaga lungime a lamei, prin miscari de du-te-vino. Lama va patrunde atat in adancime, cat si pe latime. Miscarile se incetinesc atunci cand taierea se apropie de sfarsit, iar capatul piesei trebuie sprijinit pentru a nu se aschia muchia care a ramas netaiata. In cazul spintecarilor, piesa poate � asezata vertical (� g. 96) sau orizontal

Fig. 95 Retezarea cu ferastraul incordat

Fig. 96 Spintecarea scandurilorin pozitie orizontala

Fig. 97 Spintecarea scandurilorin pozitie verticala



si este necesara folosirea menghinei de la tejgheaua de lucru. Inaltimea de � xare va � in functie de grosimea piesei (pentru a nu se produce vibratii). In cazul spintecarii orizontale (� g. 96), piesa se aseaza pe un suport astfel incat portiunea care se inlatura sa � e dincolo de marginea lui. In cazul taieturilor pe langa semn sau pe jumatatea semnului, piesa trebuie astfel � xata incat taietura sa � e pe partea dreapta a semnului, pentru a putea urmari mai bine directia de taiere a lamei. La inceputul taierii, ferastraul se tine cu mana dreapta de maner si se trage in sus pe semn, pana rezulta o crestatura. Apoi se apuca cu cealalta mana capatul bratului ferastraului si, cu miscari in jos, insotite de o impingere usoara a dintilor asupra lemnului, se executa taierea. In momentul intepenirii lamei se introduce o pana in taietura, ca sa nu mai stranga. Taierea cu ferastraul cu cu maner se face in mod asemanator. Pentru taierile inclinate (la diferite unghiuri) se poate folosi cutia de ghidare (� g. 98). Taierea cu ferastraul „coada de soarece“. In cazul decuparilor se executa

mai inainte o gaura in piesa, in care se introduce varful lamelei. Taierea cu ferastraul de taiat furnir. Se executa prin deplasarea acestuia pe langa cantul unei rigle, unealta mentinandu-se permanent in contact cu ea, pentru a se mentine o taiere dreapta.

Taierea cu joagarul. Taierea este executata de catre doi muncitori, iar

lemnul se aseaza pe un suport. Fiecare muncitor tine cu o mana de joagar si cu cealalta � xeaza bine piesa. Printr-o miscare usoara, se cresteaza piesa in dreptul semnului, dupa care se executa taierea propriu-zisa printr-o miscare ritmica si uniforma, alternativa. Cand unul dintre muncitori trage de joagar, celelalt nu trebuie nici sa impinga, nici sa apese pe joagar.

A.3. Rindeluirea Netezirea pieselor cu rindelele se face in functie de dimensiunile pieselor: marimea denivelarii pieselor, gradul de � nete( rugozitate) ce trebuie obtinut, posibilitatea de manuire corecta si comoda a rindelei in timpul prelucrarii. Ordinea operatiilor de rindeluire este ur-matoarea: netezirea suprafetelor – se executa cu rindeaua cioplitor; curatirea fetelor (faltuire) – se executa cu rindeaua faltuitor; � nisarea suprafetei – se executa cu rindeaua

Fig. 98 Folosirea cutiei de ghidarela executarea taieturilor

Fig. 98 FManuirea rindelei



de cutit dublu. Aceste operatii pot � executate si cu gealaul (rindeaua cu cutit simplu sau dublu), daca piesele sunt de dimensiuni mari. Inaintea executarii rindeluirii este obligatorie veri� carea curatarii suprafetei respective (eventualele urme de pamant, moloz sau alte impuritati se inlatura cu o perie aspra pentru a nu stirbi cutitele). Se veri� ca cutitul rindelei, daca este bine montat, ascutit si daca are taisul putin iesit fata de talpa rindelei. Cand taisul iese prea mult in afara se produc adancituri in piesa. Cu cat netezirea trebuie sa � e mai � na, cu atat taisul va iesi mai putin in afara talpii. Se recomanda executarea rindeluirii in sensul � brelor. Piesa se � xeaza pe bancul sau tejgheaua de lucru, iar manuirea rindelei se face in felul urmator (� g. 99): se prinde manerul rindelei cu mana stanga, iar mana dreapta se pune in imediata apropiere a cutitului, rindeaua sprijinindu-se cu talpa de piesa; rindeaua astfel prinsa se impinge inainte si paralel cu muchia piesei, apasandu-se de maner atunci cand rindeaua inca e situata la capatul din spate (in dreapta). In acest moment, rindeaua este sprijinita de piesa doar cu partea din fata (unde se si exercita apasarea). Cand rindeaua a ajuns sa se sprijine cu toata, se apasa la fel pe ambele capete ale acesteia: in momentul in care rindeaua a ajuns la capatul opus al piesei (stanga) se apasa numai calcaiul ei, talpa tinandu-se de piesa doar cu calcaiul; se retrage apoi rindeaua spre capatul din dreapta, inclinand-o pe una din muchii (prevenind astfel uzarea inutila a cutitului) pentru a efectua o noua cursa; se procedeaza la fel, repetand operatiile descrise mai sus, pana la obtinerea netezirii corespunzatoare tip rindea care se foloseste. Rindeaua lunga (� g. 100: gealaul) se manuieste in mod asemanator, cu deosebirea ca mana stanga va cuprinde, de data aceasta, partea de jos a corpului. In timpul rindeluirii se poate face controlul netezirii cu rigla sau cu limba echerului. In cazul manuirii rindelelor de pro� lat si faltuit, rindeaua se apasa usor atat in jos cat si in lateral pentru a putea pastra permanent contactul cu marginea de ghidare. Numai asa pro� lul sau faltul vor � paralele cu marginea piesei prelucrate.

Fig. 100 Manuirea gealaului:a) la inceputul cursei; b) la sfarsirul cursei; c) controlul netezirii suprafetei cu muchia

rindelei



A.4. Razuirea Scopul razuirii este nivelarea si netezirea suprafetei pe o portiune din suprafata de prelucrat (� g. 101). In acest caz, lama razuitorului se va sprijini oblic pe piesa si acesta se va prinde de capete cu ambele maini. Cu degetele se va apasa usor mijlocul lamei, deformand-o putin. Razuitorul se va deplasa schimbandu-si pozitia la � ecare cursa, pentru ca toate ondulatiile piesei sa � e nivelate. Razuirea se poate executa si pentru netezire si nivelare pe toata suprafata piesei. In acest caz, razuitorul se manuieste tot oblic, dar in ambele sensuri. Se razuiesc numai speciile de esente tari.

A.5. Daltuirea Inainte de daltuire, piesele se insemneaza in locul respectiv. Daltuirea se incepe pe semnul marcat transversal fata de � bre si apoi se continua pe semnul din lungul � brelor, evitandu-se astfel craparea lemnului. Daltuirea se foloseste des pentru executarea scobiturilor, pentru imbinari sau pentru locasurile accesoriilor. Modul de lucru este urmatorul (� g. 102):

�� Se aseaza dalta cu taisul la mica distanta de semn, cu partea inclinata spre interiorul scobiturii si lama perpendiculara pe piesa;

�� Se aplica in manerul daltii cateva lovituri usoare, cu ciocanul, pana cand taisul patrunde in lemn, comprimand � brele si apropiindu-se astfel de semn (� g. 102, b);

Fig. 101 Razuirea locala a suprafetelor

Fig. 102 Razuirea locala a suprafetelora) asezarea daltii fata de semn; b) si c) modul de taiere a aschiilor; d) strapungerea scobiturii



�� Aschia obtinuta astfel se indeparteaza prin inclinarea daltii spre spate, dupa ce a fost putin retrasa, pentru a nu se taia marginea scobiturii;

�� Se executa apoi, din nou, taieturi perpendiculare pe piesa, alternand cu taieturi oblice, pana cand se obtine adancimea necesara si pana ce taietura se apropie de semnul care delimiteaza celalalt capat al scobiturii (� g. 102, c);

�� Se executa apoi numai taieturi oblice, pana cand directia taieturii se apropie de perpendiculara pe fata (� g. 102, c);

�� Se schimba pozitia daltii, asezand-o cu taisul oblic spre interiorul scobiturii si se executa taieturi pana cand ultima este si perpendiculara pe fata (verticala);

�� Aschiile din interior se scot prin miscarea unei dalti mai inguste (inainte si inapoi), in interiorul scobiturii, fara insa a se atinge marginile acesteia.

Daca scobitura este patrunsa pe intreaga grosime a piesei (� g. 102, d), trasarea semnelor se face pe ambele parti ale piesei. Daltuirea se face pe o parte a piesei, pana la jumatatea grosimii, apoi piesa se intoarce si se executa daltuirea si pe cealalta jumatate a grosimii. Nu trebuie sa se scobeasca mult material odata, pentru a nu se aschia lemnul si a nu se rupe dalta. Mana nu se tine in fata taisului (in caz contrar, se pot produce raniri). In cazul fasonarii pieselor cu dalti se pot obtine: tesituri sau rotunjiri ale muchiilor, daltuirea suprefetelor curbe, sculturi de diferite forme. Aceasta operatie se face dupa urmatoarele reguli:

�� Se executa taierea de intrerupere a � brelor din loc in loc, � e prin crestari cu dalta, � e cu ferastraul, pentru prevenirea craparii pieselor;

�� Se evita taierea contra � brelor, pozitionandu-se taisul � e in jos, � e in sus, in functie de forma piesei.

Pentru daltuire, piesele mici se � xeaza pe bancul de lucru, iar cele mari se � xeaza prin asezarea dulgherului peste ele. Aceasta operatie este folosita mai des in tamplarie, dar sunt multe cazuri cand se foloseste si in dulgherie.

A.6. Gaurirea; Pentru a executa gaurirea pieselor, trebuie sa se traseze mai intai centrul gaurii, in care se va aseza varful burghiului. Trasarea se face pe � ecare piesa care trebuie gaurita, in cazul in care piesele subtiri sunt gaurite in pachet, trasarea se face numai pe piesa de deasupra. Pentru gaurire, piesele se asaza in pozitia cea mai convenabila si fara sa se poata deplasa. Pentru gaurirea perpendiculara pe suprafata piesei, pozitia burghiului trebuie sa � e perfect verticala. Daca acesta se inclina putin, gaura burghiului va � stramba, iar burghiul se poate rupe.



Pentru gaurirea inclinata, pe suprafata piesei se formeaza mai intai un prag perpendicular pe directia de gaurire (� e cu dalta, � e prin increstarea cu ferastraul), pentru ca vaful burghiului sa nu alunece pe piesa. Pentru executarea gaurilor adanci in piesele groase, burghiul trebuie scos din cand in cand (prin invartire in sens invers) pentru a � curatat de aschii, evitand astfel “inecarea” burghiului in piesa. Pentru executarea gaurilor strapunse, in cazul folosirii burghiului melc, gaurirea se face de pe o singura parte. in cazul folosirii burghielor elicoidale, gaurirea se face de pe ambele parti, evitandu-se astfel aschierea pieselor in partea opusa gauririi. In cazul folosirii burghielor cu coarbe, bratul coarbei se roteste uniform spre dreapta, apasand manerul uniform si urmand pastrarea directiei corecte a burghiului. Pentru a nu se frange tija burghiului din cauza balansarii coarbei, se recomanda sprijinirea mainii care cuprinde manerul (cu fruntea, pieptul sau barba), in functie de inaltimea de � xare a piesei care se gaureste.

A.7. Pilirea: Raspelele si pilele se pot manui cu ambele maini, cand piesele sunt � xate, sau cu o mana, cand piesele nu sunt � xate, cu cealalta sprijinindu-se piesa. in timpul manuirii, uneletele de pilit se vor deplasa pe toata lungimea lor si se vor apasa numai cand sunt impinse.

A.8. Baterea si scoaterea cuielor: Aceste operatii sunt des utilizate in dulgherie, pentru asamblare, pieselor sau pentru � xarea anumitor accesorii metalice. Dimensiunile cuielor precum si numarul de cuie necesare, sunt in functie de structura pieselor asamblate, dimensiunile pieselor si modul in care actioneaza sarcinile care tind sa separe piesa. In general, lungimea cuielor este egala cu de doua sau trei ori grosimea piesei pe care o � xeaza. Diametrul cuiului nu va depasi un sfert din grosimea celei mai subtiri piese care se asambleaza si va � de cel mult 1/5 din grosimea piesei, cand cuiele o strapung. Se recomanda urmatoarele reguli in cazul baterii cuielor; • cand piesa trebuie prinsa cu mai multe cuie, acestea nu vor � prea

apropiate sau nu vor � pe directia aceleiasi � bre;

Fig. 103 Batere cuielor in capatul piesei



• dimensiunile cuielor si distantele la care se bat vor � precizate in proiect, pentru constructii importante;

• in cazul cuielor batute la capatul lemnului, pentru a se preintampina smulgerea usoara a lor, cuiele de la margine vor avea varful indreptat spre interior (Fig. 103);

• capetele cuielor se pot introduce cu un dorn de otel sub nivelul suprafetelor pieselor de lemn in care se bat, pentru a nu ramane in afara acesteia cand lemnul se va usca;

• in cazul in care varfurile cuielor au strabatut piesa, vor � batute cu ciocanul (tinut oblic) in lungul � brelor.

Scoaterea cuielor se va face cu grija pentru a nu distruge suprafata lemnului, in cazul in care acesta va � reutilizat. Pentru aceasta, sub cleste se poate aseza o bucata mica de lemn. Nu se vor scoate cuiele prin smulgere, ci numai prin apasarea in jos a falcilor clestelui. Cuiele se mai pot scoate prin baterea dinspre varf cu ciocanul (apoi, se scot cu clestele, cu ranga sau cu dispozitivul de scos cuie).

A.9. Montarea si demontarea suruburilor; Suruburile pentru lemn (auto� letante) se vor introduce numai prin insurubare si niciodata prin batere (altfel, scade rezistenta asamblului); Pentru usurarea acestei operatii, suruburile pot � unse cu ceara. Surubul inainteaza in piesa de lemn prin rasucirea si apasarea surubelnitei, dupa ce varful acesteia a fost potrivit in crestaatura. Pentru a preveni ruperea surubului sau craparea pieselor din lemn care se asambleaza (mai ales in cazul speciilor tari, in care se monteaza suruburi groase), e necesar ca in locurile insemnate pentru introducerea surubului sa se execute gauri cu burghiul. Diametrul acestor gauri nu trebuie sa � e mai mare decat diametrul interior al partii � letate. In caz contrar, asamblarea nu va � rezistenta, surubul nemaiputandu-si face � let in lemn prin insurubare. In cazul in care se folosesc suruburi mecanice (buloane), in locurile trasate pentru montarea lor se vor executa gauri cu burghiul, diametrul gaurilor respective avand diametrul egal cu cel al surubului. Dupa executarea gaurii, se introduce surubul, apoi saiba de protectie si apoi piulita care, la inceput, se insurubeaza cu mana, apoi cu o cheie potrivita marimii ei, pana la strangerea maxima.

B. Operatii de prelucrare mecanizata

Principalele categorii de operatii care se pot executa mecanizat si succe-siunea lor sunt urmatoarele: operatii de croire a lemnului, care includ retezari, spintecari, tiviri, decupari; operatii de indreptare si rindeluire; operatii de



retezare � nala; operatii de frezare, cepuire, strunjire; operatii de gaurire si scobire; operatii de slefuire. In cazul in care, dupa executarea operatiilor de croire mentionate, se mai fac si alte operatii de prelucrare mecanica (rindeluire, frezari, cepuire etc.), este necesar ca dimensiunile de croire sa � e prevazute cu adaosuri de prelucrare, pentru ca, dupa efectuarea tuturor operatiilor, piesa sa ajunga la dimensiunile � nale necesare. Daca lemnul este umed, adaosul se suplimenteaza cu 3-10% (in functue de umiditate). Ma�inile � xe se folosesc pentru prelucrarea lemnului în atelier. Este important ca muncitorii care lucreaz� cu aceste ma�ini s� cunoasc� bine caracteristicile tehnice ale ma�inilor respective, opera�iile care se pot executa, reglarea corect� a ma�inilor pentru a ob�ine dimensiunile cerute la piesele prelucrate, tipurile de scule care se pot folosi �i caracteristicile lor, modul de între�inere �i exploatare. Ma�inile folosite la prelucrarea lemnului se folosesc la opera�ii de retezare, spintecare, rindeluire, t�ierea diferitelor pro� le, g�uriri, decup�ri, �lefuiri etc. T�ierea cu fer�str�ul circular portativ (Fig. 104) se face astfel: se începe t�ierea numai dupa 2-3 minute de mers în gol, pentru ca rotirea discului s� ajung� la tura�ia normal�. Fer�str�ul se mi�c� înainte pe linia trasat�, f�r� smucituri �i f�r� ca dulgherul s� apese pe fer�str�u sau s�-i for�eze înaintarea, deoarece discul se poate în�epeni, iar motorul se poate supraînc�lzi. În cazul în care s-a produs în�epenirea discului în piesa de lemn, fer�str�ul circular trebuie tras afar�. Se a�teapt� revenirea la tura�ia normal� �i apoi se continu� t�ierea. In Fig. 104 sunt prezentate opera�iile care se pot executa cu fer�str�ul circular portativ. La g�urirea cu burghiul electric portativ se procedeaz� astfel: vârful burghiului se � xeaz� deasupra locului însemnat pentru g�urlre, se pune ii func�iune �i se apas� u�or în lemn. Se veri� c� directia de g�urire în timpul lucrului. Dac� gaura este adânc�, burghiul se poate scoate afar� din când pentru inlaturarea tala�ului. Dac� g�urile sunt str�punse, în momentul apropierii burghiului de fundul g�urii, se reduce viteza de rota�ie a burghiului pentru a se evita a�chierea lemnului pe partea opus�. La g�urirea cu burghiul electric portativ se procedeaz� astfel: vârful burghiului se � xeaz� deasupra locului însemnat pentru g�urire, se pune in func�iune �i se apas� u�or în lemn. Se veri� c� dlrectia de g�urire în timpul lucrului. Dac� gaura este adânc�, burghiul se poate scoate afar� din când pentru inlaturarea tala�ului. Dac� g�urile sunt str�punse, în momentul apropierii burghiului de fundul g�urii, se reduce viteza de rota�ie a burghiului pentru a se evita a�chierea lemnului pe partea opus�. La rindeluirea cu rindeaua electric� portativ� se procedeaz� astfel: ma�ina este pus� s� fun�ioneze în gol câteva minute, în pozitie r�sturnat�,



pân� se atinge tura�ia normal�. Din acest moment dulgherul poate începe lucrul mi�când rindeaua inainte pe direc�ia � brelor, cu mi�c�ri u�oare �i f�r� smucituri �i ap�s�ri, pentru a nu toci cu�itul �i a nu supraînc�lzi motorul. Se repet� cursele de înaintare pe pies�, paralel cu � brele, pân� se atinge netezimea corespunz�toare a suprafe�elor.

C. Imbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie

Pentru executarea elementelor de constructie din lemn, materialul lemnos trebuie asamblat pentru a se obtine legaturile dintre piese, care trebuie sa aiba rezistenta prescrisa si dimensiunile necesare pentru elementele de constructie, avand in vedere ca dimensiunile sortimentelor din lemn si dimensiunile bustenilor sunt limitate atat ca lungime, cat si ca sectiune (latime si grosime)

C.1. Clasi� carea imbinarilor dulgheresti

Deoarece in lucrarile de dulgherie se folosesc foarte multe tipuri de imbinari este necesara o clasi� care a lor in functie de mai multe criterii.Dupa rolul pe care il au in constructie: exista variantele prezentate in continuare (Fig. 105).

Fig. 104 Tipuri de taieturi realizate cu fi erastraul circular portativ:a) spintecarea (taierea longitudinala)b) retezarea (taierea transversala)c) taierea falturilor sau a cepurilor

Fig. 105 Imbinari dulgheresti:a) imbinare in lungimeb) imbinare in latimec) solidarizared) colturie) ramifi catiif) incrucisari



Innadirile sunt imbinari cu ajutorul carora se obtin piese cu lungime sau latime mai mare decat a materialului lemnos disponibil, corespunzator din punct de vedere a rezistentei. Innnadirile pot � de doua feluri:

�� Innadiri in lungime (prelungiri), cand piesele de lemn se imbina in lungime capat la capat, prin diferite metode de asamblare pentru a se asigura lungimea necesara diferitelor elemente de constructie.

�� Innadiri in latime, cand piesele de lemn se imbina pe canturi paralel una fata de alta, pentru a se obtine latimile necesare elementelor de constructie.

Solidarizarile se folosesc pentru intarirea peselor din lemn (obtinandu-se sectiuni compuse din mai multe piese de lemn) si sunt necesare pentru prelucrarea unor sarcini importante, acolo unde solicitarile sunt foarte mari. In acest caz, piesele imbinate sunt tot paralele, insa se suprapun.

Nodurile (sau intaririle) sunt imbinari cu ajutorul carora se obtin legaturile dinte piese. Ele pot � de mai multe feluri:

�� Colturi, cand piesele imbinate se opresc la locul intalnirii (pot forma un unghi de 90° sau un unghi oarecare)

�� Rami� catii, cand numai una dintre piesele imbinate se opreste la locul imbinarii, cealalta continuandu-se in ambele sensuri

�� Incrucisari, in cazul cand ambele piese se continua in ambele sensuri. Imbinari prin piese de legatura se fac cu ajutorul pieselor din lemn sau metal care sunt sub forma de tije, pene, inele, lamele, eclise, etc. prin ele se transmit eforturile de la un element la altul, deoarece nu permit deplasarea intre elementele de lemn imbinate. Imbinarile prin incleiere se fac cu adezivi rezistenti la apa si solicitari. Dupa locul de executare, imbinarile pot � exeutate in ateliere pe santiere. Ele pot � executate in varianta demontabila sau in varianta nedemontabila (� xa). In cazul executarii imbinarilor din lemn, se vor respecta urmatoarele conditii:

�� Slabirea sectiunii prin chertare (taiere), baterea cuielor, � xarea suruburilor sau a altor accesorii trebuie sa � e minima, pentru a se asigura rezistenta necesara;

�� Imbinarea trebuie sa � e usor de executat si de intretinut�� Imbinarile vor � astfel executate (mai ales in cazul solidarizarii) incat

sa se evite efectele defavorabile ale um� arii si contragerii lemnului (atentie la orientarea � brelor!);

�� Este important ca imbinarile sa nu faciliteze aparitia mucegaiului, sa nu permita stagnarea apei si sa nu impiedice aerisirea); in locurile expuse umezelii, se prevad gauri pentru scurgerea apei, care permit aerisirea si uscarea naturala a pieselor imbinate;



�� Trebuie sa se mentina in nod axalitatea eforturilor din bare (iar contrar, apar forfecari);

�� Se vor folosi numai imbinari de acelasi tip pentru transmiterea aceluiasi efort;

�� Suprafetele de contact imbinate trebuie sa � e netede;�� Innadirea pieselor verticale nu va depasi o treime din lungimea totala

a piesei, executandu-se la partea superioara a acesteia;�� Innadirea pieselor orizontale sau oblice trebuie sa � e executata in

apropierea unui reazem;�� Elementele de strangere a accesoriilor se vor monta in locuri vizibile

si accesibile, pentru a putea � revizuite periodic, evitandu-se slabirea imbinarilor ca urmare a contractiilor lemnului;

�� Lemnul nu trebuie sa aiba umiditate prea mare la montarea in constructie, deoarece prin uscare se contrage si scade rezistenta imbinarilor.

C.2. Exemple de imbinari dulgheresti

C.2.1. Innadiri Innadirea pieselor in latime sau lungime se poate face prin chertari, prin piese de legatura sau prin incleiere.

C.2.1.1. Innadiri prin chertari in lungime (prelungiri) Exista urmatoarele tipuri de prelungiri: cap la cap, la jumatate, cu taietura oblica, cu prag, cu cep si scobitura. Innadirea cap la cap poate � dreapta sau oblica. Innadirea dreapta (Fig.106) se foloseste pentru elementele verticale si se poate intari cu eclise, cu scoabe, etc. Eclisele pot � din lemn sau metalice si pot � aplicate sau ingropate. Ele se pot � xa cu buloane (distanta intre doua buloane va � egala cu grosimea pieselor). Innadirea oblica se foloseste pentru elementele de constructie asezate in pozitie oblica (la acoperisuri – inadirea capriorilor, etc).

Fig. 106 Innadiri in lungime cap la cap prin taiere dreapta, cu eclise:a) lemn ecarisatb) lemn rotund



Innadirea la jumatatea lemnului (Fig. 107 si 108) se realizeaza la piesele orizontale din constructii si se poate face in doua variante: dreapta (se consolideaza cu buloane asezate la distante egale si dispuse pe diagonale) sau cu varf. Este mult mai rezistenta si impiedica deplasarea pieselor intre ele, innadirea se poate consolida cu buloane asezate pe axa pieselor, la o distanta cel putin egala cu grosimea piesei. La piesele verticale din lemn rotund se foloseste innadirea la jumatate cu capetele drepte sau oblice. Piesele pot � intarite cu bride sau zbanturi.

Innadirea cu taietura oblica cu prag (Fig.109) se poate folosi la elementele verticale, orizontale si oblice. Ea se poate consolida la lemnul ecarisat, iar cel rotund cu buloane sau bride metalice asezate la 1,25 ... 1,5 d, unde d este diametrul pieselor; Innadirea cu taietura oblica cu dinte (Fig. 110) se foloseste la prelungirea elementelor orizontale din lemn ecarisat, � ind foarte rezistenta Inn�direa cu prag se folose�te, în general, la lemnul ecarisat, în cazul elementelor orizontale �i oblice. Nu se folose�te la elementele verticale. Exist� urm�toarele tipuri de înn�diri: înn�direa dreapt� cu prag, care se poate consolida cu dou� buloane � xate la jum�tatea l��imii piesei, �i înn�direa

Fig. 107 Innadiri in lungime la jumatatea lemnului, la piesele orizontale din lemn ecarisat:a) dreaptab) cu varf

Fig. 108 Innadirea la jumatatea lemnului, la piesele verticale din lemn rotund: a) cu capete drepte;

b) cu capete oblice

Fig. 109 Innadirea cu taietura oblica, cu prag

Fig. 110 Innadirea cu taietura oblica, cu dinte



oblic� cu prag, care se folose�te la t�lpile �i contra� �ele fermelor pere�ilor din lemn etc. In�direa în cep �i scobitur�. Aceasta se folose�te mult la piesele verticale. Se întrebuin�eaz� urm�toarele tipuri de cepuri (Fig. 111): cep simplu drept; cep simplu înclinat; cep dublu drept; cep multiplu drept; cep simplu drept, cu umeri pro� la�i; cep simplu drept cu canturi rotunjite; cep simplu drept aplicat; cep simplu cilindric, care poate � aplicat �i propriu; cep cilindric aplicat; cep drept p�trat; cep “coad� de rândunic�”. Pentru lemnul rotund, înn�direa din Fig. 112 este cea mai r�spândit�. Adâncimea scobiturii trebuie s� � e cu 1,5-1 cm mai mare decât în�l�imea cepului, pentru a se evita transmiterea sarcinii prin capul cepului pentru a permite tasarea pieselor în urma usc�rii lemnului.

C.2.1.2. înn�direa prin chert�ri în l��ime. Se folosesc urm�toarele tipuri de chert�ri: prin al�turare, prin suprapunere cu t�ietur� dreapt�, oblic�, curb�, cu fal�, cu lamb� �i uluc. Înn�direa prin al�turare se mai nume�te “îmbinare neted�”. Se poate realiza în urm�toarele variante: cu chingi, cu cepuri sau cu scoabe. înn�direa cu chingi (Fig. 114) se utilizeaz� pentru ob�inerea panourilor.

Fig. 111 Tipuri de cepuri:a, b) cepuri simple drepte; c) cep simplu inclinat;

d) cep dublu drept; e) cep multiplu drept;f) cep coada de randunica

Fig. 112 Innadirea in lungime cu prag:a) dreapta, b) oblica

Fig. 113 Innadirea in lungime cu cep si scobitura pe toata grosimea lemnului (la lemn rotund)

Fig. 114 Innadirea in lungime cu cep:a) de capatb) de mijloc

Fig. 115 Innadireaprin alaturare



Chingile pot � de cap�t sau de mijloc �i pot � aplicate sau îngropate �i au forme: drepte, cilindrice, în “coad� de rândunic�”, “pi�cot” etc. Cepurile vor avea urm�toarele dimensiuni: grosimea cepului va � egal� cu o treime din grosimea pieselor îmbinate (în cazul cepului drept �i al celui cilindric) sau jum�tate din grosimea pieselor îmbinate (în cazul cepului “coad� de rândunic�”, lungimea cepurilor va � aproximativ egal� cu dublul grosimii pieselor îmbinate. Aceste trei variante de înt�rire se folosesc, în general, pentru scânduri �i dulapi �i se utilizeaz� la confec�ionarea pere�ilor din lemn sau a c�ptu�elilor. La grinzi, înn�direa prin al�turare se poate înt�ri cu buloane sau cepuri suplimentare.

Inn�direa prin suprapunere (Fig. 116) se folose�te pentru dulapi �i scânduri, la confec�ionarea pere�ilor, acoperi�urilor �i a construc�iilor provizorii; înn�direa cu t�ietur� dreapt� sau curb� (Fig. 117) se folose�te la lemnul rotund. înn�direa se poate înt�ri � e cu cepuri proprii sau aplicate în diferite forme, � e cu chingi. Cepurile se dispun alternativ, pentru a nu � pe aceea�i vertical�. Inn�direa cu fal� (Fig. 118) se folose�te foarte mult la du�umele. Inn�direa cu lamb� �i uluc (Fig. 119). Lamba poate � � x� sau aplicat� �i poate avea form� dreapt�, triunghiular�, trapezoidal� (coad� de rândunic�).

C.2.1.3. înn�diri prin piese de leg�tur�. Piesele de leg�tur� se introduc în îmbin�ri �i împiedic� deplasarea reciproc� a elementelor de construc�ie îmbinate.

Fig. 116 Innadirea prin suprapunere:

a) cu clapa; b) cu pandremea

Fig. 117 Innadirea cu taietura curba, intarita cu chingi

(la lemn rotund)

Fig. 118 Innadirea cu falt

Fig. 119 Innadirea cu lamba trapezoidala (“coada de randunica”) si uluc

Fig. 120 Innadirea cu

pene tesite



Inn�diri cu pene. Penele pot � confec�ionate din lemn tare (stejar, fag, pin) sau din metal (font�, o�el, metale u�oare). a). Pene din lemn. Acestea vor � t�iate perpendicular pe � bre �i pot avea forme te�ite (Fig. 121), cilindrice sau prismatice drepte (Fig. 122). Penele te�ite sunt reglabile, iar înclinarea fe�ei te�ite este de 1/6-1/10. La montare, ele vor � mai lungi cu 2-3 cm decât piesele care se îmbin�. Aceste pene permit o bun� strângere a îmbin�rii. Penele prismatice drepte pot � montate longitudinal. Penele cilindrice se monteaz� numai transversal. Prescrip�ii pentru îmbin�rile cu pene din lemn:

�� se pot realiza cu sau f�r� interspa�ii între piesele componente;�� se folosesc la înn�dirile în prelungire solicitate alternativ la întindere

�i compresiune;�� adâncimea chert�rii pentru pene va � la lemnul ecarisat de cel pu�in 2

cm, �i egal� cu maximum 1/5 din grosimea piesei în care se � xeaz�, iar la lemnul rotund va avea adâncimea minim� de 3 cm �i egal� cu cel mult 1/4 din grosime:

�� pana �i loca�ul ei vor avea col�urile rotunjite, pentru a se evita � surarea pieselor îmbinate;

�� unde exist� �ocuri, vârful penei va � prev�zut cu gaur� pentru splint (cui de siguran��).

Fig. 121 Innadirea cu pene cilindrice

Fig. 122 Innadirea in lungime cu pene prismatice si tesite: a) cap la cap cu eclise ingropate (la lemn rotund); b) cu taietura oblica si eclise aplicate; c dreapta cu parg si pene tesite



Imbin�rile cu pene din lemn se folosesc la:�� prelungiriie cap la cap. În acest caz, consolidarea realizandu-se cu

eclis� îngropat�, � xat� cu pene prismatice drepte �i înt�rit� cu buloane (Fig.122, a)

�� prelungirile cu t�ietur� oblic� (Fig. 122, b), unde consolidarea are loc cu eclise aplicate � xate cu buloane;

�� prelungirile cu prag (Fig. 122, c), unde pragurile pot � drepte sau oblice. În acest caz, se folosesc dou� pene te�ite, cu grosimea egala cu în�l�imea.

Penele metalice se folosesc uneori la înn�di prelungire �i, în special, la executarea nodurilor grinzilor cu z�brele. In Fig. 123 este prezentat un tip de înn�dire în lungime cu inele. în cazul în care se folosesc pene cu din�i �i gheare metalice (Fig. 124). Acestea se introduc for�at, cu dispozitive speciale, adecvate � ec�rui tip de pan�. Condi�iile de utilizare a penelor metalice sunt urm�toarele:

�� îmbin�rile cu pene metalice se pot solidariza cu �uruburi prev�zute cu �aibe, a�ezate în centrul � ec�rei pene;

�� pana inelar� neted� trebuie s� p�trund� în ambele elemente îmbinate cu jum�tate din în�l�imea sa;

�� l��imea elementelor îmbinate cu pene metalice trebuie s� � mai mare cu cel pu�in 4 cm decât diametrul interior al penelor;

�� grosimea elementelor îmbinate cu pene metalice trebuie s� � e cu cel pu�in 3 cm mai mare decât în�l�imea penei �i de cel pu�in 5,8 cm;

�� se interzice montarea inelelor în piese cu defecte, acestea ne� ind rezistente;

�� distan�a de la centrele inelelor la capetele pieselor înn�dite trebuie s� � e egal� cu cel de pu�in 1,5 ori diametrul inelului.

Fig. 123 Innadirea in prelungire cu inele (pene metalice)



Inn�diri cu tije. Tijele sunt piese metalice, din lemn tare (stejar), mase plastice, care se introduc în elementele care se îmbin�. Se folosesc urm�toarele tipuri de tije cilindrice: cuie, �uruburi etc. In afar� de tijele cilindrice, se folosesc la înn�diri �i tije lamelare, care pot � sub form� de pl�cu�e din lemn

tare sau pl�cu�e din o�el (pl�ci � exibile); Dup� modul de execu�ie a îmbin�rilor cu tije, acestea pot � :

�� îmbin�ri la care tijele se introduc în loca�uri sau g�uri preg�tite înainte (exemple: �uruburi uzuale �i buloane; dornuri �i �tifturi cu diametre mai mari decât 5 mm, �uruburi pentru lemn �i cuie cu diametre mai mari.

Fig. 124 Tipuri de pene metalice

Fig. 125 Imbinari cu tije: a) simetrice, b) asimetrice

Fig. 126 Dispunerea cuielor folosite la imbinari: a) in siruri longitudinale, b) in siruri oblice; c) in zig-zag, d) modul de batere

a cuielor



�� îmbin�ri la care tijele se introduc prin batere direct� (dornuri �i �tifturi cu diametre mai mici de 5 mm; cuie cu diametre mai mici de 6 mm);

�� îmbin�ri la care tijele se introduc prin în�urubare (�uruburi cu diametre mai mici de 4 mm).

Dupa modul de solicitare, îmbin�rile cu tije cilindrice pot � simetrice sau asimetrice (Fig. 125). Condi�iile de utilizare a tijelor sunt prezentate în cele ce urmeaz�. uruburile, buloanele, dornurile �i �tifturile se amplaseaz� pe un num�r par de rânduri, pentru a se evita a�ezarea unui rând de tije în zona central� a inimii lemnului (care are rezisten�a sc�zut�); nu se recomand� a�ezarea în zig-zag. Cuiele se pot amplasa pe un num�r de rânduri atât par, cât �i impar, drept, în zig- zag �i pe diagonal� (Fig. 126). La îmbin�rile de prelungire realizate cu ajutorul buloanelor, pentru economie, o parte din tijele cilindrice folosite, pot � dornuri sau de alt tip, îns� cel pu�in 25% vor � buloane. De regul�, nu se folosesc mai pu�in de 2 buloane la o îmbinare, iar diametrul bulonului se alege de obicei între 1/4 �i 1/30 din grosimea pachetului care se strânge. In cazul folosirii dornurilor, �tifturilor �i buloanelor la prelungiri, înn�direa se face cu piese ajut�toare numite fururi (din lemn sau metal), a�ezate între piesele care se îmbin� (� g. 127). în cazul îmbin�rilor scândurilor �i dulapilor, grosimea fururilor va � egal� cu cea a pieselor îmbinate iar la înn�direa grinzilor cu sec�iune simpl� se recomand� ca grosimea fururii s� � e egal� cu cel pu�in 0,6 din grosimea grinzii. Nu se folosesc mai pu�in de 4 dornuri sau cuie la o îmbinare. Nu se admit îmbin�ri de prelungire la piesele solicitate la întindere realizate cu ajutorul cuielor. În cazul îmbin�rilor cu ajutorul cuielor, pentru a se respecta distan�ele prescrise, se recomand� utilizarea unor �abloane pe care sunt trasate linii �i noduri în care vin b�tute cuiele Tehnologiile moderne folosesc tot mai multe pl�ci metalice perforate pentru baterea cuielor, ceea ce permite mecanizarea acestor opera�ii. Pentru ca lemnul s� nu crape, distan�a dintre cuiele de pe un rând va � de 15-25 ori diametrul cuiului, iar distan�a de la cui la marginea piesei va � de cel pu�in 15 ori diametrul cuiului, în lungul � brelor, sau de 4 ori diametrul cuiului, transversal fa�� de � bre (Fig. 127). Distan�a minim�

Fig. 127 Baterea cuielor in adancimea pieselor: a si b) exterioare pe ambele fete; c)

exterioare pe o fata si ascunse pe cealalta



dintre rândurile de cuie va � egal� cu de 4 ori diametrul cuiului, la rândurile longitudinale, reprezentând de 3 ori diametrul cuiului, la rândurile oblice sau în zig-zag. Pentru a se evita cr�parea lemnului, cuiele consecutive trebuie s� se bat� deplasat. înn�dirile executate cu cuie se realizeaz� cu ajutorul ecliselor sau fumurilor. Posibilit��ile de p�trundere a cuielor în parchetul de îmbinat sunt prezentate în Fig. 128. C.2.1.4. Inn�diri încleiate. In ultimul timp, îmbin�rile încleiate se folosesc din ce în ce mai mult �i în construc�ii, realizându-se cu ajutorul lor solu�ii constructive moderne, îndr�zne�e, �i tehnologii noi de montare �i asamblare. Înn�dirile încleiate prezint� urm�toarele avan-taje: construc�iile realizate din lemn au deschideri mai mari, sunt de 4-5 ori mai u�oare �i sunt de 25-30% mai ieftine decât construc�iile asem�n�toare din beton armat. Construc�iile din lemn încleiat prelucrate corespunz�tor �i bine ignifugate î�i p�streaz� capacitatea portant� pân� la 500°C (în timp ce construc�iile metalice, numai pân� la 45°C); este înl�turat� posibilitatea deform�rii independente a pieselor componente; se realizeaz� îmbin�ri f�r� sl�biri ale sec�iunilor. îmbin�rile încleiate sunt, pentru construc�iile din lemn, de o importan�� asem�n�toare cu cea pe care au îmbin�rile sudate pentru construc�iile metalice. Se folosesc urm�toarele tipuri de înn�diri prin încleiere (Fig. 129):

�� cap la cap (se folosesc la elementele supuse comprim�rii sau încovoierii);

� pe suprafa�a te�ita cu înclinare 1/10-1/20 (sunt rezistente);� cu din�i (sunt foarte rezistente).

La executarea înn�dirilor trebuie aleas� îmbinarea cea mai potrivit� pentru leg�tura care trebuie s� se ob�in�. Pentru aceasta, trebuie s� se �in� cont �i de natura solicit�rilor la care sunt suprapuse elementele respective (Fig.130). La elementele supuse la compresiune, se recomand� urm�toarele înn�diri: cap la cap cu t�ietur� dreapt� consolidat� cu eclise; la jum�tatea lemnului înt�rit� cu inele, bride, spirale, man�oane etc.; cu

Fig. 128 Posibilitati de patrundere a cuielor: a) pe intreaga grosime a parchetului, b) depasing grosimea parchetului, c) inecat

Fig. 129 Innadiri incleiate: a) cap la cap (N-forta de compresiune), b) cu suprafata tesita, c) cu dinti triunghiulari (N-forta de

tractiune; M- moment de torsiune).



t�ietur� oblic�; cu cep �i scobitura. La elementele supuse la întindere se pot folosi urm�toarele înn�diri: cap la cap cu t�ietur� cu eclise � xate în buloane �i pene; cu t�ietur� oblic� cu dinte; cu t�ietur� dreapt� cu prag �i oblic� cu prag înt�rit� cu pene, inele, dornuri, �tifturi, buloane. Celelalte tipuri de înn�diri, cum ar � înn�direa cap la cap înt�rit� cu scoabe sau înn�dirile în l��ime, sunt numai îmbin�ri constructive care permit ob�inerea m�rimilor necesare în lungime sau l��ime, f�r� a � îmbin�ri de rezistent�.

C.2.2. Solidarizari Solidarizarile se obtin prin imbinarile pieselor in grosime sau in grosime si latime, rezultand piese cu rezistenta sporita, in functie de noua sectiune, care se folosesc mult pentru elementele de constructii supuse la incovoiere. Ele se pot obtine prin chertari, piese de legatura sau incleieri.

Solidarizari prin chertari Cele mai folosite sunt chertarile cu praguri consolidate cu buloane (Fig.131), la care adancimea pragurilor nu trebuie sa depaseasca 1/3 din suma grosimilor pieselor solidarizate (se folosesc, de exemplu, la solidarizarea talpilor fermelor) Solidarizari prin piese de legatura Acestea sunt mai rezistente, se realizeaza cu economie de material. Se pot realiza dupa cum se va arata in continuare. Solidarizari cu pene din lemn (Fig.132). Solidarizarea pieselor alipite se face cu pene prismatice drepte montate longitudinal sau oblic, iar solidarizarea pieselor cu interspatii se poate face cu pene prismatice drepte sau tesite (reglabile). Cele mai rezistente solidarizari sunt cele cu pene si prag sau cu pene si dinte (folosite, de exemplu, la grinzile planseelor din lemn). Solidarizari cu pene metalice inelare. Aceste solidarizari sunt rezistente, se realizeaza cu economii de material si se folosesc cu aceleasi prescriptii ca cele de la innadiri (se folosesc, de exemplu, la grinzile planseelor de lemn cu deschidere mare).

Fig. 130 Solicitari la elementele din lemn: a) compresiune,b) intindere, c) incovoiere

Fig. 131 Solidarizare cu praguri



Solidarizari cu lamele (Fig. 133) trebuie consolidate cu alte piese.

Lamelele pot � din lemn tare si trebuie respectate urmatoarele conditii de utilizare:

��Grosimea lemnelor va � egala cu 10-15 mm;

��Fibrele lemnului trebuie sa � e transversale fata de lamele;

��Adancimea de ingropare a lamelei trebuie sa � e cel putin egala cu de 2 ori grosimea ei si trebuie sa � e egala in ambele piese solidarizate;

��Adancimea totala a locasului nu trebuie sa depaseasca 1/5 din grosimea � ecarei piese care se imbina si trebuie sa � e mai mare cu 1-2 mm decat inaltimea lamelei;

��Lungimea lamelelor poate � e gala cu latimea pieselor sau putin mai mare;

��Distanta dintre lamele trebuie sa � e egala cu de aproximativ 9 ori grosimea lamelei; lamelele se pot monta pe toata latimea piesei sau, alternative, pe o parte si pe alta a latimii (vezi Fig.134.b);

Fig. 132 Solidarizare cu pene de lemn: a) cu pene prismatice, montate longitudinal fata de piese fara interspariu, b) cu pene prismatice drepte, montate la piese cu interspatiu, c) cu pene prismatice drepte montate oblic fata de piese fara interspatiu, d) cu piese prismatice

tesite, montate la piese cu interspatiu

Fig. 133 Solidarizare cu lamele: a) lamelepe toata latimea piesei, b) lamele pe o parte

din latimea piesei

Fig. 134 Solidarizari prin incleiere: a)alaturare directa, b) alturare cu tesire, c) cap la cap pe grosimea piesei, d) cu dinti pe grosimea piesei, e) asezarea corecta a materialului in raport cu inelele actuale.



��Lamelele pot � din placute de otel cu sau fara dinti; daca au dinti, placutele se monteaza in locasuri chertate in prealalbil, iar daca nu au dinti, ele se monteaza prin batere (acestea se folosesc mult la executarea grinzilor compuse).

Solidarizari prin incleiere Piesele din lemn solidarizate prin incleiere formeaza un corp care preia eforturile direct, fara a se mai folosi alte elemente ajutatoare, si au proprietati elastice si mecanice superioare fata de ale elementelor realizate din lemn obisnuit. Sporul de rezistenta al elementelor incleiate se realizeaza pe seama dispunerii concrete a materialului lemnos de diferite calitati in alcatuirea sectiunii transversale, in raport cu marimea si natura solicitarii din sectiune. Astfel, in zonele puternic solicitate se foloseste material de calitate superioara (clasa I sau II), iar in zonele mai slab solicitate se foloseste material de calitate inferioara (clasa III sau IV). Se pot folosi elementele din lemn cu sectiuni si lungimi reduse, asigurandu-se astfel valori� carea superioara a materialului lemnos. Elementele masive din lemn lamelat incleiat au rezistente mai mari la foc datorita dimensiunilor mai mari si datorita rosturilor de adeziv. La realizarea solidarizarilor prin incleiere nu se produce slabirea sectiunilot elementelor din lemn. De asemenea, se pot alcatui sectiuni compuse pentru elementele de constructii si se pot realiza pe cale industriala o serie de elemente si subansambluri necesare constructiilor. La solidarizarea lemnului prin incleiere se folosesc scanduri, dulapi sau rigle, in urmatoarele conditii: grosimea maxima a pieselor folosite este de 50 mm, iar lungimea lor minima este egala cu de 20 de ori grosimea; lemnul trebuie sa aiba umiditate scazuta (mai mica decat 18%); la incleierea pieselor tebuie sa se tina seama de directia inelelor anuale si a � brelor, pentru a evita desfacerea imbinarii datorita deformarii lemnului (Fig.134.e). Solidarizarile in grosime si latime se pot realiza astfel (Fig. 134):

��Prin alaturare directa cap la cap si pe latime; pentru a � rezistenta, alaturarea cap la cap trebuie sa alterneze in lungul piesei solidarizate, la distante cel putin egale cu de 20 ori grosimea pieselor

��Prin alaturare cu tesirea pieselor, solidare care asigura, astfel, o incleiere mai rezistenta; alaturarea pe lungime trebuie sa alterneze la intervale cel putin egale cu de 10 ori grosimea pieselor incleiate.

Intr-o sectiune transversala a elementului incleiat, numarul pieselor intrerupte nu trebuie sa depaseasca 25% din numarul total al pieselor. Executarea elementelor incleiate se realizeaza in locuri de munca inzestrate cu: utilajele necesare pentru prelucrarea lemnului si pregatirea solutiei de adeziv, precum si prese sau dispozitive de incleiere; amenajari



speciale pentru uscarea lemnului si conditionarea lui dupa incleiere, incaperi incalzite pentru lucrarile de incleiere (la minimum 12ºC, pentru adezivi pe baza de cazeina, si la minimum 16ºC, pentru adezivi fenolformaldehidici). Suprafetele care se incleiaza, trebuie sa � e netede si bine curatate de praf, pete sau alte impuritati, inainte de incleiere cu cel mult 12 ore, Adezivii folositi trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa � e rezistenti la apa, sa � e rezistenti la actiunea ciupercilor; sa � e usor lucrabili si ieftini; sa nu � e toxici. In constructii se folosesc urmatorii adezivi:cleiuri pe baza de cazeina sau cleiuri pe baza de cazeina – ciment; adezivi fenlformaldehidici; adezivi ureo si melaminoformaldehidici etc) Adezivii se pot aplica manual (cu pensula) sau mecanizat (cu valturi sau instalatii speciale). Grosimea peliculelelor de adezivi va � egala cu 0,1 – 0,3 mm. Dupa aplicarea adezivului, piesele se preseaza in dispozitive sau prese manuale, pneumatice, hidraulice, etc. Solidarizarile incleiate nu se folosesc la elementele solicitate la intindere in directia perpendiculara pe pelicula de adeziv.

C.2.3. Noduri (sau intalniri)

Se folosesc multe tipuri de imbinari pentru alcatuirea nodurilor. Alegerea lor trebuie sa se faca, insa, in functie de rolul si pozitia pe care o au in constructie, de unghiul sub care se intalnesc piesele, precum si de directia si natura solicitarii la care este supusa piesa respectiva. Nodurile (atat colturile, si rami� catiile, cat si incrucisarile) se pot executa prin chertari, piese de legatura, incleiere.

C.2.3.1.Noduri executate prin chertari Aceste tipuri de noduri sunt prezentate in continuare. Colturi realizate prin chertare Nodurile realizate prin chertare pot � la 90º sau la un unghi oarecare. Exista urmatoarele tipuri de astfel de imbinari:

��Prin alaturare, care se pot realiza prin taiere dreapta sau oblica dupa bisectoare, pentru a � folosita la lemnul ecarisat; elementele imbinate se prind, de obicei, cu scoabe;

��La jumatatea lemnului (Fig. 135), care se executa in aceleasi conditii ca cele de la innadiri si se folosesc la imbinarea colturilor grinzilor, planseelor de lemn, etc.;

��La treimea lemnului (Fig.136), la care rezistenta coltului se sigura lasand, de la capatul piesei pana la chertare, o distanta egala, de obicei, cu latimea piesei;

Fig. 135 Colt cu taietura la jumatate



Aceste imbinari se folosesc mult la pereti confectionati din lemn ecarisat;

��Cu taietura curba (Fig.137), care se folo-seste la peretii confectionati din barne; distanta de la margine la chertare va � egala cu jumatate din diametrul barnei;

��In “coada de randunica” pe jumatate (Fig.138), care se aseamana cu coltul la jumatatea lemnului, cu deosebirea ca fetele care merg in grosimea chertarii

sunt oblice, tesirea � ind egala cu 1/4 - 1/5 din latimea piesei; aceasta imbinare se poate folosi si la lemnul rotund, tesirea facandu-se pe cel putin jumatate din diametrul piesei si lasandu-se pentru coada de randunica o portiune egala cu diametrul piesei, iar daca se foloseste la peretii din lemn rotund, se prevede, in plus, un parg sau un cep ascuns pentru sporirea rezistentei;

��Cu cep la ambele piese (Fig.139), acesta folosindu-se la lemnul ecarisat;

��Cu cep si scobitura (Fig.140), la care cepurile pot � ascunse, semiascunse, strapunse;

��Deschise si pot avea forme variate (drepte, drepte cu prag, trapezoidale, oblice, etc); imbinarea poate � la 90º, la 45º (in gherung) sau la un unghi oarecare;

Fig. 136 Colt la treimea lemnului

Fig. 137 Colt cu taietura dubla

Fig. 139 Colt cu cep la ambele piese

Fig. 138 Colt cu taietura la jumatate,

in coada de randunica

Fig. 140 Colt cu cep si scobituri:a) la 90º, cu cep drept cu pragb) ascunsc) la 45º cu cep drept deschisd) la 90º cu cpe drept deschis



��Cu prag, care se poate folosi atat la lemnul rotund, cat si la lemnul ecarisat; imbinarea cu prag poate � pentru colturi in unghi drept sau ascutit;

��Cu chertari laterale (Fig.141), care se foloseste de obicei, la colturile in unghi ascutit ale elementelor de lemn ecarisat; chertarile pot � la o piesa sau la ambele, pe fetele pieselor, si se recomanda sa � e perpendiculare pe una din piese: distanta de la capatul piesei pana la chertare trebuie sa � e de minimum 20 cm si egala cu cel mult 5 ori grosimea piesei introduse in scobitura;

��Cu lamba si uluc (Fig.142), care se foloseste la scanduri si dulapi si poate � imbinarea directa sau imbinare cu stalp.

La imbinarea pentru colturi in unghi drept, adancimea peretelui va � egala cu 1/5 din grosimea piesei, iar latimea pragului va � egala cu jumatate din latimea piesei. Imbinarea se poate intari cu scoabe sau buloane. Se foloseste mult la colturile formate din grinzi si la stalpii peretilor (Fig.143).

Imbinarea pentru colturi in unghi ascutit poate � cu prag simplu sau cu prag dublu (Fig.144). In primul caz, portiunea de la capatul piesei, scobita pana la prag, trebuie sa � e egala cu dublul inaltimii, de minimum 20 cm. Adancimea minima a pragului este de 2 cm la lemnul ecarisat, iar cel rotund, de 3 cm. Adancimea trebuie sa � e mai mica decat o treime din grosimea piesei

Fig. 141 Noduri cu chertari laterale

Fig. 142 Colturi cu lamba si uluc:a) imbinare directa; b) imbinare cu stalp Fig. 143 Colturi in muchie, drept, cu prag

Fig. 144 Ramifi catii prin alaturare



scobite. Colturile cu prag simplu pot � ingropate partial sau total. De regula, colturile cu prag se prind cu buloane avand diametrul egal cu aproximativ 1/25 din lungimea lor, dar de cel putin 12 mm. Cand unghiul dintre doua piese este mai mic decat 30º, buloanele se � xeaza perpendicular pe axa piesei, introduse in scobitura. Cand unghiul dintre cele doua piese este mai mare decat 30º, buloanele sunt perpendiculare pe tesitura pragului. In ambele situatii, bulonul trece aproximativ prin mijlocul tesiturii. In ambele situatii, bulonul trece aproximativ prin mijlocul tesiturii. In ambele situatii, prinderea se face cu scoabe sau zbanturi asezate pe linia de contact a celor doua piese, la o adancitura egala cu 1/3 din grosimea piesei scobite. Nerespectarea distantelor prescrise sau dimensionarea si montarea incorect a buloanelor au ca efect forfecarea contrapragului sau indoirea bulonului. In Fig. 145 sunt prezentate cateva exemple de colturi in unghiuri ascutit cu prag simplu, gresit executate. Imbinarea cu prag dublu se realizeaza la lemnul rotund ca Fig. 146. Aceasta imbinare se aplica in cazul in care unghiul dintre piese este prea mic sau grosimile piesei imbinate sunt aproapa egale. Conditiile de realizare a imbinarii sunt urmatoarele:

��Cele doua praguri trebuie sa se intalneasca pe linia axei piesei introduse in scobitura;

��Al doilea prag trebuie sa � e mai adanc decat primul cu cel putin 2 cm, insa adancimea totala a lui trebuie sa � e egala cu minimum 1/3 din grosimea piesei scobita.

La colturile la care ambele praguri au aceeasi adancime sau la care pragurile nu se intalnesc pe axa piesei introduse in scobitura, nu se recomanda acest tip de imbinare.

Fig. 145 Colturi in unghi ascutit, cu prag simplu, gresit executate: a) cu taietura

perpendiculara pe piesa scobita, b) cu taietura dupa bisectoarea unghiului obtuz al piesei,

c) cu tesitura paralela cu fata piesei scobite,d) cu prag de fund

Fig. 146 Colturi in unghi ascutit, cu prag dublu, la lemn rotund: 1) talpa superioara,

2) talpa inferioara, 3) subgrinda, 4) cosoroaba. 5) hirdroizolatie, 6) cuie,7) buloane solidarizate



Rami� catii (intalniri la mijloc). Aceste noduri sunt de mai multe tipuri, prezentate in continuare. Rami� catia realizata prin alaturare (Fig.144) se foloseste pentru lemn ecarisat. La rami� catia de la capatul stalpului (de exemplu, la acoperisuri) se foloseste o subgrinda pentru rezemarea grinzii pe o suprafata mai mare. Pentru o rezistenta mai mare se folosesc si contra� se, care se pot imbina cu stalpul � e cu cep si scobitura, � e cu prag. Rami� catia cu tesitura (Fig.147) se poate folosi la imbinarea contra� selor cu stalpii peretilor sau cu popii sarpantelor. Tesitura poate � perpendiculara pe axa piesei introduse in scobitura, daca unghiul dintre piese este mai mare decat 75º, oblica fata de axa, daca unghiul dintre piese este mai mic decat 75º, sau tripla (cu trei suprafete). Piesele imbinate se taie dupa bisectoarea unghiurilor formate de axele lor. Rami� catia se poate consolida cu eclise � xate in buloane.

Rami� catia realizata la jumatatea lemnului poate � ascunsa sau strapunsa. In unele cazuri, rami� catia se poate executa cu chertare triunghiulare (Fig.148). Rami� catia in coada de randunica este realizata prin imbinare pe jumatate de sectiune. Poate � laterala (la 90º sau la un unghi oarecare) sau frontala. Coada de randunica poate � dreapta (Fig. 149) sau oblica (Fig. 150), iar rami� catia se poate intari cu pana.

Fig. 147 Ramifi catii in unghi oarecare: a)pentru unghi mare mare decat 75º, b) pentru unghi mai mic decat 75º, c) ramifi catie tripla

Fig. 149 Ramifi catie lateralain coada de randunica

Fig. 150 Ramifi catie oblicain coada de randunica,

strapunsa cu pana

Fig. 148 Ramifi catie cu chertare triunghiulara, la jumatatea lemnului



Rami� catiile cu cep si scobitura (Fig. 151) sunt asemanatoare cu imbinarile de la noduri si sunt foarte variate. Cepul poate � � x sau aplicat strapuns sau ascuns, avand diferite forme. Adancimea scobiturii va � egala cu maximum 1/3 din grosimea piesei scobite, in cazul lemnului ecarisat. La lemnul rotund, cepul se executa pe 1/3 din diametrul piesei si are lungimea egala cu cel mult 1/2 din diametrul piesei scobite, patrunzand cel mult pana la jumatatea acesteia. Rami� catia la jumatate pe o treime este prezentata in Fig. 152,a. Rami� catia in cruce este prezentata in Fig. 152,b. Conditiile de executare a acestor imbinari sunt similare cu cele de la colturi.

Fig. 151 Ramifi catie cu cep si scobitura,lemn rotund si lemn ecarisat

Fig. 152 Ramifi catii la lemn ecarisat: a) cu taietura la jumatate, b) in cruce



Rami� catiile cu prag pot � cu prag simplu sau dublu, dupa bisectoarea unghiului format de piese, sau cu prag perpendicular pe axa piesei introduse in scobitura (Fig. 153).

Rami� catii cu calcai (Fig. 154). Calcaiul este o piesa � xata cu buloane, pe care se reazema una din piesele imbinate. Forma calcaiului este diferita pentru rami� catiile de la piesele verticale. Rami� catia in foarfece se foloseste la imbinarea lemnului ecarisat (Fig. 155).

Incrucisari (intretaieri) realizate prin chertare. Incrucisarile care fac parte din aceasta categorie sunt prezentate in continuare, ele avand loc:

��Pe toata latimea pieselor (Fig. 156), putand � la 90º sau la un unghi oarecare;

Fig. 153 Ramifi catii oblice cu prag:a) cu prag dupa bisectoarea unghiului pieselorb) cu prag perpendicular pe axa pieselor introduse in scobitura,c) imbinari la nodurile unei grinzi cu zabreled) imbinarea contrafi sei cu grinda si cu popul;1) talpa superioara2) talpa inferioara3) montant; 4) diagonala5) grinda; 6) popi; 7) cep8) scoabe

Fig. 154 Ramifi catii oblice cu calcai (la lemn ecarisat):a) la piesele orizontale; b) la piese verticale

Fig. 155 Ramifi catii in foarfecela lemn ecarisat

Fig. 156 Incrucisari la jumatatea lemnului, pe toata latimea: a) la 90º, b) la unghi oarecare



��Pe o treime a latimii (Fig. 157), o piesa avand doua taieturi la jumatate, separate printr-o treime netaiata; aceasta metoda se foloseste la incrucisarea dintre capriori si panele, la arbaletrierii fermelor, etc.

��In cupa (Fig. 158), incrucisare care se foloseste la lemnul rotund si se obtine prin taierea curba (taierea in cupa) a unei piese si tesirea celeilalte; nodul se consolideaza cu buloane, iar pentru o imbinare mai rezistenta se poate prevedea si cep;

��In cruce (Fig. 159), nod care se consolideaza cu scoabe, etc. si se poate folosi, de exemplu, la incrucisarea dintre popi si clesti.

Noduri executate prin piese de legatura. Aceste noduri se poat realiza cu pene, dornuri, cuie, suruuri, inele, elemente metalice sau mixt. Elementele imbinarii pot � prevazute cu chertari sau nu. In acest caz, se aplica prescriptiile de la innadiri si solidarizari. Nodurile executate prin piese de legatura pot � : cu pene din lemn (Fig. 161) sau otel, cu suprafetele netede sau nervurate.

Fig. 157 Incrucisari la jumatatea lemnului, pe o treime a latimii pieselor (la lemnul ecarisat)

Fig. 158 Incrucisarea in cupa (la lemn rotund)

Fig. 158 Incrucisarea in cruce (la lemn rotund)

Fig. 160 Noduri executate cu ajutorul dornurilor: a) colt cu dorn din lemn,

b) ramifi catie cu dorn din lemn

Fig. 161 Noduri executate cu piese de legatura cu pene din lemn



VII. EXECUTAREA SCARILOR

A. Generalitati

Scarile sunt elemente de constructie alcatuite din plane orizontale denumite trepte, asezate denivelat, la distante egale, plane pe care se circula urcand sau coborand, asigurandu-se comunicarea dintre etajele cladirii. Aglomerarile urbane au determinat aparitia unor mijloace circulante pe verticala mai rapide si mai comode cum ar � :

��Ascensoarele��Scarile rulante

Scarile au evoluat in timp atat ca materiale cat si ca forma de executie. Tipuri de scari dupa forma in plan:

��Scari cu rampe drepte (Fig. 162 a,b,c,d,e);��Scari cu rampe curbe (Fig. 162 f,g).

B. Cofrarea scarilor

Din punct de vedere al � nisajelor, scarile pot � de la scara simpla, de incendiu, la scara monumentala. Odata cu aparitia betonului armat, s-au putut executa scari sub orice forma, determinate de necesitati constructive si arhitecturale, utilizand in conditii optime, spatiul disponibil. Casa scarii este spatiul unde se amplaseaza scara si trebuie sa � e:

��Usor vizibila;��Sensul de urcare sa � e in sensul

intrarii in cladire��Sa se asigure ventilarea si iluminarea

naturala.

Fig. 162 forme in plan ale scarilor:a, b, c, d si e) scari cu rampe drepte f, g) scari cu rampe curbe

Fig. 163 Scari exterioare



Scarile exterioare pot � paralele sau perpendiculare pe peretele exterior al cladirii (Fig. 163 a si b) sau intr-o casa a scarii independenta, acoperita sau descoperita (Fig. 163 c).

B.1. Criterii de clasi� care a scarilor:��Dupa destinatie��Dupa forma in plan��Dupa pozitia fata de cladire��Dupa comportarea la foc��Dupa inaltimea treptelor��Dupa materialul din care se executa (Tabel 1)

Clasi� caredupa:

Categorii de clasi� care

Criteriu de

clasi� careDomeniu de utilizare

Observatii, caracteristici, clasi� cari

Destinatia cladirii

Monumentale

Latimea l a scarii

Se executa pe unul sau maximum 2 niveluri, in holurile unor cladiri importante;

Indeplinesc un rol functional si un rol arhitectural deosebit

Principale Se executa in cladiri cu multe niveluri

Asigura atat crculatia obsinuita cat si evacuarea in caz de pericol; Se recomanda ca latimea sa nu depaseasca 2,4 m

Secundare

Se executa pe intreaga inaltime a cladirii sau numai intre anumite niveluri sau pentru circulatia spre subsoluri si poduri;

Se executa cu latimi minime;

De incendiuSe folosesc exclusiv pentru evacuarea in caz de pericol;

Se executa de obicei din metal si se amplaseaza in exteriorul cladirii;

IndustrialeSunt destinate intretinerii sau exploatarii utilajelor industriale

Se executa din metal, cu panta foarte mare (>=60º)

Pozitia fata de cladire

Exterioare- -

Pot � acoperite sau nu

Interioare

Modul de comportare

la foc

Incombustibile

Materialul de

constructie

La cladiri cu gradul de rezistenta la foc I,II si III

Scari din beton, piatra si materiale ceramice

Greu combustibile

La cladiri cu gradul de rezistenta la foc IV si V

Sari metalice

Semicombustibile Scari din lemn ignifugat

Combustibile Scari din lemn



Clasi� caredupa:


Criteriu de



Inaltimea treptelor

Scari cu trepte joase h <=16,5 m

Scari principale in cladiri inalte (>P + 3 E) si in scoli, spitale, etc;

Recomandabile pentru circulatia copiilor, batranilor sau bolnavilor

Scari cu trepte mijlocii, la care 16,5<h<=17,5 cm

Scari principale in cladiri putin inalte (<P + 3E) sau scari secundare in cladiri inalte

Sunt scarile cele mai copmode si de folosinta curenta

Scari cu trepte inalte, la care 17,5<h<=22,5 cm

Scari secundare in cladiri joase sau scari de acces in subsoluri si poduri

Scarile cu trepte cu h>19,5 cm se admit numai ca scari de serviciu sau care deservesc un singur etaj

Scari cu trepte abrupte, cu 22,5<h<=30 cm

Scari verticale de incendiu sau scari de acces in spatii tehnice

-

Forma in plan a treptelor

Scari drepte

Latimea b a treptelor

Scari principale si secundare pentru cladiri multietajate

Cu trepte cu forma in plan dreptunghiulara

Scari curbe Domeniul de utilizare limitat

Conditia de siguranta a exploatarii obliga ca raza curbei vangului interior sa � e de cel putin 1,5 m

Scari elicoidaleScari de utilizare accidentala,desfasurate pe inaltimea unui nivel

-

Scari balansate

Scari folosite numai la locuinte individuale sau la cladiri cu numar redus de niveluri (max. P + 2E) si cu cel mult trei apartamente la scara;Nu se admit ca scari principale in scoli.

Balansarea treptelor se face pe zona de schimbare a sensului de urcare, unde nu este posibila executarea unui podest; Latimea treptelor balansate masurata pe linia pasului, trebuie sa � e egala cu latimea treptei drepte;Latimea treptelor balansate la vangul inferior, trebuie sa � e de minimum 12 cm, iar la vangul exterior, de maximum latimea treptei plus 20 cm



Clasi� caredupa:


Criteriu de



Materiale de

constructie

Scari din lemn

Materialul de

constructie

La constructii provizorii, scari interioare la apartamente duplex

Sunt usoare, calde, estetice;Au executie simpla, dar sunt combustibile si au consum mare de lemn;Se foloseste lemnul de stejar pentru scari principale si de rasinoase pentru scari secundare

Scari metalice

Scari secundare de acces la rampe sau platforme, scari de incendiu, scari de acces pentru intretinerea constructiilor speciale si inalte (bazine, rezervoare, cosuri de fum, turnuri)

Sunt usoare, au executie simpla dar duc la un consum mare de otel;Piesele scarilor metalice se protejeaza impotriva coroziunii cu vopsele pe baza de miniu de plumb;

Scari din piatra naturala

Scari exterioare la intrare in cladiri

Se recomanda folosirea pietrelor dure, rezistente la uzura, la actiunea apei si a agentilor atmosferici (granit, gresie, calcar)

Scari din materiale ceramice

Scari interioare la cabane si case de odihna

Se foloseste caramida dublu presata, bine arsa si fara stirbituri, de marca minim 100

Scari din beton armat

Scari principale si secundare la constructii social culturale si de locuit

Sunt incombustibile, au capacitate portanta si rigiditate mare, ofera posibilitatea realizarii unor forme variate; Este materialul cu cel mai larg domeniu de utilizare



C. Alcatuirea scarilor

Partile componente ale scarilor sunt:1 Rampa2 Vanguri3 Podest4 Linia pasului5 Mana curenta6 Balustrazi7 Treapta8 Contratreapta9 Inltimea nivelului

C.1. Rampa este elementul inclinat al unei scari formate din trepte si poate avea o forma in plan dreapta sau curba (Fig. 164) Se recomanda ca rampa sa aiba minimum 3 trepte si maxim 16 trepte. La cladirile de locuit (P ... P+2E), rampa are 18 trepte C.2. Treapta este un element orizontal al rampei cu latimea b si inaltimea h numita contratreapta si reprezinta suprafata verticala a treptei. Latimea rampei l este egala cu lungimea treptelor. C.3. Linia pasului este proiectia in plan orizontal a liniei de folosire a treptelor si este situata la o distanta de 50 ... 60 cm in vangul inferior C.4. Vangul este marginea libera a unei rampe si se prezinta sub doua forme:

1. rampa cu doua vanguri2. rampa cu un singur vang

(rampa rezemata pe peretii casei scarii).

Grinda de vang este grinda dispusa in lungul vangului C.5. Podestele sunt plane orizon-tale care se intercaleaza intre rampe cu scopul odihnirii si a schimbarii directiei de mers. Grinda podest este grinda dispusa pe linia de separatie a rampelor de podeste. C.6. Balustrada este elementul vertical asezat spre partea libera a rampei sau a podestului si este formata din doua parti:

��Parapetul care este structura de rezistenta a balustradei;��Mana curenta care este elementul de � nisaj pentru sprijin.

Fig. 164 Elementele scarii

Fig. 165 Tipuri de trepte si contratrepte: a)scara cu contratrepte; b) scara cu contratrepte

verticale; c) scari cu contratrepte cu nas (ciubuc); d) scari fara contratrepte

1) treapta; 2) contratreapta; 3) intrados neted; 4) intrados cutat



D. Functiuni si conditii de utilizare

Exigente pe care trebuie sa le indeplineasca scarile:��Rezistenta si stabilitate;��Securitate la foc;��Securitatea utilizarii;��Confort antropodinamic si higrotermic;��Durabile;��Estetice;��Economice.

Una din conditiile cele mai importante de care se va tine seama la realizarea unei scari, este respectarea urmaroarei relatii de calcul: 2htr + ltr = (62...65) cm unde: htr = inaltimea contratreptei numita oglinda; ltr = latimea treptei;

D.1. Siguranta structurala si de exploatare Scarile impreuna cu celelalte elemente de rezistenta: pereti, stalpi, plansee, trebuie sa realizeze o structura rigida inclusiv la calamitati naturale (seisme), incendii, explozii.

D.2. Protectia si siguranta contra focului Scarile trebuie sa reziste in timpul incendiilor pe o durata cat mai mare pentru a permite:��Indeplinirea cerintelor (Tabel 2):

Tabel 2

Speci� care Clasa de combustibilitate admisa pentru cladiri cu grad de rezistenta la foc

I II III IV V

Peretii de la casa scarii Incombustibili Greu combustibili

Puturi de ascensoare Incombustibile -Grinzile, podestele si

treptele scarilor interioare Incombustibile Greu combustibile

��Evacuarea in deplina securitate a locatarilor cladirii prin cel putin doua cai;

��Latimea libera a scarii (Fig. 166 si Fig. 167) trebuie sa aiba cel putin valorile indicate in tabelul 3 si tabelul 4;

��Lungimea caii de evacuare sa nu depaseasca valorile indicate in tabelul 5;

��Materialele de executie trebuie sa � e rezistente la incendii



Tabel 3

Numar de niveluriLatimea libera minima pentru rampe si podeste (m)

Scari principale Alte tipuri de scari<=2 0,95

0,903...5 1,056...8 1,20>=9 1,25

Tabel 4

Numarul de � uxuriF=N/C

Latimea libera minima pentru rampe si podeste (m) Observatii

1 0,80 N – numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de

evacuare (considerat pentru etajul din care provine cel mai mare

numar de � uxuri);C – capacitatea de evacuare a unui � ux exprimata prin numarul total de persoane (90 in cazul cladirilor

de locuit), care se evacueaza pe toata durata operatiei de evacuare.

2 1,10

3 1,60

4 2,10

5 1.50

Tabel 5Gradul de

rezistenta la focLungimea maxima (in m) a caii de evacuare,

atunci cand evacuarea se poate face:Observatii

In doua directii diferite Intr-o singura directie (coridor infundat)

I si II 50 25 Distantele in interiorul

apartamentelor de locuit nu se

limiteaza

III 30 24IV 25 23V 20 18

Fig. 166 Latimea scarilora) cu fl ux de circulatieb) cu doua fl uxuric) cu trei fl uxuri1) linia pasului

Fig. 167 Latimea podestrelor in dreptul ascensoarelora) in cazul ascensoarelor cu usi batante spre exteriorb) in cazul ascensoarelor cu usi glisante



D.3. Siguranta circulatiei in imobil Persoanele care circula pe casa scarii nu trebuie sa � e expuse pericolului de accidentare, astfel asigurandu-se:

��Asigurarea partilor libere cu balustrade de 90 cm inaltime. La gradinite se monteaza o mica centura suplimentara la 50 – 60 cm la nivelul treptelor;

��Asigurarea unui spatiu su� cient cu rampe si trepte dreptunghiulare;

��Asigurarea unei iluminari su� ciente; ��Absenta obstacolelor la inaltimea omului

(buiandrugi, grinzi). Se recomanda o inaltime libera h<= 2,00 m (Fig. 168);

��Evitarea folosirii la pardoseala a materialelor derapante (alunecoase)

D.4. Confortul circulatiei Circulatia pe scari trebuie sa se faca comod, cu o senzatie minima de oboseala. Treptele si contratreptele aceleiasi rampe trebuie sa aiba aceleasi dimensiuni.

D.5. Confortul vizual Cel putin un perete la casa scarii trebuie sa aiba fereastra (Fig. 169).

D.6. Confortul termic Casa scarii trebuie incalzita iar peretii sa � e prevazuti cu termoizolatie.

D.7. Exigenta estetica Este esentiala pentru scarile constructiilor monumentale si se asigura prin forma in plan, dimensiuni, calitatea � nisajelor, balustrade decorative, etc.

D.8. Exigenta de durabilitate Impune asigurarea rezistentei scarilor, pardoselilor la uzura datorita circulatiei ocupantilor cladirii.

D.9. Exigente economice Se refera atat la cheltuielile de investitie cat si la cele de functionare si de intretinere in timp.

Fig. 168 Stabilirea inaltimii libere la scari

Fig. 169 Iluminarea se sus a scarilor:a �50 cm la cladiri cu mai putin de 4 niveluria �1,00 m la cladiri cu mai mult de 4 niveluri



E. Tipuri de scari

E.1. Materiale si domeniu de utilizare; Scarile se pot executa din lemn, metal, materiale ceramice, piatra naturala, beton simplu, beton armat monolit sau din elemente prefabricate din beton armat (Tabel 1) E.1.1. Scarile din lemn; Se realizeaza numai cu trepte sau trepte si contratrepte rezemate pe grinzi – vang aparente sau ascunse. Intradosul poate � aparent sau inchis cu scanduri faltuite sau cu tencuiala pe sipci si trestie.

E.1.2. Scari metalice; Se executa tot numai cu trepte sau trepte si contratrepte. Se confectioneaza din tabla si reazama pe grinzi – vang realizate din pro� le laminate U sau L, tabla groasa intarita cu corniere din pro� le compuse (Fig. 171).

Pentru spatii mici se executa si scari spirala din trepte identice solidarizate pe un stalp central (Fig. 172).

Fig. 170 Scari din lemna) cu vang aparentb) cu vang ascuns1) treapta2) contratreapta3) vang4) balustrada

Fig. 171 Scari metalicea) cu vang aparentb) cu vang ascuns1) trepte din lemn2) vang aparent din profi l laminat3) vang din otel beton4) montant balustrada

Fig. 172 Scara metalica in spiralaa) elevatia in timpul executiei, b) plan, c) detaliu treapta, 1) pilon central, 2) manson de fi xare,

3) treapta independenta



E.1.3. Scari din materiale ceramice; Sunt executate din caramizi asezate pe muchie sau pe lat cu rosturile umplute cu mortar (Fig. 173).

E.1.4. Scarile din beton armat; Sunt cele mai utilizate scari pentru constructii civile, social – culturale, de locuit. E.1.4.1. Scari din beton armat monolit; Se executa prin turnarea pe loc a betonului intr-un cofraj care reproduce exact forma intradosului scarii. Continuitatea intre elemente se poate asigura prin intermediul armaturilor.

E.1.4.1.1. Executarea treptelor

Treptele se pot executa din:��Beton armat turnat odata cu placa rampei (Fig. 174a)��Beton simplu turnat odata cu placa rampei (Fig. 174b)��Placa solutie cutata (Fig. 174c) Finisarea treptelor (Fig. 175) din beton armat se realizeaza cu:��Mortar de ciment sclivisit;��Mozaic turnat;��Placaj din piatra naturala;��Placi prefabricate din mozaic pe sapa;

Fig. 173 Scari din caramidaa) cu trepte nesprijiniteb) cu trepte sprijinite1) cu caramida presata plina2) rost umplut cu mortar de ciment3) umplutura din mortar sau ciment4) pamant compactat

Fig. 174 Posibilitati de executie a scarilor din beton armat monolit1) beton armat2) beton simplu

Fig. 175 Finisarea treptelora) cu mozaic turnat; b) cu dale din piatra naturala; c) cu placi prefabricate; d) cu covor din PVC;1) mozaic buceardat2) dale din piatra naturala3)placi prefabricate mozaicate4) martor de poza5) covor din PVC6) profi l din PVC7) prazn



��Covor PVC Pro� lele treptelor se pot proteja cu platbanda, corniere metalice, etc. E.1.4.1.2. Parapetul scarilor; Parapetul se poate realiza din metal sau beton armat. E.1.4.1.3. Tehnologia scarilor din beton armat monolit; Scarile se pot turna odata cu planseele sau dupa turnarea acestora. Daca scarile se toarna dupa executarea planseelor, este necesar sa se lase mustati de armatura din podeste si din grinzile de podeste pentru legarea cu armaturile rampei sau a vangului. Executarea monolita a scarilor din beton armat cuprinde urmatoarele lucrari:

1 Trasarea scarilor;2 Cofrarea scarilor;3 Armarea scarilor;4 Turnarea si compactarea betonului;5 Decofrarea.

E.2. Trasarea scarilor

Cuprinde urmatoarele etape:��Se studiaza cu atentie planul casei scarii si detaliile de executie;��Se traseaza linia oblica ce indica partea inferioara a rampei (vangului);��Se traseaza intradosul treptelor;��Se stabileste pro� lul primei si ultimei trepte pentru trasarea pro� lului

treptelor pentru � ecare rampa;��Se veri� ca distanta dintre trepte pentru a corespunde cu numarul si

latimea treptelor din proiect;��Se traseaza linia oblica ce trece prin varfurile treptelor;��Se traseaza linia orizontala la nivelul podestului;��Pe linia orizontala se traseaza impartirea treptelor dupa latimea lor pe

lina oblica cu � rul cu plumb (Fig. 85) Trasarea se materializeaza pe peretele care limiteaza scara si pe scandurile care cofreaza golul scarii.

Fig. 176 Trasarea profi lului treptelor de latime:1) scandura orizontala2) scandura inclinata3) fi r cu plumb



E.3. Cofrarea scarilor Scarile din beton armat monolit pot � executate in doua variante: a) intr-o singura etapa: rampa, vang si trepte, unde avem urmatoarele faze: se executa cofrajul inclinat a rampei sau vangului si cofrajul pentru contratreapta. Cofrajul trebuie executat conform proiectului, cu o precizie sporita si se contravantuieste cu deosebita grija. b) In doua etape: intai se executa rampa si apoi treptele unde avem urmatoarele faze:

��Se cofreaza elementele de rezistenta (podeste, vanguri);��Se betoneaza podestele si vangurile;��Se executa cofrajul treptelor.

Cofrajul podestelor si vangurilor sunt identice ca la cofrajul pentru placi si grinzi. Cofrajele se pot realiza din cherestea sau panouri de cofraj sustinute cu elemente de interior. Cofrajul pentru contratrepte se realizeaza ca un tipar, reprezentand negativul contratreptei (Fig. 177) pentru a permite operatiile de betonare si � nisare.

E.4. Decofrarea scarilor din beton armat monolit Ordinea de decofrare este:

��Se decofreaza partile laterale: contratrepte, vang, rampe;��Se decofreaza partile orizontale sau inclinate: podeste, rampe, grinzi.

Pentru decofrarea partilor laterale, betonul trebuie sa aiba rezistenta la compresiune de minimum 25 daN/cm2. Pentru decofrarea partilor orizontale sau inclinate, betonul trebuie sa aiba 50-70% din clasa betonului.

F. Scari din beton armat prefabricat

Se folosesc la blocurile de locuit la care scarile sunt drepte, cu una sau doua rampe. Scarile se realizeaza din elemente prefabricate, de dimensiuni mici sau mari.

Fig. 177 Cofrarea treptelor scarii:1) cofraj cu contratreapta2) caramizi de fi xare3) ipsos



Prefabricatele de dimensiuni mici (Fig.179) se realizeaza din elemente separate: grinzi de vang, trepte si contratrepte.

Prefabricatele de dimensiuni mici prezinta urmatoarele avantaje:��Greutate mica a elementelor;��Se detine o tipizare de serie mare dezavantaje��Grad redus de industrializare

Prefabricatele de dimensiuni mare (Fig.178) prezinta urmatoarele Avantaje:

��Sporeste gardul de industrializare; Dezavantaje:

��Necesita utilaje mari de ridicare; au greutate mare. Alte tipuri de scari se pot realiza din piese prefabricate, monobloc astfel:

o O rampa, jumatate din podestul intermediar si o parte din podestul casei scarii (� g. 178a)

o Rampa si jumatate din podeste, rampa si jumatate dintr-un podest, celalalt podest � ind separat (Fig. 178b)

o Rampa si podest individuale (Fig. 178c)

Fig. 178 Scari din elemente prefabricate de dimensiuni mari:1) piesa monobloc; 2) agrafe de agatare; 3) mustati de legatura; 4) podest de nivel; 5) element

prefabricat cuprinzand o rampa si jumatate din podestul intermediar; 6) podest intermediar, prefabricat; 7) rampa prefabricata; 8) mustati pentru monolitizare rampa podest; 9) goluri

pentru agatare la montaj

Fig. 179 Scari din elemente prefabricate de dimensiuni mici:1) treapta; 2) contratreapta; 3) vang; 4) grinda de podest; 5) treapta cu goluri;

6) grinda vang cu goluri; 7) treapta in forma de L



VIII. EXECUTAREA STALPILOR

A. Cofraje pentru stalpi cu caloti din bare drepte Aceste panouri sunt alcatuite din panouri modulate, cu completari sub forma de panouri puse pe verticala si fururi pe orizontala (Fig. 180).

In cazul in care pe o latura a stalpului se pun doua panouri, pentru mentinerea acestora in acelasi plan, se poate folosi � e o scandura care se � xeaza in cuie in lungul rostului celor doua panouri alaturate (� g. 180), � e un distantier prin care este trecut un tirant cu zavor de blocare (� g.181) si placute U pentru ancorare. Panourile de completare se prind de panourile modulate cu chingi orizontale batute peste rosturi, pentru asigurarea continuitatii cofrajului. Panourile de cofraj pentru formarea fundului unui stalp se monteaza folosind caloti din doua bare drepte din teava dreptunghiulara de 40X70X3, asamblate prin sudura cu distantieri metalici, legati la capete cu tirantii prevazuti la un capat cu placuta U de ancoraj, iar la celalalt capat cu zavor de blocare. Indiferent de forma, de modul de montare si asamblare a panourilor de cofraj, � ecare cofraj de stalp cuprinde:

��Rama de trasare arata suprafata sectiunii transversale a stalpului;��Calotii ajuta la � xarea elementelor cofrajului;��Capacul sau fereastra pentru curatarea cofrajului pe una din laturile

stalpului;��Sipcile triunghiulare pentru inchiderea rosturilor cofrajului si tesirea

muchiilor stalpului. Imbinarea cofrajului stalpului cu cofrajul grinzilor se face astfel incat cofrajul grinzilor sa se sprijine pe capul cofrajului stalpului, ceea ce permite o asamblare usoara si corecta iar decofrarea stalpului se poate face inaintea

Fig. 180 Cofraje pentru stalpi:1) panou de cofraj cu placaj modulat; 2) calot din teava dreptunghiulara; 3) tirnat;

4) zavor; 5) placuta de ancoraj; 6) sipca triunghiulara; 7) rama de trasare si rezemare; 8) scandura

de asamblare si aliniere; ; 9) scandura de asamblare si aliniere



grinzilor, aceasta avand nevoie de un timp mai mare de asteptare in stare cofrata (Fig.181).

B. Cofrarea stalpilor

B.1. Montarea panourilor de cofraj pentru stalpi cuprinde urmatoarele faze:

��Se traseaza axele perpendiculare si conturul stalpului;��Se � xeaza rama de trasare;��Se � xeaza cu cuie sipca triunghiulara pe fetele panourilor de cofraj;��Se monteaza panourile de cofraj pentru trei laturi sprijinindu-se

provizoriu;��Se monteaza armatura;��Se monteaza provizoriu fereastra de control pe latura a IV-a��Se continua cofrarea laturii numarul IV, cu panouri de cofraj;��Se monteaza calotii metalici si se strang cu tirantii prevazuti cu

placuta de ancoraj si zavor, iar in cazul folosirii calotilor triunghiulari, strangerea se face cu bolti cu pana;

��Se scoate fereastra de control;��Se curata interiorul cofrajului de aschii si eventualele gunoaie si se

monteaza de� nitiv fereastra de control;��Se monteaza calotul de baza din scandura si calotul metalic care

imbraca rostul la partea superioara a ferestrei de control.

Fig. 181 Cofrarea stalpilor structurilor in cadre cu panouri modulate, folosind caloti cu bare drepte:1) panou de cofraj cu placaj modulat;2) panou de completare3) scandura de solidarizare4) calot din tevi dreptunghiulare5) tirant; 6) zavor;7) placuta de ancoraj;8) distantier;9) con de capat10) sipca triunghiulara11) rama de trasare12) calot de scanduri13) capac pentru curatarea cofrajului14) jug pentru cofrajul grinzii15) chinga jugului16) beton



B.2. Cofraje pentru stalpi cu caloti triunghiulari tip CS K1

Elementele principale ale cofrajului CS K1 sunt calotii metalici tip CSt IA si tip CSt IB (Fig,182) si panourile de cofraj tip MEFMK. Pentru realizarea stalpilor cu dimensiuni pana la 60 cm, se utilizeaza caloti CSt IA, iar pentru dimensiuni cuprinse intre 60 – 110 cm, caloti CSt IB. Prinderea calotilor pe panouri se realizeaza prin suruburi pentru lemn. Un set de cofraje pentru 100 ml stalpi cuprinde 704 caloti CSt IA sau caloti CSt IB dupa caz. Cofrajele pentru stalpi sunt alca-tuite din doua subansambluri spatiale in forma de L, care se muta de la un loc de turnare la altul, cu ajutorul mijloacelor de ridicat. Legatura dintre subansambluri se realizeaza prin pene metalice prinse de caloti. Alegerea calotilor in functie de dimensiunile stalpului ab ce urmeaza a � cofrat de face ca in � g.183. Realizarea unui subansamblu de cofraj pentru stalp cuprinde urma-toarele faze (Fig. 184):

��Stabilirea schemei de asamblare;��Alegerea planurilor de cofraj, astfel incat latimea panoului sau suma

latimii panourilor sa � e cu minimum 50 mm mai mare decat latura sectiunii de stalp cofrat;

��Asezarea panourilor pe capre de montaj de aproximativ 1 m inaltime;��Trasarea pozitiei calotilor pe panouri (tolerante ± 1 mm) conform

schemei alese (Fig. 184 a);��Asezarea calotilor pe panouri si marcarea pozitiei gaurilor care se va

face pe panouri. Fiecare panou se va prinde de calot cu cel putin 3 suruburi (Fig. 184b);

Fig. 182 Caloti mealici triunghiulari CsTI (cifrele din paranteza se refera la calorii CsTI A iar celelalte la CsTI B)

Fig. 183 Alegerea calotilor CstkIin functie de dimensiunile stalpilor



��Asezarea calotilor de panouri si � xarea lor cu suruburi pentru lemn;

��Montarea urechilor de ridicare;��Asamblarea panourilor cu caloti

in subansambluri de cate doua, in unghi diedru (Fig. 184c)

��Se depoziteaza subansamblurile in vederea transportului la locul de montaj.

B.3. Montarea cofrajului CsKI Cuprinde urmatoarele faze:

��Nivelarea terenului si trasarea;��Aducerea cu macaraua a subansam-

blului I de cofraj si asezarea lui la pozitie (Fig. 185b)

��Aducerea cu macaraua a suban-samblului II de cofraj, asezarea lui la pozitie si baterea benelor de legatura intre cele doua suban-sambluri (Fig. 185c);

��Montarea talpilor sprait pe doua laturi in cazul stalpilor de colt si pe patru laturi in cazul stalpilor marginali.

��Se lesteaza (echilibreaza) talpile sprait cu dale de beton de 50 kg � ecare. Pentru inaltimi mai mari de 3 m se monteaza cate doua dale pe � ecare talpa sprait (Fig. 185d).

Fig. 184 Tehnologia de realizare a subansamblului CstkI:

a, b, c) faze tehnologice de montaj

Fig. 185 Tehnologia de montarea cofrajului CsKI:

a, b, c) faze tehnologice de montaj

Fig. 186 Cofraj mixt usor pentruplaci si stalpi



C. Decofrarea elementelor de beton armat

Aceasta operatie trebuie executata cu atentie, prin slabirea lenta a dispozitivelor de decofrare, fara a se produce socuri, lovituri, etc care ar putea deteriora muchiile sau suprafetele de beton, ori materialul cofrat. C.1. Termenele minime la care se poate executa decofrarea Durata de mentinere a betonului in cofraje depinde de:

��Dimeniunile constructiei��Marimea deschiderii��Marca betonului��Tipul si marca cimentului��Temperatura si umiditatea mediului ambiant.

Partile laterale ale cofrajului, care nu suporta greutatea betonului se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minimum 25 daN/cm2, astfel incat sa nu se deterioreze fetele si muchiile elementelor. In lipsa unor precizari date prin proiect: 1. cofrajele fetelor interioare la placi si grinzi se vor indeparta, mentinand sau remontand popi de siguranta atunci cand rezistenta betonului a atins fata de marca urmatoarele procente:

��50%, pentru elementele cu deschidere de max. 6m;��60%, pentru elemente cu deschidere mai mare de 6 m;

2. popii de siguranta se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului a atins fata de marca, urmatoarele procente:

��70% pentru elemente cu deschidere de max. 6 m��80% pentru elemente cu deschidere de 6 – 12 m��90% pentru elemente cu deschidere mai mare de 12 m

Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile unei constructii se va face prin incercarea eprubetelor de control confectionate in aceste scop si pastrate in conditii similare elementelor in cauza sau prin incercari nedistructive. In lipsa incercarilor, pentru cazurile curente se vor respecta termenele minime indicate in tabelul urmator. In tabelul 6 sunt prezentate termenele minime la care se pot decofra fetele laterale ale cofrajelor, la grinzi, stalpi, pereti, fundatii:

Tabel 6

Tipul cimentuluiTimpul de decofrare pentru temperatura mediului (zile)

+5°C +10°C +15°CF25 4 3 2M30; Hz35; SRA35 3 2 1Pa35 2 2 1P40 2 1 1



In tabelul 7 sunt prezentate termenele minime la care se pot decofra fetele interioare, cu mentinerea popilor de siguranta:

Tabelul 7

Conditii tehnologice Termen de turnare (zile)

Tipul cimentului M30; Hz35 Pa35 Pa40Temperatura mediului (°C) +5 +10 +15 +5 +10 +15 +5 +10 +15Plansee cu grinzi cu deschidere de max 6 m 10 8 6 6 5 4 4 5 3

Grinzi cu deschidere > 6 m 14 12 8 10 8 6 6 5 4

In tabelul 8 sunt prezentate termenele minime la care se pot indeparta popii de siguranta.

Tabelul 8

Conditii tehnologice Termen de turnare (zile)

Tipul cimentului M30; Hz35 Pa35 Pa40

Temperatura mediului (°C) +5 +10 +15 +5 +10 +15 +5 +10 +15Plansee cu grinzi cu deschidere de max 6 m 24 18 12 12 18 14 9 10 8

Grinzi cu deschidere intre 6 -12 m 32 24 16 14 18 12 14 11 7

Grinzi cu deschidere >12 m 42 32 21 36 28 18 2 2 4

D. Tehnologia de executare a stalpilor din beton armat monolit

Stalpii executati din beton armat moonlit cuprind:�� Lucrari de armare;�� Lucrari de cofrare;�� Lucrari de turnare si compactare a betonului;�� Lucrari de decofrare.

La executia monolita a stalpilor constructiilor etajate, se intalnesc doua situatii diferite:

1. stalpii se executa in aceeasi etapa cu planseul pe care il sustin;2. stalpii se executa in doua etape; in prima etapa se toarna betonul pana

la nivelul de sub elementul planseului, iar in a doua etapa se toarna planseul, inclusive portiunile de stalpi cuprinse in grosimea lui.

In prima situatie exista avantajul ca se realizeaza o mai buna legatura de continuitate a elementelor verticale si orizontale ale structurii de rezistenta dar exista si urmatoarele dezavantaje:

�� lucrari mai diferite de cofrare a zonei de intersectie a stalpului cu elementele planseului;

�� turnarea betonului in stalp este di� cila din cauza retelei dese de armaturi din imbinare;



�� deteriorarea armaturii din planseu din cauza circulatiei;�� necesitatea contravantuirii de ansamblu a cofrajelor, pentru asigurarea

stabilitatii si pozitiei lui in timpul turnarii si compactarii betonului; A doua situatie prezinta urmatoarele avantaje:

�� betonul se toarna mai usor datorita lipsei retelei dese de armaturi orizontale la partea superioara;

�� stalpii turnati in prima etapa au su� cienta rigiditate pentru a contravantui cofrajul planseului;

�� se poate contravantui cofrajul � ecarui stalp in parte. Principalul dezavantaj este faptul ca stalpul are pe inaltimea unui etaj, doua rosturi de lucru – unul la fata superioara a planseului si altul la fata inferioara – ceea ce determina doua planuri de discontinuitate a betonului in stalpi, cu consecinte negative in ceea ce priveste rezistenta si rigiditatea constructiei, mai ales la actiunea incarcarilor orizontale seismice.

D.1. Armarea stalpilor din beton armat monolit Lucrarile de armare a stalpilor constau in alcatuirea carcaselor si legarea acestora la armaturile celorlalte elemente ale structurii de rezistenta. Carcasele se pot realiza � e direct in cofraj, la pozitia indicata in proiect, � e pe bancul de lucru si se monteaza ulterior la pozitie. Asamblarea carcaselor pe banc este mai des utilizata, deoarece duce la cresterea productivitatii si asigura o calitate superioara a lucrarilor de armare. Inainte de montaea carcaselor se elimina deseurile de la baza stalpilor, se indreapta mustatile de continuitate si se pun in pozitia necesara pentru imbinare. Dupa montarea carcasei, barele ei verticale se imbina cu mustatile lasate din fundatie sau din stalpul etajului inferior. Imbinarea se realizeaza prin legarea cu sarma moale sau prin sudare.

D.2. Cofrarea stalpilor din beton armat monolit In functie de tehnologia adoptata, lucrarile de cofrare prezinta o serie de particularitati. La turnarea intr-o singura etapa a stalpilor si a planseului pe care acestia il sustin, este necesara introducerea unor completari pentru realizarea imbinarilor stalp – grinda. La cofrarea stalpilor se folosesc atat cofraje demontabile alcatuite din panouri, juguri si sprijiniri metalice de inventar, cat si cofrajul metalic pentru stalpi cu toate piesele necesare cofrarii imbinarii stalp – grinda (Fig.187). Lungimea panourilor de cofraj se alege astfel incat sa se realizeze inaltimea stalpului pana sub

Fig. 187 Cofrarea stalpului si a imbinarii grinda-stalp, folosind cofrajul metalic

pentru stalp (CSM)



grinda, reducandu-se la minimum volumul completarilor. La partea inferioara a cofrajului se lasa o fereastra pentru a se putea scoate din cofraj, inainte de turnarea betonului, deseurile care s-au adunat in interiorul cofrajului, la baza stalpului. Fereastra este prevazuta cu un capac ce astupa golul in timpul turnarii betonului. La executarea stalpilor in doua etape, nu mai apare dependenta intre cofrajul stalpului si cel al planseului, disparand necesitatea folosirii completarilor. Se folosesc aceleasi tipuri de cofraje, care pot sa depaseasca inaltimea pana la care se toarna betonul in stalp. Inaintea betonarii se efectueaza urmatoarele operatii:

�� se veri� ca etanseitatea si stabilitatea cofrajului, solidarizarile si sprijinirile;

�� se veri� ca legatura etrierilor de armaturile longitudinale, pentru ca acestia sa nu alunece in timpul turnarii betonului si sa permita � ambarea armaturii longitudinale datorita impingerii betonului;

�� se veri� ca prezenta distantierilor, pentru asigurarea acoperirii cu beton;

�� se veri� ca daca mustatile de continuitate sunt curate;�� se curata prin fereastra de la partea inferioara zona de contact dintre

betonul vechi si cel proaspat;�� se spala cu jet de apa betonul vechi, care inainte de betonare trebuie sa

� e umed;�� se inchide fereastra cu capacul.

D.3. Turnarea si compactarea betonului la stalpii din beton armat monolit Stalpii cu inaltimi mici, pana la 3 cm, se beto-neaza in mod obisnuit pe la partea superioara a lor, betonul turnandu-se in straturi de cate 30...50 cm. Compactarea se va face cu vibratorul de interior, butelia � ind introdusa pana la partea superioara si cufundand-o de 2...4 ori in betonul proaspat, in functie de sectiunea stalpului (Fig. 188 a). distanta dintre peretele cofrajului si butelie trebuie sa � e de minimum doua ori diametrul buteliei si maximum jumatate din raza ei de actiune. Pentru a putea folosi vibrarea interioara, trebuie ca butelia vibratorului sa poata patrunde in reteaua de armaturi de la partea superioara a stalpului. Daca acest lucru nu este posibil, se poate introduce butelia printr-o fereastra laterala prevazuta in cofraj (Fig. 188b). vibrarea interioara se recomanda pentru stalpi cu sectiunea de cel putin 40x40 cm.

Fig. 188 Compactarea cu vibratoare de interior a

betonului turnat in stalp



Daca stalpul are sectiunea cu dimensiuni mai mici de 30x30 cm si are armaturi dese la partea superioara, betonul se toarna prin ferestre laterale (� g.189), care sunt prevazute in peretii cofrajului la distante de 2 ... 3 m. cand betonul a ajuns la nivelul ferestrei, aceasta se inchide cu un capac si se � xeaza bine, turnarea continuandu-se prin fereastra urmatoare. Compactarea betonului se realizeaza cu vibratoarele de cofraj: vibratoarele se � xeaza pe caloti prin intermediul unor piese de prindere care permit o � xare si o mutare usoara a vibratoarelor. Vibratoarele de cofraj se amplaseaza pe fetele opuse la acelasi nivel si in sah pe verticala (Fig.190).

La stalpii executati in doua etape, betonul se toarna pe rand in � ecare stalp, folosind tubul � exibil asezat la bena de beton sau palnii de turnare. Absenta armaturii grinzilor permite introducerea buteliei vibratorului pe la partea superioara a stalpului. Vibrarea exterioara cu vibratorul de cofraj este utilizata atunci cand armatura transversala a stalpului impiedica introducerea buteliei de interior. Calitatea vibrarii se veri� ca prin ciocanirea cofrajului, pentru a constata umplerea completa cu beton a acestuia. La betonarea stalpilor trebuie acordata o atentie deosebita inaltimii libere de cadere a betonului, pentru a nu se produce segregarea (inaltime sub 2,5...3 m). D.4. Decofrarea stalpilor din beton armat monolit Decofrarea se face la termene care depind de:

�� tipul cimentului utilizat;�� dozajul de ciment;�� temperatura mediului ambiant.

Cofrajele se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minimum 25 daN/cm2, astfel incat fetele si muchiile stalpului sa nu � e deteriorate. La decofrare, nu se permite folosirea de baroase, rangi, etc, pentru a nu se produce degradarea elementelor din beton si ale cofrajelor. In general decofrarea se desfasoara in ordinea inversa cofrarii, evitandu-se aruncarea de la inaltime a partilor componente. Dupa decofrare, panourile de cofraj se curata de laptele de ciment intarit, se repara si se ung cu solutie de decofrol. Elementele de solidarizare de inventar se curata, se ung si se depoziteaza pe categorii.

Fig. 189 Turnarea betonului in stalpi, prin ferestre laterale, cu ajutorul

hobotilor

Fig. 190 Pozitiile succesive ale vibratoarelor de cofraj la vibrarea unui stalp cu sectiune

dreptunghiulara: A,B,C,D - fetele stalpului; 1-18) pozitii succesive ale vibratoarelor



IX. EXECUTAREA GRINZILOR

A. Generalitati

Grinzile sunt elemente principale de rezistenta intr-o cladire asezate pe orizontala sau inclinat. Ele au rolul de a prelua incarcarile primite de la plansee si de a le transmite mai departe stalpilor de rezistenta.

A.1. Clasi� carea grinzilor dupa materialele din care sunt executate1) Grinzi din lemn;2) Grinzi metalice;3) Grinzi din beton armat.Grinzile din beton armat pot � :� �� Monolit;� �� Prefabricate;� �� Preturnate.Din punct de vedere a sectiunii transversale, grinzile pot � :� �� Cu inima plina;� �� Cu zabrele (ferme).

Grinzile din beton armat monolit sunt elemente de rezistenta la care toate lucrarile se executa direct pe santier, la fata locului. Grinzile din beton armat prefabricat sunt elemente de rezistenta la care toate lucrarile se executa in poligoanele de prefabricate urmand ca ele sa � e transportate la punctul de lucru montate. Grinzile din beton armat preturnat sunt elemente de rezistenta la care toate toate lucrarile se executa pe santier in apropierea punctului de lucru, urmand a se face operatia de montare a prefabricatului pe pozitie. Toate cele trei categorii de grinzi de beton armat necesita urmatoarele lucrari:

��Urmarirea proiectului si detaliile de executie;��Veri� carea si trasarea conform proiectului de executie;��Confectionarea cofrajelor pentru grinzi;��Montarea esafoadelor, popilor de sustinere, fermelor extensibile;��Montarea cofrajelor grinzii – a fundului grinzii��Montarea cofrajelor grinzii – a peretilor laterali;��Montarea distantierilor cofrajului, chingilor si jugurilor;��Legarea cofrajului ca un tot unitar;��Consolidarea sistemului de sustinere a intregului cofraj;��Veri� carea rezistentei si etanseitatii cofrajului;��Montarea puricilor (distantierilor) pentru armatura;��Confectionarea carcaselor de armatura;��Montarea si legarea carcaselor, a barelor, etrierilor;



��Veri� carea montarii inainte de turnarea betonului conform proiectului (pozitia barelor, stratul de acoperire);

��Udarea cofrajului cu apa inainte de turnare;��Turnarea betonului in cofraj concomitant cu turnarea (vibrarea);��Finisarea si udarea betonului proaspat pana la intarire;��Decofrarea elementului de beton armat conform proiectului

respectandu-se conditia timpului minim de intarire;��Strangerea tuturor materialelor de cofraj, a dispozitivelor, utilajelor,

etc. dupa terminarea lucrarii.

A.2. Tehnologia de executie a grinzilor din beton armat monolit Executia monolita a grinzilor cuprinde trei mari categorii de lucrari:

A.2.1. Cofrarea grinzilor In general, grinzile monolit au sectiune dreptunghiulara, ceea ce simpli� ca mult modul de executie a cofrajului. In acest caz, se folosesc cofraje demontabile din panouri tipizate sau netipizate din scandura sau din placaj. Cofrajele demontabile netipizate sunt alcatuite din trei panouri din scanduri solidarizate cu chingi, reprezentand partile laterale si partea inferioara a cofrajului grinzii. La partea inferioara, partile laterale sunt prinse cu cuie de panoul de fund iar la partea superioara sunt prinse cu sipci dispuse transversal. Panoul de la partea inferioara are latime egala cu latimea grinzii si rezemand pe popi de lemn care au la partea superioara scandura asezata pe muchie. La partea de jos, popii reazema prin intermediul unor pene pe talpii din dulap. Popii se aseaza in axele grinzilor si se solidarizeaza intre ei cu clesti sau contravanturi (Fig.191).

Fig. 191 Detaliul intersectiei cofrajului grinzii cu cel al nervurii: a) sectiune transversala I-I prin grinda; sectiune transversala II-II prin nervura; 1) panou pentru cofrajul placii; 2) panou

lateral pentru nervura; 3) panou de fund pentru nervura; 4) chinga; 5) panou tipizat; 6-7) scanduri de solidarizare; 8) proptea; 9) crucea popului; 10) diagonala; 11) cuie; 12) panou

tipizat; 13, 14) scanduri de sustinere a panourilor placii



Cand grinzile reazema pe stalpi, cofrajul grinzii intra in locasul prevazut in panourile cofrajului pentru stalpi. Cand grinzile reazema pe ziduri portante, cofrajul se executa pe lungimea corespunzatoare distantei dintre ziduri. Cofrajele demontabile tipizate sunt alcatuite din panouri de cofraj modulate, completari si sustineri obisnuite sau de inventar. Panourile de fund au latimea egala cu latimea grinzii, iar cele laterale au latimea egala cu inaltimea grinzii pana sub placa planseului plus latimea panoului de fund.

A.2.2. Fazele tehnologice pentru cofrarea grinzilor din beton armat��Urmarirea proiectului, detaliilor, trasarea axelor si unghiurilor

grinzilor;��Trasarea cotelor de nivel fundul grinzii, nervurii, partea superioara a

grinzii, nervurii, partea inferioara, superioara a placii;��Asezarea popilor pe axa grinzilor, nervurilor pe talpi;��Executarea crucii popului si a diagonalelor;��Executarea peretilor grinzii, unul de fund si doua laterale;��Aseazarea pe pozitii a fundului cofrajului de grinda;��Baterea proptelelor pentru fundul grinzii dupa asezarea cofrajelor

laterale de grinzi;��Baterea scandurilor de solidarizare pe panourile laterale;��Executarea completarilor;��Executarea chingilor;��Montarea popilor pe panou de fund pentru nervura (grinda secundara);��Asezarea panourilor laterale pentru nervura, proptelelor, scandurilor

de solidarizare, completari;��Confectionarea panoului si montarea lui pentru placa.

La toate operatiile se va avea grija sa se respecte dimensiunile din proiect si sa se veri� ce de � ecare data orizontalitatea si verticalitatea � ecarei etape.

A.2.3. Armarea grinzilor Grinzile se pot arma direct in cofraj sau prin executia carcaselor la punctul de lucru si montarea ulterioara in cofraj. Grinzile se pot arma direct in cofraje (Fig. 192) dupa montarea armaturii stalpilor astfel:

�� Se traseaza cu creta sau creionul pe marginea cofrajului pozitia indicata in proiect pentru etrieri;

Fig. 192 Armarea grinzilor cu bare independente



�� Se introduc etrierii in cofraj in dreptul semnelor; daca etrierii sunt inchisi, latura lor superioara se lasa deschisa pentru a se putea introduce barele longitudinale;

�� Se introduc barele drepte de la partea inferioara a grinzii, se aseaza la pozitia din proiect, inchizandu-se etrierii si legandu-se uc sarma;

�� Atentie deosebita trebuie data respectarii pozitiei armaturii in cofraj si pe reazeme precum si acoperirii cu beton atat pe fundul grinzii cat si lateral.

Grinzile armate cu carcase laterale, necesita urmatoarele operatii:�� Se ridica carcasele de cofraj cu ajutorul macaralei folosind dispozitive

de ridicare cu traverse si juguri mobile pentru carcasele mai lungi de 3...4 m.

�� Carcasa grinzii se aseaza cu un capat pe cofraj, pe un suport iar al doilea capat se lasa in cofraj;

�� Se scoate suportul si se lasa si celalalt capat in cofraje executandu-se legaturile cu armaturile din celelalte elemente ale structurii de rezistenta (� g. 193).

A.2.4. Turnarea si compactarea betonului Operatiile inainte de betonare sunt:

��Se veri� ca etanseitatea si solidarizarea cofrajelor��Se curata de impuritati si se umezeste cofrajul��Se veri� ca pozitia armaturilor, rezemarea

si legarea barelor pentru a nu se deplasa sau deforma in timpul turnarii;

��Se traseaza nivelul partii superioare a betonului in grinda.

Betonul se toarna in grinzi odata cu turnarea betonului in placi si centuri, dupa betonarea elementelor verticale (pereti, stalpi). Betonul se toarna in straturi a caror inaltime este in functie de lungimea buteliei vibratoare (� g. 194). Turnarea betonului trebuie sa � e continua, intreruperile accidentale � ind admise numai in zonele cu solicitari minime. Betonul se protejeaza impotriva evaporarii apei pentru a preveni diferentele de contractie prin crearea unui mediu umed (stropirea cu apa) timp de 7 zile.

Fig. 194 Pozitia buteliei vibratoare in timpul

compactarii betonului

Fig. 193 Armarea grinzilor cu carcase sudate: K1 ... K3 carcase



A.2.5. Decofrarea Se desfac in primul rand panourile laterale ale cofrajului cand betonul are o rezistenta la compresiune de minimum 25 daN/cm2 si apoi panourile ce cofreaza partea inferioara a grinzii. Este foarte important a se respecta termenele de decofrare ale panourilor de fund in functie de: temperatura mediului ambiant, tipul cimentului utilizat si deschiderea grinzii. La decofrare, trebuie sa se aiba in vedere sa nu se deterioreze cofrajele sau elementul cofrat prin folosirea sculelor neadecvate sau prin producerea de socuri sau izbituri.

B. Cofraje pentru grinzi si nervuri cu calotidin teava dreptunghiulara

Aceste cofraje sunt alcatuite din panouri de cofraj modulate si completari cu chingi batute in cuie pentru rost in vederea asigurarii planeitatii. Panourile puse cap in cap (alaturate) se vor solidariza cu chingi batute in lungul rostului pentru a se asigura planeitatea. Panoul de cofraj pentru fundul grinzii trebuie sa � e cuprins intre panourile de cofraj a fetelor laterale, pentru a permite mai intai decofrarea fetei laterale, panoul de fund � ind retinut de elementele de sustinere a grinzii. Elementele de constructie verticale (stalpi, pereti) pot � decofrate dupa o perioada mai scurta decat elementele orizontale (grinzi, placi) deoarece elementele orizontale trebuie sa aiba o rezistenta mai mare a betonului. Calotarea grinzilor se face cu ajutorul jugurilor formate din tevi dreptunghiulare care se leaga intre ele cu tiranti din otel – beton Ø 10 mm avand la un capat placuta U de ancoraj, iar la celalalt capat zavorul de blocare. Distanta dintre fetele cofrajelor este asigurata de distantieri din PVC prin care trec tirantii (Fig. 195).

Fig. 195 Cofrarea grinzilor cu panouri modulate: 1) panou de cofraj cu placaj; 2) grinda extensibila; 3) jug; 4) traversadin teava de schela; 5) tirant;

6) zavor; 7) placuta de ancoraj;8) distantier; 9) con de capat;

10) pop telescopic; 11) longrina din teava de schela; 12) contravantuire transversala; 13) nod de legatura; 14) contravantuire longitudinala;

15) longrina de cherestea;16) beton



B.1. Fazele tehnologice la montarea cofrajelor pentru grinzi si nervuri

1) Faza I: se traseaza axul grinzilor si latimea lor;

2) Faza II: se veri� ca pozitia in plan orizontal si vertical a grinzilor extensibile fata de cotele din proiect;

3) Faza III: se veri� ca rezemarea dintre grinzile extensibile si popii telescopici precum si modul de asezare a popilor pe talpile de rezemare;

4) Faza IV: se veri� ca contravanturile popilor;

5) Faza V: se veri� ca pozitia traverselor de pe grinzile extensibile pe care urmeaza a se aseza cofrajul grinzii;

6) Faza VI: se monteaza panourile de cofraj pentru fundul grinzilor;

7) Faza VII: se monteaza panourile de cofraj pentru partile laterale; se consolideaza intre ele la rosturi cu chingi batute in cuie, se bat scandurile de aliniere pe traversele de pe grinzile extensibile care au rosul de a strange cofrajul grinzii la partea inferioara;

8) Faza VIII: se monteaza jugurile si se strang cu tiranti cu zavor care trec prin distantieri din PVC si au rolul de a mentine la distanta � xa fetele laterale ale cofrajului.

B.2. Sustinerea cofrajelor��Sprijinirea cofrajelor la grinzi,

nervuri, placi se face prin esafodaje, ferme din grinzi extensibile sustinute de popi metalici;

��Esafodajul de sustinere a cofrajului (popi si grinzi extensibile) trebuie sa prezinte su� cienta rezistenta si

Fig. 196 dispozitiv tip TS21RCpentru cofrarea grinzilor.

Ansamblu si montajrea panourilor de cofraj:

a) ansamblu; b) montarea panourilor de cofraj; 1) montant; 2) reazem de

stut; 3) caseta; 4) traversa;5) blocaj cu pana; 6) tirant � 12;

7) panou pentru cofrat

Fig. 197 Elemente componente ale dispozitivului TS21RC

1) montant; 2) reazem de stut;c) traversa; b,d) caseta; e) blocaj cu

pana; f) tirant � 1-1500



stabilitate pentru a putea prelua toate sarcinile provenite din greutatea cofrajului, betonului proaspat, sculele si dispozitivele de lucru, echipa de muncitori;

��Masurile de contravantuire a popilor pe doua directii perpendiculare atat cu bare orizontale cat si cu bare oblice pentru a realiza � guri geometrice nedeformabile (triunghiuri), se vor lua intotdeauna, indiferent de tipul popilor folositi pentru sustinerea esafodajului;

��Rezemarea grinzilor extensibile sau articulate pe popi, se face prin intermediul unei rigle de lemn care va asigura si alinierea popilor;

��Popii reazema pe o tabla continua din lemn (grinda) in special atunci cand terenul este mai putin compact sau umed.

C. Cofraje pentru grinzi folosind dispozitivul TS21RC rezemat pe esafodajul E75

Dimensiunile grinzii care se poate cofra cu acest dispozitiv sunt de maximum 0,65 m latime si de maximum 1,10 m inaltime (dimensiunile se refera la sectiunea transversala a grinzii). Pasul de reglaj al inaltimii este de 50 mm. Distanta dintre montanti este de maximum 1,20 m. Lungimea de grinda cofrata cu un set este de 100 m. Acest dispozitiv este alcatuit din urmatoarele elemente (Fig. 106 si Fig. 197):

��Montant din pro� le U 100x28x4 cu b=1350 mm (a)��Reazem cu stut – placa 20x200 mm si cu stut din teava ø 42x4 mm (b);��Traversa – pro� l U12 cu b=1920 mm (c);��Caseta – tabla de 5 si 8 mm (d);��Blocaj cu pana (e);��Tirant – ø 12 mm (f).

C.1. Faze tehnologice de montare a dispozitivului1) Faza I: Se traseaza axul grinzii; se monteaza la partea superioara a

esafodajului E75 un numar de patru reazeme cu stut orientate cu axul gaurilor de sus paralel cu axul grinzii care se cofreaza. Se asigura cu zavoare de la E75;

2) Faza II: Peste reazemele cu stut, pe directia axului grinzii, se monteaza � xandu-se cu ajutorul suruburilor M16x120.

3) Faza III: Se monteaza casetele � xate cu pene perpendicular pe aceste traverse, la distanta impusa de pozitia si latimea grinzii cofrate;

4) Faza IV: Se introduc montantii in casete � xandu-se cu bolturi de ø 20 mm;



5) Faza V: Se monteaza cofrajul grinzii, distantierii din plastic, tirantii cu ø 12 mm si blocajele cu pana (b);

6) Faza VI: Se decofreaza panourile laterale dupa turnarea betonului. Se desfac blocajele cu pana si se recupereaza tirantii, se demonteaza montantii prin scoaterea lor pe verticala si se demonteaza panourile de cofraj laterale.

Panourile de fund raman rezemate pe traverse pana la atingerea marcii prescrise a betonului. Ansamblul unui cofraj pentru grinzi realizat cu dispozitivul TS21RC este prezentat in Fig. 197.

D. Decofrarea grinzilor din beton armat

D.1. Stabilirea duratei de mentinere a betonului in cofraje Depinde de:

��Dimensiunea cofrajului;��Marimea deschiderii;��Marca betonului;��Tipul si marca cimentului;��Temperatura si umiditatea mediului inconjurator.

Partile laterale ale grinzilor se pot decofra cand betonul a atins o rezistenta de minimum 25 daN/cm2, fara deteriorarea muchiilor grinzilor. In lipsa unor precizari date in proiect:

1. Cofrajele fetelor interioare la grinzi se vor indeparta mentinand sau remontand popi de siguranta atunci cand rezistenta betonului a atins fata de marca valoarea de:

- 50% pentru grinzi cu deschidere � 6 m; - 60% pentru grinzi cu deschidere � 6 – 12 m2. Popii de siguranta se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului a

atins fata de marca valoarea de: - 70% pentru elementele cu deschidere � 6 m; - 80% pentru elementele cu deschidere intre 6 – 12 m - 90% pentru elementele cu deschidere �12 m

In tabelul 9 sunt prezentate termenele minime la care se pot decofra fetele laterale ale cofrajelor la grinzi, stalpi, pereti, fundatii:

Tabelul 9

Tipul cimentuluiTermenul de decofrare pentru temperatura mediului (zile)

+ 5°C +10°C +15°CF25 4 3 2

M30; Hz35; SRA 35 3 2 1PA35; 2 2 1P40 2 1 1



In tabelul 10 sunt date termenele la care se pot decofra fetele interioare ale cofrajelor cu mentinerea popilor de siguranta:

Tabelul 10

Conditii tehnologiceTipul cimentului

Termenul de la turnare (zile)M30; Hz35 Pa35 Pa40

Temperatura mediului °C +5 +10 +15 +5 +10 +15 +5 +10 +15

Plansee cu deschidere de max 6 m 10 8 6 6 5 4 4 5 3

Grinzi cu deschidere mai mare de 6 m 14 12 8 10 8 6 6 5 4

In Tabelul 11 sunt prezentate termenele minime la care se pot indeparta popii de siguranta:

Tabelul 11

Conditii tehnologice Tipul cimentului

Termenul de la turnare (zile)M30; Hz35 Pa35 Pa40

Temperatura mediului °C +5 +10 +15 +5 +10 +15 +5 +10 +15Plansee, grinzi cu deschidere de max 6 m 24 18 12 12 18 14 9 10 8Grinzi cu deschidere 6...12 m 32 24 26 14 18 19 14 11 7Grinzi cu deschidere > 12 m 42 32 21 36 28 18 2 2 4

D.2. Demontarea panourilor de cofraj Dupa demontare, panourile de cofraj de curata, se ung si se aseaza in pachete mici pe suporti la 15 – 20 m fata de punctul de lucru. Curatarea panourilor se face cu carpe uscate. Ungerea se face cu emulsie de para� na cu ajutorul carpelor sau a periilor. Dupa demontarea cofrajelor grinzilor se vor rascheta imediat bavurile de pe suprafata betonului cu raschete simple, dalti, polizoare sau golurile se vor umple cu un mortar numai de ciment. La operatiile de decofrare a grinzilor, trebuie sa se respecte urmatoarele conditii:

1. Decofrarea se urmareste integral de conducatorul tehnic al lucrarii;2. Se decofreaza stalpii;3. Sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii

continuand simetric – treptat catre reazeme;4. Slabirea pieselor de � xare se face treptat nu brusc, pentru a se putea

evita socurile ce ar duce la producerea accidentelor;5. Decofrarea se face treptat, mai lent, fara a incalca elementele de

constructie brusc;6. La grinzi cu deschidere > 3 m, se lasa popi de sustinere;7. La grinzi � 5 m deschidere, se lasa un pop de siguranta la mijloc;8. La grinzi > 5 m deschidere, se lasa mai multi popi astfel ca distanta



dintre popi sa � e � 3 m;9. Popii la diferite etaje se lasa de preferat unul sub altul;10. Nu se indeparteaza popii de siguranta ai unei grinzi care se decofreaza

sau se betoneaza;11. Nu se depoziteaza materiale de constructie pe un element proaspat

decofrat;12. Pentru grinzi cu deschidere > 8 m se intocmeset un proiect de

decofrare;13. Dupa decofrare, se examineaza � ecare element de rezistenta.

Ordinea de decofrare este in general inversa montarii pentru grinzi de beton armat:

�� Desfacerea jugurilor;�� Desfacerea scandurilor de aliniere;�� Desfacerea chingilor;�� Demontarea panourilor de cofraj, fetelor laterale;�� Curatarea si ungerea panourilor de cofraj;�� Descentrarea din � let a popilor extensibili;�� Demontarea panourilor de cofraj de la fundul grinzii;�� Curatarea si ungerea panourilor de la fundul grinzii;�� Demontarea contravanturilor simultan cu decofrarea grinzilor

extensibile si a popilor. Ultimele trei operatii se executa mai tarziu, primele se pot executa odata cu decofrarea elementelor de constructii verticale.

E. Cadre de beton armat monolit

Structurile cu schelet in cadre sunt alcatuite dintr-un ansamblu spatial de bare orizontale si verticale, stalpi si grinzi imbinate rigid in noduri. Executia monolita a cadrelor din beton armat se foloseste atunci cand este necesara realizarea unor noduri rigide la imbinarea dintre stalpi si rigle (grinzi).

E.1. Tehnologia de executie monolita a cadrelor din beton armat Cuprinde urmatoarele lucrari:

�� Cofrarea si armarea stalpilor;�� Cofrarea si armarea riglelor;�� Cofrarea si armarea nodurilor;�� Turnarea si compactarea betonului in stalpi si rigle;�� Decofrarea;



E.1.1. Cofrarea elementelor cadru Aceste lucrari sunt similare celor prin care se realizeaza � ecare element in parte (stalpi si grinzi). Cele mai importante lucrari la cadre sunt cofrarea si armarea nodurilor. Etapele de executie sunt:

�� Trasarea pozitiei cofrajului pe fundatie, a axelor si centrului stalpului;�� Asezarea cofrajului stalpului, � xarea provizorie si de� nitiva cu

ajutorul spraiturilor;�� Armarea si turnarea stalpilor cadrului;�� Trasarea pozitiei cofrajului pentru rigla si nodul de inchidere intre

stalp si grinda (rigla); Executarea esafodajului pentru rigla cadrului se face identic ca pentru o

grinda din beton armat;�� Montarea cofrajului riglei, strangerea si � xarea de� nitiva;�� Executarea armaturilor riglei si nodurilor;�� Inchiderea nodurilor cu cofraje;�� Turnarea betonului concomitent in rigla si noduri;�� Decofrarea si demontarea esafodajului riglei, a spraiturilor stalpilor in

ordine inversa montarii;F. Arce din beton armat monolit

Betonul armat monolit este din ce in ce mai rar folosit deoarece prezinta urmatoarele dezavantaje:

�� Consum mare de manopera;�� Durata mare de executie;�� Masuri speciale privind precizia de executie;�� Imposibilitatea betonarii pe timp friguros.

F.1. Tehnologia de executie a arcelor din beton armat monolit Cuprinde urmatoarele etape de executie: cofrarea, armarea, turnarea, compactarea betonului si decofrarea. Datorita impingerilor mari care apar in rosturile arcului, acestea sunt prevazute cu tiranti din beton armat sau din beton precomprimat.

F.1.1. Cofrarea arcelor Avand in vedere forma si dimensiunile arcelor pentru cofrare sunt necesare esafodaje speci� ce tipului de arce. Sectiunile transversale ale arcelor sunt:

��In mod curent dreptunghiulare;��Sectiune T;��Sectiune I casetata.

Arcul se cofreaza cu panouri de cofraj tipizate sau netipizate, demontabile



sau nedemontabile, identic ca la grinzile din beton armat monolit. Pentru sustinerea panourilor de cofraj, se folosesc schele metalice si popi de inventar; cofrajul mai poate � sustinut de armatura rigida a arcului.

F.1.1.a. Executarea arcelor monolit cu tirant din beton armat Are urmatoareel etape:

��Executarea nasterilor arcului (fundatii de capat, reazem);��Executarea esafodajului pentru sustinerea cofrajului boltii;��Executarea cofrajului arcului;��Executarea cofrajului tirantului;��Montarea armaturii arcului si tirantului inainte sau dupa betonare,

daca este din beton armat sau beton precomprimat;��Inchiderea cofrajului arcului si tirantului;��Turnarea betonului in cofrajul arcului si tirantului (Fig. 198);��Decofrarea arcului.

Fig. 198 Arce monolite cu tirantul din beton armat: a) cu tirantul din bare cu diametrul mare care sunt inglobate in beton dupa incarcarea arcului; b) cu tirantul betonat inainte de

deschidere; c) prinderea arcului de stalp



F.1.1.b. Executarea arcelor monolite cu schelet din armatura rigida Cuprinde urmatoarele faze:

��Executarea nasterilor arcului (fundatii, reazem);��Executarea paleelor de montaj;��Montarea armaturii rigide care are rolul de a sustine cofrajul;��Executarea cofrajului sustinut de palee si armatura rigida;��Inchiderea cofrajului inainte de betonare;��Turnarea betonului in arc;��Decofrarea arcului (Fig. 199).

G. Arce din lemn

Arcele din lemn s-au utilizat in trecut la realizarea acoperisurilor mari; sali de sport, expozitii, hale industriale, etc. Ele se folosesc pe scara redusa datorita faptului ca lemnul este un material de� citar. Arcele din lemn se mai folosesc la constructii provizorii demontabile, acolo unde materialul se gaseste in zona.

Se pot utiliza arce sau grinzi cu zabrele din lemn la executarea unor cofraje speciale pentru placi curbe subtiri din beton armat, pentru bolti etc. Clasi� carea arcelor de lemn:

��Arce de tip cintru cu doua, trei, patru sau mai multe randuri de lamele;��Arc triplu articulat cu sau fara tirant;��Arce cu inima plina sua cu zabrele (Fig.200);��Arce inalte sau arce pleostite.

Fig. 199 Arc de beton armat cu schelet de armaturi rigide care sustine cofrajul in timpul executiei: 1) arc metalic autoportant intre palee; 2) beton turnat in cofraje sustinute;

3) palee de montaj realizata din schela metalica

Fig.200 Arce din lemn:a) arce cintru;1) cu doua

randuri de lamele; II) cu trei randuri de lamele; III) cu patru randuri de lamele, b) arce triplu

arcuit de tirant, realizat din doua grinzi cu talpa superioara

curba, cu inima din scanduri incrucisate; c) arce triplu

arcuite, cate doua grinzi cu zabrele, cu talpa



H. Cadre din lemn

Se pot utiliza numai la constructii provizorii demontabile, organizare de santier, constructii de� nitive din mediul rural acolo unde materialul lemnos se gaseste din abundenta. Se utilizeaza in cazul gabaritelor mici. Cadrele din lemn se pot executa din:

��Lemn ecarisat;��Lemn cioplit sau rotund;��Preduse derivate din lemn PAL dur sau PFL;

Se pot realiza mai multe solutii:1. stalpi sau rigle cu inima plina (Fig. 201a);2. rigle cu inima plina si stalpi dintr-o singura piesa de lemn masiv

(ecarisat sau cioplit) (Fig. 201b)3. rigle din � bra de lemn (grinda cu zabrele) (Fig. 201c).

I. Tehnologia de executie si montare a elementelor prefabricate(grinzi prefabricate)

Executarea prefabricatelor se compune din mai multe etape:1. executarea elementelor in poligoanele de prefabricate sau preturnarea

lor pe santier;2. transportul elementelor prefabricate de la poligon la santier si

descarcarea lor;3. montarea elementelor cu ajutorul utilajelor speci� ce acestor lucrari;

macarale si dispozitive de prindere speciale;4. monolitizarea elementelor care consta in:� ��lucrari de trasare;� ��lucrari de armare;� ��lucrari de cofraje;� ��lucrari de betonare;� ��lucrari de decofrare.

Fig. 201 Carde din lemn:a) cadru triplu arcuit din scanduri

incrucisate; b) cadru dublu articulat cu rigla realizata dintr-o grinda cu inima

plina din scanduri incrucisate; c) cadru dublu articulat cu rigla realizata dintr-o

ferma din lemn



X. PREGATIREA OBIECTIVULUI PENTRU RECEPTIE

A. Calitatea lucrarilor de dulgherie. Receptia

Deoarece durata de viata a cladirilor este foarte mare, lucrarile de executie trebuie sa � e de buna calitate pentru a rezista in timp la diferite solicitari. Cu ani in urma, s-a trecut la industrializarea lucrarilor de constructii ceea ce a dus la reducerea duratei de executie precum si a costurilor lucrarilor dar cu toate aceste avantaje s-a avut in vedere asigurarea calitatii. Principalele metode de industrializare sunt:

1. folosirea materialelor noi sau cu caracteristci tehnice imbunatatite;2. mecanizarea lucrarilor de constructii;3. folosirea elementelor prefabricate la montarea cladirilor;4. aplicarea unor tehnologii bine studiate prezentate in � sele tehnologice.

Industrializarea executarii cladirilor cu multe etaje a fost posibila datorita descoperirii metodei de executie a panourilor mari sau a elementelor prefabricate (stalpi, grinzi, etc). Pentru ca durata de viata a unei cladiri sa � e foarte mare, trebuie ca pe langa materialele de buna calitate ce se folosesc, si executia sa � e ireprosabila. Executia elementelor de rezistenta ale unei cladiri (fundatii, stalpi, pereti, grinzi, plansee, etc) depinde de:

�� modul de executie a cofrajelor;�� modul de armare;�� turnarea si vibrarea betonului;�� timpul de intarire a etonului;�� modul de executare a decofrarii;�� remedierea defectiunilor.

Calitatea lucrarilor de dulgherie conditioneaza capacitatea de rezistenta si stabilitatea intregii cladiri la presiunea vantului si la efectele cutremurelor in regiunile cu grad seismic ridicat. Urmarirea calitatii lucrarilor printr-un control tehnic intern continuu, este de cea mai mare importanta deoarece ajuta la evitarea greselilor de executie, previne si inlatura orice fel de abatere de la prevederile proiectelor si de la conditiile tehnice privind calitatea lucrarilor, se evita in acelasi timp punerea in lucrare a unor materiale (caramizi, mortare, buiandrugi etc.) de calitate necorespunzatoare si inlesneste luarea pe loc a masurilor de remediere a eventualelor greseli, nepotriviri, abateri dimensionale, etc. Organizarea muncii la astfel de lucrari se bazeaza pe cateva principii fundamentale:

�� organizarea procesului de lucru dupa cele mai bune metode;�� diviziunea muncii si cooperare in munca;



�� realizarea conditiilor celor mai bune pentru desfasurarea muncii (aprovizionarea cu materiale, scule, dispozitive si utilaje mecanizate) si aducerea fortei de munca ca numar de muncitori si categorii de cali� care.

Elementele necesare pentru organizarea lucrarilor in scopul realizarii unei calitati superioare a lucrarilor sunt urmatoarele:

�� natura constructiei (sistemul ei constructiv si dimensiunile);�� frontul de lucru, sectorul de lucru si etajele de lucru;�� procesul tehnologic de lucru;�� operatiile de lucru care compun procesul tehnologic cat si fazele de

lucru si manuirile necesare. In baza acestor elemente se stabilesc:

�� metodele de lucru in functie de elementele de constructie care vor � executate din zidarie;

�� formatiile de lucru si impartirea sarcinilor;�� materialele, utilajele si uneltele necesare;�� locurile de munca, zona de depozitare a materialelor si zona de

circulatie; Orice metoda de lucru s-ar alege, ea se bazeaza pe organizarea executiei in lant a manuirilor, fazelor, operatiilor si proceselor de lucru.

B. Urmarirea calitatii lucrarilor

Grija pentru calitate este exprimata prin controlul tehnic de urmarire zilnica a calitatii lucrarilor deoarece greselile de executie sunt stopate chiar in cursul acelei zile. Urmarirea calitatii lucrarilor prin controlul tehnic intern are o importanta deosebita deoarece inlesneste evitarea greselilor de executie, previne si inlatura abaterile de la prevederile proiectului si de la conditiile tehnice privind calitatea lucrarilor evitand in acelasi timp si punerea in lucrare a unor materiale necorespunzatoare calitativ. Urmarirea calitatii lucrarilor se face de catre uitatile C.T.C. (control tehnic de calitate) care functioneaza pe baza unor instructiuni speciale. Controlul tehnic de calitate face receptia interna a lucrarilor executate de echipe pe tronsoane si niveluri de cladiri.

C. Receptia interna

Receptia interna pe parcursul lucrarilor este necesara atat pentru asigurarea calitatii lucrarilor ascunse cat si pentru asigurarea calitatii lucrarilor pe niveluri, mai ales a lucrarilor pentru executia elementelor de constructie portante care se suprapun.



Receptia interna a lucrarilor se face pe masura executarii lor tinandu-se seama de urmatoarele argumente:

1. Pana nu se va receptiona intern � ecare lucrare terminata, nu va mai incepe o alta lucrare, astfel turnarea fundatiilor nu va incepe pana cand nu au fost receptionate sapaturile sau executarea zidariei la un nivel nu va incepe pana cand nu vor � receptionate lucrarile de zidarie de la nivelul inferior;

2. La receptia fundatiilor si a subsolurilor trebuie sa se controleze calitatea materialelor si a executiei zidariei si a turnarii betonului precum si concordanta dintre cotele din proiect cu cele de pe teren;

3. La golurile lasate pentru usi si ferestre, trebuie sa se controleze modul de executie si lungimea reazemelor buiandrugilor precum si calitatea si modul de asezare a ghermelelor, prasnurilor sau a ramelor oarbe;

4. La peretii despartitori trebuie sa se controleze verticalitatea si planeitatea lor, legatura cu elementele de rezistenta intre care sunt executati precum si � xarea lor intre plansee;

5. La zidaria cosurilor si a canalelor de fum, trebuie controlat in mod special distanta acestora pana la lemnaria sarpantei sau pana la grinzile de lemn ale planseului;

6. Se veri� ca daca in timpul executiei s-au prevazut in zidarie, santurile si golurile necesare instalatiilor precum si rosturile de dilatatie;

7. In cazul montarii peretilor, balcoanelor, planseelor, scarilor, etc. din elemente prefabricate din beton armat, se va controla in special modul in care acestea sunt ancorate si rezemate;

8. La cornise se va controla executarea lor corecta pentru asigurarea stabilitatii la rasturnare;

9. La fatadele de caramida aparenta se va controla modul de asezare a caramizilor aparente;

10. Controlul lucrarilor de zidarie se face conform instructiunilor pentru veri� carea calitatii lucrarilor de constructii montaj;

11. Pentru a se obtine lucrari de calitate atat in timpul executiei cat si la terminarea lucrarilor, se vor face urmatoarele veri� cari care vor � consemnate in caietul de santier (in special in cazul lucrarilor ascunse) cat si in procesele verbale de receptie:

� ��Dimensiunile si calitatea materialelor;� ��Marimea deschiderilor pentru usi, ferestre, nise, goluri etc.;� ��Veri� carea peretilor si stalpilor pe toata inaltimea si pe portiuni

folosind un � r cu plumb si o rigla gradata in mm avand lungimea de 2,50 m;

� ��Adancimea fundatiilor si izolatiile la peretii subsolului;� ��Dimensiunile privind pozitia peretilor, stalpilor, grinzilor, etc.;� ��Legaturile cu ancore metalice,centuri, plansee, etc.;



� ��Incastrarea peretilor despartitori in peretii portanti cat si a altor elemente de constructie ca grinzi, placi, cornise, etc.;

� ��Rosturile de tasare si dilatatie cat si functionarea lor libera;� ��Legaturile dintre peretii de umplutura si elementele de rezistenta;� ��Lucrarile executate pe timp friguros;� ��Lucrarile de protectie contra focului;� ��Lucrari prevazute pentru a asigura cladirile impotriva cutremurelor.12. De asemenea trebuie sa se urmareasca si sa se veri� ce respectarea

conditiilor tehnice speciale elaborate de proiectant si care fac parte din proiectul de executie;

13. La controlul si veri� carile care se fac atat pentru urmarirea calitatii lucrarilor cat si pentru receptia interna si � nala a acestora, se vor folosi instrumente si unelte speci� ce.

C.1. Calitatea lucrarilor de sprijiniri Sprijinirile trebuie sa � e cat mai simple, sa se execute rapid si sa nu ocupe mult spatiu pentru a se putea desfasura si celelalte lucrari. Piesele ce compun sprijinirile trebuie sa aiba dimensiuni adecvate, bine incheiate pentru ca sprijinirea sa � e nedeformabila, stabila, iar demontarea sa se poata face cat mai usor. Pentru ca sprijinirile sa poata indeplini toata aceste conditii, este necesara respectarea urmatoarelor reguli:

��Piesele din lemn folosite la sprijiniri nu vor avea crapaturi in zona imbinarii sau parti parti putrede, sa aiba cat mai putine noduri si sa � e cat mai drepte;

��Umiditatea lemnului nu trebuie sa � e mai mare de 30% deoarece prin uscare s-ar slabi imbinarile;

��Se vor respecta cu strictete regulile de imbinare cunoscute;��Prinderea cu scoabe se va face in asa fel incat piesele sa � e solicitate

numai la intindere si nu la compresiune;��Proptelele sau spraiturile se contravantuiesc atat in sensul transversal

cat si longitudinal, iar prinderea contravanturilor se face cu buloane sau cuie;

��Sprijinirea proptelelor sau spraiturilor prin pene trebuie sa � e efectuata pe o suprafata stabila (talpi sau dulapi) si nu direct pe pamant, moloz, etc.

C.2. Conditii de calitate pentru elementele cofrajului Sunt urmatoarele:

�� Materialul lemnos folosit la executarea pieselor pentru cofraje nu va avea crapaturi, noduri sau zone si se va cauta sa � e cat mai drept;



�� Umiditatea lemnului nu trebuie sa � e mai mare de 30% deoarece prin uscare s-ar slabi imbinarile;

�� Dimensiunile elementelor de cofraj trebuie sa corespunda cu cele indicate in proiectul de executie;

�� Scandurile folosite vor avea aceeasi grosime, traversele vor avea aceeasi latime, iar popii vor avea inaltimea indicata in schita de cofraj;

�� Capetele pieselor trebuie sa � e taiate cu exectitate si la unghiurile prevazute in plan pentru ca acestea sa se poata asambla usor;

�� Piesele metalice trebuie sa corespunda cu dimensiunile, numarul si pozitia cu cele indicate in planuri;

�� Piesele pentru instalatii vor � montate in goluri realizate din timp in locuri indicate in planuri, montandu-se in acest scop cutii, capace, dibluri, sipci, etc.

C.3. Prescriptii tehnice la montarea cofrajelor Cofrajul montat trebuie sa corespunda exact dimensiunilor si formei � ecarui element de constructie. De aceea, veri� carea dimensiunilor, a corespondentei axei � ecarei piese este foarte importanta si obligatorie pe parcursul executarii cofrajelor, de la confectionare si montare pana la turnarea betoanelor. Pentru sustinerea corespunzatoare a cofrajelor, popii se aseaza la o distanta de 0,60 – 1,20 m in functie de dimensiunile elementelor din beton. La constructiile cu etaje, popii de la etaj se suprapun perfect peste cei de la etajul inferior. Unii popi vor ramane montati si dupa decofrare jucand rol de popi de siguranta pana la intarirea corespunzatoare a betonului. Si in acest caz popii de siguranta de la etajul superior se vor suprapune perfect peste popii de siguranta ai etajului inferior. La placi, popii innaditi se pot monta intr-un procent de maximum 50% din numarul total, iar la grinzi si nervuri, acestia pot forma cel mult 1/3 din numarul total al popilor care sustin grinda sau nervura respectiva. Popii innaditi se vor repartiza cat mai uniform pe suprafata cofrajului. Inainte de cofrare, cofrajele se revizuiesc, se completeaza unde este necesar si se astupa crapaturile cu fasii de carton asfaltat sau cu sipci de lemn. Dulgherul va supraveghea starea cofrajului in timpul betonarii, luand masuri pentru ca eventualele reparatii sa aiba loc cat mai rapid, neputandu-se executa decat intr-un interval de 3 – 4 ore de la prepararea betonului din ciment cu priza normala. Dupa aceasta perioada orice interventie este interzisa.

C.4. Conditii de calitate pentru peretii din lemn Imbinarile se vor executa cu mare grija si exactitate iar cele expuse ploilor



vor � prevazute cu ori� cii pentru scurgerea apei. Legatura peretilor de lemn cu elementele de zidarie trebuie bine realizata pentru a se evita aparitia crapaturilor datorita tasarii lemnului. Izolarea hidrofuga a suprafetelor acestor pereti se va realiza cu atentie deosebita, precum si izolarea termica a acestora.

C.5. Conditii de calitate pentru plansee Pentru asigurarea calitatii planseelor, se vor respecta urmatoarele prescriptii:

��Nu se vor folosi plansee din lemn peste subsoluri sau incaperi cu umiditate mare (bai, bucatarii, spalatorii, etc.);

��Nu se vor folosi plansee din lemn cu deschideri mai mari de 6 m;��Planseele se vor executa din lemn bine uscat;��La poduri, planseele din lemn se protejeaza impotriva incendiilor prin

acoperirea cu straturi de lut, mortar sau zgura;��Grinzile incovoiate se vor aseza cu sageata in sus;��Capetele grinzilor se vor aseza numai pe caramizi sau pe strat de

mortar nu pe pene din lemn;�� Finisarea dusumelelor se va face numai dupa un an de la montare.

C.6. Conditii de calitate pentru acoperisuri Pentru acoperisuri de calitate, sarpantele trebuie sa respecte proiectul. Fata de dimensiunile din proiect se permit urmatoarele abateri: cel mult 5 mm pentru sarpante cu deschideri mai mici decat 15 m si maxim 10 mm pentru cele cu deschideri mai mari de 15 m. Pozitia fermelor fata de elementele de constructie pe care se reazema trebuie stabilita cu exactitate, prevazandu-se repere inca din timpul executiei peretilor si planseelor. Pentru evitarea producerii incendiilor, elementele din lemn vor � tratate prin ignifugare.

C.7. Conditii de calitate pentru constructiile din lemn Pentru asigurarea calitatii acestor constructii, se impune respectarea urmatoarelor cerinte:

��Constructiile din lemn vor � � xate cat mai rigid posibil pe fundatii;��Elementele prefabricate trebuie marcate cu atentie si cat mai vizibil si

vor � depozitate in locuri ferite de umezeala;��Elementele prefabricate vor � montate cu grija pentru a nu se deteriora;��Demontarea constructiilor prefabricate se va face cu atentie pentru a

se putea reutiliza cat mai des elementele componente;��Izolarea hidrofuga se va face cu grija deoarece in caz contrar



elementele din lemn putrezesc;��Vor � respectate toate masurile de prevenire si stingere a incendiilor

speci� cate in proiectul de executie.

C.8. Stabilirea si alegerea claselor de precizie Pentru industria prelucrarii lemnului au fost adoptate doua clase de precizie: I si II si sunt prezentate in tabelul 1 si 2. Abateri limita in clasa I de precizie:

Tabel 12

Interval de dimensiuni

(mm)

ScobituraCepul

Abateri in functie de treapta de ajustaj

Abateri limita (mm)

Fortat Aderent Cu frecare Alunecator Liber Larg

(mm)

Imbi

nari

1-10 +0,100

+0,15+0,05

+0,100

+0,15-0,05

0-0,05

-0,05-0,15

-0,10-0,20

11-30 0,200

+0,30+0,10

+0,200

+0,10-0,10

0-0,20

-0,10-0,30

-0,20-0,40

31-100 0,300

+0,45+0,15

+0,300

+0,15-0,15

0-0,30

-0,15-0,45

-0,30-0,60

101-200 0,400

+0,60+0,20

+0,400

+0,20-0,20

0-0,40

-0,20-0,60

-0,40-0,80

Asa

mbl

ari

201-800 +0,600

--

-- ±0,30 0

-0,60-0,30-0,90

-0,60-1,20

801-2500 +0,900

--

-- ±0,30 0

-0,90-0,145-1,35

-0,90-1,80

Abateri limita in clasa II de precizie:Tabel 13

Interval de dimensiuni

(mm)

ScobituraCepul

Abateri in functie de treapta de ajustajAbateri limita(mm)

Aderent Cu frecare Alunecator Liber Larg(mm)

Imbi

nari

1-10 +0,200

0,200 ±0,10 0

-0,20-0,10-0,30

-0,20-0,40

11-30 0,400

0,400 ±0,20 0

-0,40-0,20-0,60

-0,40-0,80

31-100 0,600

0,600 ±0,30 0

-0,60-0,30-0,90

-0,60-1,20

101-200 0,800

0,800 ±0,40 0

-0,80-0,40-1,20

-0,80-1,60

Asa

mbl

ari

201-800 +1,200

-- ±0,60 0

-1,20-0,60-1,80

-1,20-2,40

801-2500 +1,800

-- ±0,90 0

-1,80-0,90-2,70

-1,20-3,60



XI. PARDOSELI

Clasi� carea pardoselilor dupa natura materialelor folosite este data de STAS 3490-52.

Dupa modul de a�ezare se deosebesc pardoseli cu rosturi de forma regulata sau neregulata si pardoseli cu suprafe�e continue, monolite, cu sau fara rosturi de dilatatie. La o pardoseala se deosebesc doua parti: pardoseala propriu-zisa care este suprafa�a pe care se circulate uzura si strat suport care formeaz� funda�ia pardoselii. La pardoseli a�ezate direct pe pamant, stratul - suport poate � o umplutura bine batuta, din pamant nisipos, zgura sau lut, un strat poros de 10... 15 cm, din nisip, balast sau pietris. Un strat de pietri� cu lut b�tut in grosime de 12... 15 cm, dau un strat din beton simplu, eventual armat cu 3..7 bare cu diametrul 6 mm sau pe l m, de 8.12 cm.

A. Pardoseli din pamant

Un sistem de pardoseala din pamant consta in indepartarea stratului vegetal si baterea cu maiul a p�mântului peste care s-a a�ezat un strat de pietris,piatra sparta sau zgura, astfel ca pietri�ul sa p�trund� in pamant pe o adâncime de 4..6 cm. Pe suprafa�a pardoselii astfel executate se poate turna o emulsie de bitum sau de gudron la rece (1,5...4 kg/m p�trat). La executarea acestei pardoseli se va tine seama de nomenclatorul C.S.A.C. 08.01-53. Alte sisteme de pardoseala din pamant consta in asternerea unui strat de balast de 10... 15 cm. b�tut cu maiul, peste care se a�terne in straturi succesive de 5..8 cm un amestec din nisip, argila si zgura udat cu apa, straturile � ind b�tute cu maiul. Stratul de amestec compactat va avea o grosime de 15...30 cm. Stratului super� cial i se poate adaug� paie tocate sau rumegu�. In ultimul timp se folosesc pardoseli din argila stabilizata, executate dintr-un amestec de argila, gregate minerale si lian�i negri (bitum, smoala sau gudron). Pardoselile din pamant se folosesc in prezent la o serie de cl�diri agricole si industriale in hale de incarcare, remize, ateliere de forja, ateliere de tratament termic, etc. Aceste pardoseli nu se vor folosi in incaperi unde exista umezeala, sau se pot produce in� ltra�ii de apa subterana sau apa din precipita�ii.

B. Pardoseli din lemn

Pardoselile din lemn sunt cele mai folosite in prezent in cl�diri de locuit,putând � folosite in industrie.



B.1.Pardoselile din scânduri Pardoselile din scânduri sau du�umelele, se executa din scânduri de brad brute de 18...24 sau 28 cm. latime, b�tute al�turat, sau cu interspatii de 1,5...3 cm, pe grinzisoare de tufan sau pe lemn semirotund de diametru 14cm., a�ezate Ia distante de 65..80 cm. Dusumelele pot � executate si din scânduri geluite pe o parte. Pentru a preintampina cascarea scândurilor, se pot folosi scânduri faltuite tip FSI (STAS 1837-50) sau scânduri din lamba si uluc (STAS 258-49). Cand lungimea scândurilor nu este destul de mare ca sa ajung� de la un perete al camerei la celalalt, se poate executa inadirea lor. Inadirea scândurilor nu se va face pe o singura linie ci cu rosturi alternante. Aceasta alternanta se nume�te �es�tura du�umelelor. La pereti, pentru a acoperi rostul dintre du�umea si perete se bat pervazuri din lemn prinse in cuie de du�umea. In loc de pervaz se poate monta o plinta care se prinde in �uruburi de diblurile � xate in zid�ria peretelui.

B.2.Parchete Pardoselile din parchet se monteaz� pe o du�umea oarba (montata pe grinzisoare sau � xata in asfalt sau alt liant si in panouri din lamele). Pentru montarea pardoselii din parchet pe du�umeaua oarba se folose�te parchet tip PI cu lamba si uluc din stejar,fag sau cer (STAS 228-59 ),sau parchete din nuc comandate special. A�ezarea parchetelor se face la 45 grade ,sau dupa diferite modele.In incaperi monumentale se folose�te parchetul din stejar amestecat cu parchetul din nuc dupa anumite modele,creindu-se prin diferite nuan�e de culoare efecte estetice deosebite. Parchetul montat pe du�umea oarba b�tuta pe grinzisoare cere o inaltime mare de constructie.Parchetul montat intr-o incapere umeda,inchisa,trage umezeala,se um� a la mijloc si se smulge din cuie.Deci incaperile in care se monteaz� parchetul trebuie bine aerisite.iar umplutura de sub parchet trebuie sa � e uscata. Daca parchetul se uzeaz� mai mult pe o anumita por�iune din incapere (de exemplu in dreptul usii),el se va remonta schimbandu-se locul lamelelor uzate care vor � a�ezate langa pere�i,sau in alte puncte de circula�ie redusa ale incaperii. Parchetul folosit pentru a � montat in asfalt are o forma speciala,cu lamba.uluc si coada de rândunica in partea inferioara.Astfel este parchetul din stejar, fag si cer tip P2 (STAS 228-59). Montarea parchetului se face intr-un strat din asfalt cald de 15..20 cm. grosime compus din bitum, � ler si nisip. Parchetul montat in asfalt are avantajul unei inaltimi de construc�ie mici,reduce consumul de material lemnos, nu prezint� goluri in care sa se încuibeze gândaci si arde mai greu.In schimb cere manopera sporita la montare, nu este destul de elastic, se repara greu si nu permite sp�larea cu benzina.



Modul de a�ezare al lamelelor de parchet in asfalt este identic cu felul in care se aseaza parchetul pe du�umeaua oarba. Parchetul de lamele montat in panouri este format din panouri din lemn incleiate in t�blii care formeaz� baza pe care se incleiaza lamelele de stejar, paltin, nuc, etc, groase de 7.. 15 cm. Panourile cu lamele se executa la fabrica si se � xeaz� pe grindisoare puse la nivel prin cuie.

B.3.Pardoseli din pavele din lemn Pavelele din lemn sunt de forma prismatica si cilindrica cu � bre pe verticala (STAS 3344-52 ).EIe se monteaz� dupa STAS R 2868-51 si normativul CSAC 205-53. Pavelele se aseaza pe un strat de nisip sau mastic bituminos, iar rosturile se umplu cu bitum ca suprafa�a sa devin� etansa.Intre pardoseala din pavele din lemn si pere�i si in jurul funda�iilor de ma�ini se va lasa un spa�iu de 3 cm. umplut cu bitum,pentru a permite um� area lemnului. Pardoselile din pavele de lemn se folosesc in cl�diri industriale.

XII. TAMPLARIE DIN LEMN

Executarea tamplariei se face dupa STAS-urile in vigoare pentru toate cl�dirile civile si industriale obi�nuite. Pentru cl�diri monumentale ,tamlparia se poate executa cu forme si dimensiuni dupa proiecte speciale ,pentru a se incadra in arhitectura cl�dirii.La construc�ii vechi, in cazul inlocuirii par�iale a tamplariei existente cu prilejul repara�iilor sau lucr�rilor de transformari.amenajari.etc tamplaria noua trebuie sa � e executata la fel cu restul tamplariei existente. La � xarea tamplariei trebuie sa se dea o aten�ie deosebita verticalit��ii perfecte a acesteia, caci o montare gre�ita duce la func�ionarea defectuoasa.Ghermelele de care se prinde tocul tamplariei trebuie sa nu permit� deplasarea tamplariei sau ie�irea ei din perete, ceea ce se realizeaz� prin folosirea ghermelelor in cruce. Daca grosimea peretelui nu permite introducerea ghermelelor in cruce, se vor folosi ghermele simple imbricate in plasa de sarma sau piese din beton prefabricate cu diblu de lemn in coada de rândunica. La pere�i subtiri,asigurarea unei bune � x�ri a tamplariei si in special a u�ilor este deosebit de importanta, motiv pentru care se folosesc uneori usi cu parte � xa (tocul) metalica sau se executa o prindere cu otel lat inzidit. Dupa prinderea tamplariei de ghermele, se face impanarea cu lemn a golului intre toc si ghermea, restul golului umplandu-se cu tencuiala sau eventual cu hârtie indesata. Rostul se acoper� apoi cu un pervaz sau se tencuieste. STAS 799-56 stabile�te felul cherestelei intrebuintate la tamplarie,defectele lemnului admise la diferite piese si defectele ce trebuie eliminate.



La primirea tamplariei pe santier,se va veri� ca calitatea si dimensiunile ferestrelor si u�ilor bucata cu bucata,refuzandu-se cele necorespunzatoare.Calitatea lemnului si a execu�iei se veri� ca visual.Se veri� ca închiderea foilor prin manevrarea lor,asigurandu-se prin repetate inchideri si deschideri ca ele func�ioneaz� u�or si se inched fara joc.Se va cerceta de asemenea umiditatea tamplariei primate.Unitatea care a executat tamplaria este datoare sa inlocuiasca piesele g�site necorespunzatoare sau sa le recondi�ioneze. Ferestrele si u�ile se vor depozita si p�stra pe �antier pana la montarea in incaperi acoperite,ferite de precipita�ii admosferice,de umezeala si de razele soarelui,iar iarna aceste incaperi vor � inchise.Piesele de tamplarie trebuie depozitate pe grupe de tipuri si dimensiuni,stivuite la 25 cm. de suprafa�a pardoselii si 15 cm distanta de pere�i. Denumirea de usa sau fereastra de dreapta sau de stânga (STAS 1637-50) se da dupa partea in care se a� a foaia sau cerceveaua dupa deschiderea ei prin impingere.

A. Ferestre

Ferestrele pot � cu cercevele mobile,folosite la construc�ii de locuit, social-culturale, administrative, etc., sau � xe, folosite la cl�diri industriale. Ferestrele � xe sunt f�cute dintr-o rama impartita prin sprosuri in ochiuri.In locul unuia sau a mai multor geamuri se pot executa cercevele mici pentru aerisire. Toate p�r�ile ferestrelor se executa din lemn masiv.Ferestrele cu cercevele pot � simple sau duble, dupa cum sunt cu un singur rand sau cu doau rânduri de cercevele. Ferestrele mai pot � cu deschidere obi�nuita sau cu deschidere interioara .Daca cerceveaua se deschide in afara tocului,ferestrele se numesc cu deschidere obi�nuita,iar daca cercevelele se deschid spre interiorul tocului,ferestrele se numesc cu deschidere interioara. Pentru a se putea realiza ferestre cu deschidere interioara,se executa o rama prinsa de toc,din care cauza de la exterior ele par cu toc foarte gros. Ca sa nu apar� in fa�ada o grosime atat de mare.o parte a ramei se acoper� cu o ureche a zid�riei denumita spalet. Ferestrele pot � cu supralumina (oberlicht) in care caz exista o cercevea cu o în�l�ime mai mare in partea inferioara si o cercevea cu o inaltime mai mica (supralumina)in partea superioara. Aceste ferestre se executa cu o traversa orizontala denumita chempfer. Ferestrele pot � executate cu unul,doua,trei sau patru canaturi, prin canat intelegandu-se cerceveaua. Canaturile se inchid la mijloc prin îmbinarea a doua cercevele. Îmbinarea cercevelelor se poate face � e in sistem gura de lup � e cu dublu falt si sipci de lovire (slaglaisten). Ferestrele cu deschidere obi�nuita sunt mai bune decât cele cu deschidere interioara, caci in caz de vant cerceveaua este presata inspre toc devenind mai



etansa,in timp ce la ferestrele cu deschidere interioara vântul indeparteaza cerceveaua din toc. Ferestrele cu deschidere interioara mai au dezavantajul ca permit p�trunderea apelor spre interior,motiv pentru care cerceveaua exterioara a ferestrei.precum si supralumina au la partea inferioara totdeauna un pro� l ce iese in exterior cu lacrimar(vasernaze),iar tocul ferestrei are in prag o scobitura in forma de albie pentru colectarea apei care eventual s-ar in� ltra. La ferestrele cu doua canaturi este de preferat ca inchiderea cercevelelor sa se faca in sistem gura de lup care asigura imbinarea cercevelelor pe toata lungimea lor.Sistemul de închidere cu dublu falt si slaglaisten se folose�te numai la ferestrele duble cu închidere interioara. Se mai executa ferestre cuplate la care cercevelele duble sunt cuplate intre ele,ferestre ghilotina care se deschid prin alunecare pe verticala intr-un uluc, ferestre cu forma semirotunda in partea superioara,ferestre rotunde,etc. Dimensiunile ferestrelor normale sunt stabilite prin STAS 5333-59 pentru ferestrele cl�dirilor de locuit si prin STAS 5405-56 pentru ferestrele construc�iilor industriale.In tabele 26 sunt date dimensiunile modulate.dimensiunile golului in zidariesi a tocurilor pentru cl�diri de locuit. Detaliite de execu�ie a ferestrelor standardizate sunt date in STAS 465-55 pentru ferestre ,usi de balcoane si obloane din lemn pentru construc�ii civile,STAS 469-55 pentru ferestrele simple ale cl�dirilor industriale,STAS 3493-57 pentru ferestrele magaziilor de cereale,STAS 3491-57 pentru ferestrele construc�iilor zootehnice si STAS 3366-59 pentru obloane rulante. Alegerea pozi�iei de montare a ferestrelor in zid�rie are o importanta deosebita in vederea asigur�rii unei ilumin�ri bune.O iluminare buna se ob�ine daca stâlpii dintre ferestre nu sunt prea mari si daca ferestrele nu sunt prea apropiatede pere�ii laterali.Iluminarea pana in adâncimea incaperii se ob�ine prin ferestre inalte.Dupa scopul incaperii,ferestrele se monteaz� la inaltimi diferite de la pardoseala ,respectandu-se aspectul unitar al fa�adei.

B. Usi

U�ile se pot executa din lemn masiv,cu t�blii din lemn masiv sau t�blii din placaj,din rame acoperite cu placaj simplu sau furniruit si din panele sau placi celulare din lemn,simple sau furniruite,sau placi aglomerate din lemn. U�ile au doua parti distincte: partea � xa de zid�rie si partea mobile,denumita foaia u�ii sau canat. Partea � xa a u�ii poate � ,dupa modul in care se executa ,toc sau captuseala.Tocul u�ii este o rama care se face diferit,dupa cum foaia u�ii este cu falt sau fara falt. C�ptu�eala imbraca toata grosimea peretelui,iar de c�ptu�eala se prinde la nivel cu una din fetele peretelui un toc cu dimensiuni mai reduse in care



se imbuca foaia u�ii.C�ptu�elile pot � simple, dintr-un dulap drcpt, din t�blii, din t�blii placate sau din t�blii placate si furniruite.La u�ile pe captuseli.de jur împrejurul golului, pe ambele parti, se monteaz� pervazuri pro� late. U�ile pe toc se folosesc de obicei ca usi exterioare,iar cele pe c�ptu�eli ca usi interioare. La montarea u�ilor pe toc, pragul se ingroapa Ia nivelul pardoselii.La montarea u�ilor pe captuseli,captuselile se vor duce pana la stratul suport al pardoselii,astfel ca pardoseala sa � xeze mai bine c�ptu�eala. U�ile cu doua canaturi se inchid la mijloc, folosind sipci prinse pe foile u�ii numite sipci de lovire (slaglaisten). Partea mobila a u�ilor (foaia sau canatul) se face dintr-o rama cu t�blii, � e din rama cu geamuri in loc de t�blii, � e din placa celulara placat� pe ambele parti cu placaj ce poate � furniruit, � e cu panel. Canatul in t�blii se executa dintr-o rama confec�ionat� din dulapi. Dulapii verticali se numesc frizuri, iar cei orizontali traverse. Frizurile se incheie cu traversele prin imbinare cu cep si bucea. Îmbin�rile sunt � xate cu clei si consolidate cu cepuri (cuie de lemn). Golurile ramase in interiorul ramei se umplu cu t�blii din scandura plina sau din placaj. Pentru prinderea tabliilor,frizurile si traversele au in partea interioara a ramei un uluc in care se imbina t�blia fara a se incleia,pentru ca lemnul sa poat� lucra.Traversa orizontala inferioara se face intotdeauna mai inalta, iar in locurile cu circula�ie mare pe aceasta traversa se va monta o tabla pe o inaltime de 40 cm pe ambele parti pentru protectie, in special la u�ile batante. In loc de t�blii, in partea superioara a u�ii se pot monta geamuri. La u�ile cu canatul in tablii, captuselile se vor executa de asemenea cu t�blii. La u�ile exterioare cu deschidere spre interior se va asigura scurgerea apei executandu-se pragul tocului cu panta spre exterior, iar la foaie se va adaug� in partea inferioara un pro� l cu lacrimar. Dimensiunile pentru u�ile pivotante sunt stabilite prin STAS 5333-59. In afara u�ilor pivotante se mai executa usi batante cu balamale speciale cu arc. U�ile batante permit deschiderea in ambele sensuri avand balamale cu arc, batante. Ele se executa fara fait. U�ile glisante se folosesc acolo unde nu exista spa�iu pentru deschiderea foii. Ele se executa ca sa gliseze in afara peretelui. Pentru a asigura o glisare usoara, se monteaz� cate o sina de ghidare in pardoseala si in perete.Pe usa se monteaz� sus si jos rotile care gliseaz� pe cele doua sine. U�ile invartitoare (turnante) se compun dintr-un tambur cilindric de obicei cu pere�i din geamuri, cu un diametru 1,9 - 2,5 min interiorul c�ruia se invartesc trei sau patru foi de usa � xate de un ax vertical a� at in centrul tamburului. U�ile pliante se folosesc mai rar. Ele se executa din mai multe foi ce se pliaz� la deschidere prin glisare.



Detalii pentru executarea u�ilor sunt date in SRAS 466-55 pentru usi la construc�ii civile,STAS 470-55 pentru usi la cl�diri industriale, STAS 465-55 pentru usi la balcoanele construc�iilor civile si STAS 4928-55 pentru glasvanduri. La amplasarea u�ilor trebuie sa se aiba in vedere ca o usa deschisa sa nu loveasc� peretii, oprindu-se la 8 cm de perete, sa nu loveasc� radiatorul montat in spatele u�ii si sa nu loveasc� alta usa. Usile glisante se pot executa ca sa gliseze in afara peretelui, ramanand aparente la deschidere sau sa gliseze in interiorul unui perete dublu. Pentru a asigura o glisare usoara, se monteaza cate o sina de ghidare in pardoseala si in perete. Pe usa se monteaza sus si jos rotite care gliseaza pe cele doua sine (Fig. 202).

��Usile invartitoare (turnante) se compun dintr-un tambur cilindric (cusca) de obicei cu pereti din geamuri, cu un diametru de 1,90 ... 2,50 m in interiorul caruia se invartesc patru sau trei foi de usa � xate de un ax vertical a� at in centrul tamburului. Aceste foi de usa se pot rabata vara pentru a lasa intrarea libera (Fig. 203).

��Usile pliante se folosesc mai rar. Ele sunt executate din mai multe foi ce se pliaza la deschidere prin glisare (Fig. 204).

Dimensiunile usilor la cladiri de locuit sunt date in tabelul 14 Detaliile pentru executarea usilor sunt date prin STAS 466-55 pentru usi la constructii civile, STAS 470-55 pentru usi la cladiri industriale , STAS 465-55 pentru usi la balcoanele constructiilor civile si STAS 4928-55 pentru glasvanduri.

Tabel 14

Numar de module

Marimea golului modulat

Marimea golului de executie

Marimea tocului sau captuseala pana la nivelul pardoselii

Num

ar d

e ca

natu

ri

Observatii

Latime Inaltime Latime Inaltime Latime Inaltime*)

7 X 19 700 1900 710 1910 690 1895 1

Se fo

lose

sc la

subs

olur

i, m

ansa

rde

si d

epen

dint

e

8 X 19 800 1900 810 1910 790 1895 19 X 19 900 1900 910 1910 890 1895 1

10 X 19 1000 1900 1010 1910 990 1895 17 X 21 700 2100 710 2110 690 2095 18 X 21 800 2100 810 2110 790 2095 19 X 21 1000 2100 1010 2110 990 2095 1

10 X 21 1500 2100 1510 2110 1490 2095 2*) Inaltimea de executie a tocului se obtine prin adaugarea a 25 mm.

Fig. 202 Sistemul superior de rulare a

unei usi glisante



BIBLIOGRAFIE1. Cartea dulgherului – autor: C. Rosoga, I. Davidescu;2. Constructii si tehnologia lucrarilor – autori: R. Constantinescu, C.

Pavel, V. Voinescu;3. Desen tehnic pentru constructii – autori: V. Florea, D. Prundeanu, R.

Mergineanu;4. Culegere de standarde de desen tehnic – autori: E. Diaconescu, Al.

Constantinescu;5. Materiale de constructii si instalatii – autori: V. Maciuca, M. Birzescu;6. Utilajul si tehnologia lucrarilor de constructii si instalatii – autori: A.

Mihail, R. Al. Popa, E. Gorbanescu, M. Darie, s.a.;7. Constructii civile, industriale si agrozootehnice – autori: R.

Constantinescu, C. Pavel, M. Voiculescu;8. Constructii civile – autori: D. Ghiocel, Fl. Dabija, M. Daria, s.a.;9. Cofraje – autori: M. Plesa, N. Gabreanu, A. Fodor, s.a..

Fig. 203 Usa turnantaa) in pozitie normala; b) in

pozitie rabatata

Fig. 204 Usa plianta

Fig. 205 Modul de deschideresi realizare a usilora) deschidere gresitab) deschidere corectac) dispozitie gresita a usiid) dispozitie corecta a usii


Desen tehnic - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINADESEN TEHNIC DE CONSTRUC�II

Dulgher_2_A5_desen tehnic.indd 1 2/17/2011 2:10:38 PM

2 - Desen tehnic


Desen tehnic - 147

A. Reprezentarea elementelor unei construc�ii în desenul tehnic

A.1.Linii

Grosimea de baza (b) se alege în func�ie de m�rimea �i natura desenului între 0, 2 �i 2 mm. Clasa de precizie se simbolizeaz� printr-o cifr� �i anume:

- linia groas� (b) prin cifra 1;- linia mijlocie (circa b/2) prin cifra 2;- linia sub�ire (circa b/4) prin cifra 3.

Tabel 1

Tipul liniei Destina�ia

Continu�

Groas� (C1i) Contururi de sec�iune sau tabele; chenare pentru desene;

Mijlocie (C2) Muchii v�zute în vedere �i sec�iuni; Curbe de nivel principal; Construc�ii geometrice.

Sub�ire (C3)

Linii de cote, linii ajut�toare de cot�, ha�uri, axe de goluri la u�i �i ferestre, linii de ruptur� �i întrerupere ;Linii de referin�� sau de indica�ie pentru cote, not�ri sau observa�ii f�cute pe desen; Curbe de nivel curente; Contururi de sec�iuni rab�tute.

Intrerupt� (l) Mijlocie (l2) Muchii nev�zute ascunse dup� alte elemente;

Linie-punct (p) Mijlocie (P2)

Orice fel de axe, cu excep�ia axelor indicate la C3 �i P3.

Sub�ire (P3)

Axe geometrice ale pieselor componente;Trasee de sec�ionare;Linii de întrerupere;P�r�i situate în fa�a planului desec�ionare.

A.2. Cotarea

A.2.1. Reguli generale

Prin cotarea unul desen de construc�ii se în�elege înscrierea în acel desen a dimensiunilor par�iale �i totale, necesare pentru determinare precis� �i clar� a tuturor elementelor construc�iei. Cotarea trebuie f�ci în a�a fel încât s� nu � e nevoie de calcule suplimentare pentru determinarea dimensiunilor elementelor przentate. M�surarea direct� pe un desen nu poate servi drept baz� pentru determinarea dimensiunilor necotate ale elementelor ce urmeaz� a � executate.


148 - Desen tehnic

A.2.2.Elementele cot�rii sunt:

- cota, care indic� valoarea numeric� a dimensiunii consi-derate, în unele cazuri poate � exprimat� �i printr-o liter�;

- linia de cot�, care indic� lungimile sau unghiurile la care se refer� cota;

- liniile ajut�toare, care delimiteaz� por�iunile cotate �i se folosesc în cazurile când linia de cot� nu taie conturul elementului;

- liniile de indica�ie sau de referin�� (linii frânte), care se folosesc când spa�iul dintre extremit��ile liniei de cot� nu este su� cient pentru înscrierea cotei (vezi Fig.1). Liniile de referin�� se folosesc pentru diferite alte not�ri;

- cota de nivel, care indic� valoarea aderentei de nivel dintre o fa�� a elementelor �i un reper ales;

- simbolul pentru înscrierea cotei de nivel.

Liniile ajut�toare pot s� înceap� direct de la reprezentarea elementului sau de la o distant� apropiat� de aceasta. In general ele sunt perpendiculare pe pe linia de cot� �i le dep��e�te cu aproximativ 2 mm. In mod excep�ional, liniile ajut�toare pot s� se întretaie cu liniile de cot� la 45° sau 60°, dac� cotarea devine astfel mai clar�. La reprezent�rile conturate cu linii groase, liniile ajut�toare se duc la exteriorul conturului (vezi Fig.1).

Fig. 1

Fig. 3

Fig. 2


Desen tehnic - 149

Fiecare cot� are o linie de cot� corespunz�toare. Liniile de contur, axele, liniile ajut�toare �i prelungirile lor, nu pot � utilizate ca �i linii de cot�. Liniile de cot� se traseaz� paralel cu dimensiunile la care se refer�. Pentru cotarea arcelor de cerc, sau a elementelor cu alte curburi, linia de cot� se duce echidistan�at� de curba elementului sau prin translatarea curbei �i se delimiteaz� cu linii ajut�toare care s� � e normale la curb� sau paralele între ele.

Deasupra cotelor, m�surând lungimi curbilinii, se pune semnul de arc (�). Pentru cotarea unui unghi, linia de cot� se duce circular�, cu cerc în vârful unghiului �i se delimiteaz� cu laturile unghiului sau cu prelungirea acestora prin linii ajut�toare. Delimit�rile liniilor de cot� se indic� prin puncte, linioare scurte la 45° fa�� de linia cotei, sau s�ge�i. Pentru accentu�ri ale indica�iilor, liniile de referin�� pot � terminate cu puncte, când se opresc pe o suprafa�� i cu s�ge�i, când se opresc pe o linie. Pe acela�i desen se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de cot�. In cazul liniilor de cot� terminate cu s�ge�i, pentru cotarea intervalelor mici, s�ge�ile extreme pot � plasate la exterior �i intermediar înlocuite cu puncte. Dac� este necesar� cotarea reprezent�rilor perspective, liniile ajut�toare se vor trasa urmând direc�iile liniilor din reprezentarea perspectiv� (Fig. 4).

Fig. 4

Fig. 5

Fig. 6


150 - Desen tehnic

Grosimea stratelor, foliilor, pl�cilor se poate indica f�r� linii de cot�, pe linii de referin��, cota � ind precedat� de indica�ia d=.............. , sau de indicarea stratului. Cotele dimensiunilor prezentate la scar� se subliniaz�, cu excep�ia elementelor de construc�ie � gurate întrerupt. Cotele care nu se pot indica �i trebuie veri� cate la fa�a locului, vor � precedate de semnul (~) (vezi Fig.5). Pe desenele de ansamblu, dac� speci� cul desenului nu are alte reglement�ri, cotele mai mari sau egale cu 1, 00 m se indic� în metri, cu dou� zecimale (chiar dac� acestea sunt zero), iar cele mai mici de 1, 00 m se indic� în centimetri. Dac� trebuie indica�i milimetrii, ace�tia se înscriu sub form� de exponen�i (2, 355, respectiv 245). Pe desenele de detaliu, cotele se indic� dup� speci� cul desenului (Fig.6). Pe desenele de ansamblu, cotele vor � cele ale dimensiunilor de coordonare, iar pe desenele de detaliu elementele se vor cota cu dimensiunile lor de baz�. Exemplu: grosimea pere�ilor de c�r�mida din desenele de ansamblu se vor cota cu 75, 125, 25, 375 cm etc.; iar în desenele de detaliu, cotele vor � 63, 115, 24, 365 cm sau 63, 115, 24, 365 mm. Inainte de cotele diametrelor se trece semnul conven�ional �. Aceast� notare nu este obligatorie pe reprezent�rile cu contururi circulare. In cazul cercurilor concentrice se vor evita prea multe cote trecand prin acelasi centru si se va folosi cotarea la exterior sau cu semnul conventional pe lina de referinta (vezi Fig. 7).

Cotarea razelor arcelor de cerc se face de semnul conven�ional, litera R dac� nu este dat în desen centrul arcului de cerc. Centrele arcelor de cerc se vor indica printr-un cercule� sau printr-o cruciuli��, în caz c� nu sunt determinate de intersec�ia a dou� axe. Dac� centrul nu poate � reprezentat în cadrul desenului, dar indicarea lui este totu�i necesar�, linia de cot� a razei se va trasa în direc�ia centrului �i se va proceda ca în Fig.8.

Dac� în reprezentare, linia de cot� a razelor, diametrelor sau unghiurilor este mai mic� de 6 mm, s�ge�ile se indic� dinspre exterior, sau se utilizeaz� o linie de referin�� (vezi Fig. 9). Cotele se scriu imediat deasupra liniei de cot�, f�r� s�

Fig. 7

Fig. 9

Fig. 8


Desen tehnic - 151

� e lipite de aceasta �i pe cât posibil la mijlocul intervalului. Se recomand� în�ltimea nominal� de 2, 5 sau 3, 5 mm. La reprezent�rile f�cute la aceea�i scar�, pe aceea�i plan��, scrierea cotelor se face cu acelea�i dimensiuni nominale. Scrierea cotelor fa�� de înclinarea liniei de cot� se face astfel încât s� poat� � citit� din fa�� i din dreapta, desenul având pozi�ia normal� (cu indicatorul în dreapta jos). Se va evita trasarea liniilor de cot� cu înclinarea cuprins� în zona de 30° ha�urat� (Fig.10). Valoarea unghiurilor se va scrie dup� aceea�i regul� pe linia de cot� circular�, înclinarea liniei de cot� � ind asemuit� cu cu direc�ia coardei unghiului respective (vezi Fig.10). Dac� distan�a dintre extremit��ile liniei de cot� este prea mic� pentru scrierea cotei, aceasta se poate scrie, alternat peste �i sub linia de cot�, pe prelungirea acesteia, în dreptul unei linii de indica�ie, sau imediat pe prelungirea liniei de cot�, respectiv în intervalul cotei vecine. Vezi Fig. 11 precum �i desenul planului din Fig. 7. Pe cât posibil, cotele înscrise nu trebuie s� � e intersectate de linii din desen care ar indica citirea lor sau ar produce confuzii. Ha�urile unui câmp se întrerup pentru scrierea cotelor (� g.11). Pe desenele unui element simetric, reprezentat integral, cotele pot � indicate pân� la axa sa de simetrie într-o singur� parte; cotele generale se indic� obligatoriu complete. Dac� elementul simetric este reprezentat numai pân� la axa sa de simetrie, cotele se vor indica �i raporta pân� la aceast� ax� (Fig.12). In cazul elementelor circulare, linia de cot� întrerupt� dep��e�te cu 5-10 mm axa de simetrie �i se coteaz� cu valoarea diametrului precedat de semnul conventional Ø. In toate cazurile, este obligatorie marcarea axei de simetrie cu semnul: Pantele se vor indica printr-o s�geat� paralel� cu panta �i având sensul de urcare pentru sc�ri, rampe de circula�ie etc. �i de coborâre pentru pantele de scurgere (acoperi�, terasament, canalizare ect.). Valoarea pantei se scrie sub form� de raport sau de procent f�cut între proiec�ia pe vertical� �i cea pe orizontal� a pantei, iar valoarea se înscrie deasupra s�ge�ii (Fig. 13). Exemplu de calcul al pantei:

In planuri, s�ge�ile care indic� direc�ia pantelor la rampe �i sc�ri, vor avea lungimile elementului respectiv. Distan�a între dou� linii succesive, ca �i distan�a între linia de cota �i elementul cotat, va � de minimum 7 mm. In caz c� nu se poate respecta

Fig. 10

Fig. 11

1,50-0,90x l00=15%

4,00


152 - Desen tehnic

aceast� distan��, se admite întreruperea liniei de cot� care, dup� necesit��i, poate � trasat� la o distan�� mai mare fa�� de elementul cotat. Cotele a�ezate pe linii de cot� paralele, intersectate de o ax� de simetrie se scriu alternativ, de o parte �i de alta a axei, sau se întrerupe axa în dreptul cotelor (Fig.12). Ordinea de trasare a liniilor de cote se va face începând cu cele pentru cotele par�iale -în imediata apropiere a conturului elementelor- �i terminând cu cele pentru cotele generale. Se vor evita pe cât posibil:

- intersectarea liniilor de cot� între ele sau cu liniile ajut�toare ale altora;- p�trunderea liniilor de cote exterioare în interiorul reprezent�rii

obiectului;- trecerea liniilor de cot� prin goluri;- intersectarea liniilor de indica�ie sau de referin��;- trasarea liniilor de indica�ie sau de referin�� paralele cu liniile de

contur, cu axele de simetrie, cu liniile de cot� �i cu ha�urile din zonele învecinate sau traversate;

- repetarea cotelor pe un acela�i element, sau pe mai multe reprezent�ri ale acestuia din acela�i desen.

Regulile stabilite pentru cotare prin cifre se aplic� �i simbolurilor literale utilizate în desenele necotate cifric.

A.2.3.lndica�ii de detaliu;

Axele de trasare ale construc�iei se marcheaz� cu cifre arabe �i litere majuscule înscrise în p�trate cu latura de 6 ...9 mm, dup� scara desenului. Se recomand� s� se marcheze cu cifre axele transversale sau radiale ale construc�iei �i cu litere axele longitudinale sau circulare (Fig.14). Cotele de nivel se indic� în metri, cu dou� zecimale (chiar dac� acestea sunt zero). Cotele de reper se indic� prin ± 0, 00; cotele de deasupra cotei de reper sunt precedate de semnul plus (+) iar cotele de sub acest nivel sunt precedate de semnul minus (-). Drept nivel de reper se ia, în general, nivelul pardoselii � nite de la parterul corpului principal al cl�dirii numit� cota zero, notat� cu semnul ± 0, 00. în cazuri speciale, sau pentru alt gen de construc�ii, se poate lua ca reper �i alt nivel caracteristic.

Fig. 12

Fig. 13


Desen tehnic - 153

Pentru înscrierea cotelor de nivel se utilizeaz�, atât în sec�iuni �i fa�ade cât �i în planuri, simboluri triunghiulare (tringhi echilateral cu în�l�imea egal� cu a cifrelor de cot� ). Simbolurile se utilizeaz� astfel:

� pentru cote în raport cu nivelul reper, simbolul jumatate înnegrit;� pentru cote în raport cu alt nivel decât cel de reper stabilit, simbolul

neînnegrit, men�ionându-se care este acel nivel; În planuri, simbolul se completeaz� cu un dreptunghi, în care se înscrie cota. Simbolurile pot � reprezentate �i numai prin jum�tate triunghi echilateral folosind pe acela�i plan o nota�ie unitar� (Fig. 16).

Pentru claritatea înscrierii cotei de nivel, se poate distan�a dup� necesitate, bra�ul orizontal pe care se scrie cota, sau se înscrie pe o linie de referin��, cu indicarea simbolului triunghiular. In func�ie de claritatea desenului, bra�ul poate � orientat la stânga sau la dreapta, iar vârful s�ge�ii în jos sau în sus. Pozi�iile golurilor din pere�ii exteriori se vor indica prin cotarea succesiunii din plinuri �i goluri. Facultativ, se poate cota �i distan�ele de la axele lor la un reper determinat. Pozi�iile golurilor din pere�ii interiori se vor indica prin cota de la marginea golului la reperul cel mai apropiat (zid, stâlp etc., Fig.6).

Fig. 14

Fig. 15

Fig. 16


154 - Desen tehnic

Dimensiunile stâlpilor vor � cotate ca în Fig 17; pozi�ia lor se va indica, dup� necesit��ile impuse de construc�ie, � e prin distan�a dintre axele lor, � e prin distan�a dintre fe�ele lor.

La repetarea în �ir a unor elemente identice sau echidistante, a�ezate pe aceea�i linie, se poate inlocui �irul de cote par�iale cu o cot� total� între axele sau fe�ele elementelor marginale, scris� sub forma unui produs între num�rul distan�elor egale �i dimensiunea care se repet�. La cap�tul �irului se coteaz� unul sau dou� elemente, precum �i dimensiunea care se repet� ( Fig. 17 �i 19). Pentru pozi�ionarea unor elemente de construc�ii amplasate diferit între ele, se pot utiliza �i cote cumulate fa�� de un reper comun. In acest caz linia comun� de cot� va � terminat� cu un punct pe linia de referin�� i cu s�ge�i pe liniile de indicare a cotelor (Fig. 20).

Sec�iunile elementelor mici (traverse, grinzi de lemn, co�uri, �an�uri pentu conducte etc.) pot � cotate �i prin înscrierea pe o linie de referin�� a cotelor celor dou� laturi înmul�ite între ele. Prima cot� va � latur� de baz� a elementului, dup� pozi�ia sa în construc�ie sau din pozi�ia normal� a desenului (Fig.21). In�l�imea de la care începe golul unui co� de fum sau canal de ventila�ie fa�� de nivelul pardoselii se inscrie sub cota sec�iunii lui �i precedat� de nota�ia h=......... Literele sau cifrele romane din dreptul acestor goluri indic� nivelul pe care îl deservesc: subsol, parter, etaj I etc. Dac� este necesar a se diferen�ia în plan destina�ia anumitor canale, se pot utiliza simbolurile din Fig. 22. Golurile în pl�ci se vor reprezenta ca în Fig. 23. La sc�ri, dimensiunile treptelor se înscriu pe linia pasului, �i anume l��imea deasupra, iar în�l�imea dedesubt. Treptele vor � numerotate de la palier la palier, sau în continuare. L��imea pardoselelor va � cotat� pân� la linia contratreptei (linia întrerupt�). In cazul sc�rilor f�r� contratrepte, cotele se vor da pana la vârful treptei.

Fig. 17

Fig. 19

Fig. 20

Fig. 21

Fig. 18


Desen tehnic - 155

Nivelul planului de sec�ionare se va indica prin îngro�area liniei treptei respective. Pe palierele rampelor �i sc�rilor se vor indica obligatoriu cotele de nivel respective (Fig.24). In�l�imea de la care începe golul unei ferestre se noteaz� prin p = ..... �i reprezint� cota parapetului respectiv care este distan�a de la nivelul pardoselei pân� la cota de începere a golului de fereastr�. Trimiterile la detalii sau la note explicative se indic� în frac�ii înscrise în cercule�; la num�r�tor se trece num�rul sau indicativul detaliului, iar la numitor nr. plan�ei în care este desenat detaliul (fig. 25). Când sunt prev�zute dou� alternative de execu�ie, cotele pentru a doua alternativ� vor fi scrise între paranteze. În desenele destinate execu�iei se recomand� a se evita aceast� dubl� cotare, preferându-se întocmirea a dou� desene.

Scrierea cotelor �i delimitarea lor pe desenele executate în creion se va face de preferin�� în tu�.

A.3. Reprezent�ri conven�ionale A.3.1. Sec�iuni

În desenele de construc�ii sec�iunea este reprezentarea unui obiect dup� t�ierea imaginar� a acestuia cu un plan conven�ional �i îndep�rtarea p�r�ii dintre planul de t�iere �i ochiul observatorului.Ea se execut� paralel cu unul din planele de proiec�ie pe care este reprezentat obiectul. In caz de necesitate, ele se pot executa �i în alte pozi�ii, cu condi�ia ca planul de t�iere s� � e perpendicular pe unul din planele de proiec�ie. Sec�iunea orizontal� f�cut� printr-o construc�ie la un nivel caracteristic se nume�te plan (Fig. 6). Denumirea simpl� de sec�iune se utilizeaz�, în general, numai pentru sec�iunile verticale (Fig. 26 �i 27). In desenele de construc�ii se utilizeaz� dou� feluri de reprezent�ri:

- sec�iuni propriu-zise, în care desenul reprezint� numai ceea ce g�se�te în planul de t�iere (Fig. 28-a);

- sec�iuni cu vedere, în care desenul reprezint� �i vederea elementelor ce se g�sesc în spatele planului de t�iere �i a c�ror reprezentare este necesar� pentru o mai bun� în�elegere a desenului (Fig. 28-b).

Fig. 22

Fig. 23

Fig. 24

Fig. 25


156 - Desen tehnic

Pe sec�iunile cu vedere se pot reprezenta �i elemente care se a� a în fa�a planului desenându-le cu linie punct sub�ire. Elementele sec�ionate se coteaz� cu linii mai groase, pentru a se deosebi u�or de cele v�zute, pentru mai mult� claritate �i în anumite cazuri, se pot �i înnegri sau ha�ura câmpurile sec�ionate (Fig. 28 �i 29). In planuri, elementele de construc�ii care nu merg pân� la tavan vor � indicate �i cotate prin trimitere la nota explicativ�. în cazul pere�ilor desp�r�itori, în�l�imea lor se poate indica �i prin nota�ia h=…… scris� în lungul peretelui. Elementele pentru care se întocmesc alte desene sau detalii pot s� nu mai � e indicate în sec�iuni, sau pot � indicate simpli� cat (de exemplu foi de u�i; buiandrugi, prefabricate de plan�ee, �arpante, straturi de pardoseli, de terase etc.) Urma planului de t�iere de pe planul de proiec�ie pe care este perpendicular se nume�te traseu de sec�ionare. Traseul de sec�ionare are rolul de a scoate în eviden�� cât mai multe elemente ale unui desen �i se stabile�te în func�ie de necesit��ile de indicare, prin sec�iuni, a por�iunilor caracteristice din construc�ii �i se marcheaz� cu cifre sau litere. Traseul de sec�ionare se reprezint� printr-o linie-punct sub�ire (P3), având la capetele traseului �i în locurile de frângere ale acestuia, segmente de dreapt� trasate cu linie continu� groas� (C1). Segmentele de linie continu� groas�, nu trebuie s� intersecteze linii de contur. Direc�ia de privire se indic� prin s�ge�i sub�iri, perpendiculare pe traseul de sec�ionare, care se sprijin� pe segmentele groase. In func�ie de traseul de sec�ionare, avem ( Fig. 30):

1. sec�iuni rectilinii, f�cute dup� un traseu drept de sec�ionare;2. sec�iuni decalate f�cute dup� un traseu de sec�ionare compus dintr-o

serie de segmente paralele, decalate între ele, urma planului de decalare � ind perpendicular� pe aceste segmente �i reprezentat� cu o linie continu� sub�ire (C3) ( Fig.6 �i 31);

3. sec�uni desf��urate, f�cute dup� un traseu de sec�ionare în linie frânt�, sec�iunile par�iale � ind desenate în ordine succesiv�, desf��urat. In acest caz, direc�ia de privire se indic� la mijlocul segmentelor (Fig.6 �i 31). Dac� este necesar a se schimba traseul de sec�ionare la unele nivele, acesta se va indica pe planul � ec�rui nivel în parte.

Obiectele simetrice se pot reprezenta sec�ionate �i numai pân� la axa de simetrie (Fig. 29).

Fig. 26


Desen tehnic - 157

A.3.2.Reprezentarea conven�ional� a materialelor;

Reprezent�rile conven�ionale ale materialelor în sec�iuni sunt cele din tabelul 2. Reprezent�rile conven�ionale de materiale se folosesc numai când în alc�tuiri complexe, este necesar a se scoate în eviden�� materialele. Dac�, din cauza sc�rii desenului sau a dimensiunilor mici ale câmpului sau din alte cauze, nu se pot � gura reprezent�rile din tabel 2, se admite ha�urarea uniform�, înnegrirea continu�, l�sarea f�r� nici o reprezentare a câmpului, sau alte reprezent�ri, ad�ugându-se în caz de necesitate o not� sau legend� explicativ�. In general ha�urile oblice se trag la 45° fa�� de cadrul desenului. Dac� liniile de contur ale elementului reprezentat au fa�� de plan��, o înclinare

Fig. 27

Fig. 28 Fig. 29

Fig. 30


158 - Desen tehnic

de 45°, sau apropiat�, ha�urile oblice se pot trage la 45°, fa�� de direc�ia principal� din conturul elementului. In astfel de cazuri, precum �i atunci când este necesar� o diferen�iere a suprafe�elor în contact, se pot folosi �i ha�uri la 60°, respectiv 30° fa�� de cadrul desenului, corespunz�tor folosirii normelor echerelor curente. Pe câmpuri învecinate, ha�urile cu aceea�i înclinare se decaleaz� sau se inverseaz�.

Tabel 2

Materialul Reprezentarea Materialul Reprezentarea

P�mânt stânc�

Beton armat monolit la scara >1: 50

Beton armat la scara <1: 50

Lichide Beton armat prefabricat la scara > 1:50

Umplutur� Metal: pro� le �i bare rotunde

Piatr� natural� Lemn în sec�iunelongitudinal�

Zid�rie în general Lemn în sec�iune •transversal�

Zid�rie de p�râmat Izola�ie termic�, fonic�, etc.

Tencuial� Izola�ie hidrofug�

Mozaic Azbociment, produse din ipsos

Rabi� Geam

Beton simplu

Indiferent de material, pentru dimensiuni mici ale câmpului, ha�urare

uniform�


Desen tehnic - 159

Ha�urarea precum �i reprezentarea conven�ional� se fac mai rar sau mai dese, în func�ie de scara mai mare sau mai mic� a desenului. Ha�urarea sec�iunilor se face cu linii echidistante. Desimea ha�urilor pentru reprezentarea aceluia�i material, trebuie s� � e identic� pe toate desenele la aceea�i scar� a unuia �i aceluia�i element. In sec�iunile la care p�r�ile componente în contact sunt din acela�i material, se modi� c� distan�a dintre ha�uri. Reprezentarea conven�ional� într-o sec�iune a umpluturilor, materialelor în praf, tencuielilor, betoanelor etc. se face cu un desen mai des lâng� liniile de contur �i mai rar spre mijlocul câmpului ce se detaliaz�; dac� în reprezentare se folose�te o ha�urare, aceasta se traseaz� uniform pe întreaga suprafa�� a câmpului (Fig. 31).

In cazul când câmpul are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor se poate face numai pe o fâ�ie îngust�, la marginea câmpului. Dac� este necesar� reprezentarea materialelor pe vederi, aceasta se poate face �i numai pe o por�iune redus� în zona de contur a câmpului respectiv.

A.4. Rupturi; Ruptura este o reprezentare conven�ional� care indic� ruperea �i îndep�rtarea presupus� a unei por�iuni din obiectul reprezentat în vederea unei reprezent�ri simpli� cate �i mai reduse ca întindere. Liniile de ruptur� sau întrerupere pentru diferite materiale sunt indicate în Fig. 31. Când ruptura delimiteaz� mai multe elemente din acela�i material, pentru calitate, se poate folosi linia-punct P2. (Fig.28 �i 32).

Fig. 32 Fig. 33

Fig. 31


160 - Desen tehnic

In cazul elementelor întrerupte, indiferent de material, indicarea întreruperii se poate face prin dou� linii-punct (P3) (Fig. 5 �i 33). Indicarea liniilor de ruptur� nu este necesar� la câmpurile ha�urate sau cu reprezent�ri conven�ionale de materiale din sec�iuni (Fig.31).

A.4.1.U�i �i ferestre;

In desenele executate la scara 1:100 �i mai mici, u�ile �i ferestrele se reprezint� în plan ca în Fig. 34. Cotarea este obligatorie numai în desenele de execu�ie, de asemenea

sensul deschiderii u�ilor. In desenele executate la scara 1:50 �i mai mari, reprezent�rile sunt indicate în tabelul 3.

Tabel 3

Denumire Reprezentarea conven�ional�

U�i simple, f�r� prag

U�i simple, cu prag

Fig. 34

Fig. 35


Desen tehnic - 161

U�i duble, cu deschidere în ambele

sensuri, f�r� prag

U�i duble, cu deschidere în ambele

sensuri, cu prag

U�i duble, cu deschidere în acela�i

sens, cu prag

U�i batante

U�i (glasvanduri) cu p�r�i laterale � xe

U�i glisante

U�i turnante

OBSERVA�II:Cotele înscrise pe linia axei, indic� dimensiunile modulate ale golurilor în pere�i astfel;

In cercul de pe linia axei, se înscrie indicativul u�ii din tabelul de tâmpl�rie;Sensul deschiderii u�ilor poate � reprezentat �i prin linie înclinat� (u�a întredeschis�), dac� spa�iul respectiv nu este necesar pentru scrierea cotelor.

l��imea goluluiîn�l�imea golului


162 - Desen tehnic

U�i (glasvanduri) în 3 �i 4 canate

U�a armonic�

Ferestre simple, f�r� �i cu urechi

Ferestre duble, f�r� �i cu urechi

U�i-ferestre, f�r� �i cu urechi

Ferestre �i u�i -ferestre cu ni�� de radiator la

parapet

Ferestre duble cu obloane exterioare

Ferestre cu obloanerulante cu ching� în

stânga sau îndreapta

Fereastr� ghi�eu

OBSERVA�II: Cotele înscrise sub form� de frac�ie indic� dimensiunile modulate ale golului în pere�i, astfel:

l��imea goluluiîn�l�imea golului


Desen tehnic - 163

- în cercul de pe linia axei se înscrie indicativul ferestrei din tabelul de tâmpl�rie, cercurile se � xeaz� în exteriorul cl�dirii.

- în�l�imea parapetului, de la nivelul pardoselii � nite, se noteaz� cu P= si se trece:

a) la câteva ferestre, atunci când este acela�i; b) la toate ferestrele cu parapete de în�l�imi diferite.- ni�ele pentru radiatoare de înc�lzire din perete se indic� punctat ;- în caz de necesitate, ca de exemplu pentru precizarea balamalelor, se

poate indica punctat sensul de deschidere.

Golurile suprapuse se reprezint� �i se coteaz� separat dup� cum sunt cuprinse în planul de sec�iune sau situate desupra planului de sec�ionare (Fig. 36).

Pentru golurile cu forme variate, se dau cotele dreptunghiului de gabarit, cu trimitere la detaliu (Fig.37). In cazul golurilor în zid�rie în care nu se monteaz� tâmpl�rie, se p�streaz� acela�i sistem de cotare f�r� a se mai înscrie indicativul.

Fig. 36

Fig. 37


164 - Desen tehnic

B. Explicarea detaliilor din desenele de executie

B.1. Detaliul

Este o por�iune dintr-un desen de ansamblu care scoate în eviden�� dimensiunile �i formele elementelor desenate. Sc�rile utilizate în desenul de execu�ie sunt: 1. sc�ri gra� ce uzuale: - 1:200; - 1:100; - 1:50. 2. sc�ri pentru detalii: - 1:10; - 1:20. Elementele de zid�rie se coteaz� prin pozi�ionarea în raport cu axele de trasare ale sistemului constructiv (Fig.38.), considerând c� axa zidurilor exterioare este întodeauna la 125 cm fa�� de interior iar cea a zidurilor interioare de rezisten�� se a� � în axa geometric�. Pozi�ia se mai coteaz� �i prin dimensiunea �i distan�a dintre pere�i, prin cote interioare. Linia de cot� este trasat� în a�a fel încât s� intersecteze elementele caracteristice, la distan�a de minimum 1 cm fa�� de perete. Golul din zid�rie se coteaz� la dimensiunea lui nominala (Fig. 39) f�r� urechi, tencuial� sau tâmpl�rie, printr-o frac�ie care la num�r�tor are scris� l��imea, iar la num�r�tor, în�l�imea golului de la fa�a pardoselii, la u�i, sau de la parapet, la ferestre. In Fig 39 b. se prezint� un gol de fereastr� în care:

- p=90; arat� în�l�imea de la cota pardoselii (parapetul notat cu p are în�l�imea de 90 cm) ;

- 180 cm este l��imea golului de fereastr�;- 150 cm este în�l�imea golului în care se va introduce tocul de fereastr�.

In Fig. 40 se prezint� un gol de u�� în care:- 90 cm este l��imea golului de u�� în care va intra tocul; - 2, 10 m reprezint� în�l�imea golului egal� cu în�l�imea tocului de u��.

Tot în aceast� � gur� este prezentat� cu linie întrerupt� o fereastr� la etajul inferior în care p (parapetul) este egal cu 2, 50 m, l��imea ferestrei este egal� cu 80 cm iar în�l�imea ei este de 1, 80 m..

Fig. 38


Desen tehnic - 165

Arcul de cerc � gurat în detaliu arat� sensul de deschidere a u�ii. In cercule�ul care înso�e�te detaliul, se a� � o linie de frac�ie unde la num�r�tor se trece num�rul sau indicativul detaliului (b), iar la numitor se trece nr. plan�ei (15) în care este desenat detaliul.

Golurile exterioare la u�i �i ferestre se coteaz� în exterior, pozi�ia � ind indicat� prin cotarea succesiunii de plinuri �i goluri. La golurile inferioare, pozi�ia se indic� fa�� de peretele cel mai apropiat. Golurile superioare (Fig.40) se reprezint� �i se coteaz� separat; cele care nu sunt cuprinse în planul de sec�ionare sunt reprezentate prin linii întrerupte �i prin cota respectiv� a parapetului. La partea superioar� a golului se prev�d buiandrugi, în general prefabrica�i. Alegerea schemei de montare a acestora este prezentat� în (Fig. 41) � ind în func�ie de grosimea zidului �i de l��imea golului.

Fig. 39

Fig. 40


166 - Desen tehnic

La partea inferioara, golul pentru ferestre (Fig. 42) se termin� spre exterior cu solbanc, prev�zut cu l�crimar, care permite îndep�rtarea rapid� a apei

Fig. 41 Buiandrugi prefabrica�i pentu zid�rie1,2,3,4 �i 5 - pentru ziduri portante; 6,7,8 - pentru ziduri neportante

Fig. 42 Detaliu fereastr�a) cu glaf de lemnb) cu glaf din marmur� sau pl�ci mozaicate

Fig. 43 Sec�iune prin pragul unei u�i la balcon

a)

b)


Desen tehnic - 167

provenite din ploi sau din topirea z�pezii, de pe pro� lul golului. La interior se prevede un glaf din lemn (Fig. 42, a) sau din pl�ci mozaicate (Fig. 42, b). La u�ile exterioare (Fig. 43) între nivelul pardoselii din interior �i cel din exterior se realizeaz� o denivelare de 2 cm care împiedic� p�trunderea apei la interior. Pentru mascarea golurilor de ferestre se utilizeaz� traforuri realizate din zid�rie de c�r�mid� sau elemente prefabricate. Pentru realizarea traforurilor din c�r�mid� aparent�, � gurat� în eleva�ie cu linie plin�, sau din c�r�mid� tencuit�, � gurat� în eleva�ie cu linie întrerupt� (Fig. 44), se folosesc sc�rile de detaliu 1:20 sau 1:10, în vedere � ind desenat sistemul de �esere a c�r�mizilor, prin pozi�ia �i dimensiunile lor fa�� de gol. Vederea se completeaz� cu o sec�iune orizontal� �i una vertical�, în care se indic� �i pozi�ia de montare a tâmpl�riei ferestrelor respective. Se coteaz�

Fig. 44 Trafor de c�r�mid� aparent� sau tencuit�1-gol; 2-plin de c�r�mid�; 3-buiandrug; 4-zid�rie de c�r�mid� cu goluri verticale; 5-pant� din

tencuial� la glaf; 6-pant� de tencuial� pe elemente de c�r�mid�

Fig. 45 Cotarea co�urilor de fum din c�r�mid�


168 - Desen tehnic

golurile ferestrelor, golurile traforului �i dimensiunea c�r�mizilor care le încadreaz�, grosimea rosturilor dintre c�r�mizi, precum �i grosimea zidurilor. Co�urile de fum �i de ventila�ie se reprezint� în planuri printr-o sec�iune a canalelor, realizate prin �eserea zid�riei din c�r�mid� sau din elemente prefabricate. Co�urile de c�r�mid� se coteaz� cu dimensiuni multiplu de 12, 50 (Fig. 45), �inând seama de amplasarea canalelor în afara centurilor zidurilor de rezisten�� i de toate detaliile de alc�tuire a racord�rii cu învelitoarea (Fig. 46). Co�urile din elemente prefabricate se reprezint� ca în Fig. 47. Suprafe�ele vizibile ale co�urilor c�ptu�ite cu c�r�mid� se deseneaz� ca în Fig. 48. Copertina de la partea de sus a cosurilor este redata ca in � g. 48. In�l�imea co�urilor se coteaz� în func�ie de pozi�ia lor fa�� de coam� (Fig 50) iar la terase, fa�� de nivelul ultimului strat (1, 50 m). Ventila�iile se reprezint� �i se coteaz� la fel ca �i co�urile de fum, deoarece au sec�iuni similare. Reprezentarea co�urilor realizate pentru regiuni seismice indic� �i consolidarea lor în por�iunea de peste ultimul nivel: armarea la

Fig. 46 Reprezentarea str�pungerii co�ului din c�r�mid� prin învelitoare

Fig. 47 Modalit��i de grupare a co�urilor prefabricatea - cu dou� fumuri; b - cu trei fumuri; c - cu patru fumuri

Fig. 48 Copertina prefabricat� la co�urile de fum

a) b)c)


Desen tehnic - 169

exterior, zidirea cu mortar de ciment �i aplicarea unei tencuieli de mortar M50 (marca mortarului) cu grosimea de 3 cm.

C. Reprezentarea elementelor de construc�ii din lemn Piesele din lemn se reprezint� în desen prin semne conven�ionale. Dimensiunile cotate se refer� la lungime, l��ime, adâncime sau grosime cât �i la determinarea pozi�iei în ansamblu respectiv. Dac� piesele nu se execut� din lemn de r��inoase, specia se men�ioneaz� pe desen.

Fig. 49 C�ptu�irea co�urilor de fum �i de ventila�ie

Fig. 50 În�l�imea co�ului fa�� de coam�


170 - Desen tehnic

C.1. Reprezentarea elementelor din materiale lemnoase brute Aceste materiale se folosesc sub form� de lemn rotund (bile, manele sau pr�jini) �i se repreziont� printr-o sec�ine transversal� �i o eleva�ie. In Fig. 51 este reprezentat� cotarea lemnului rotund unde:

- simbolul sec�iunii circulare;- � reprezint� diametrul mediu al piesei dat în cm;- L lungimea elementului cotat in m cu dou� zecimale

Lungimea L se scrie deasupra liniei de referinta dar cand nu este posibil, ea se poate trece si sub aceasta linie. C.2. Reprezentarea elementelor din materiale lemnoase ecarisate (prelucrate); In Fig. 52; a, b, c, d sunt prezentate câteva produse din lemn semiecarisat la care elementele cot�rii se exprim� astfel:

- ruptura se reprezint� cu linie frânt�;

- ½ arat� c� piesa are o sec�iune semirotund�;

- � diametrul mediu al sec�iunii circulare;

- 1 lungimea piesei prelucrate (1=4,35 arat� c� lungimea este de 4,35 m);

- Semne conventionale care arat� sec�iunea transversal� a piesei;

Fig. 51 Cotarea lemnului rotunda) reprezentarea la scar� � 1:50b) reprezentarea la scar� � 1:50

Fig. 52 Cotarea lemnului semiprelucrat:a) lemn semirotund reprezentat la scara > 1:50b) lemn semirotund reprezentat la scara < 1:50c) lemn rotund cioplit, cu dou� fe�e planed) lemn rotund cioplit, cu dou� patru plane

a)

b)

a)

b)

c)

d)


Desen tehnic - 171

- h distanta între fetele paralele ale piesei în cm; (Fig. 54; e, f, g, h.) 28x24 arat� grosimea (28 =28 mm) X în�l�imea (24 cm); C.3.Reprezentarea produselor derivate din lemn;

In Fig. 54 sunt reprezentate aceste produse unde:

- PAL reprezint� pl�ci din a�chii aglomerate de lemn;- PFL pl�ci din � bre din lemn.

Fig. 53 Cotarea lemnului prelucrat:e) scândur� a�ezat� pe latf) scândur� a�ezat� pe muchieg) rigl�h) grind�

Fig. 54 Reprezentarea conven�ional� pentru produse derivate din lemn: a) placaj; b) panel sec�ionat transversal; c) panel sec�ionat longitudinal; d) PAL; e) PFL

e)

a)

b)

e)

c)

d)

f)

g)

h)


172 - Desen tehnic

D. Reprezentarea elementelor asamblate

Elementele de asamblare sunt: cuiele, �uruburile, buloanele, scoabele, eclisele, rondelele, etc. iar se reprezint� cu linie continu� în planul de sec�ionare �i cu linie întrerupt� când sunt în afara planului (Fig.55).

Cui 3x50 simbolizeaz� un cui cu diametrul de 3 mm �i lungimea de 50 mm. In Fig.56 se arat� modul de p�trundere a cuielor în pachetul de imbinat unde:

- c este grosimea piesei �i ea nu trebuie s� � e mai mic� de 4xd pentru a se împiedica cr�parea pieselor;

- d este diametrul cuiului folosit la îmbinare,

In Fig. 57 se arat� modul de dispunere a cuielor într-o îmbinare de prelungire, unde distan�a de la margina elementelor de îmbinat pân� la primul rând de cuie sau între rândurile de cuie este egal� cu 4xd, undc d este diametrul cuiului.

Fig. 55 Asambl�ri prin cuie:a) reprezentare obi�nuit�;b) reprezentare simpli� cat�;1) cui în planul de sec�ionare;2) cui în afara planului de sec�ionare

Fig. 56 Posibilit��i de p�trundere a cuielor în parchetul îmbinat

Fig. 57 Dispunerea cuielor într-o îmbinare de prelungire:a) în rânduri drepte;a) în zig-zag;

a) b)


Desen tehnic - 173

In Fig. 59 este prezentat� o asam-blare cu buloane unde bulonul este repre-zentarea simpli� cat printr-o ax�, piuli�a sub form� de X iar rondela printr-o linie perpendiculara pe axa bulonului. In Fig. 59, se poate observa o asamblare cu �urub unde simbolul M 6x20 are urm�toarea semni� ca�ie:

- M tipul � letului (metric); - 6 diametrul � letului în mm;- 20 lungimea �urubului în mm.

In Fig. 60, sunt prezentate scoabele care se reprezint� printr-o linie îngro�at� unde � 12 reprezint� diametrul de 12 mm al scoabei iar ls (deschiderea) = 200 mm.

Fig. 58 Reprezentarea bulonului:a) obi�nuit; b) spintecat;

Fig. 59 Reprezentarea asambl�rilor cu �uruburi:a) �uruburi pentru lemn; a) reprezentarea asambl�rii cu �uruburi pentru lemn (vedere) pentru

forma capului; c) reprezentarea asambl�rii cu �uruburi pentru lemn (vedere) prin cruci; d) reprezentarea asambl�rii cu �uruburi cu � let metalic �i piuli��, în vedere; e) reprezentarea

asambl�rii cu �uruburi cu � let metalic �i piuli��, în sec�iune;

Fig. 60 În�direa în l��imea doi dulapi cu scoabe:

a) vedere lateral�; b) plan;

a)

a)

b)

c)

d)

e)

b)


174 - Desen tehnic

E. Reprezentarea îmbin�rii pieselor din lemn; Elementele din lemn se îmbin� între ele prin diferite t�ieturi care, prin al�turare, suprapunere sau întrep�trundere �i solidarizare cu anumite elemente ajut�toare, piesele s� capete o form�, o pozi�ie �i o rezisten�� speci� c� pentru a rezista la eforturi. Dup� forma �i felul pe care îl au, t�ieturile:

- chertare (Fig. 61);- cep �i scobitur� (Fig. 62);- cu fal� (Fig.63);- cu lamb� �i uluc (Fig.64).

E.1. Imbinarea de prelungire; Prin aceast� îmbinare se asigur� continuitatea în lungime a piesei din lemn a�ezate cap la cap �i asamblat� printr-un mijloc de îmbinare (Fig. 65).

Fig. 61 Chertare: a) de cap�t; a) de mijloc;c) simpl�; d) în prag;

Fig. 65 Îmbinare de prelungire: 1) vedere; 2) plan; 3) sec�iune; a) cu eclise de lemn; b) cu eclise de lemn la stâlp; c) prin chertare �i buloane;d) prin chertare �i zban�uri;

Fig. 63 Falt

Fig. 62 Cep �i scobitur�

Fig. 64 Lamb �i uluc: 1) lamb�; 2) uluc


Desen tehnic - 175

E.2.Imbinarea de solidarizare; Prin aceast� îmbinare se realizeaz� sec�iuni compuse necesare pentru preluarea unor solicit�ri (Fig. 66).

E.3. Imbinarea la noduri sau la intersec�ii de piese; In Fig. 67 este prezentat� o astfel de îmbinare prin chertare:

F. Reprezentarea elementelor de construc�ii din lemn:

Sc�rile de reprezentare a acestor elemente sunt: 1:50; 1:20; 1:10, cotele � ind date în cm pentru dimensiuni sub un m �i în m, cu dou� zecimale, pentru dimensiuni mai mari de 1 m. F.1. Reprezentarea pere�ilor din lemn:

Fig. 66 Îmbinare de solidarizare cu pene: 1) vedere; 2) sec�iunea A-A

Fig. 68 Plan�eu din lemn: a) plan; b) sec�iunea A-A; c) sec�iunea B-B;d) detaliu D; e) detaliu C;

Fig. 67 Îmbinare prin chertare: 1) încruci�area în cep coad� de rândunic� pe

toat� lungimea; 2) încruci�area în cep coad� de rândunic� pe toat� lungimea


176 - Desen tehnic

Peretii din lemn sunt repezentati in plan prin grosimea lor. In cazul panourilor prefabricate este necesara reprezentarea detaliilor de alcatuire a materialelor componente, precizarea cotelor dimensionale, �i a modului de montare. Plan�eul de lemn (Fig. 68) se reprezint� în plan la scara 1:50 unde elementele cot�rii au urm�toarea semni� ca�ie:

- Grinzi 10x15 buc. 11 reprezint� un num�r de 11 buc��i grinzi cu l��imea de 10 cm �i în�l�imea de 15 cm;

- A-A, B-B sunt sec�iuni executate în anumite zone ale plan�eului;- Parchet 22x 4 exprim� grosimea pl�cii de parchet egal� cu 2, 20 cm iar

l��imea de 4 cm;- Du�umea oarb� 24x12 arat� o grosime a du�umelei de 2, 40 cm �i o

l��ime a acesteia de 12 cm;- Scândur� 24 x 16 arat� o grosime a sândurii de 2, 40 cm �i o l��ime a

acesteia de 16 cm;- ipci 24 x 48 arat� o grosime a �ipcii de 2, 40 cm cu o l��ime de 4, 80 cm.

F.2. �arpantele din lemn: Sunt reprezentate prin proiec�ii (Fig. 69) �i se deseneaz� la sc�rile 1:50 sau 1:100 în care cuprind toate datele necesare. Cele mai importante proiec�ii sunt:

- sec�iunea longitudinal�;

Fig. 69 �arpanta: a) plan; b) sec�iune


Desen tehnic - 177

- sec�iunea transversal�;- detaliile execu�iei.

Proiec�ia orizontal� (planul �arpantei) este desenat� dup� planul cl�dirii, urm�rindu-se conturul zidurilor exterioare. Conturul acoperi�ului se delimiteaz� pe linia strea�inii (numit� �i linia pic�turii). C�priorii se � gureaz� prin axele lor iar penele se reprezint� la scar� prin muchiile de contur. Popii, cle�tii, t�lpile, contra� �ele etc., se reprezint�, � e la scar�, � e prin linii întrerupte notându-se distan�ele între axele scaunelor sau fermelor �i toate cotele necesare pentru a stabili pozi�ia în plan a pieselor.

F.3. Sec�iunea transversal� a �arpantei; Se deseneaz� la scara la scara 1:50 sau 1:20 �i cuprinde în�l�imea �arpantei precum �i modul de a�ezare a elementelor. Fiecare pies� este de� nit� printr-o marc� înscris� într-un cerc la cap�tul unei linii de referin�a care se mai trec �i dimensiunile �i eventual, denumirea piesei (Fig 69 b). Când acoperi�urile sunt simetrice, sec�iunea se deseneaz� numai pe jum�tate.

F.4. Detaliile �arpantei La sc�rile de 1:10 sau 1: 5 se reprezint� diferite elemente ale �arpantei �i � ecare nod cu îmbin�rile respective �i se noteaz� cu o liter� mare.

Fig. 70 �arpanta: c) detaliu 1; d) detaliu 2; e) detaliu 3; f) detaliu 4


178 - Desen tehnic

In plan�a de detalii se mai reprezint� �i alte elemente ale acoperi�ului, astfel: strea�in�, str�pungerile pentru co�uri etc.

F.5. Ferme din scânduri; Se � gureaz� pe desen pozi�ia tuturor elementelor componente (Fig. 71). Piesele care alc�tuiesc elementele fermei, sunt prev�zute cu linii de referin�� pe care sunt indicate dimensiunile respective.

G. Reprezentarea elementelor de construc�ii din beton armat

G.1. Notarea funda�iilor Elementele cot�rii unui stâlp se explic� astfel (Fig. 72):

- F este simbolul funda�iilor;- A1 este indicativul stâlpului pe care-l

sus�ine funda�ia �i se trece ca un indice al funda�iei (FAi) ;

- A �i 1 reprezint� axele de trsare care se intersecteaz� în dreptul stâlpului SA1 �i îi stabile�te pozi�ia în plan;

- SA1 este indicativul stâlpului;- F1 înlocuie�te indicativul FA1, în cazul

în care o serie de funda�ii sunt identice, având acelea�i forme geometrice �i acela�i mod de armare;

G.2. Notarea stâlpilor Se simbolizeaz� cu litera S (Fig. 72) urmat� de un indice format din indicativele axelor care se intersecteaz�, determinând pozi�ia stâlpului (SA1). Valorile 30 x 30 reprezint� dimensiunile în cm ale sec�iunii stâlpului (latura mare x latura mic�).

Fig. 71 Ferme din scânduri b�tute în cuie

Fig. 72 Reprezentarea funda�iei unui stâlp, notat� cu indicativul stâlpului


Desen tehnic - 179

O alt� simbolizare poate � S1...Sn.

G.3. Notarea grinzilor; Grinzile se noteaz� cu litera G urmat� de simbolul nivelului notat cu majuscule (pentru plan�eul peste subsol S �i peste parter P, sau cu cifre romane I, II etc., pentru plan�eele peste etaje) completat cu un indice numeric care rezult� din numerotarea grinzilor aceluia�i plan�eu. Nota�ia grinzilor este urmat� de cele dou� dimensiuni ale sec�iunii transversale desp�r�ite prin semnul de îmul�ire (b x h), unde b este l��imea grinzii iar h este în�l�imea grinzii (Fig. 73). Când desenul se execut� la scar� mic�, indicativul grinzii �i dimensiunile sunt trecute deasupra liniei de contur a grinzii (Fig. 74).

In eleva�ie grinzile se noteaz� pe o linie de referin�� (Fig. 74) unde la num�r�tor se trece indicativul grinzii (GP1) iar la numitor se trec dimensiunile b x h unde b este l��imea grinzii iar h în�l�imea ei. Dimensiunile pot � trecute �i în continuarea indicativului (GP1 -25 x 35). Pentru grinzile întoarse, notarea va � precedat� de aceast� speci� care: GRIND� ÎNTOARS� G13 - 25 x 45.

Fig. 73.a Notarea grinzilor în plan Fig. 73.b Notarea grinzilor într-un plan executat la scar� mic�

Fig. 74 Notarea grinzilor �i stâlpilor în eleva�ie


180 - Desen tehnic

G.4. Notarea centurilor; Centurile se noteaz� cu litera C urmat� de un indice numeric pentru diferen�ierea lor în plan (Fig. 75). Dup� indicativ se trec dimensiunile centurii astfel b x h unde b este l��imea centurii iar h este în�l�imea ei (C2- 25 x 20;.In eleva�ie, centurile se noteaz� la fel ca �i grinzile.

G.5. Notarea buiandrugilor; Buiandrugii lega�i monolit cu placa sau centura se noteaz� cu literele B sau G urmate de un indice numeric ce speci� c� tipurile asemenea cuprinse în plan. Dup� indicele numeric se noteaz� �i dimensiunile sec�iunii transversale b x h. (GP1-20 x 50), (Fig. 75). In eleva�ie buiandrugii se noteaz� la fel ca grinzile.

G.6. Notarea diafragmelor (pere�i din beton); Se noteaz� cu o liter� majuscul� urmat� de un indice numeric care rezult� din numerotarea lor în plan. Literele utilizate reprezint� în general, pozi�ia peretelui în construc�ia respectiv� atfel: diafragmele se noteaz� cu D, pere�ii longitudinali cu L �i pere�ii transversali cu T. Nota�ia se scrie pe proiec�ia în plan a diafragmei sau deasupra liniei de contur, f�r� linie de referin��, cum ar � : D5, T8, L2. G.7. Notarea elementelor prefabricate în planurile de montare; Aceste elemente se noteaz� cu litere majuscule urmate de un indice numeric, pentru diferen�ierea tipurilor.

Exemplu de notare la construc�ii din panouri mari:- I, T sau L - pere�i interiori portan�i, transversali sau longitudinali;

Fig. 75 Notarea centurilor �i buiandrugilor


Desen tehnic - 181

- E, F- pere�i exteriori sau de fa�ad�;- D - pere�i desp�r�itori;- P - pl�ci de plan�ee.

Exemplu de notare la construc�ii industriale:- C, A - cheson de acoperi�;- P - pan� de acoperi�;- S - stâlpi;- F - ferm� etc.

H. Desenarea planurilor

In desenul proiectului, planul este determinant reprezentând primul element al rezolv�rii cl�dirii. Cu ajutorul planului se rezolv� simultan func�iunea circula�ia sistemul constructiv si plastica cl�dirii. Planurile unei construc�ii sunt sec�iuni orizontale ob�inute prin sec�ionarea cl�dirii cu un plan orizontal imaginar, la o în�l�ime de 1, 10....1, 20 m aleas� în a�a fel încât s� taie toate elementele caracteristice ale cl�dirii. Planul la scara 1:200 �i 1:100 (Fig. 77) constituie o reprezentare corecta a dimensiunilor elementelor constructive (ziduri, stâlpi) �i a tuturor compartiment�rilor interioare. In aceste desene se indic� golurile u�ilor �i ale ferestrelor, treptele sc�rilor etc. In planurile la scara 1:200 nu se indic� sensul de deschidere a u�ilor, aceast� indica�ie ap�rând numai în planurile la scara 1:100 sau la scar� mai mare. Cotele date sunt cele principale: în interior, pentru lungimi ale înc�perilor, pentru grosimi de ziduri,

Fig. 76 Armarea �i ancorarea co�urilor de fum


182 - Desen tehnic

iar în exterior, pentru interaxele structurii de rezisten�� i dimensiunile totale. Uneori se indic� �i mobilarea indicativ� a planurilor. Scara 1:50 se utilizeaz� la desenarea planului în proiectele de execu�ie (Fig.78 a �i b) permi�ând o reprezentare clar� �i o cotare am�nun�it� a elementelor de construc�ie, completate cu preciz�ri privind: zidurile, co�urile de fum �i canalele de ventila�ie, golurile în zid�rii în func�ie de dimensiunile �i tipurile folosite, glafuri, solbancuri, parapete, ni�e pentru instala�ii, ni�e pentru elementele de calorifer; pe plan, reprezint� sc�rile prin proiectarea ortogonal� a acestora la nivelul respectiv, traforurile pentru ferestrele de la subsoluri, sobele de înc�lzire etc., folosind semnele conven�ionale speci� ce. Planul se completeaz� cu desenul pardoselilor la c�m�ri, b�i, closete, laboratoare, sp�l�torii etc., cu indicarea dot�rilor, cu mobilarea înc�perilor, cu amplasarea indica�iilor, echipamentelor �i cu precizarea tehnologiilor (în cazul halelor industriale �i al construc�iilor agrozootehnice), toate desenele la scara proiectului �i cu indicarea utiliz�rii cât mai economice a spa�iilor disponibile. De asemenea, pe plan, se indic� toate cotele necesare execu�iei: grosimi de ziduri, dimensiunile înc�perilor, gabarite, deschideri de goluri �i determinarea lor în plan, niveluri, parapete etc. Este obligatorie cotarea corect� a dimnensiunilor golurilor �i coresponden�a în tabelele de tâmpl�rie prin num�rul înscris într-un cerc ce corespunde cu simbolul înscris în acestea.

Fig. 77 Reprezentarea planului unei cl�diri la scara � 1:100


Desen tehnic - 183

In planuri este important� trasarea arcului deschiderii foii de u��, pentru a determina în înc�peri spa�iul necesar bunei func�ion�ri la deschidere-închidere, f�r� a stânjeni circula�ia sau amplasarea mobilierului. Ferestrele �i u�ile exterioare se amplaseaz� urm�rind axele de compozi�ie �i principiile stabilite pentru rezolvarea armonioas� a fa�adelor. La � ecare înc�pere se scrie destina�ia, suprafa�a ( la construc�iile industriale se cere uneori �i volumul), � nisajele folosite (pardoseli �i zugr�veli) ; Fiecare înc�pere se numeroteaz�, de exemplu P 05, P 06...etc, adic� P =parter iar 05 �i 06 etc., arat� num�rul camerelor u�urând opera�iile de recunoa�tere din documenta�ia economic�. Pe plan se trec axele zidurilor cu numere (1, 2, 3...) în sens longitudinal �i cu cifre (a, b, c.) în plan transversal, nivelele, parapetele ferestrelor, simbolul golurilor, traseul de sec�ionare (stabilit dup� necesit��i), astfel ales încât s� treac� prin goluri de ferestre �i u�i. Dac� acest traseu trece la alte niveluri prin p�r�i mai pu�in importante, planul de sec�ionare se poate decala. Se fac trimiteri la detaliile de construc�ii, prin frac�ii înconjurate de un cerc, în care la num�r�tor se trece num�rul plan�ei al proiectului respectiv �i

Fig. 78a Plan parter


184 - Desen tehnic

la numitor num�rul detaliului. De asemenea, pe plan se scriu note cu referiri la dispozi�iile constructive, indica�ii pentru întocmirea pieselor economice, etc. Pentru proiecte de transformare sau adaptare, în legenda planului se men�ioneaz� felul ha�urilor utilizate �i m�surile de luat pentru succesiunea opera�iilor de ordin constructiv. Dac� unele elemente importante din înc�peri se a� � deasupra planului de sec�ionare, �i care teoretic sunt invizibile pentru observator, ele se pot totu�i reprezenta punctat (de exemplu boilere, un pod rulant, o hot� de ventila�ie deasupra unei ma�ini de g�tit, plafoane decorative etc.). Planul parterului (Fig. 78 a) reprezint� partea din cl�dire amplasat� � e direct pe teren, � e în�l�at� cu una sau mai multe trepte, care prime�te cota de nivel zero la nivelul pardoselii � nite a parterului corpului principal, �i se reprezint� în dreptul u�ii de intrare, ar�tat� cu semnul urm�tor:

Planul parterului mai poate reprezenta în exterior treptele sc�rilor exterioare de la intr�ri, intrarea principal�, peronul de intrare �i intr�rile secundare, scara exterioar� pentru etaje, porticul acoperit sau descoperit, trotuarul din jurul cl�dirii, jardiniere, eventual cur�i de lumin�, indicarea acceselor la subsol, linia soclului etc. în interior, planul con�ine piesele de intrare speci� ce parterului, holului de intrare, accesul la sc�ri �i lifturi, piese speci� ce la: cl�diri publice (portar, informa�ii etc.). Scara este reprezentat� considerând c� este sec-�ionat� de un plan secant la 1, 1... 1, 2 m de la nivelul pardoselii. În consecin�� apar numai primele trepte de la por-nire, linia de întrerupere dus� la 45° �i treptele care vin de la subsolul cl�dirii, sec�ionarea sc�rii considerându-se înainte de palierul intermediar. În planurile etajului, desenul sc�rii apare în întregime, cu podestele respective, având liniile de întrerupere la 45°, pentru marcarea nivelului planului secant al etajului; numai scara de la ultimul nivel, dac� nu are acces la pod, apare complet� (Fig. 78b). Ca detalii speciale ale planulului etajelor apar podestele de sosire

Fig. 78b


Desen tehnic - 185

�i plecare ale sc�rilor �i lifturilor, prezen�a balcoanelor, logiilor, terasele cu accesele exterioare, cotele de nivel ale etajelor. In rest planul etajelor se reprezint� la fel ca planul parterului f�r� amenaj�rile terenului. In unele cazuri se prezint� �i planul de deasupra ultimului etaj (planul podului) când poate � amenajat special pentru locuit (ca mansard� dac� este su� cient de înalt). Planul subsolului are toate cotele de nivel negative, � ind sub nivelul parterului, în întregime sau numai par�ial pe spa�iul de sub parter. In general, acest plan cuprinde spa�iile amenajate pentru depozitare (pivni��) sau pentru accesoriile instala�iilor cl�dirii (central� termic�, garaje, postul de transformare, sp�l�torii, atelier de între�inere, boxe etc.) �i uneori spa�ii pentru locuit, cu respectarea anumitor condi�ii de igien� �i confort. Planul acoperi�ului se deseneaz� la sc�rile 1:100 sau 1:50, atât pentru acoperi�urile cu pante, cât �i pentru cele în teras�. La acoperi�urile cu pante se traseaz� întâi liniile perimetrale, respectiv pic�tura, (Fig.79), apoi se duc bisectoarele unghiurilor, care se întâlnesc dou� câte dou�, determinând coame de pant� sau dolii. Linia care une�te punctele de intersec�ii ale coamelor pe pant� formeaz� coama de creast�. Pentru intersec�ii de volume diferite, reprezentarea acoperi�ului se bazeaz� pe acela�i principiu al tras�rii liniilor de intersec�ie la 45°, rezolvarea � ind în func�ie de l��imea volumelor, în�l�imea lor, sau unghiul sub care se intersecteaz�. Planul acoperi�ului este proiec�ia în plan orizontal a pantelor, cu trasarea coamelor, a doliilor �i detaliilor, � xarea pozi�iilor co�urilor de fum, ventila�iilor, r�su� �torilor de la closete luminatoarelor, tabacherelor, lucarnelor, a gurilor de scurgere, jgheaburilor etc. Se contureaz� punctat zidurile exterioare ale ultimului nivel, se traseaz� linia exterioar� a corni�ei, sau a strea�inii acoperi�ului �i se coteaz� pe dou� direc�ii toate elementele, pentru determinarea cu precizie a pozi�iei lor �i pentru a u�ura realizarea lor de c�tre constructor. Panta se indic� cu s�ge�i pe care se precizeaz� valoarea în procente (de exemplu, 3%, 4, 5% etc.). Planurile acoperi�urilor se coteaz� prin indicarea cotelor (dimensiunilor) generale ale conturului la pic�tur�,

Fig. 79 Reprezentarea planuluiînvelitorii - varianta cu �arpant�


186 - Desen tehnic

corelate cu dimensiunile ultimului nivel �i cu cotele de detaliu pentru toate elementele constructive ale acoperi�ului. Se �ine seama c� acoperi�ul unei cl�diri poate avea pante de m�rimi diferite �i c� liniile de la pic�tur� pot s� nu � e la acela�i nivel. Dac� acoperi�ul are linia pic�turii la acela�i nivel �i pantele de aceea�i m�rime, propriet��ile geometrice esen�iale pentru a efectua trasarea lor sunt urm�toarele: liniile vârfului sunt la aceea�i distan�� de liniile de pic�tur� �i proiec�ia liniilor coamelor înclinate �i a doliilor sunt bisectoarele unghiurilor formate de liniile pic�turii sau de prelungirile lor. Pentru acoperi�urile cu linia pic�turilor la mai multe niveluri, în primul rând se execut� trasarea punctat� a planului construc�iei �i apoi a perimetrului versan�ilor. Pe planul acoperi�ului de tip teras� (Fig.80) este � gurat plan�eul de beton armat al ultimului nivel, parapetul (aticul) �i izola�iile hidrofuge �i termice.

Pentru a putea preciza pozi�ia sifoanelor de scurgere interioar� sau a jgheaburilor �i burlanelor pentru scurgerea exterioar�, zidurile se traseaz� cu linii punctate. Pe planul acoperi�ului de tip teras� se deseneaz� �i rosturile de dilata�ie �i de tasare. De asemenea, pe plan se mai prev�d rebordurile la dou� cl�diri al�turate cu niveluri diferite, punctele de str�pungere a hidroizola�iei pentru antenele de televiziune, ventila�ii, paratr�snete, chepenguri de acces etc.

Fig. 80 Reprezentarea planului învelitorii - varianta cu teras�


Desen tehnic - 187

Pantele de separa�ie ale suprafe�elor înclinate formeaz� panouri în form� de triunghi; pe ele se traseaz� o s�geat� pe care se indic� panta de scurgere a apelor ( de exemplu 2%, 5% etc.). Planul terasei se deseneaz�, ca �i la acoperi�urile cu pante, la scara ultimului nivel (1:100 sau 1:50) ; se indic� toate elementele terasei, se coteaz� dimensiunile generale �i par�iale, determinându-se pozi�ia � ec�rui element din plan.

I. Desenarea sec�iunilor

Planurile nu pot preciza în mod explicit diferite în�l�imi ale construc�iilor proiectate. Pentru rezolvarea acestor probleme se folosesc sec�iunile verticale imaginare prin volumul construc�iei, realizate printr-un plan secant perpendicular pe planurile orizontale. In felul acesta se determin�, la scar�, diferite în�l�imi caracteristice, interioare �i exterioare ale construc�iei. Sec�iunea longitudinal� este planul secant paralel cu fa�ada longitudinal�, iar sec�iunea transversal�, considerat� caracteristic� pentru cl�dire ( de obicei prin intrarea principal� a cl�dirii), este planul secant paralel cu fa�ada lateral�. Num�rul sec�iunilor verticale depinde de complexitatea construc�iei. De multe ori traseul de sec�ionare se poate desf��ura dup� o linie frânt�, trecând prin elementele caracteristice ale cl�dirii, pentru eviden�ierea cât mai multor detalii constructive, trasând prin goluri nu prin ziduri pline. Sec�iunea caracteristic� este considerat� cea trasversal�, întrucât cuprinde majoritatea elementelor constructive Traseul sec�iunii se marcheaz� în planuri prin segmente liniare mai groase (linie-punct), cu vârful s�ge�ilor indicative îndreptate spre planul de vedere. Intr-o cl�dire se pot � gura una sau alta din cele doua fe�e sec�ionate, aceasta depinzând numai de interesul reprezentat din punct de vedere constructiv, în general � ind preferat� vederea de la dreapta spre stânga. Sec�iunile determin� dimensiunile pe vertical� ale cl�dirii (Fig.81) �i eviden�iaz� principalele ei elemente constructive (ziduri, plan�ee, sc�ri, pode�te, funda�ii, acoperi� etc.); de asemenea, redau detaliile de � nisaj panta învelitorii etc. Dac� cl�direa are mai multe etaje deservite de o scar� principal�, sec�iunea vertical� trebuie s� treac� în mod obligatoriu prin scar�, pentru a scoate în eviden�� caracteristicile casei sc�rii. In sec�iune se arat� suprapunerile zid�riei de la funda�ie pân� la nivelurile superioare, materialele din care sunt executate (c�r�mizi blocuri de zid�rie etc.), felul plan�eelor folosite (monolite, prefabricate, din lemn etc.), acoperi�ul cu pante, terasele, dac� exist� pod, mansard� etc. In cazuri speciale, se eviden�iaz� rezolvarea decorativ� a traseelor cu indicarea detaliilor studiate la sc�ri convenabile; de asemenea se eviden�iaz�: în�l�imile de ziduri, parapetele, buiandrugii, balcoanele, ni�ele de calorifer, co�urile, ventila�iile, stâlpii, arcele, în�l�imile golurilor, glafurile, solbancurile, ferestrele cu


188 - Desen tehnic

supralumin�, luminatoarele, acoperi�urile cu pante diferite, precum �i alte particularit��i ale construc�iei, concordanta detaliilor din sec�iuni cu cele la scar� m�rit� (detalii); se marcheaz� cur�ile de lumin�, subsolurile, accesele, trotuarele, sc�rile exterioare etc., accesoriile acoperi�ului (corni�e, strea�ini, lucarne, tabachere, jgheaburi etc.), �arpante. Metoda desen�rii sec�iunilor este identic� cu cea a planurilor, �inându-se seama de axele principale �i secundare luate din plan �i urm�rindu-se traseul p�r�ilor sec�ionate. Dac� scara permite, pe sec�iuni, se � gureaz� �i pro� lul decora�iilor exterioare, ancadramentele ferestrelor �i u�ilor, frontoanelor, brâurilor, soclul etc. Desenul porne�te de la cota ± 0, 00 care reprezint� nivelul � nit al pardoselii parterului.

Fig. 81 Reprezentarea unei sec�iuni transversale

Fig. 82 Reprezentarea fa�adei principale


Desen tehnic - 189

J. Desenarea fa�adelor

Desenul fa�adelor reprezint� proiec�iile vederilor cl�dirii pe un plan vertical de proiec�ie. La toate cl�dirile se deseneaz� întâi fa�da principal�, cu indicarea intr�rii principale, apoi fa�ada posterioara �i fa�adele laterale; dac� fa�adele laterale sunt asem�n�toare, se prezint� numai una dintre ele. Fa�adele redau gra� c aspectul exterior al viitoarei construc�ii. Ele reprezint� imaginea plastic� �i real� a volumelor, cu indicarea precis� a pozi�iilor ferestrelor, a u�ilor de intrare (principale �i secundare), a decora�iilor exterioare, a � nisajelor arhitecturale. Fa�adele se deseneaz� dup� ce s-au desenat planurile tuturor nivelurilor �i sec�iunilor cl�dirii. Planurile, sec�iunile �i fa�adele trebuie corelate, determinând împreun� volumul construc�iei. Pentru desenarea fa�adei (Fig.75) se iau din planuri dimensiunile pentru lungimi sau l��imi, iar pentru în�l�imi, cotele sau nivelurile de sec�iuni. Tot la scar� se rezolv� �i celelalte elemente ale fa�adei, care se iau din plan�ele de detalii, pentru indicarea strea�inii, corni�ei, pro� laturilor, a soclului, a sc�rilor exterioare etc. Pentru desenarea corect� a fa�adelor, se ridic� din plan axele principale �i secundare de compozi�ie �i traveile, se determin� pozi�ia golurilor �i, în prima faz� se traseaz� toate elementele componente cu linii u�oare de creion; apoi se � xeaz� dimensiunile soclului, brâurilor, pro� lelor etc. Desenarea elementelor func�ionale �i plastice ale fa�adelor începe de la linia de p�mânt pân� la coama acoperi�ului sau linia superioar� a parapetului terasei. In cazul cl�dirilor cu volume compuse �i cur�i interioare, se pot uni fa�adele cu sec�iunile respective, desenul primind denumirea de sec�iune-fa�ad�. La scara 1:200 sau 1:100, fa�adele se deseneaz� într-o form� schematic�, reprezentând în special volumele �i golurile. La scara 1:50 se indic� am�nun�it toate elementele din proiec�ia vertical� �i se reprezint� materialele de � nisaj ale fa�adei (tencuiele din praf de piatr�, cu desenele respective; c�r�mida aparent�; placajele ceramice, piatra brut� sau în apareiaj, prelucrat� cu bosaje, cu sculpturi; betonul aparent; bârnele din lemn etc. Acoperi�ul se deseneaz� în pante, în teras� sau cu formele speci� ce; indicativ se redau: materialele învelitorii (�igla, �i�a, �indrila etc.), forma strea�inilor �i a corni�elor, cu pro� lurile de leg�tur�, conform cu indica�iile date la construc�iile gra� ce. Pe desen se � gureaz� �i elementele accesorii, ca: jgheaburi, burlane, lucarne, tabachere, co�uri, ventila�ii etc. De asemenea se redau toate elementele constructive ale fa�adei: balcoane, logii, porticuri, cerdacuri, copertine, decro�uri, pro� luri, sc�ri exterioare, trotuare, parapete, jardiniere, balustrade etc. Fa�adele se deseneaz� cu linii sub�iri, reprezentarea materialului s� � e cât mai sugestiv�. La aceast� scar� se prev�d cote pe vertical�, pentru delimitarea


190 - Desen tehnic

diferitelor registre, pentru toate elementele ce nu pot � reprezentate în planuri. Aceste cote se scriu, pe cât posibil, pe o linie comun� de referin��, vertical�; de asemenea se dau note explicative pentru � nisaje �i se fac trimiteri pentru g�sirea detaliilor de fa�ad� în plan�ele respective. In proiectele de execu�ie se detaliaz� toate elementele constructive �i de � nisaj, care nu apar su� cient de clar în cadru desenului efectuat la scara 1:50, 1:20 sau 1:10 sau care nu sunt tipizate. Astfel, pe traveea de fa�ad�, pe sec�iunea transversal� sau longitudinal�, în plan �i chiar pe fa�ade, sunt incercuite zonele care urmeaz� s� se detalieze �i se fac trimiteri la plan�ele care con�in detaliile respective. Detaliile se deseneaz� la scara 1:5, pentru elementele de beton sau zid�rie (Fig.90), �i chiar la scara 1:1, dac� se detaliaz� tâmpl�ria sau alte elemente care nu pot � su� cient de explicite la o scar� mai mic�. Pentru un proiect de execu�ie, num�rul detaliilor care se deseneaz� nu este limitat, depinzând de complexitatea construc�iei �i de rezolv�rile diferitelor elemente. Aceste detalii trebuie s� � e su� ciente ca num�r �i grad de detaliere, pentru a face posibil� execu�ia.

Fig. 83 Reprezentare detalii acoperi�: a) detaliu strea�in�, varianta cu �arpant�;b) detaliu corni�� cu jgheab, varianta la plan�eu-teras�.


Desen tehnic - 191

K. Planuri de cofraj

Aceste planuri se întocmesc la scara 1 : 50 iar în func�ie de claritate �i complexitate, la sc�rile: 1 : 20 sau 1 : 100. Planul de cofraj este desenul care reprezint� muchiile interioare ale cofrajului. Stâlpii de sub plan�eu se reprezint� sec�iona�i (Fig. 76 a). Planul de cofraj pentru scar� este alc�tuit, dup� pozi�ia sc�rii între niveluri, din unul sau dou� pode�te �i placa înclinat� care constituie rampa sc�rii (Fig.77a). Cotele în plan determin� dimensiunile podestului, grosimea zidului, dimensiunile golului sc�rii, distan�a dintre linia de începere �i terminare a pl�cii de pant�, precum �i l��imea acesteia. Pe podestul de la parter �i etaj �i pe podestele intermediare, se scriu cotele de nivel relative (cotele de nivel la fa�a � nit� a pl�cii). Pe plan�� se speci� c� marca betonului �i, deoarece acesta cuprinde �i planul de armare, se indic� �i tipul de o�el folosit.

Fig. 84 Copertin� din beton armat: a) plan cofraj


192 - Desen tehnic

Bibliogra� e:

1. Culegere de standarde de desen tehnic-autori: E. Diaconescu �i Al. Constantinescu;2. Desen de construc�ii �i instala�ii-autori: Veronica Florea, Delia Prundeanu �i Radu M�rgineanu;3. Cartea zidarului;4. Cartea dulgherului – autor: C. Rosoga, I. Davidescu


Matematic� aplicat� - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINAMATEMATIC� APLICAT�

Dulgher_3_A5_matematica aplicata.indd 1 2/17/2011 2:11:44 PM

2 - Matematic� aplicat�



CAPITOLUL I

1. OPERA�II CU NUMERE ÎNTREGI. ADUNAREA �I SC�DEREA

Întâlnim numere naturale atunci când num�r�m obiecte din jurul nostru, de asemenea, le mai întâlnim în unele probleme de m�surare. Sc�zând pe 3 din 2, ca rezultat nu ob�inem un num�r natural. Pentru a putea sc�dea orice num�r natural din orice alt num�r, a trebuit s� extindem ideea de num�r, introducând �i numere negative; ca urmare, cu numerele întregi se efectueaz� adun�ri, sc�deri, înmul�iri �i împ�r�iri.Numerele întregi se folosesc �i în unele m�sur�ri, ca de exemplu în m�surarea temperaturilor (pe scara Celsius).Amintim nota�iile:N � �0, 1, 2, 3, ... , pentru mul�imea numerelor naturale;N* = 1, 2, 3, 4... , pentru mul�imea numerelor naturale nenule (f�r� num�rul 0);Z = 0, � 1, � 2, � 3, � 4... , sau ...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... , pentru mul�imea numerelor întregi. De asemenea, Z* = Z - 0.Adunarea numerelor întregi este:Comutativ�, adic� a + b = b + a, oricare ar � numerele (întregi) a �i b;Asociativ�, adic� (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar � numerele (întregi) a, b, �i c.Din aceste propriet��i rezult� c� în calcule putem efectua adun�rile indiferent în ce ordine. De exemplu, putem calcula:

55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176

Num�rul 0 este element neutru pentru opera�ia de adunare. Orice num�r întreg are un opus, notat – a, care este �i el num�r întreg. Din aceste propriet��i rezult� c� sc�derea num�rului întreg b din num�rul întreg a poate � înlocuit� prin adunarea lui a cu opusul lui b:

a - b = a + (-b)

Reamintim c� putem des� in�a o parantez� în fa�a c�reia se a� � semnul -, schimbând semnele tuturor termenilor ce se a� � în parantez�.Folosind propriet��ile adun�rii, putem calcula:



-5 – 3 + 2 – 8 = (-5 -3 -8) + 2 = -16 + 2 = -14,5 – 1 + 2 – 4 = 5 + (-1 -4) + 2 = 5 – 5 + 2 = 2,

(+8) – (+6) – (-2) + (+4) – (+4) = 8 – 6 + 2 + 4 – 4 = 2 + 2 + 0 = 4,(+18) – (+36) – (-12) + (+24) – (+14) = 18 – 36 + 12 +24 – 14 =

(18 + 12) – (36 + 14) + 24 = 30 – 50 +24 = 54 – 50 = 4,(8 – 3 – 10) – (-3 + 8 – 12) = 8 – 3 – 10 + 3 – 8 +12 =

= (8 – 8) + (3 – 3 ) + (12 – 10) = 2

EXERCI�II1) Scrie�i patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3, cifra unit��ilor 2 �i care s� � e cât mai mici posibile.2) A) Un num�r este cu 288 mai mare decât 1.831. Care este num�rul� B) Alt num�r este cu 4.865 mai mare decât 511. Care este num�rul�3) A) Un num�r este cu 1.221 mai mic decât 592. Care este acest num�r� B) Alt num�r este cu 855 mai mic decât 15.258. A� a�i acest num�r.4) Efectua�i adun�rile: a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011; e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001.5) Efectua�i sc�derile: a. 742 – 122; b. 3 271 – 3 070; c. 142 – 140; d. 3 030 – 971; e. 10 001 – 999; f. 172 431 – 72 453.6) Aranja�i în ordine cresc�toare numerele:

-12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +97) Efectua�i calculele:

a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) – (+4); d) (-4) – (-9); e. (+7) – (+9)f. (-11) – (+13); g. (-8) – (-17); h) (+9) – (+15); i) (-55) + (+14);

j) (+4) + (+10) – (-12) – (+27); k) (+36) – (-12) – (+27);l) (+14) – (-24) – (+14) – (-27) + (-36) + (+23); m) (5 – 4 – 10) – (-4 + 5 – 13);

n) (+14) – (+24) + (-48) – (+14) – (-27) + (-34);o) (-12) – (+14) – (-9) – (+16) – (-8) – (+11).

8) Stabili�i dac� este adev�rat sau nu: a. (+10) + (-9) (-10) + (+9); b. (+4) + (-24) (-1) + (+21);

c. (+18) + (+5) � (+18) + (-4); d. (-11) + (+6) (-2) + (+3);e) (+18) – (+15) � (+18) – (+5).

9) În dou� vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s� turn�m uleiul în alte dou� vase, unul având volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie s� aib� celalalt vas�



10) Urm�toarele zece adun�ri trebuie efectuate în cel mult 5 minute:

2. ÎNMUL�IREA �I ÎMP�R�IREA NUMERELOR ÎNTREGI

Reamintim c� înmul�irea numerelor întregi se efectueaz� �inând seam� de urm�toarea regul�:Valoarea absolut� a produsului a dou� numere este egal� cu produsul valorilor absolute ale factorilor. Semnul produsului este +, când cei doi factori au acela�i semn, �i este -, când cei doi factori au semne diferite.Regula semnelor este deci:

(+) x (+) = +; (-) x (-) = +; (-) x (+) = -; (+) x (-) = -.

Înmul�irea numerelor întregi este:Comutativ�, adic� a x b = b x a, oricare ar � numerele (întregi) a �i b;Asociativ�, adic� (a x b) x c = a x (b x c), oricare ar � numerele a, b �i c;Distributiv� fa�� de adunare, adic� a x (b + c) = a x b + a x c, oricare ar � numerele a, b �i c.Num�rul 1 este element neutru pentru opera�ia de înmul�ire.Folosind distributivitatea, atunci cand avem de efectuat un calcul de forma a x b + a x c (adic� dou� înmul�iri �i o adunare), prefer�m s�-l efectu�m sub forma a x (b + c), sco�ând factor comun.Folosind propriet��ile înmul�irii, s� calcul�m:

(+2) x (+7) x (+5) = (+2) x (+5) x (+7) = (+10) x (+7) = 70,(-4) x (+12) x (+25) = (-4) x (+25) x (+12) = (-100) x (+12) = -1 200

(-2) x (-7) x (+5) = (-2) x (+5) x (-7) = (-10) x (-7) = + 70

Exerci�iu rezolvat. Calcula�i: a) 152 x 38 + 152 x 12; b) 55 x 48 + 45 x 18;c) 81 x 12 + 43 x 81 + 81 x 5Rezolvare. a) Ar trebui s� efectu�m cele dou� înmul�iri, apoi adunarea. Ob�inem rezultatul mai repede, dac� observ�m c� putem scoate factor comun pe 152. Deci 152 x 38 + 152 x 12 = 152 x (38 + 12) = 152 x 50 = 7 600.

7+ 5+ 88+ 36+ 312+ 3 411+ 522+ 85+ 9 014+ 3 211 856+

6 9 34 13 878 1 827 1 416 2 413 12 803 1 837 011

9 6 41 75 161 2 303 38 326 45 320 4 022 485

4 7 70 42 451 6 041 817 4 041



b) La fel ca mai înainte, putem scoate factor comun pe 481. Ob�inem:55 x 48 + 45 x 48 = (55 + 45) x 48 = 100 x 48 = 100 x 48 = 4 800c) Sco�ând factor comun pe 81, ob�inem 81 x (12 + 43 + 5) = 81 x 60 = 4 860Dac� a �i b sunt dou� numere întregi, astfel încât b 0, câtul dintre a �i b, notat prin a : b, este acel num�r întreg c, în cazul în care el exist�, pentru care a = b x c.Se scrie c = a : b.De exemplu, (-30) : (+6) = -5, deoarece (-6) x (-5) = -30. La fel, (+15) : (+5) = +8, (-20) : (-4) = +5, (+24) : (-4) = -6.Observ�m c� regula semnelor este, pentru împ�r�ire, aceea�i ca �i pentru înmul�ire.Problem� rezolvat�. Un metru p�trat de linoleum cost� 1 300 lei. Cât cost� linoleumul necesar pentru acoperirea podelei unei camere cu lungimea de 4 m �i l��imea de 3 m�Rezolvare. A� �m întâi aria podelei: 4 x 3 = 12 (metri p�tr�i). Dac� 1 mp de linoleum cost� 1300 lei, atunci 12 mp de linoleum cost� de 12 ori mai mult, adic� 12 x 1 300 (lei). Efectuând înmul�irea, ob�inem costul linoleumului = 15 600 lei.EXERCI�II

1) a) Un num�r este de 23 ori mai mare decât 17. Care este num�rul� Alt num�r este de 28 ori mai mare decât 381. Care este num�rul� c) Ionic� merge spre �coal� cu viteza de 4 km/h. Pe lânga el trece un automobil ce are viteza de 12 ori mai mare decât viteza lui Ionic�. A� a�i viteza automobilului.

2) a) Un metru p�trat de covor cost� 2 300 lei. Cât cost� un covor dreptunghiular cu lungimea de 3 m �i l��imea de 2 mp? b) Un dreptunghi are înal�imea de 8 cm, iar baza de 3 ori mai mare decât în�l�imea. Cât este aria sa?

3) Calcula�i, sco�ând mai întâi factor comun: a) 86 x 21 + 86 x 19; b) 34 x 14 + 34 x 15 + 34 x 16; c) 22 x 13 + 75 x 22 + 22 x 12; d) 48 x 106 + 106 x 21.

4) Calcula�i cât mai repede posibil: a) 88 x 15 – 88 x 3; b) 69 x 46 – 36 x 69; c) 504 x 33 – 404 x 33; d) 1 050 x 48 – 48 x 950.5) Efectua�i înmul�irile: a) (-5) x (+5); b) (-4) x (-6); c) (+24) x (-30); d)

(-1) x (-15) x (-12) e) (-3) x (-7) x (-6); f ) (-2) x (-3); g) (-2) x (-3) x (-4); h) (-2) x (-3) x (-4) x (-5); i) (-3) x (-3) x (-4) x (-5); j) (-2) x (-4) x (-6) x (-8).



6) Calcula�i:7) a) 3 + (-5)2; b) 23 – 5; c) (+80) – (+7) + (-8) + (+7) + (-80) – (+4); d) (+2

– 9 – 10 + 1) + (-3 + 10 – 1); e) (-8) – (+3) + (-10) – (-8) – (+8) – (-8); f) (20 + 22) x �24 – 23 x (22 – 2)�;

8) a) 5 + (-3); b) 2 x 32 – 42; c) (+19) – (+9) + (-7) + (+9) + (-19) – (+3); d) (3 – 7 – 11 +5) + (-1 + 12 – 6); e) (-7) – (-4) + (-9) + (-7) – (+5) + (-7);

9) Scrie�i mul�imea divizorilor întregi ai numerelor:a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8 a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -1010) Determina�i elementele urm�toarelor mul�imi: A = x ��N � x divide pe -12 B = x ��Z � x divide pe 8 C = x ��N � -13 divizibil cu x D = x ��Z � 6 divizibil cu x

3. ADUNAREA �I SC�DEREA NUMERELOR RA�IONALE

Atunci când „lu�m p�r�i dintr-un întreg” sau când m�sur�m segmente, suprafe�e, volume, numere care nu sunt neap�rat întregi. De fapt, a fost nevoie s� � e aduse numerele ra�ionale, mul�imea acestor numere se noteaz�, de obicei cu litera Q.Orice num�r ra�ional poate � reprezentat printr-un punct pe axa numerelor. El poate � scris ca frac�ie , în care num�ratorul m este un num�r întreg, iar numitorul n un num�r natural, diferit de 0.Numerele ra�ionale negative pot � scrise în forma -

, unde m �i n sunt

numere naturale (iar n 0). De exemplu, num�rul ra�ional poate � scris - sau - . Numerele ra�ionale pot � scrise în forma + , sau , unde m �i n sunt numerele naturale (iar n 0). Avem

Numerele m �i n pot � alese prime între ele, în care caz frac�ia se nume�te ireductibil�.Numerele ra�ionale pot � scrise �i zecimal, dac� avem în vedere ca = m : n.Exemple: în loc de se mai scrie �i 0,1; în loc de se scrie 0,4, iar în loc de - se scrie �i -0,75. Dac� încerc�m s� scriem zecimal pe , ob�inem 0,6666...; se mai scrie �i 0, (6), trecând perioada între paranteze. La fel, = 5,34444... = 5,3(4).

53

mn

mn

mn

mn

= = =mn

2m2n

3m3n

4m4n

53

10-6

48190

106

53



În general, dac� scriem zecimal un num�r ra�ional, atunci în dreapta virgulei apare un num�r � nit de cifre 0, urmate eventual de o perioad�.S� ne reamintim c� num�rul ra�ional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie în form� de frac�ie , iar 0,(12) se scrie în form� de frac�ie sau (dup� simpli� carea cu 3).Num�rul ra�ional 3,(52) se transform� în frac�ie în felul urm�tor:3,(52) = = Num�rul ra�ional 3,5(2) se transform� în frac�ie în felul urm�tor:3,5(2) = = Adunarea �i sc�derea numerelor ra�ionale scrise zecimal se fac dup� regulile obi�nuite, �inând îns� seama de virgul�. De exemplu: 11,4 + 11,4 - 3,25 3,25 14,65 8,15

EXERCI�II1) Sunt prime între ele numerele: a) 6 �i 15; b) 88 �i 123; c) 99 �i 123; d) 36 �i 35; e) 41 �i 141?Justi� ca�i r�spunsul.2) a) Simpli� ca�i cu 3 frac�iile: ; ; ;

b) Simpli� ca�i cu 9 frac�iile: ; ; ; Simpli� ca�i cu 6 frac�iile: ; ; ;

3) Simpli� ca�i frac�iile (ob�inând frac�ii ireductibile):a) ;b) ;c) ;d) ;e) ;f) ;g) ;h) ;i) ; j) ;

k) ; l) ; m) ; n) .

4) Compara�i între ele (aducându-le la acela�i numitor) frac�iile:

a) �i ; b) �i ; c) �i ; d) �i ; e) �i

5) Scrie�i în form� de frac�ie numerele ra�ionale:

a) 4 ; b) 13 ; c) 7 ; d) 5 ; e) 3 ; f) 2 ; g) 4 ; h) -1 ; i) -6 ; j) -4 .

79

1299

352-399

352-3590

34999

31790

63

96

159

2321

1827

2736

7263

4527

1812

1824

6090

4254

36

2050

4433

129

244

96144

10590

150510

81120

1664

166664

16666664

1666666664

166666666664

23

45

12

1114

13

16

17

79

13

59

14

715

258

7227

5960

1321

25

289

8829

5961



4. ÎNMUL�IREA �I ÎMP�R�IREA NUMERELOR NATURALE

Dac� numerele ra�ionale sunt scrise în form� de frac�ie, produsul lor se ob�ine înmul�ind num�r�torii între ei �i numitorii între ei:

Dac� numerele ra�ionale sunt scrise zecimal, produsul lor se ob�ine dup� regulile obi�nuite, �inând seam� de virgule. De exemplu: 31,2 x 0,24 = 7,488. Regula semnelor r�mâne valabil�. A�adar, (+) x (+) = (-) x (-) = +; (+) x (-) = (-) x (+) = -; Înmul�irea numerelor ra�ionale este comutativ�, asociativ� �i distributiv� fa�� de adunare. Orice num�r ra�ional a 0 are un invers, notat . Înmul�ind num�rul a cu inversul s�u, ob�inem ca rezultat 1:

a x

= 1 De exemplu, inversul lui 2 este

= 0,5 iar inversul lui este . În

general, dac� a = , atunci = .Împ�r�irea num�rului ra�ional a cu num�rul ra�ional b ( 0) se de� ne�te ca � ind înmul�irea lui a cu inversul lui b:

a : b = a x Dac� numerele sunt scrise în form� de frac�ie, împ�r�irea se face înmul�ind deîmp�r�itul cu inversul împ�r�itorului sau, altfel spus, „înmul�ind cu frac�ia r�sturnat�”. Dac� numerele sunt scrise zecimal, împ�r�irea se face dup� regulile obi�nuite.

EXERCI�II1) Efectua�i înmul�irile:

• =mn

pq

mxpnxq

1a

1a

1b

1a

mn

23

34x ;a) 5

39

10x ;b) 43

52x ;c)

nm

12

23

32

xd) 12(- ( 2

3(- (; xf) 107

34(- (;xe) 2

3(- ( 56(+

(;



5. EXTRAGEREA R�D�CINII P�TRATE DIN NUMERE RA�IONALE POZITIVE. APROXIM�RI

În general, vom spune c� num�rul ra�ional p este p�trat perfect, dac� exist� un num�r ra�ional a astfel încât p = a2.Regula semnelor ne arat� c� p�tratele perfecte nu pot s� � e numere negative.Dac� p este un num�r ra�ional p�trat perfect, atunci putem scrie p = a2

cu a num�r pozitiv. Acest num�r pozitiv a (�i numai acesta) va � numit r�d�cin� p�trat� a lui p �i va � notat astfel: .A�adar, 8 este r�d�cina p�trat� a lui 64, dar -8 nu este r�d�cin� p�trat� a lui 64; = 8. Num�rul este r�d�cina p�trat� a lui , dar - nu este r�d�cina

p�trat� a lui .

Num�rul 1,4 este r�d�cina p�trat� a lui Deoarece 02 = 0, vom considera c� 0 este p�trat perfect �i ca = 0. Orice p�trat perfect este pozitiv sau 0. Îns� nu orice num�r ra�ional pozitiv este p�trat perfect. Metod� de extragere a r�d�cinii p�trate: Exemplu pentru num�rul 1024 �i num�rul 752,4049:

34

34

916



Ob�inem ca rezultat 27,43. A�adar 752,4049 este p�trat perfect �i

EXERCI�II1) Completa�i tabelele: a)

b)

c)

2) Care este r�d�cina p�trat� a num�rului?

3) Care din propozi�iile ce urmeaz� sunt adev�rate?

4) A� a�i r�d�cina p�trat� a urm�toarelor numere:a) 50,41; b) 68,89; c) 31,36; d) 69,8896; e) 6988,96; f) 0,31365) A� a�i primele patru cifre ale frac�iei zecimale ce reprezint� pe:

LUCRARE PENTRU VERIFICAREA CUNO�TIN�ELOR

Calcula�i:



CAPITOLUL 2

RAPORT, PROCENT

Fie a �i b numere ra�ionale pozitive, b 0. Raportul lor este , iar k = este valoarea raportului . Observa�ii: - a �i b sunt termenii raportului; - dac� a �i b sunt m�rimi exprimate cu acee�i unitate de m�sur�, atunci raportul m�rimilor este raportul numerelor care exprim� cele dou� m�suri.

Exemplu: De câte ori este mai mic� l��imea unui dreptunghi fa�� de lungimea acestuia dac� L = 12 cm �i l = 6 cm. Avem , deci l��imea este de dou� ori mai mic� decât lungimea.

- dac� termenii raportului sunt dou� m�suri diferite, exemplu distan�� i timp atunci raportul lor este o marime nou�, viteza.

Exemplu:

Trenul accelerat 1651 a parcurs distan�a de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza trenului?

Raportul de forma (p � Q, p ��0) se nume�te raport procentual.p� se cite�te „p la sut�” sau „p procente” �i înseamn� .

Exerci�ii:

1. Lungimea unui dreptunghi este de 10m �i l��imea de 2 m. Completa�i:a. Raportul dintre lungimea �i l��imea dreptunghiului este .................;

acest raport arat� c� lungimea este de ................ ori mai mare decât l��imea sau c� la�imea dreptunghiului este de .............. ori mai mic� decât lungimea.

aba

b

p100 p

100



b. Raportul dintre l��imea �i lungimea dreptunghiului este..............; acest raport arat� c� l��imea este .............. din lungime.

2. Lungimea unui teren în form� de dreptunghi este de 20 km �i l��imea 8 hm.a. Care este raportul dintre lungimea L �i l��imea l a terenului? Ce

reprezint� acest raport?b. Care este raportul dintre l��imea l �i lungimea L a dreptunghiului? Ce

reprezint� acest raport?

3. tiind c�

4. Pentru 4 kg de mere se pl�tesc 76 lei. Ce reprezint� raportul ?5. Num�rul a este de 5 ori mai mic decât num�rul b �i

din num�rul c.

Calcula�i:a. Raportul dintre a �i b;b. Raportul dintre a �i c;c. Raportul dintre 5 �i

;

d. Raportul dintre c �i b;e. De câte ori este mai mare c decât b;f. Cât la sut� din b este c.

17

17

764



CAPITOLUL 3

UNIT��I DE M�SUR�

A. Unit��i de m�sur� pentru lungimi, transform�ri:

Pentru a transforma o unitate de masur� în alta, utiliz�m urm�toarea schem�:

- unit��ile mari se transform� în unit��i mici prin înmultire cu 102n;- unit��ile mici se transform� în unit��i mari prin împ�r�ire cu 102n, n � ind num�rul de segmente dintre cele dou� unit��i;

Lungimile se masoar� cu diverse instrumente de m�surat lungimi: rigla gradat� (folosit� în proiect�ri �i de �colari), metrul obi�nuit (folosit în special la m�surarea pânzei), metrul tâmplarului, metrul de croitorie, ruleta, lan�ul, �ublerul, micrometrul etc. Oricât de bun ar � un instrument folosit, el masoar� cu o anumit� eroare. De aceea orice m�surare presupune o aproximare.

B. Unit��i de masur� pentru suprafe�e, transform�ri:

Alte unit��i de masur� pentru suprafe�e sunt hectarul (ha) �i arul (ar):1 ha = 1002 m2; 1 ar = 102 m2;1 ha = 1 hm2; 1 ar = 1 dam2.

Pentru a transforma o unitate de m�sur� în alta, utiliz�m urm�toarea schem�:

- unit��ile mari se transform� în unit��i mici prin înmul�ire cu 102n;- unit��ile mici se transform� în unit��i mari prin împ�r�ire cu 102n

(n este num�rul de segmente dintre cele dou� unit��i).

1 km 1 hm 1 dam 1m 1 dm 1 cm 1mm

1000 m 100 m 10 m 1 m 0,1 m 0,01 m 0,001 m

1 km2 1 hm2 1 dam2 1 m2 1 dm2 1 cm2 1 mm2

10002

m21002

m2102

m21

m2 m2 m2 m2

km hm dam m dm cm mm

km2 hm2 dam2 m2 dm2 cm2 mm2



C. Unit��i de m�sur� pentru volum, transform�ri:

Multiplii metrului cub se utilizeaz� foarte rar în via�a practic�.

Pentru a transforma o unitate de m�sur� în alta, utiliz�m urm�toarea schem�:

- unit��ile mari se transform� în unit��i mici prin înmul�ire cu 103n;- unit��ile mici se transform� în unit��i mari prin împ�r�ire cu 103n (n

este num�rul de segmente dintre cele dou� unit��i).

Exerci�ii:

1. Transforma�i in kilometri: a. 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm; b. 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;c. 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.

2. Un dreptunghi are l��imea de 23 cm. S� se calculeze lungimea sa �tiind c� dac� aceasta se m�re�te de dou� ori, iar l��imea se m�re�te cu 2 atunci aria dreptunghiului se m�re�te cu 1215 m2.

3. Pentru un pavaj se folosesc pl�ci de mozaic cu suprafa�a de 120 cm2, a�ezate în rânduri a câte 12 pl�ci � ecare. A� a�i aria suprafe�ei pavate.

4. Transforma�i în mm3: 40 cm3; 7 m3; 0,0000933 hm3; 80 dm3; 0,0000000023 km3; 0,42 dam3.

5. Transforma�i în m3: 18 km3; 0,000415 dam3; 1 476 000 mm3; 0,005 km3; 3250 dm3; 4500 cm3.

1 km3 1 hm3 1 dam3 1 m3 1 dm3 1 cm3 1 mm3

10003

m31003

m3103

m31

m3 m3 m3 m3

km3 hm3 dam3 m3 dm3 cm3 mm3



6. Calcula�i volumul unui cub cu latura de 8 cm.

7. O cutie cu medicamente este un paralelipiped dreptunghic ce are L = 4 cm, l = 2 cm �i h = 1 cm. Câte cutii sunt necesare pentru a umple un bacs cu lungimea de 96 cm, l��imea de 20 cm �i în�l�imea de 25 cm.

8. S-au transportat 3 m3 de p�mânt cu o rab� în care încap 60 000 cm3. Câte transporturi au fost efectuate?

9. a. Care este volumul unui cub cu muchia de 2 cm?b. Care este volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 6 cm, 8 cm �i 9 cm?



CAPITOLUL 4

GEOMETRIE PLAN�

UNGHIURIDe� ni�ie: Se nume�te unghi � gura geometric� format� din dou� semidrepte care au aceea�i origine.

O = vârful unghiului �OA �i �OB = laturile unghiului

drept ascu�it m ( O) = 90o m ( A) 90o

obtuz ascu�it m ( B) > 90o m ( C) = 180o



Dou� unghiuri cu m�surile egale se numesc unghiuri congruente. Nota�ie: �congruent

m ( O) = m ( OI); AOB � AI OI BI

Unghiuri complementare sunt dou� unghiuri cu suma m�surilor lor egala cu 90o. Unghiuri suplementare sunt dou� unghiuri cu suma m�surilor egal� cu 180o. Dou� unghiuri care au acela�i complement, sau acela�i suplement, sunt congruente. De� ni�ie: Se nume�te bisectoare a unui unghi propriu o semidreapt� cu originea în vârful unghiului, situat� în interiorul unghiului, astfel încât cele dou� unghiuri formate de ea cu laturile unghiului ini�ial s� � e congruente.

AOB � BOC AI OI CI � BI OI CI

�OC = bisectoare �OI CI = bisectoare

Unghiurile formate în jurul unui punct au ca sum� a m�surilor lor 360o,

m ( AOB) + m ( BOC) + m ( COD) + m ( DOE) + m ( EOA) = 360o .



Unghiuri opuse la vârf sunt dou� unghiuri care au acela�i vârf �i laturile unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente. AOB �� AI OI BI opuse la vârf. Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt dou� drepte congruente care prin intersec�ia lor formeaz� un unghi drept (��patru unghiuri drepte).a � b, (a, b) = 90o

Distan�a de la un punct la o dreapt� este perpendiculara dus� din acel punct pe dreapt�.

A ��aAB � a�AB� = d (A, a) este distan�a de la punctul A la dreapta a.

Mediatoarea unui segment este dreapta perpendicular� pe segment în mijlocul segmentului.



Unghiuri adiacente sunt dou� unghiuri proprii care au vârful comun, o latur� comun�, iar celelalte dou� laturi sunt situate de o parte �i de alta a dreptei care con�ine latura comun�.

TRIUNGHIUL

De� ni�ie: Triunghiul este � gura geometric� format� dintr-o reuniune a trei segmente determinate de trei puncte necoliniare. Elemente:

- 3 laturi: (AB), (BC), (CA) sau c, a �i, respectiv b �i 3 unghiuri: A, B, C

Clasi� care: 1) dup� laturi a. echilateral, are toate laturile congruente b. isoscel, are dou� laturi congruente c. scalar sau oarecare



2) dup� unghiuri a. ascu�itunghic, are toate unghiurile ascu�ite b. dreptunghic, are un unghi drept c. obtuzunghic, are un unghi obtuz

Laturile triunghiului dreptunghic se numesc: catete, laturile care formeaz� unghiul drept; ipotenuz�, latura opus� unghiului drept.

Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau AB+BC+CA.

Linii importante în triunghi

1) Mediana este segmentul care une�te vârful unui unghi al triunghiului cu mijlocul laturii opuse.Nota�ie:AAI = ma; BBI = mb; CCI = mc

Medianele sunt concurente, iar punctul de intersec�ie se nume�te centrul de greutate al triunghiului, notat de obicei cu G, �i are proprietatea c� se a� � la 2/3 fa�� de vârf �i 1/3 fa�� de baz�.



2) Bisectoarea interioar� este bisectoarea unui unghi dintr-un triunghi. Cele trei bisectoare se interesecteaz� într-un punct notat de obicei cu I, care este centrul cercului înscris în triunghi (tangent la laturile triunghiului). Orice punct al bisectoarei este egal dep�rtat de laturile unghiului respectiv.

3) În�l�imea este perpendiculara dus� din vârful unui unghi pe latura opus�; e notat� de obicei cu h (ha, hb, hc, corespunz�tor cu latura pe care este dus�).

�AAI�; �BBI�; �CCI� în�l�imi AAI�BC; BBI �AC; CCI�AB AAI=ha; BBI= hb; CCI= hc

Punctul de intersec�ie al în�l�imilor se nume�te ortocentru �i e notat de obicei cu H. În triunghiul dreptunghic ortocentrul este în vârful drept al triunghiului. În triunghiul obtuzunghic ortocentrul este în exteriorul triunghiului. În triunghiul ascu�itunghic ortocentrul este în interiorul triunghiului.

4) Mediatoarea este perpendiculara construit� pe latura unui triunghi, în mijlocul laturii. Scriem c� xy este mediatoarea corespunz�toare laturii (BC) astfel:AI ��BC� �i �BAI� ��AC� �i xy�BC �i AI�� xy.



Punctul de intersec�ie al mediatoarelor este centrul cercului circumscris triunghiului. Mediatoarea �i bisectoarea sunt � guri geometrice formate din puncte care au toate o aceea�i proprietate.

O � gur� geometric� care con�ine toate punctele din plan (sau spa�iu) având o aceea�i proprietate, este un loc geometric. (bisectoarea, mediatoarea, cercul, sfera, ...)

CONGRUEN�A TRIUNGHIURILOR OARECARE

De� ni�ie: Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au laturile (omoloage) congruente dou� câte dou� �i unghiurile (scrise în ordinea dat�) corespunz�toare congruente. Deci: �ABC ��AI BI CI dac�: �AB��AI BI�; �BC��BI CI�; �CA��CI

AI� �i � A�� AI; B�� BI; C�� CI.

Cazurile de congruen��: Cazul 1. Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au câte dou� laturi �i unghiul cuprins între ele respectiv congruente. Cazul 2. Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au câte o latur� �i unghiurile al�turate ei respectiv congruente. Cazul 3. Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au laturile respectiv congruente.



Se obi�nuie�te a se rezuma (�i nota) astfel: Cazul 1: LUL (latur�, unghi, latur�) Cazul 2: ULU (unghi, latur�, unghi) Cazul 3: LLL (latur�, latur�, latur�) Dac� triunghiurile sunt dreptunghice, atunci cazurile de congruen�� au urm�toarea formulare: Cazul 1: Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au catetele respectiv congruente. Cazul 2: Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au câte o catet� �i câte unul dintre unghiurile ascu�ite congruente. Cazul 11: Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au ipotenuzele congruente �i câte unul dintre unghiurile ascu�ite congruente. Cazul 21: Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au ipotenuzele �i câte o catet� respectiv congruente.

DREPTE PARALELE

De� ni�ie: Dou� drepte distincte, a �i b, con�inute în acela�i plan, care nu au nici un punct comun, se numesc drepte paralele. Deci a ��b = �

Axioma paralelelor sau Axioma lui Euclid Printr-un punct dat, exterior unei drepte date, exist� o singur� paralel� la dreapta dat�. Unghiurile formate de dou� drepte paralele cu o secant� (sau transversal�).Perechile:

1 �i 5 2 �i 6 sunt unghiuri 4 �i 8 corespondente congruente 3 �i 7

4 �i 6 unghiuri alterne 3 �i 5 interne congruente

1 �i 7 unghiuri alterne externe congruente2 �i 8

3 �i 6 unghiuri interne �i de aceea�i parte a secantei suplementare 4 �i 5

1 �i 8 unghiuri externe �i de aceea�i parte a secantei suplementare 2 �i 7



Teorem�: Dou� unghiuri cu laturile respectiv paralele (sau respectiv perpendiculare) sunt congruente dac� sunt ambele ascu�ite sau ambele obtuze �i sunt suplementare dac� unul este ascu�it iar cel�lalt obtuz.

Teorem�: Suma m�surilor unghiurilor unui triunghi este 180o.m( A) + m( B) + m( C) = 180o

Consecin�e:1. Într-un triunghi echilateral m�sura � ec�rui unghi este de 60o.2. Într-un triunghi dreptunghic unghiurile ascu�ite sunt complementare.

În triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascu�ite au m�sura de 45o.3. Un triunghi isoscel cu m�sura unui unghi de 60o este triunghi echilateral 4. Într-un triunghi dreptunghic cu m�sura unui unghi de 30o, cateta ce

se opune acestui unghi are lungimea egal� cu jum�tate din lungimea ipotenuzei.

De� ni�ie: Unghiul care este adiacent �i suplementar cu un unghi al unui triunghi se nume�te unghi exterior unui triunghi.

ACD este unghi exterior triunghiului. M�sura unghiului exterior al unui triunghi este egal� cu suma m�surilor celor dou� unghiuri neadiacente cu el. m( ACD) = m( A) + m( B)



De� ni�ie: Bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se nume�te bisectoare exterioar� a triunghiului.

�BE = bisectoarea interioar� ABE �� EBC�BF = bisectoarea exterioar�: CBF �� FBD

Proprietate: Bisectoarea interioar� �i cea exterioar� a unui unghi al unui triunghi sunt perpendiculare, deci: BE�BF.

De� ni�ie: Se nume�te linie mijlocie în triunghi segmentul care une�te mijloacele a dou� laturi.

Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia latur� �i are ca lungime jum�tate din lungimea acesteia.

PATRULATERUL

De� ni�ie: Patrulaterul este � gura geometric� care îndepline�te condi�iile: a) oricare trei puncte sunt necoliniare; b) oricare dou� dintre segmente n-au nici un punct interior comun. Este, deci, � gura geometric� format� din reuniunea a patru segmente determinate de patru puncte necoliniare (din acela�i plan) considerate în ordinea scris�. Clasi� care: 1. convex 2. concav



Segmentul care une�te dou� vârfuri opuse se nume�te diagonal�.� �BD� �i �AC� = diagonale Suma m�surilor unghiurilor unui patrulater convex este 360o.

Paralelogramul este patrulaterul convex care are laturile opuse paralele.

Propriet��i: 1. Laturile opuse sunt congruente: �AB� ��DC�; �BC� � �AD� 2. Unghiurile opuse sunt congruente: A � C; B � D 3. Diagonalele se intersecteaz� una pe alta în p�rti congruente: 4. Unghiurile al�turate aceleia�i laturi sunt suplementare:

m( B) + m( C) = m( A) + m( B) = ... = 180o

(sau unghiurile consecutive sunt suplementare).

Paralelograme particulare: De� ni�ii �i propriet��i

1. Dreptunghiul – este un paralelogram care un unghi drept (toate unghiurile drepte).

Propriet��i. Are propriet��ile paralelogramului (4)5. Diagonalele sunt congruente: (AC) � (BD)6. Mediatoarelor laturilor sunt axe de simetrie ale dreptunghiului



2. Rombul este paralelogramul care are dou� laturi consecutive congruente (toate laturile sale sunt congruente).

Propriet��i. Are cele patru propriet��i ale paralelogramului.5. Diagonalele sunt perpendiculare (AC � BD) �i sunt bisectoarele unghiurilor lui.6. Diagonalele sunt axe de simetrie.

3. P�tratul este un dreptunghi care are dou� laturi consecutive congruente (toate laturile sale sunt congruente).

Propriet��i. Are cele 6 propriet��i ale dreptunghiului �i:7. Are diagonalele perpendiculare �i congruente: AC � BD �i (AC) � (BD).8. Diagonalele sunt �i bisectoarele unghiurilor respective.9. P�tratul are patru axe de simetrie: diagonalele �i mediatoarele laturilor lui.

4. Trapezul este un patrulater care are dou� laturi paralele �i celelalte dou� laturi neparalele.

Trapezul cu laturile neparalele congruente se nume�te trapez isoscel

AD // BC; AD BC; AD = baza mic�BC = baza mareÎn�l�imea este distan�a dintre cele dou� baze:AE � BC; AE � AD�AE� = în�l�ime deci este perpendiculara comun� celor dou� baze.



Propriet��i:1. Unghiurile al�turate unei baze sunt congruente: A �� B; D � C.2. Diagonalele sunt congruente: �AC� � �BD�; DE � AB

Trapezul cu un unghi drept se nume�te trapez dreptunghic.

Linia mijlocie în trapez este segmentul care une�te mijloacele laturilor neparalele

MN linie mijlocie �i este paralel� cu bazele MN // AB // DC

Linia mijlocie în trapez este egal� cu semisuma bazelor.



CERCUL

De� ni�ie: Cercul este locul geometric al punctelor din plan egal departate de un punct � x (numit centrul cercului). Nota�ie: C(O;R) cerc de centru O �i raz� R.

Linii în cerc1. Raza este segmentul care une�te orice punct al cercului cu centrul cercului.Dac�: A; B; C; D; E ��C(O;R) atunci OA; OB ... sunt raze.Raza se noteaz� cu R sau r.2. Coarda este segmentul care une�te dou� puncte de pe cerc: �BC� = coarda.3. Diametrul este coarda ce trece prin centrul

cercului (DE/coarda; O � (DE); �DE� = 2R)4. Arcul de cerc este o portiune de cerc m�rginit� de dou� puncte. BC = arcul BC.

Unghiuri în cerc

1. Unghi la centru este unghiul cu vârful în centrul cercului �i laturile raze. AOB = unghi la centrum( AOB) = m(AB) (deci se m�soar� prin m�sura arcului cuprins între laturi)

2. Unghi înscris în cerc este unghiul cu vârful pe cerc �i laturile coarde.

BAC înscris în cerc;

Unghiul înscris în cerc are ca m�sur� jum�tatea m�surii arcului cuprins între laturi.Un unghi drept (de 90o) subîntinde un diametru: �MNP dreptunghic. m ( NMP) = 90o ; NP = 2R



Poligoane regulate înscrise in cerc

Dup� num�rul laturilor, poligoanele sunt: 1. triunghiul, cu 3 laturi 2. patrulaterul, cu 4 laturi 3. pentagonul, cu 5 laturi 4. hexagonul, cu 6 laturi 5. decagonul, cu 10 laturi, �.a.

3. Unghiul format de o coard� �i tangenta într-o extremitate a ei (tangenta � ind o dreapt� care are un singur punct comun cu cercul):

Deci BAC are ca m�sur� jum�tatea m�surii arcului subîntins de coard�.

4. Unghiul interior este unghiul format de dou� secante care se intersecteaz� în interiorul cercului.

Deci unghiul interior se m�soar� prin semisuma m�surilor arcelor cuprinse între laturi.

5. Unghi exterior este unghiul cu vârful în exterior �i laturile secante sau tangente cercului

Deci unghiul exterior are ca m�sur� semidiferen�a m�surilor arcelor cuprinse între laturi.



Num�rul diagonalelor unui poligon este:

nr. diag. = unde n este num�rul laturilor poligonului.

De� ni�ie: Se nume�te poligon regulat un poligon convex cu toate laturile congruente �i toate unghiurile sale congruente. Latura, apotema �i aria unui poligon regulat înscris în cerc, în func�ie de raza cercului circumscris poligonului: Aria unui poligon se de� ne�te ca suma ariilor unor triunghiuri în care se descompune poligonul. Aria unui poligon regulat este:

An = unde p = perimetrul poligonului �i an = apotema poligonului sau: 1. P�tratul

2. Triunghiul echilateral

3. Hexagonul regulat



ARII

1. Triunghiul

2. Patrulater oarecare

3. Paralelogramul

4. Dreptunghiul

5. P�tratul

AABCD = A�ABD + A�BCD

A = a*b sau A = ab sin A

h

b



6. ROMBUL �i orice poligon cu diagonalele perpendiculare

7. Trapezul

8. Cercul

9. Sectorul circular

10. Coroana circular�



CAPITOLUL 5

GEOMETRIE ÎN SPA�IU

Propozi�ii despre puncte, drepte, planePlanul este o suprafa�� care include o dreapt� orientat� în toate direc�iile.Suprafa�a este rotund� daca nu include o astfel de dreapt�.Un plan poate � determinat în urm�toarele condi�ii:

1. dou� drepte paralele;2. dou� drepte concurente;3. o dreapt� �i un punct exterior ei4. trei puncte necoliniare

Teorem�: O dreapt� este paralel� cu un plan, dac� este paralel� cu o dreapt� con�inut� în acel plan.

De� ni�ie: Numim perpendicular� pe un plan o dreapt� perpendicular� pe dou� drepte neparalele con�inute în acel plan.O dreapt� perpendicular� pe un plan este perpendicular� pe orice dreapt� con�inut� în acel plan. Teorem�: dintr-un punct exterior unui plan, se poate duce pe acel plan o singur� perpendicular� �i numai una. De� ni�ie: Distan�a de la un punct la un plan este perpendiculara dus� din acel punct la plan.

CORPURI GEOMETRICE

1. Poliedre 2. Corpuri rotunde

1. Poliedre

De� ni�ie: Poliedrul este un corp geometric m�rginit de suprafe�e plane, deci de fe�e poligonale.



Clasi� care: a) prisma, dreapt� sau oblic�; b) piramida, regulat� sau oarecare; c) trunchiul de piramid�

Prisma – corp geometric cu fe�ele laterale dreptunghiuri sau paralelograme �i dou� baze paralele �i congruente (care pot � orice fel de poligoane). În�l�imea prismei este distan�a dintre baze. Prisma dreapt� este prisma în care muchiile laterale sunt perependiculare pe baze. Prisma oblic� este prisma în care muchiile nu sunt perpendiculare pe baze.Dac� bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se nume�te paralelipiped.

Arii �i volume

Nota�ii: V = volumul Al = aria lateral� Ab = aria bazei At = aria total� h = în�l�imea BIO � (ABC) Al = suma ariilor fe�elor laterale At = Al + 2* Ab V = Ab * h

Prisma dreapt� Al = perimetrul bazei înmul�it cu în�l�imea (Al = P * h) Ab = aria poligonului de baz� At = Al + 2* Ab V = Ab * h

Paralelipipedul dreptunghic Not�m: a, b �i c muchiile care se întâlnesc în acela�i vârf, d = diagonala.



Cubul

Piramida

Piramida este un corp geometric (poliedru) de� nit de un poligon plan, numit baz�, �i un punct exterior planului s�u.

Punctul exterior se nume�te vârfulpiramidei.Fe�ele laterale sunt triunghiuri: �VAB, �VAB, ...Segmentul care une�te vârful piramidei cu un vârf al bazei se nume�te muchie lateral�.Laturile poligonului de la baza piramidei se numesc muchiile bazei. Perpendiculara dus� din vârful piramidei pe planul bazei se nume�te în�l�imea piramidei.

Piramida regulat� este piramida care are baza un poligon regulat, iar în�l�imea trece prin centrul bazei; fe�ele laterale sunt triunghiuri isoscele. Într-o piramid� regulat�, în�l�imea unei fe�ei laterale se nume�te apotema piramidei.



VO = h o putem determina din:�VOM dreptunghic în O�VOA dreptunghic în OVM = aI o putem determina din:�VOM dreptunghic în O�VMA dreptunghic în MDac� baza unei piramide este un triunghi, piramida se nume�te tetraedru.Dac� muchiile unui tetraedru sunt toate congruente, tetredrul se nume�te tetraedru regulat.Volumul unui tetraedru este un num�r egal cu o treime din produsul dintre aria unei fe�e �i în�l�imea care este perpendicular� pe ea (în orice tetraedru).

Trunchiul de piramid�

De� ni�ie: Trunchiul de piramid� este un poliedru ob�inut prin intersec�ia unei piramide cu un plan paralel cu baza �i îndep�rtând partea dinspre vârf.



Dac� trunchiul de piramid� provine dintr-o piramid� regulat�, el se nume�te trunchi de piramid� regulat�. Fe�ele laterale sunt trapeze isoscele.

În�l�imea unei fe�ei se nume�te apotema trunchiului. OOI � (ABC), OOI � (AI BI CI) OOI = în�l�imea h o putem a� a din: �MIEM dreptunghic în E �i �DIFD dreptunghic în F. aI = apotema trunchiului o putem a� a din �MIEM dreptunghic în E �i �BINB dreptunghic în N.

În plan: raportul ariilor a dou� poligoane asemenea este egal cu p�tratul raportului de asem�nare. În spa�iu: raportul volumelor a dou� piramide asemenea este egal cu cubul raportului de asem�nare.



Unde V �i VI sunt volumele a dou� piramide asemenea.

2. Corpuri rotunde

Cilindrul

De� ni�ie: Cilindrul circular este corpul geometric cuprins între o suprafa�� cilindric� circular� �i dou� plane distincte, paralele cu planul cercului care genereaz� suprafa�a cilindric�. Conul

De� ni�ie: Se nume�te con circular corpul geometric m�rginit de o pânz� conic� circular� �i de planul cercului care genereaz� pânza conic�.Dac� pânza conic� circular� de vârf V �i baz� cercul C (O,R) are proiec�ia lui V în centrul cercului C(O, R), atunci se nume�te dreapt�.



Trunchiul de con

De� ni�ie: Se nume�te trunchi de con circular drept corpul m�rginit de o pânz� conic� circular�, de baza acestuia �i de un plan paralel cu ea, situat de aceea�i parte a vârfului ca �i baz�. Trunchiul de con se nume�te drept dac� pânza conic� circular� este dreapt�.

C(O,R) = baza mareC(OI, r) = baza mic�

Sfera

De� ni�ie: Se nume�te sfer� de centru �i raz� R � 0 locul geometric al punctelor M din spa�iu, pentru care OM = R

Calota sferic�



ARII �I VOLUME

1. Prisma oblic�

2. Prisma dreapt�

3. Paralelipiped dreptunghic

4. Piramida (oarecare)



5. Piramid� regulat�

6. Trunchiul de piramid� (oarecare)

7. Trunchiul de piramid� regulat�

8. Cilindrul



9.Conul

10. Zona sferic�


No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 1


“DULGHER – TÂMPLAR - PARCHETAR”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINANO�IUNI DE ORGANIZARE

�I LEGISLA�IA MUNCII

Dulgher_4_A5_org legisl muncii.indd 1 2/17/2011 2:16:54 PM


NO�IUNI DE ORGANIZARE �I LEGISLA�IA MUNCII

1. Cunoa�terea locului �i rolului construc�iilor în cadrul economiei de pia��

No�iunea de pia��. Potrivit tratatelor de economie �i p�rerilor unanime ale speciali�tilor, pia�a desemneaz� sfera economic� în care produc�ia de m�rfuri apare sub form� de ofert�, iar nevoile de consum sub form� de cerere. Într-o asemenea accep�iune, sfera confrunt�rii ofertei cu cererea de m�rfuri �i realizarea lor sub forma actelor de vânzare-cump�rare are în vedere, pe de o parte, produc�ia total� de m�rfuri, iar pe de alt� parte, întregul consum, atât productiv, cât �i neproductiv. Totodat�, respectivul concept are în vedere, atât rela�iile care au ca obiect un bun oarecare, cât �i rela�iile care se refer� la sfera serviciilor, � e c� este vorba de utiliz�ri industriale �i asimilate acestora, � e c� se refer� la destina�ii privind consumul individual. În plus, trebuie subliniat c�, datorit� diviziunii sociale a muncii, orice produs ce face obiectul rela�iilor de pia�� trece, înainte de a intra în consum, prin mai multe procese tranzac�ionale �i prin diferite forme de circula�ie, generând o multitudine de rela�ii care fac ca structura pie�ei s� aib� un caracter foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat speciali�tii s� sus�in� ideea potrivit c�reia diversitatea proceselor ce formeaz� obiectul actelor de schimb, natura diferit� a subiec�ilor care apar în rela�iile de pia��, localizarea pie�ei, precum �i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat de subdiviziuni, prezentând în consecin�� o structur� deosebit de complex�. Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c�, într-adev�r, pia�a reprezint� un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care trebuie tratat pe componente, diferen�iat, �inându-se seama de structura sa secven�ial�. Una din pie�ele importante este pia�a construc�iilor care î�i pune amprenta asupra celorlalte componente ale economiei de pia��.

Pia�a construc�iilor, particularitate a mediului economic. Pentru o analiz� corect� a pie�ei construc�iilor, a acestui domeniu în general, se impune, pe lâng� studierea �i cunoa�terea structurii �i a particularit��ilor domeniului, în�elegerea fenomenelor economice �i a formelor concrete de manifestare în cadrul pie�ei respective, având totodat� în vedere condi�iile reale de desf��urare a activit��ii în construc�ii. Construc�iile au reprezentat în toate timpurile una dintre componentele esen�iale ale civiliza�iei umane, constituind suportul desf��ur�rii principalelor activit��i economice, sociale �i politice.


242 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

O prim� mare problem� a sectorului construc�iilor o reprezint� identi� carea unor noi orient�ri, pe baze ra�ionale, care s� permit� proiectarea activit��ii în construc�ii ca element al permanentei dezvolt�ri economice. O alt� problem� fundamental� a acestui domeniu o constituie, în contextul economiei de pia��, e� cien�a activit��ii în construc�ii, principalul deziderat al oric�rei activit��i economice �i care este în prezent în primul rând rezultatul progresului tehnic, al aplic�rii imediate, corecte �i permanente a inven�iilor �i inova�iilor tehnologice, al mecaniz�rii �i automatiz�rii proceselor de produc�ie, precum �i al unui sistem managerial capabil s� genereze performan�� economic�. Aspectele speci� ce ale pie�ei construc�iilor sunt determinate, în mare m�sur�, de particularit��ile acestui domeniu. În primul rând, aceste particularit��i de� nesc �i delimiteaz� sectorul construc�iilor ca domeniu distinct al economiei, iar în al doilea rând genereaz� anumite implica�ii în desf��urarea activit��ii speci� ce, provocând forme de manifestare caracteristice fenomenelor economice, ceea ce impune speciali�tilor o anumit� orientare în studierea pie�ei construc�iilor, pentru adoptarea celor mai juste m�suri pentru diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particularit��i asupra e� cien�ei economice. În cadrul acestui capitol ne-am propus s� prezent�m unele dintre reperele ce marcheaz� locul sectorului construc�iilor în cadrul economiei na�ionale, elemente ce determin� speci� citatea respectivei pie�e, precum �i câteva particularit��i ale procesului de cercetare de marketing a pie�ei construc�iilor.

Locul sectorului de construc�ii în cadrul economiei române�ti Timpul a demonstrat c� domeniul construc�iilor, prin produsele sale, cl�diri, elemente de infrastructur�, amenaj�ri ale teritoriului etc., a jucat �i joac� un rol esen�ial în desf��urarea �i dezvoltarea activit��ilor economice �i social-culturale, ac�ionând deosebit de favorabil asupra evolu�iei societ��ii umane. Se poate, deci, a� rma c� progresul oric�rei societ��i este bazat, printre altele, pe importante eforturi de investi�ii umane, materiale �i � nanciare menite s� contribuie la refacerea, renovarea �i modernizarea continu� a structurii �i suprastructurii de care dispune � ecare �ar�. În complexul de eforturi, precum �i în cadrul de realizare a investi�iilor respective, un rol important revine sectorului de construc�ii, atât în calitate de realizator al multora dintre obiectivele presupuse de programele de investi�ii, cât �i în calitatea sa de bene� ciar �i gestionar al unui mare volum din fondurile alocate respectivelor investi�ii. Pentru o cât mai bun� în�elegere a aspectelor referitoare la locul �i importan�a domeniului construc�iilor în economia �i macrostructura unui



stat, inclusiv în România, cât �i a fenomenelor generate �i cu ajutorul c�rora se poate asigura simultan o argumenta�ie �tiin�i� c� �i pragmatic�, prezentul studiu apeleaz� la o dubl� abordare, conceptual� �i statistic�. Conceptual�, pentru a intui, analiza �i contura principalele fenomene generate în cadrul societ��ii de c�tre activitatea de construc�ii, inclusiv amploarea impactului evolu�iei respectivelor fenomene asupra structurilor sociale. Statistic�, pentru a înf��i�a cifric dimensiunile sectorului respectiv, dimensiunile fenomenelor generate, precum �i dimensiunile macro �i micro economice ale in� uen�elor exercitate asupra dezvolt�rii durabile a societ��ii române�ti.

Argumente statistico-economice privind importan�a sectorului de construc�ii în cadrul economiei române�ti

Solicit�rile societ��ii la care trebuie s� r�spund� sectorul construc�iilor. În România, domeniul construc�iilor cunoa�te, în prezent, o nou� orientare, în direc�ia realiz�rii de produse capabile s� r�spund� exigen�elor societ��ii contemporane, � e c� este vorba de exigen�e de natur� economic�, social� sau de mediu. Principalele cerin�e la care trebuie s� r�spund� sectorul construc�iilor în România, �ar� a� at� în plin proces de dezvoltare �i restructurare economic�, sunt: asigurarea locuin�elor pentru popula�ie, dezvoltarea �i modernizarea infrastructurii c�ilor de comunica�ii, suplimentarea serviciilor urbane, precum �i rezolvarea problemelor legate de protec�ia mediului (poluarea urban� � ind, în general, peste media admisibil�). Aceste cerin�e impun solu�ii, abord�ri �i strategii distincte pentru activit��ile din domeniul construc�iilor, arhitecturii, amenaj�rii teritoriului �i urbanismului în �ara noastr�. Prin strategia na�ional� de dezvoltare economic� pe termen mediu, România �i-a stabilit, ca unul dintre principalele obiective, integrarea în Uniunea European�. Reformele speci� ce domeniului de construc�ii, ce urmeaz� a � realizate în vederea materializ�rii strategiei respective �i a valori� c�rii disponibilit��ilor de care �ara noastr� dispune contureaz�, totodat�, �i necesitatea cre�rii unor mecanisme de conducere speci� ce, capabile s� ofere solu�ii problemelor complexe ce apar, atât la nivelul macroeconomic, cât �i în cadrul � ec�rui domeniu de activitate în parte. Cre�terea economic� durabil� poate � realizat� numai prin modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii �i serviciilor. În cadrul acestui deziderat, dezvoltarea �i modernizarea infrastructurii �i amenajarea durabil� a teritoriului na�ional, reprezint� “temelia” pentru întreaga activitate economico-social� �i deci, în consecin��, obiectivele pe care societatea româneasc� �i le-a � xat în acest domeniu cap�t� o importan�� deosebit�. C�ile de realizare a unor asemenea obiective implic� o serie de eforturi conceptuale, care trebuie s� propun� solu�ii viabile �i e� ciente, capabile s� ofere metode �i tehnici manageriale moderne, pentru a contribui la dezvoltarea ritmic� a economiei române�ti.



Având în vedere toate aceste aspecte, investi�iile din construc�ii trebuie s� de�in� o pondere semni� cativ� din totalul investi�iilor realizate la nivel na�ional. În principal, investi�iile în domeniul construc�iilor s-au materializat în ansamblul lucr�rilor prin care au fost realizate noi obiective, în reconstruirea, dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea cl�dirilor deja existente, în lucr�rile de montaj ale utilajelor tehnologice �i func�ionale cu întregul complex de opera�ii prin care s-a realizat asamblarea pe �antiere a componentelor lor, precum �i � xarea pe funda�ii a acestora.

Speci� citatea pie�ei construc�iilor Pia�a construc�iilor are în vedere sistemul de rela�ii speci� ce generate de activit��ile desf��urate de c�tre întreprinderile care î�i ofer� produsele �i serviciile de construc�ii altor întreprinderi sau organiza�ii, cât �i popula�iei. Drept urmare, ea se particularizeaz�, în cadrul pie�ei globale, atât prin natura produselor, cât �i prin speci� cul clien�ilor pe care îi intereseaz� produsele �i serviciile respective, deci individualizându-se atât prin modul de manifestare �i concretizare a cererii �i ofertei, cât �i prin modul de realizare a tranzac�iilor. Pentru a delimita pia�a construc�iilor, ca �i în cazul altor pie�e componente ale pie�ei globale, este necesar� luarea în considera�ie a unui ansamblu de elemente speci� ce: consumul; num�rul, categoria �i importan�a organiza�iilor �i indivizilor, formatorii cererii; tipul produselor realizate �i care formeaz� oferta speci� c� construc�iilor.

Elemente ale procesului de cercetare a pie�ei în domeniul construc�iilor. Pia�a construc�iilor, ca de altfel orice pia��, grupeaz� to�i utilizatorii de obiective sau servicii speci� ce domeniului, atât pe cei ai întreprinderii care cerceteaz� pia�a, cât �i pe cei ai altor unit��i economice de pro� l. Organiza�ia care apeleaz� la cercet�rile de marketing �i dore�te s� determine dimensiunile propriei sale pie�e trebuie s� cunoasc� partea de pia�� acoperit� de produsele sale �i, în aceea�i m�sur�, partea �i puterea de penetra�ie a produselor realizate de celelalte întreprinderi din acela�i domeniu de activitatea. Totodat�, foarte important� este �i identi� carea principalelor tendin�e de evolu�ie ce se manifest� pe pia�a construc�iilor. Astfel, ca �i în cazul celorlalte pie�e, cercetarea pie�ei construc�iilor are o component� calitativ� �i una cantitativ�. Prima component� are în vedere identi� carea utilizatorilor, natura �i speci� cul acestora, iar cea de a doua urm�re�te cuanti� carea importan�ei acestor utilizatori �i a capacit��ii lor de absor�ie, prin intermediul unor procese de cercetare speci� ce.




2. Cunoa�terea modului de organizare �i func�ionare a unei societ��i de construc�ii – ROF Societate

1. Structura func�ional� Func�iile organiza�iei Termenul de organizare îl folosim atât de frecvent, încât via�a noastr� de � ecare zi ar deveni mult mai s�rac� dac� ar � s� renun��m la el. Ne organiz�m timpul de lucru, timpul liber, activit��ile dintr-o s�pt�mân�, întâlnirile de afaceri, întâlnirile cu prietenii, c�r�ile din bibliotec�, � �ierele de lucru din memoria calculatorului, etc. Prin aceast� activitate, noi punem ordine �i reducem entropia asociat� structurii pe care o organiz�m. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate, pentru a cre�te e� cien�a �i calitatea muncii. Prin procesul de organizare se genereaz� ordine structural� �i func�ional�. Într-o întreprindere, organizarea se refer�, în mod deosebit, la dou� aspecte, organizarea structurii administrative �i organizarea structurii func�ionale. Cele dou� structuri organizatorice se condi�ioneaz� reciproc, dar nu într-un mod determinist. Aceasta înseamn� c� pentru aceea�i structur� administrativ� putem avea mai multe structuri func�ionale �i invers, pentru realizarea aceleea�i structuri func�ionale pot � concepute mai multe variante de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el permite ca pentru orice întreprindere s� existe mai multe variante de structuri administrative �i structuri func�ionale posibile, care pot � optimizate astfel ca s� se realizeze o organizare structural� �i func�ional� cât mai e� cient�. Acest rezultat este important �i pentru institu�iile publice, deoarece el permite s� se ac�ioneze asupra organigramelor ini�iale date prin actul de constituire �i s� se realizeze structuri organizatorice mai performante. Organizarea este un proces dinamic. Odat� realizate structura administrativ� �i structura func�ional� a unei organiza�ii, ele nu trebuie considerate rigide �i imuabile. Ele trebuie considerate într-un proces dinamic, în sensul c� se pot modi� ca oricând este nevoie pentru a permite organiza�iei o adaptare permanent� la cerin�ele mediului extern competitive sau la cerin�ele câmpului de for�e politice care stabilesc misiunea �i obiectivele organiza�iei. Organizarea se refer� la modul în care se descompun progresiv procesele de munc� dintr-o organiza�ie în componente func�ionale din ce în ce mai mici, se realizeaz� de c�tre anagaja�i prin procesarea resurselor disponibile �i apoi se integreaz� sub forma produselor �i serviciilor destinate consumatorilor. Organizarea � rmei const� în stabilirea �i delimitarea proceselor de munc� � zic� �i intelectual�, a componentelor acestora (mi�c�ri, timpi, opera�ii,



lucr�ri, sarcini, etc.), precum �i gruparea lor pe posturi, forma�ii de munc�, compartimente, etc., corespunz�tor anumitor criterii manageriale, economice, tehnice �i sociale, în vederea realiz�rii în cele mai bune condi�ii a obiectivelor previzionate. Organizarea poate avea ca anvergur� întreaga � rm� sau numai o parte component� a ei. Ea este o func�ie generic� a managementului. Atunci când se organizeaz� un proces sau o activitate component� a lui, se trece de la mediul continuu �i comportamentul haotic, la un mediu structurat �i un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare se creeaz� condi�iile necesare pentru implementarea deciziilor �i realizarea obiectivelor organiza�ionale. Totodat�, desf��urarea proceselor se face în mod programat �i controlabil. Organizarea este o func�ie managerial� care poate genera un num�r in� nit de solu�ii teoretice. În practic�, se încearc� ob�inerea unei solu�ii optime, dar de cele mai multe ori se accept� o solu�ie su� cient de bun�, care s� satisfac� cerin�ele de contingen�� ale mediului intern cu cele ale mediului extern. Organizarea are ca � nalitate realizarea a dou� structuri fundamentale, una func�ional� �i una organizatoric�. Cele dou� structuri se coreleaz�, dar nu se condi�ioneaz� în mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur� func�ional� pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur� organizatoric� poate genera mai multe structuri func�ionale. Managementul ca �tiin��, încearc� s� g�seasc� cea mai bun� corelare dintre cele dou� structuri �i integrarea lor în func�ionalitatea organiza�iei. Structura func�ional� �i structura organizatoric� nu sunt rigide �i nici intransformabile Exist� o anumit� dinamic� a lor în timp, ca o reac�ie necesar� de adaptare la schimb�rile produse în mediul extern organiza�iei. Orice organiza�ie are o structur� func�ional� generic�, în sensul c� întreg spectrul de activit��i se poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în urm�toarele categorii: activit��i de cerectare-dezvoltare, activit��i de produc�ie, activit��i comerciale, activit��i � nanciar-contabile �i activit��i de personal. Realizarea � ec�rei categorii de activit��i constituie o func�ie a organiza�iei. Structura func�ional� a organiza�iei se refer� la urm�toarele func�ii sau func�iuni:

a) cercetare-dezvoltare, b) produc�ie, c) comercial�, d) � nanciar-contabil�, e) de personal.

Fiecare dintre func�iile mai sus men�ionate se poate descompune în mai multe activit��i. La rândul ei o activitate se poate descompune în mai multe atribu�ii. Continuând aceast� descompunere de sus în jos, unii autori consider� atribu�ia ca un agregat de sarcini:„Sarcina reprezint� o component� de baz� a



unui proces de munc� complex sau un proces de munc� simplu ce contribuie la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul�, se atribuie spre realizare unei singure persoane”. La descompunerea atribu�iilor în sarcini se au în vedere cali� carea, cuno�tin�ele, deprinderile �i aptitudinile angaja�ilor. Deoarece sarcinile se raporteaz� la persoane, ele au o anumit� autonomie func�ional�. Important este s� subliniem faptul c� aceast� descompunere nu este standardizat�, ea depinzând de contextul opera�ional al � rmei. Într-o � rm� mic�, procesul de descompunere este foarte redus, � ecare angajat � ind înc�rcat cu cât mai multe sarcini �i activit��i, indiferent dac� acestea sunt omogene sau neomogene. Organiza�ia Într-o � rm� mare, procesul de munc� se descompune în componente cât mai mici, care se distribuie apoi celor angaja�i. Totodat�, într-o � rm� dinamic�, apt� de a se adapta continuu cerin�elor impuse de mediul extern, descompunerea proceselor de munc� în componente tot mai mici se modi� c� în timp. De aceea, este important de re�inut procesul generic de descompunere al muncii în entit��i omogene cât mai mici �i nu de� nirea rigid� �i cantitativ� a acestor entit��i. De multe ori, inovarea �i dezvoltarea tehnologic� fac ca multe dintre activit��ile �i sarcinile de� nite într-un anumit context de munc� s� dispar�. De exemplu, în urm� cu dou� decenii, introducerea datelor în calculator se f�cea cu ajutorul cartelelor perforate. Într-o � rm� care dispunea de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin� sau chiar o activitate foarte important�. Perfec�ionarea echipamentelor de calcul a permis ca introducerea datelor s� se fac� folosind tastatura. Perforatoarele au disp�rut �i o dat� cu ele au disp�rut �i activit��ile de perforare a cartelelor. Func�ia de cercetare-dezvoltare Aceast� func�ie integreaz� activit��ile care au ca scop generarea de noi cuno�tin�e �i idei privind procesul de produc�ie �i implementarea lor. Inovarea constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru � rme. Func�ia de produc�ie Func�ia de produc�ie se poate descompune într-o serie de activit��i, care depind prin natura lor de speci� cul proceselor de execu�ie din � rm�. În sens generic, se pot considera urm�toarele activit��i mai importante: programarea, lansarea �i urm�rirea produc�iei; fabrica�ia sau exploatarea; controlul proceselor �i a rezultatelor acestora; între�inerea �i repararea utilajelor; realizarea unor procese secundare de tip suport, de natur� energetic� sau informa�ional�. Func�ia comercial� Aceast� func�ie cuprinde activit��ile care contribuie la realizarea conexiunilor �i a � uxurilor opera�ionale dintre organiza�ie �i mediul ambiant. Ea se realizeaz� în dou� sensuri: dinspre mediu spre organiza�ie �i invers, dinspre organiza�ie spre mediul extern.



Func�ia � nanciar-contabil� În condi�iile trecerii la economia de pia��, importan�a func�iei � nanciar-contabile a crescut tot mai mult, atât pentru � rme cât �i pentru institu�iile publice. În realizarea acestei func�ii se deosebesc trei activit��i importante: � nanciar�, contabil� �i controlul � nanciar de gestiune. Func�ia de personal Func�ia de personal integreaz� activit��ile prin care se realizeaz� recrutarea, angajarea, preg�tirea �i perfec�ionarea continu� a personalului din organiza�ie.

2. Structura organizatoric� a întreprinderii Structura organizatoric� este de� nit� ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice �i al rela�iilor dintre acestea astfel constituite încât s� asigure premisele organizatorice adecvate realiz�rii obiectivelor prestabilite. Structura organizatoric� poate � considerat� drept scheletul � rmei �i cuprinde dou� p�r�i:

a) structura de conducere sau func�ional�, b) structura de produc�ie sau opera�ional�.

În cadrul acestor p�r�i se reg�sesc componentele primare �i anume postul, func�ia, compartimentul, rela�iile organizatorice, ponderea ierarhic�, nivelul ierarhic. Postul este alc�tuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor �i responsabilit��ilor desemnate pe anumite perioade de timp � ec�rui component al � rmei. Obiectivele postului se reg�sesc în sistemul piramidal al obiectivelor � rmei. O alt� component� a postului este autoritatea formal� sau competen�a organiza�ional� ce poate � ierarhic� atunci când ac�ioneaz� asupra persoanelor �i func�ional� când se exercit� asupra unor activit��i. În afara autorit��ii formale, titularii postului de�in �i autoritate profesional� exprimat� de nivelul de pregatire �i experien�a de care dispune o persoan�. Func�ia constituie factorul care generalizeaz� posturi asem�n�toare din punct de vedere al ariei de cuprindere, a autorit��ii �i responsabilit��ii. Functiile pot � grupate în:

- func�ii de conducere, - func�ii de execu�ie.

Compartimentele sunt rezultatul agreg�rii unor posturi �i func�ii cu continut similar �i/sau complementar reunind persoane care desf��oar� activit��i relativ omogene �i solicit� cuno�tin�e specializate dintr-un anumit domeniu, sunt amplasate într-un anumit spa�iu �i subordonate nemijlocit unei singure persoane. Compartimentele pot � :

- opera�ionale, - func�ionale.



Rela�iile organizatorice sunt alc�tuite din ansamblul leg�turilor dintre componentele structurii stabilite prin reglement�ri o� ciale. Rela�iile organizatorice pot � :

- de autoritate, - de cooperare, - de control, - de reprezentare.

Nivelurile ierarhice sunt alc�tuite din ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la aceea�i distan�� fa�� de managementul de vârf al � rmei. Num�rul de niveluri ierarhice este in� uen�at de dimensionarea � rmei, diversitatea activit��ilor, complexitatea produc�iei dar �i de competen�a managerilor. Ponderea ierarhic� reprezint� num�rul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere �i înregistreaz� valori diferite. Astfel pe verticala structurii organizatorice cre�te c�tre nivelurile inferioare iar pe orizontala structurii organizatorice se ampli� c� pe m�sura trecerii de la compartimente cu activitate tehnico-economic� spre compartimente cu activitate opera�ional�. Structura organizatoric� prin modul de combinare a resurselor umane, materiale �i � nanciare condi�ioneaz� e� cien�a desf��ur�rii activit��ii necesare realiz�rii obiectivelor, precum �i calitatea �i operativitatea sistemului decizional �i con� gura�ia sistemului informa�ional. Sistemul organiza�ional trebuie s� realizeze obiectivele stabilite în condi�iile minimiz�rii costului economic �i social, contribuind astfel la armonizarea intereselor individuale �i de grup. Func�ionalitatea structurii organizatorice este condi�ionat� atât de factori endogeni cât �i exogeni � rmei, analiza acestora constituind o rezerv� nelimitat� în cre�terea e� cien�ei managementului � rmei. Al�turi de aceast� form� de organizare poate exista �i o organizare informal� alc�tuit� din ansamblul grup�rilor �i al rela�iilor interumane stabilite spre satisfacerea unor interese personale. Aceast� organizare informal�, de�i înso�e�te organizarea formal� ac�ioneaz�, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apari�iei organiz�rii informale �in de afectivitate, satisfac�ii, interese, aspira�ii, nivel de preg�tire, cali� care �i origine social�. Componentele organiz�rii informale sunt grupul informal, liderul informal, rela�iile informale. Între cele dou� tipuri de organizare este o strâns� interdependen�� determinat� de unele asem�n�ri �i anume: sunt constituite în cadrul aceleea�i organiza�ii, servesc realiz�rii unor obiective, au un caracter dinamic �i general. Se deosebesc prin marea mobilitate a organiz�rii informale �i subordonarea acesteia realiz�rii unor aspira�ii personale.



In� uen�ele organiz�rii informale pot � atât pozitive cât �i negative, rolul managementului formal constând în cadrul organiz�rii formale, realizându-se astfel încât obiectivele individuale cât �i cele de grup. Variabila organiza�ional� este reprezentat� de factorii interni sau externi unit��ii care condi�ioneaz� caracteristicile acesteia dar �i factori tipologici utiliza�i în abordarea comparativ� a mai multor � rme. Variabilele organizatorice sunt:

- dimensiunea � rmei, - complexitatea � rmei, - caracteristicile procesului tehnologic, - nivelul dot�rii tehnice, - gradul de specializare �i cooperare în produc�ie, - dispozi�ia teritorial�, - caracterul procesului de desfacere, - ritmul de înnoire a produselor �i tehnologiilor.

Acestea in� uen�eaz� con� gura�ia structurii organizatorice precum �i componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identi� c�rii factorilor care �in de managementul � rmei �i de luarea lor în considera�ie, când se utilizeaz� diferite metode �i tehnici de conducere. Clasi� carea structurii organizatorice se face folosind dou� criterii: 1. Dup� morfologia structurii respectiv componente, mod de îmbinare �i raporturile ce se stabilesc între elementele de natur� func�ional� �i opera�ional� se disting urm�toarele tipuri de structuri:

a) structura ierarhic� se caracterizeaz� printr-un num�r redus de componente opera�ionale, � ecare persoan� � ind subordonat� unui singur �ef iar conducerea � ec�rui compartiment exercit� toate atribu�iile conducerii la acel nivel;

b) structura func�ional� caracterizat� prin existen�a compartimentelor opera�ionale �i func�ionale, conduc�torii sunt specializa�i într-un anumit domeniu iar executan�ii primesc ordine atât de la �e� i ierarhici, cât �i de la conducerea compartimentelor func�ionale;

c) structura ierarhic-functional� caracterizat� prin existen�a componentelor opera�ionale �i func�ionale. Executan�ii sunt subordona�i �efului ierarhic;

2. Criteriul ce �ine seama de func�ionalitatea, e� cien�a, � exibilitatea structurii:

a) privat tradi�ionale, b) sisteme birocratice, c) sisteme moderne.

3.Cerin�e �i etape în proiectarea unei structuri organizatorice e� ciente. Procesul de analiz�, proiectare, evaluare �i îmbun�t��ire a structurii



organizatorice presupune respectarea urm�toarelor cerin�e: a. Asigurarea unui evantai optim al subordon�rii adic� una dintre cele

mai valoroase calit��i ale unei structuri organizatorice este suple�ea ei caracterizat� printr-un num�r mic de nivele ierarhice;

b. Crearea �i dependen�a compartimentelor, adic� � ecare func�iune ce prezint� importan�� pentru realizarea politicii �i obiectivelor unei întreprinderi trebuie s� se constituie într-un compartiment specializat.

Exist� patru criterii de corelare a compartimentelor specializate: - importan�a lor, - frecven�a leg�turilor dintre ele, - interdependen�a lor, - competen�a managerului. c. Asigurarea unei conduceri �i a unor servicii func�ionale competente.

Un serviciu func�ional nu este e� cient pentru întreprindere decât dac� este alc�tuit din persoane responsabile, opera�ionale, competente, active �i e� ciente.

d. Asigurarea economiei de comunica�ii. O structura e� cient� trebuie s� minimizeze volumul comunica�iilor nestandardizate �i necodi� cate;

e. Folosirea deleg�rii în cadrul procesului de conducere. Pentru problemele curente de rutin� conducerea trebuie s� � e descentralizat� �i cât mai aproape de executan�i.

Procesul de analiza �i proiectare a structurii organizatorice presupune parcurgerea urm�toarelor etape:

- analiza obiectivelor întreprinderii, - de� nirea activit��ilor �i stabilirea con�inutului lor, - proiectarea compartimentelor, gruparea lor �i stabilirea rela�iilor dintre

ele, - proiectarea propriu-zis� a structurii organizatorice, - evaluarea func�ionalit��ii �i a laturii constructive a întreprinderii.

Fiind un element dinamic �i complex, structura organizatoric� necesit� perfec�ion�ri continue pe baza unor studii realiste care s� � e bazate pe conceptele �tiin�ei manageriale.

f. Documente de formalizare a structurii organizatorice a întreprinderii. Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc urm�toarele documente: a) regulamentul de organizare �i func�ionare care cuprinde cinci p�r�i �i anume:

- prima parte, denumit� organizarea � rmei, cuprinde dispozi�ii generale, actul normativ de în� in�are, obiectul de activitate, tipul societ��ii, statutul juridic �i prezentarea structurii organizatorice;

- partea a doua se refer� la atribu�iile � rmei;



- în partea a treia se fac preciz�ri cu privire la conducerea � rmei. Se precizeaz� care sunt atribu�iile adun�rii generale a ac�ionarilor, atribu�iile consiliului de administra�ie, atribu�iile conducerii executive cu detalierea responsabilit��ilor pentru func�iile de director general �i director pe func�iuni;

- partea a patra cuprinde atribu�iile �i diagrama de rela�ii pentru � ecare compartiment func�ional �i opera�ional;

- partea a cincea cuprinde dispozi�ii generale; b) � �a postului este un document opera�ional important ce prezint� în detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acest� s�-�i poat� exercita în condi�ii normale activitatea. Fi�a postului cuprinde:

- denumirea �i obiectivele postului, - compartimentul din care face parte, - competen�ele �i responsabilit��ile, - cerin�ele referitoare la studii, vechime �i aptitudini.

Fi�a postului serve�te ca document organizatoric indispensabil � ecarui salariat �i ca suport pentru evaluarea muncii acestuia. c) organigrama - o reprezentare gra� c� a structurii organizatorice a întreprinderii care red� o parte din componentele structurii, �i anume:

- compartimente, - nivelurile ierarhice, - rela�iile organiza�ionale, - ponderea ierarhic�.

Organigrama este un instrument important folosit în analiza managementului � rmei. Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot � :

- organigrame generale, - organigrame par�iale

Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor �i a rela�iilor dintre ele, organigramele pot � :

- piramidale, - circulare, - orientate de la dreapta la stânga.

Post, func�ie compartiment Metaforic vorbind, structura organizatoric� este similar� structurii arhitecturale a unei cl�diri, respectiv a modului în care aceasta este compartimentat� pe tronsoane, etaje �i camere. Compartimentarea cl�dirii, aranjarea camerelor �i a conexiunilor dintre ele s-au f�cut atât din ra�iuni inginere�ti care s� asigure rezisten�� i stabilitate construc�iei, cât �i din ra�iuni func�ionale care s� asigure desf��urarea în cele mai bune condi�ii a activit��ilor



prev�zute prin proiect. Din acest punct de vedere, o cl�dire de locuit va avea o structur� arhitectural� diferit� de o cl�dire pentru birouri sau o cl�dire industrial�. Dar �i reciproca este adev�rat�, în sensul c� pentru asigurarea aceleea�i func�ionalit��i (locuit, birouri, industrie) se pot imagina �i realiza o diversitate de structuri �i stiluri arhitecturale. În orice organiza�ie coexist� dou� procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realiz�rii produselor �i serviciilor pentru care a fost creat� organiza�ia �i procesul de management, care asigur� realizarea primului în condi�ii de e� cien�� economic� �i de calitate. Cele dou� procese se intercondi�ioneaz� reciproc, de�i rolul primordial revine procesului tehnologic de produc�ie. Toate activit��ile care alc�tuiesc cele dou� procese se grupeaz� pe baza principiilor de integrabilitate �i omogenitate în domenii de diferite dimensiuni �i denumiri (departamente, compartimente, birouri, etc.) �i se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o serie de competen�e profesionale �i decizionale, responsabilit��i �i obiective. Structura organizatoric� a unit��ii economice reprezint� ansamblul posturilor �i compartimentelor de munc� din care este constituit� unitatea, modul lor de grupare �i subordonare precum �i leg�turile ce se stabilesc între ele pentru realizarea în mod corespunz�tor a tuturor sarcinilor de munc� detaliate în raport cu speci� cul unit��ii respective. Atunci când este proiectat�, o structur� organizatoric� ra�ional� �i e� cient� trebuie s� respecte urm�toarele cerin�e generale:

- s� acopere întregul spectru de activit��i din organiza�ie; - s� distribuie aceste activit��i astfel încât s� se evite suprapunerile �i

paralelismele; - s� asigure continuitate �i � uiditate în realizarea activit��ilor; - s� asigure respectarea unit��ii de conducere la � ecare nivel pe cât

posibil, respectiv, � ecare subordonat s� aib� un singur �ef; - s� � e � exibil�, în sensul de a se putea adapta u�or diferitelor cerin�e, cum

ar � ampli� c�ri în cazul dezvolt�rii organiza�iei, reduceri de posturi în cazul unui declin al organiza�iei, comas�ri ale unor compartimente, etc.

Realizarea unei structuri organizatorice e� ciente presupune deci s� se analizeze modul în care ea r�spunde cerin�elor de mai sus. Aceasta înseamn� c� structura trebuie s� � e gândit� �i proiectat� în func�ie de spectrul de activit��i din organiza�ie �i nu în func�ie de persoanele care urmeaz� s� lucreze în cadrul ei. De�i pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru o serie de institu�ii publice de la noi, atât înainte, cât �i dup� 1989, au fost concepute pentru a satisface cerin�ele subiective ale unor persoane �i mai pu�in pentru satisfacerea unui interes public. Aceast� tendin�� se poate observa �i atunci când se formeaz� un nou Guvern. Structura lui organizatoric� este gândit� pornindu-se de la oameni �i nu de la spectrul de activit��i �i probleme. De aceea, în activitatea noului organism pot ap�rea o serie de disfunc�ionalit��i



�i incoeren�e. Indiferent de întreprinderea sau institu�ia la care ne referim, elementele caracteristice ale unei structuri organizatorice sunt urm�toarele: Postul. Postul de munc� reprezint� cea mai simpl� subdiviziune organizatoric� cu sens complet. El se de� ne�te ca � ind un ansamblu de sarcini, obiective, competen�e �i responsabilit��i ce revin, în mod regulat �i permanent, unui singur angajat. Principiul de agregare a acestora îl constituie omogenitatea activit��ilor. Obiectivele atribuite postului constituie argumentele ra�ionale ale utilit��ii postului, ce exprim� necesitatea cre�rii lui, precum �i criterii de evaluare a muncii angajatului pe postul respectiv. Aceste obiective se realizeaz� prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competen�ei profesionale, a autonomiei decizionale �i a autorit��ii formale de care dispune persoana angajat� pe postul respectiv. Anvergura procesului de decizie �i de ac�iune asociat� unui post în vederea realiz�rii obiectivelor propuse constituie autoritatea formal� a acestuia. Responsabilitatea asociat� unui post reprezint� obliga�ia moral� �i legal� ce revine angajatului de a-�i îndeplini obiectivele, la nivelul cerin�elor impuse de calitate �i e� cien��. Func�ia. Totalitatea posturilor de munc� care prezint� acelea�i caracteristici principale formeaz� o func�ie. Rezult� c� într-o organiza�ie, pentru aceea�i func�ie pot exista mai multe posturi de munc�, pe care s� se fac� angaj�ri. De exemplu, într-o organiza�ie pot lucra mai mul�i angaja�i având func�ia de �ef de sec�ie sau �ef de birou. În concordan�� cu procesele fundamentale dintr-o organiza�ie, func�iile pot � de execu�ie sau de management. Ponderea ierarhic�/norma de conducere. Ponderea ierarhic� reprezint� num�rul de salaria�i condu�i nemijlocit de un manager. Dimensiunea acestei ponderi depinde de speci� cul muncii, al organiza�iei, precum �i de concep�ia managerial� existente. De exemplu, într-o întreprindere de m�rime mijlocie sau mare ponderea ierarhic� este de 4-8 subalterni pentru pozi�iile situate în jum�tatea superioar� a piramidei manageriale �i poate s� creasc� pân� la 20-30 de subalterni, pe m�sur� ce nivelul ierarhic se apropie de baza piramidei Compartimentul. Acesta reprezint� ansamblul persoanelor care efectueaz� munci omogene sau complementare, contribuind astfel la realizarea acelora�i obiective �i � ind subordonate aceluia�i manager. Necesitatea cre�rii acestor compartimente deriv� din unitatea proceselor fundamentale �i deci, din nevoia integr�rii activit��ilor �i oamenilor ce le realizeaz�. Dup� modul de executare a autorit��ilor în cadrul grupului, compartimentele pot � :

a) compartimente de baz�, în care în afar� de conduc�torul compartimentului nimeni nu posed� delegare de autoritate privind comanda �i coordonarea



subordona�ilor; b) compartimente de ansamblu, care rezult� din gruparea sub o autoritate

unic� a mai multor compartimente de baz� �i în care autoritatea ierarhic� se execut� prin deleg�ri succesive de la conduc�torul principal la cel al compartimentului de baz�.

Nivelul ierarhic. Acesta reprezint� ansamblul compartimentelor care se a� � la aceea�i distan�� ierarhic� fa�� de vârful piramidei manageriale. El se caracterizeaz� prin aceea�i competen�� decizional� sau autoritate formal�. Nivelul ierarhic se coreleaz� invers propor�ional cu ponderea ierarhic�. Cu cât ponderea ierarhic� are o valoare mai mic�, cu atât vor � mai multe niveluri ierarhice în organiza�ia respectiv�. Cu cât num�rul de niveluri ierarhice este mai mare, cu atât piramida managerial� este mai înalt� �i invers, cu cât num�rul de niveluri ierarhice este mai mic cu atât piramida devine mai aplatizat�. Conexiunile func�ionale. Pentru integrarea tuturor activit��ilor este necesar ca între diferitele compartimente s� existe leg�turi func�ionale. Acestea pot � verticale, orizontale sau oblice. Conexiunile verticale �i oblice se caracterizeaz� prin transmiterea informa�iilor de jos în sus �i a deciziilor de sus în jos. Cu alte cuvinte, aceste leg�turi permit transferul de autoritate �i de control. Conexiunile orizontale se folosesc pentru informare reciproc� �i permit cooperarea între compartimente �i oameni. Conexiunile pot � formale sau informale �i ele materializeaz� rela�iile de management. Structurile organizatorice pot � :

- structuri organizatorice înalte, - structuri organizatorice plate.

Modele de structuri organizatorice În literatura de specialitate se g�sesc diferite clasi� c�ri de structuri organizatorice, care se diferen�iaz� prin modul în care se grupeaz� func�iile �i posturile din organigram�. Cele mai importante clase sau modele de structuri organizatorice sunt: structuri func�ionale, structuri divizionale, structuri matriceale, structuri pe echipe �i structuri neuronale.




3. Cunoa�terea elementelor componente �i a factorilorcare in� uen�eaz� procesul de produc�ie

1. De� nirea conceptului de proces de produc�ie: Întreprinderile productive î�i realizeaz� func�iunea de produc�ie prin desf��urarea în bune condi�ii a procesului de produc�ie. Procesul de produc�ie contribuie atât la ob�inerea diferitelor produse, lucr�ri �i servicii, cât �i la crearea unui ansamblu de rela�ii de produc�ie între persoane ce concur� la realizarea acestuia. Conceptul de proces de produc�ie poate � de� nit prin totalitatea ac�iunilor con�tiente ale angaja�ilor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor ma�ini, utilaje sau instala�ii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente în scopul transform�rii lor în produse, lucr�ri sau servicii cu anumit� valoare de pia��. În cadrul unui proces de produc�ie componenta principal� o constituie procesele de munc� iar în anumite ramuri industriale la acestea se adaug� �i anumite procese industriale. �inând seama de aceste componente, conceptul de proces de produc�ie mai poate � de� nit prin totalitatea proceselor de munc� �i a proceselor naturale ce concur� la ob�inerea produselor sau la execu�ia diferitelor lucr�ri sau servicii. Procesul de produc�ie poate � abordat �i sub raport cibernetic, ca un proces destinat s� transforme un set de elemente denumite ie�iri. Abordat din acest punct de vedere, procesul de produc�ie poate � de� nit prin trei componente: intr�ri, ie�iri, realizarea procesului de produ�ie. Componenta principal� a procesului de munc� poate � de� nit� prin ac�iunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de munc� asupra diferitelor materii prime, materiale sau alte componente în vederea transform�rii lor în bunuri economice. 2. Criterii de clasi� care a elementelor componente ale procesului de produc�ie Componentele procesului de produc�ie pot � clasi� cate dup� mai multe criterii: - în raport cu modul în care particip� la executarea diferitelor produse, lucr�ri sau servicii în procesul de munc� ce constituie principala component� a unui proces de produc�ie sunt:

a) procesele de munc� de baz� prin care se în�eleg acele procese care au ca scop transformarea diferitelor materii prime �i materiale în produse, lucr�ri sau servicii care constituie obiectul activit��ii de baza a întreprinderii;

b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigur� ob�inerea



unor produse sau lucr�ri care nu constituie obiectul activit��ii de baza a întreprinderii, dar care asigur� �i condi�ioneaz� buna desf��urare a proceselor de munc� de baz�;

c) procesele de munc� de servire au ca scop executarea unor servicii productive care nu constituie obiectul activit��ii de baz� sau activit��ii auxiliare dar care prin realizarea lor condi�ioneaz� buna desfa�urare atât a activit��ii de baz�, cât �i a celor auxiliare;

- procesele de produc�ie se mai pot clasi� ca �i în raport cu modul este execu�ie, dup� care sunt:

a) procese manuale, b) procese manual mecanice, c) procese de aparatur�;

- în raport cu modul de ob�inere a produselor � nite din materii prime: a) procese de munc� directe - atunci când produsul � nit se ob�ine ca

urmare a efectu�rii unor opera�ii succesive asupra aceleea�i materii prime;

b) procese sintetice - atunci când produsul � nit se ob�ine din mai multe feluri de materii prime dup� prelucr�ri succesive;

c) procese analitice când dintr-un singur fel de materii prime se ob�ine o gama larg� de produse.

- în raport cu natura tehnologic� a opera�iilor efectuate: a) procese chimice, b) procese de schimbare a con� gura�iei sau formei, c) procese de ansamblu, d) procese de transport.

- în raport cu natura activit��ii desfa�urate: a) procese de produc�ie propriu-zise formate din diferite opera�ii

tehnologice, b) procese de depozitare sau magazinaj, c) procese de transport.

Diferitele procese �i opera�ii elementare se reunesc într-un anumit mod formând un � ux de produc�ie speci� c fabric�rii diferitelor produse sau execut�rii diferitelor lucr�ri sau servicii. Produc�ia, vazut� ca rezultat al realiz�rii procesului de produc�ie Conceptul de produc�ie are o accep�iune complex�, ceea ce necesit� o abordare dup� diferite criterii:

a) dup� natura produc�iei se deosebesc:



- întreprinderi care furnizeaz� servicii, - întreprinderi care î�i realizeaz� produc�ia prin montaj, - întreprinderi care fabric� produse prin transformarea materiilor prime

�i a materialelor. În prima categorie intr� prest�rile de servicii sau prest�rile de ordin intelectual care nu se concretizeaz� într-un produs material. În a doua categorie intr� acele întreprinderi care efectueaz� numai opera�iuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le achizi�ioneaz� de la alte întreprinderi. În a treia categorie intr� întreprinderile care ob�in produse prin transformarea materiilor prime �i a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instala�ii.

b) Sub raportul continuit��ii desf��ur�rii lor, procesele de produc�ie se pot clasi� ca:

- procese de produc�ie discontinue, adic� procese de produc�ie neliniare, ce se caracterizeaz� prin aceea c� produsele se ob�in prin prelucr�ri succesive la diferite locuri de munc� grupate în ateliere sau sec�ii de produc�ie, iar produc�ia discontinu� este o produc�ie fabricat� pe laturi de unicat �i produc�ie de mas�;

- procese de produc�ie continue, a c�ror produc�ie este de tip liniar �i se caracterizeaz� prin faptul c� procesul de prelucrare a materiilor prime �i materialelor nu se întrerupe între dou� locuri de munc� consecutive �i necesit� stocaje intermediare între posturi.

Produc�ia de tip continuu se realizeaz� pe linii tehnologice sau de fabrica�ie caracterizate printr-o vitez� regulat� de transformare �i de transfer �i cu aprovizionare continu�.

c) Dup� tipurile de fabrica�ie care de� nesc rela�iile întreprindere-client: - fabrica�ia pe comand� ce se caracterizeaz� prin faptul c� produsul nu

se execut� decât dup� primirea unei comenzi ferme care stabile�te felul produsului, cantitatea, calitatea �i termenele de execu�ie;

- fabrica�ia pe stoc, ce se caracterizeaz� prin faptul c� produsele se execut� f�r� a se cunoa�te cump�r�torii, produsele putând � comandate imediat de clien�i;

- fabrica�ia mixt� reprezint� o variant� a produc�iei la comand�, întreprinderea executând pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta în mod operativ la comanda bene� ciarilor.

4. Tipurile de produc�ie, concept, criterii de clasi� care, caracteristici Conducerea �i organizarea activit��ii de produc�ie din cadrul întreprinderii se a� � într-o dependen�� direct� fa�� de tipul produc�iei. Prin tip de produc�ie se în�elege o stare organizatoric� �i func�ional� a întreprinderii, determinat� de nomenclatura produselor fabricate, volumul produc�iei executate pe � ecare pozi�ie din nomenclatur�, gradul de specializare a întreprinderii, sec�iilor �i



locurilor de munc�, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de munc� la altul. În practic� se disting 3 tipuri de produc�ie:

- tipul de produc�ie în serie, - tipul de produc�ie în mas�, - tipul de produc�ie individual.

Tipul de produc�ie preponderent ce caracterizeaz� o întreprindere impune metodele �i tehnicile de organizare a produc�iei de baz� auxiliare �i de servire precum �i modul de preg�tire a fabrica�iei noilor produse de eviden�� i control a activit��ii productive. Tipul de produc�ie în mas� este caracteristic întreprinderilor care fabric� o gam� redus� de tipuri de produse iar � ecare tip de produs se execut� în cantit��i foarte mari, adic� în mas�. În condi�iile acestui tip de produc�ie are loc o specializare a întreprinderii în ansamblu sau pe sec�ii �i ateliere pân� la nivelul locurilor de munc�. La acest tip de produc�ie deplasarea produselor de la un loc de munc� la altul se face în mod continuu, de regul� bucat� cu bucat�, folosindu-se în acest scop mijloace de transport în cea mai mare parte mecanizate �i automatizate. Prin caracteristicile sale, tipul de produc�ie în mas� creeaz� condi�ii pentru automatizarea produc�iei �i organizarea ei sub form� de linii tehnologice în � ux.Tipul de produc�ie în serie caracterizeaz� întreprinderile care fabric� o gam� mai larg� de produse în cantit��ii mari, mijlocii sau mici. În raport cu nomenclatorul produselor fabricate �i m�rimea seriilor de fabrica�ie precum �i gradul de specializare a sec�iilor, atelierelor �i a locurilor de munc�, acesta poate � mai accentuat sau mai redus, iar deplasarea produselor de la un loc de munc� la altul se face în catit��i egale cu m�rimea lotului de transport. Pentru deplasarea produselor de la un loc de munc� la altul se folosesc mijloace de transport cu mers continuu, în cazul seriilor mari �i cu mers discontinuu în cazul unor serii mici de fabrica�ie. La întreprinderile caracterizate prin tipul de produc�ie în serie amplasarea diferitelor ma�ini �i utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de produc�ie în � ux. 5. Tipul de produc�ie individual Întreprinderile caracterizate prin acest tip de produc�ie execut� o gam� foarte larg� de produse, � ecare fel de produs � ind unicat sau executându-se în cantit��i foarte reduse. În cantitatea tipului de produse individuale, diferitele sec�ii, ateliere �i locuri de munc� sunt organizate dup� principiul tehnologic, folosind ma�ini, utilaje �i for�a de munc� cu caracter universal pentru a � adaptate rapid la execu�ia unei variet��i de feluri de produse în condi�ii de e� cien�� economic�. O alt� caracteristic� a acestui tip de produc�ie o constituie faptul c� produsele sau piesele se deplaseaz� de la un loc de munc� la altul, bucat� cu



bucat� sau în loturi mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport cu mers discontinuu.Datorit� caracterului de unicat al produselor sau gamei largi de produse, preg�tirea tehnic� a fabrica�iei nu este la fel de detaliat� ca la tipul produc�iei în mas�. 6. Metode de organizare a produc�iei de baz� Pornind de la marea diversitate a întreprinderilor care î�i desf��oar� activitatea în cadrul economiei na�ionale, se pot stabili anumite metode �i tehnici speci� ce de organizare a acestora pe grupe de întreprinderi, avându-se în vedere anumite criterii comune. Asupra metodelor de organizare a produc�iei de baz� are in� uen�� gradul de transformare al produselor � nite, precum �i gradul de complexitate al opera�iilor procesului tehnologic. Primul tip de organizare a produc�iei de baz� este organizarea produc�iei în � ux, pe linii de fabrica�ie, speci� c� întreprinderilor care fabric� o gam� redus� de feluri de produse în mas� sau în serie mare. În aceste cazuri organizarea produc�iei în � ux se caracterizeaz� în metode �i tehnici speci� ce cum sunt: organizarea pe linii tehnologice pe band�, pe linii automate de produc�ie �i ajungându-se în cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe ateliere, sec�i sau a întreprinderii în ansamblu, cu productia în � ux, în condi�iile unui grad înalt de mecanizare �i automatizare. Organizarea produc�iei în � ux se caracterizeaz� prin:

- divizarea procesului tehnologic pe opera�ii egale sau multiple sub raportul volumului de munc� �i precizarea celei mai ra�ionale succesiuni a execut�rii lor,

- repartizarea excut�rii unei opera�ii sau al unui grup restrâns de opera�ii pe un anumit loc de munc�,

- amplasarea locurilor de munc� în ordinea impus� de succesiunea execut�rii opera�iilor tehnologice,

- trecerea diferitelor materii prime, piese �i semifabricate de la un loc de munc� la altul în mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat sau liber, în raport cu gradul de sincronizare al execut�rii opera�iilor tehnologice;

- executarea în mod concomitent a opera�iilor la toate locurile de munc� în cadrul liniei de produc�ie în � ux;

- deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de la un loc de munc� la altul prin mijloacele de transport adecvate;

- executarea în cadrul formei de organizare a produc�iei în � ux a unui fel de produs sau pies� sau a mai multor produse asem�n�toare din punct de vedere constructiv, tehnologic �i al materiilor prime utilizate.

În concluzie, se poate spune c� organizarea produc�iei în � ux se poate de� ni c� acea form� de organizare a produc�iei caracterizat� prin specializarea locurilor de munc� în executarea anumitor opera�ii, necesitate de fabricarea



unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asem�n�toare, prin amplasarea locurilor de munc� în ordinea impus� de succesiunea execut�rii opera�iilor �i prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc� la altul, cu mijloace adecvate de transport, întregul proces de produc�ie desf��urându-se sincronizat pe baza unui ! unic de func�ionare stabilit anterior. 7. Caracteristicile organiz�rii fabric�rii produselor dup� metoda produc�iei individuale �i de serie mic�. În cadrul agen�lor economici exist� o serie de unit��i economice care execut� o gam� larg� de produse în loturi foarte mici sau unicate. Aceast� situa�ie impune adoptarea unui astfel de sistem �i metode de organizare a produc�iei de baz� care s� corespund� cel mai bine realiz�rii de produse unicat sau în serii mici. Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:

- organizarea unit��ilor de produc�ie dup� principiul tehnologic Conform acestei metode de organizare unit��ile de produc�ie se creeaz� pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea unit��ilor �i a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de ma�ini. În acest caz dotarea locurilor de munc� se face cu ma�ini universale care s� permit� efectuarea tuturor opera�iunilor tehnologice la o mare varietate de produse;

- trecerea de la o opera�ie la alta a produsului are loc bucat� cu bucat� În acest caz exist� întreprinderi foarte mari în procesul de produc�ie, ceea ce determin� cicluri lungi de fabrica�ie �i stocuri mari de produc�ie neterminat�. - pentru fabricarea produselor se elaboreaz� o tehnologie în care se vor stabili urm�oarele aspecte:

a) felul �i succesiunea opera�iunilor ce vor � executate, b) grupele de utilaje pe care vor � executate opera�iile, c) felul SDV-urilor ce vor � utilizate.

Aceast� tehnologie urmeaz� a se de� nitiva pentru � ecare loc de munc�. - pentru proiectarea tehnologiei de fabrica�ie se folosesc normative grupate, eviden�iindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o mare perioad� de timp �i costuri ridicate. 8. Tendin�ele actuale �i de perspectiv� în organizarea produc�iei În cadrul sistemelor avansate de produc�ie, sistemul de fabrica�ie î�i schimb� modul de a r�spunde unor sarcini diverse de fabrica�ie în condi�iile de e� cien�� i competitivitate. Sistemul � exibil de fabrica�ie reprezint� un r�spuns dat unor cerin�e speci� ce dar nu constituie o solu�ie universal� aplicabil� în orice condi�ii. Sistemele de fabrica�ie actuale reprezint� rezultatul unei evolu�ii de peste 100 ani �i constituie un mod de r�spuns la modi� c�rile ap�rute în mediul economic în care activeaz�.



Un sistem � exibil de fabrica�ie este un sistem de produc�ie capabil s� se adapteze la sarcini de produc�ie diferite, atât sub raportul formei �i dimensiunilor, cât �i al procesului tehnologic care trebuie realizat. Se consider� c� un sistem � exibil de fabrica�ie trebuie s� aib� urm�toarele caracteristici:

1. integrabilitate, 2. adecvare, 3. adaptabilitate, 4. dinamism structural.

În practic� nu poate � vorba de caracteristici absolute ci doar de anumite grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot � atinse simulat toate aceste caracteristici. Practica a eviden�iat trei stadii ale sistemelor � exibile de fabrica�ie care difer� prin complexitate �i arie de cuprindere astfel: 1. Unitatea exibil� de prelucrare Aceasta reprezint�, de regul�, o ma�in� complex�, echipat� cu o magazie multifunc�ional�, un manipulator automat care poate func�iona în regim automat. 2. Celula exibil� de fabrica�ie Aceasta este constituit� din dou� sau mai multe unit��i � exibile de prelucrare dotate cu ma�ini controlate direct prin calculator. 3. Sistemul exibil de fabrica�ie Cuprinde mai multe celule de fabrica�ie conectate prin sisteme automate de transport, iar întreg sistemul se a� � sub controlul direct al unui calculator care dirijeaz� �i sistemul de depozitare, echipamentele de m�surare automat� �i testare. Astfel se asigur� o coordonare total� a subsistemelor economice prin intermediul calculatorului electronic. Fa�� de sistemele rigide de fabrica�ie, cele � exibile prezint� urm�toarele avantaje:

- capacitate mare de adaptare la modi� c�rile survenite prin schimbarea pieselor de prelucrat având loc modi� carea programelor de calculator �i nu schimbarea utilajelor;

- posibilitatea de a prelucra semifabricate în ordine aleatoare; - autonomie func�ional� pentru trei schimburi, f�r� interven�ia direct� a

operatorului uman; - utilizarea intensiv� a ma�inilor cu comand� numeric�, a robo�ilor �i a

sistemelor automate de transport �i control; - posibilitatea de evolu�ie �i perfectabilitate treptat� în func�ie de

necesit��ile de produc�ie. Dezvoltarea sistemelor � exibile de fabrica�ie precum �i introducerea robotiz�rii constituie direc�ii noi de organizare, inducând efecte importante asupra tuturor subsistemelor de produc�ie. În introducerea noilor tehnologii



robotizate cea mai mare importan�� o au activit��ile de preg�tire organizatoric�. S-a constatat c� în multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este folosit în propor�ie de numai 50-55%. Aceast� situa�ie nu se datoreaz� unor erori tehnologice privind construc�ia sau modul de operare al calculatorului, ci unei incorecte organiz�ri �i conduceri ale unit��ilor de produc�ie. Aceasta înseamn� c� pericolul modi� c�rilor tehnologice nu const� în efectul acestora asupra omului, ci mai curând în imposibilitatea acestora de a la recunoa�te �i deci de a-i sesiza �i in� uen�a efectele. Introducerea robotiz�rii modi� c� situa�ia � nanciar� a unit��ii industriale m�rindu-i volumul de mijloace � xe, îmbun�t��ind condi�iile de produc�ie, ceea ce va duce la producerea anumitor perturba�ii �i la cre�terea � abilit��ii sistemelor operative, de execu�ie �i de conducere. Gestiunea produc�iei Reprezint� un concept complex care cuprinde ansamblul activit��ilor efectuate de o întreprindere din momentul identi� c�rii unei cerin�e de pia�� pân� în momentul distribuirii c�tre bene� ciari a bunurilor solicitate. În mod practic, pentru a putea identi� ca activit��ile implicate în gestiunea produc�iei este necesar s� se porneasc� de la ciclul complet de activit��i realizate de întreprindere pentru fabrica�ia unui produs sau executarea unei lucr�ri. Într-o întreprindere industrial� ciclul activit��ilor legate de gestiunea produc�iei este format dintr-un ciclu de comercializare �i un ciclu de produc�ie, produc�ia a� ându-se practic la interferen�a acestora. Gestiunea produc�iei reprezint� o activitate complex� pentru desf��urarea c�reia se utilizeaz� o serie de metode: 1. Programarea liniar� folosit� în optimizarea aloc�rii resurselor Programarea liniar� �ine cont de dou� elemente: obiective �i restric�ii. Programarea liniar� poate � folosit� în gestiunea produc�iei pentru rezolvarea unor probleme:

- de repartizare a produc�iei pe diferite ma�ini în condi�iile maximiz�rii pro� tului,

- privind transportul produselor între locurile de munc� �i între acestea �i punctele de distribu�ie,

- de determinare a cantit��ilor din diverse bunuri ce trebuie produse. 2. Metoda PERTSe aplic� în cazul produc�iei de unicate complexe �i de mare importan��, la care opera�iile succesive trebuie realizate prin respectarea restric�iilor de prioritate �i de termene. 3. Metoda „Just in time” Aceasta este considerat� de speciali�ti ca o condi�ie important� pentru ob�inerea unei organiz�ri superioare a produc�iei, iar aplicarea ei contribuie



la reducerea costurilor de produc�ie aferente stocurilor de materii prime, materiale, piese �i subansambluri. 9. Ciclul de produc�ie - no�iune �i structur� Acesta caracterizeaz� nivelul de organizare al produc�iei �i al muncii în cadrul întreprinderii industriale. În procesul de produc�ie materiile prime �i materialele parcurg o serie de opera�ii la diferite locuri de munc� �i în diferite sec�ii, într-o anumit� ordine prevazut� de procesul tehnologic. Ciclul de produc�ie reprezint� o succesiune de activit��i prin care materiile prime �i materialele trec în mod organizat pe � uxul tehnologic pentru a � transformate în semifabricate sau produse � nite, iar durata ciclului de produc�ie reprezint� intervalul de timp dintre momentul lans�rii în fabrica�ie a diferitelor materii prime �i materiale �i momentul transform�rii lor prin prelucr�ri succesive în produse � nite. Durata ciclului de produc�ie reprezint� un element de baz� folosit în programarea produc�iei în scopul stabilirii termenelor de începere a procesului de produc�ie a unui produs sau lot, a elabor�rii programelor operative de produc�ie, a calculului stocului de produc�ie neterminat�, necesarului de mijloace circulante �i vitezei de rota�ie a acestora. Prin durata sa, ciclul de produc�ie in� uen�eaz� toate laturile activit��ii acesteia. Cu cât este mai mic� durata ciclului de produc�ie, cu atât vor � folosite mai ra�ional resursele materiale �i umane în întreprindere. Durata ciclului de produc�ie depinde de o serie de factori care in� uen�eaz� atât m�rimea elementelor structurale ale ciclului de produc�ie, cât �i perioada de deplasare a obiectelor muncii de la o opera�ie la alta. Prin structura ciclului de produc�ie se în�elege totalitatea elementelor componente precum �i ponderea duratei acestora fa�� de durata total� a ciclului de produc�ie. Cunoa�terea structurii ciclului de produc�ie este necesar� pentru stabilirea duratei lui, precum �i pentru identi� carea m�surilor tehnice �i organizatorice ce trebuie luate în scopul reducerii acesteia. Durata total� a ciclului de produc�ie se împarte în dou� p�r�i: perioada de lucru �i perioada de întreruperi. Perioada de lucru cuprinde durata ciclului operativ, durata proceselor naturale �i durata activit��ii de servire. Ciclul operativ are ponderea cea mai mare în structura ciclului de produc�ie, durata acestuia cuprinzând duratele tehnologice �i durata opera�iunilor de preg�tire-încheiere. Durata proceselor naturale reprezint� perioada de timp de-a lungul c�reia, sub in� uen�a condi�iilor naturale, procesul de munc� înceteaz�, procesul de produc�ie continu�. Activitatea de servire asigur� condi�iile normale de lucru pentru desf��urarea opera�iilor de transformare nemijlocit� a obiectelor muncii în produse � nite.În cadrul acestora intr� transportul obiectelor muncii de la un loc de munc� la altul �i controlul tehnic de calitate.



Perioada de întrerupere cuprinde întreruperile care au loc în procesul de produc�ie. În cadrul duratei ciclului de produc�ie nu se includ toate întreruperile, ci numai acelea care sunt considerate normale pentru condi�iile locului de munc�. În func�ie de cauza care le-a guvernat, întreruperile pot � grupate în:

- întreruperi în cadrul schimbului sau interopera�ii, - în afara schimbului sau de regim.

10. Politici de produc�ie O întreprindere productiv�, pe baza strategiei alese, poate adopta politici de produc�ie diferite, �inând seama de obiectivele economice stabilite de resursele de care dispune �i de pia�a poten�ial�. De regul� se pot deosebi dou� politici importante:

- întreprinderea se organizeaz� pentru a executa anumite produse sau lucr�ri prin folosirea propriilor unit��i de produc�ie grupate în aceea�i incint� sau dispersate teritorial,

- întreprinderea execut�, în totalitate sau par�ial, produse folosind componente realizate de alte întreprinderi.

În primul tip de politic�, întreprinderea execut� politica sa iar unit��ile de produc�ie, ca �i conducerea administrativ�, sunt grupate într-un singur loc. Pe m�sura dezvolt�rii pe baza efectu�rii de noi investi�ii se poate adopta o politic� de descentralizare a produc�iei prin crearea de noi unit��i de produc�ie. O astfel de politic� de produc�ie ridic� probleme noi privind achizi�ionarea de terenuri, construirea de noi cl�diri, atragerea sau formarea de for�� de munc�. A doua politica de produc�ie este aceea de a executa produse sau lucr�ri apelând în totalitate sau par�ial la componentele executate de alte întreprinderi care devin astfel subfurnizori. Tipurile de politic� de produc�ie bazat� pe subfurnizori este acela care se desf��oar� în situa�ia în care o întreprindere, numit� cea care d� dispozi�ie de produc�ie, încredin�eaz� execu�ia unor lucr�ri care concur� la realizarea obiectelor de fabrica�ie unei alte întreprinderi �i este denumit� subfurnizor. Politica de produc�ie bazat� pe furnizori este cu totul altceva decât furnizarea de c�tre o întreprindere de produse, lucr�ri sau servicii altei întreprinderi �i, deci, care intr� în conceptul de aprovizionare tehnico-material�. Politica de produc�ie cu subfurnizori presupune existen�a unor leg�turi speciale între cel ce d� dispozi�ie de produc�ie �i subfurnizori, respectiv de la darea comenzilor pân� la efectuarea controlului privind modul de execu�ie al diferitelor componente. Politica de produc�ie cu subfurnizori este motivat� economic, juridic, strategic atunci când nu are fonduri su� ciente pentru dezvoltare sau atunci când subfurnizorii produc componente la pre�uri mai reduse sau de o calitate mai bun�, în compara�ie cu cele produse în unit��ile proprii sau atunci când ei sunt specializa�i în execu�ia anumitor lucr�ri.



Sub raport juridic, o întreprindere apeleaz� la subfurnizori atunci când posibilit��ile sale de dezvoltare sunt limitate datorit� existen�ei unei legi antitrust, iar sub raport strategic - când exist� riscul în crearea de noi capacit��i proprii sau când întreprinderea urm�re�te ca în timp subfurnizorii s� îi devin� � liale. În afara celor dou� politici prezentate anterior, pe plan economic exist� �i o politic� de produc�ie care presupune realizarea unei largi cooper�ri între întreprinderi. Cooperarea între întreprinderi reprezint� procesul economic prin care se stabilesc leg�turi strânse de produc�ie între întreprinderi care concureaz� la fabricarea diferitelor produse. Cooperarea poate � :

- pe produse, atunci când anumite întreprinderi, denumite conexe, livreaz� unele produse � nite;

- pe piese; - tehnologic� - atunci când o întreprindere, folosind excedentul de

capacitate de care dispune, efectueaz� prelucr�ri tehnologice pentru alte întreprinderi.

Implicarea factorilor de mediu în activitatea întreprinderii moderneConsidera�ii generale cu privire la rela�ia întreprindere - mediul ambiant Firma î�i organizeaz� �i desf��oar� activitatea sa sub impactul condi�iilor concrete ale mediului s�u ambiant. Mediul ambiant reprezint� un ansamblu de factori eterogeni de natur� economic�, social�, politic�, �tiin�i� co-tehnic�, juridic�, geogra� c� �i demogra� c� ce ac�ioneaz� pe plan na�ional �i interna�ional asupra întreprinderii, in� uen�ând rela�iile de pia��. Întreprinderea este parte integrant� a mediului ambiant, este o component� economic� a acestuia. În condi�iile actuale mediul ambiant se caracterizeaz� printr-un dinamism accentuat, printr-o cre�tere spectaculoas� a frecven�ei schimb�rilor. Mediul ambiant este de trei feluri:

- mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mic� amploare �i u�or vizibile;

- mediu schimb�tor, unde schimb�rile sunt frecvente, de o amploare variat�, dar în general previzibile;

- mediu turbulent, unde schimb�rile sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu incidente profunde asupra activit��ii întreprinderii �i greu de anticipat;

Componentele mediului ambiant ale întreprinderii sunt: micromediul, mezomediul, macromediul. Micromediul întreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intr� în rela�ii directe.



Acestea sunt: - furnizorii de m�rfuri care sunt agen�i economici ce asigur� resursele

necesare de materii prime, material, echipamente �i ma�ini; - prestatorii de servicii reprezenta�i de � rme sau persoane particulare care

ofer� o gam� larg� de servicii utile realiz�rii obiectivelor � rmei; - furnizorii for�ei de munc� sunt unit��ile de înv��mânt, o� ciile for�ei de

munc� �i persoanele care caut� un loc de munc�; - clien�i care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi

comerciale sau agen�iile guvernamentale c�rora le sunt oferite, spre consum, bunurile produse de întreprindere;

- organismele publice - asocia�iile profesionale, asocia�iile consumatorilor, mediile de informare în mas� �i publicul consumator;

- concuren�ii sunt � rme sau persoane particulare care-�i disput� aceea�i categorie de clien�i, iar în situa�ii frecvente aceia�i furnizori sau prestatori de servicii.

Mezomediul este o no�iune intermediar� care devine tot mai necesar� în explicarea evolu�iei macroeconomice a întreprinderii. Pentru remedierea oric�ror de� cien�e de explicare se studiaz� comportamentul întreprinderii din sistemul productiv si social cel mai apropiat întreprinderii si care poate � un intermediar între macromediul si micromediul întreprinderii. Mezomediul trebuie s� intereseze în mod deosebit sistemul de conducere al întreprinderii pentru c� permite abordarea rela�iilor acesteia cu mediul sau în termeni mult mai apropia�i de lumea afacerilor. O întreprindere poate face parte din urm�toarele sisteme mezoeconomice:

- o anumit� industrie, - o zona geogra� c� sau administrativ�, - un grup de întreprinderi.

Aceste sisteme sunt în m�sur� s� in� uen�eze ac�iunile, deciziile �i rezultatele unei întreprinderi, in� uen�a exercitat� la acest nivel poate � atât direct� cât �i indirect�, dar are un caracter general, în sensul c� in� uen�eaz� toate întreprinderile care apar�in aceluia�i sistem. Activitatea oric�rei întreprinderi, ca �i a celorlal�i agen�i din cadrul micromediului întreprinderii, se a� � �i sub in� uen�a altor factori de mediu, care ac�ioneaz� pe o arie mai larg�. Leg�tura care se stabile�te între întreprindere �i ace�ti factori este de regul� industrial�, in� uen�a exercitându-se pe termen lung �i formând macromediul întreprinderii Componentele macromediului sunt: - mediul demogra� c, num�rul popula�iei, structura pe sexe �i grupe de vârst�, num�rul de familii �i dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritorial� �i pe medii a popula�iei, rata natalit��ii.



Analiza unor astfel de caracteristici �i surprinderea tendin�ei lor reprezint� punctul de pornire în evaluarea dimensiunii cererii poten�iale, a pie�ei întreprinderii;

- mediul economic, Ansamblul elementelor care compun via�a economic� a spa�iului în care ac�ioneaz� întreprinderea determin� mediul economic al acesteia. Acesta determin� volumul �i structura ofertei de m�rfuri, nivelul veniturilor bane�ti, marimea cererii de m�rfuri, mi�carea pre�urilor la nivelul concuren�ei; - mediul tehnologic, Întreprinderea se implic� în dinamic� mediului tehnologic, atât ca bene� ciar cât �i ca furnizor, în principal prin intermediul pie�ei. Este una din cele mai dinamice componente ale macromediului întreprinderii �i dobânde�te o exprimare concret� prin inven�ii, inova�ii, m�rimea �i orientarea fondurilor destinate cercet�rii, explozia produc�iei noi, perfec�ionarea produc�iei tradi�ionale, reglement�ri privind delimitarea tehnologiilor poluante;

- mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc sistemele de valori, obiceiuri, tradi�ii, credin�e �i norme ce guverneaz� statutul oamenilor în societate;

- mediul politic re� ect� structurile societ��ii, clasele sociale �i rolul lor în societate, for�ele politice �i raporturile dintre ele, gradul de implicare al statului în economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern, zonal, interna�ional.

- mediul institu�ional cuprinde ansamblul reglement�rilor de natur� juridic� ce vizeaz� direct sau indirect activitatea de pia�� a întreprinderii;

- mediul natural - condi�iile naturale ce determin� modul de localizare �i de distribuire în spa�iu a activit��ii umane. Aceast� conjunctur� economic� reprezint� starea curent� �i concret� a fenomenelor, proceselor �i evenimentelor speci� ce unei ramuri ale economiei na�ionale. Importan�a sa este dat� de reducerea resurselor de materii prime neregenerabile �i de accentuarea gradului de poluare;

Rela�iile întreprinderii cu mediul extern În calitatea sa de component� a mediului, întreprinderea se a� � într-un contact permanent cu diferite componente. Întreprinderea intr� într-un ansamblu de rela�ii prin care î�i orienteaz� �i � nalizeaz� activitatea economic�. Aceste rela�ii dintre întreprindere �i componentele mediului s�u extern sunt prin natura �i con�inutul lor de dou� feluri: rela�ii de pia�� i rela�ii de concuren��. Din multitudinea de rela�ii ale întreprinderii cu mediul s�u extern se remarc� prin amploare �i complexitate rela�iile de pia��. Acestea au ca obiect vânzarea �i cump�rarea de m�rfuri �i servicii, împrumutul de capital �i angajarea for�ei de munc�. Studierea pie�ei constituie premisa �i punctul de plecare în activitatea oric�rei întreprinderi.



Mecanismul pie�ei reprezint� pentru întreprinderea modern� termenul de confruntare al situa�iei prezentate cu cea de perspectiv�, sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente. Rela�iile întreprinderii cu pia�a sunt re� ectate �i de � uxul aprovizionare, produc�ie, desfacere. De asemenea, aceast� rela�ie se re� ect� �i în orientarea activit��ii întreprinderii c�tre obiective prioritare cum sunt: satisfacerea în condi�ii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create �i oferite, crearea rentabilit��ii �i e� cien�ei economice pe baza sporirii vânz�rilor totale �i a pro� tului unitar. Rela�iile întreprinderii cu pia�a vizeaz� trei mari componente �i anume:

- pia�a m�rfurilor, - pia�a capitalului, - pia�a for�ei de munc�.

Natura �i dimensiunile rela�iilor întreprinderii depind de o serie de factori generali �i speci� ci, obiectivi �i subiectivi, interni sau externi întreprinderii, cei mai importan�i � ind: cadrul economico-social, speci� cul pie�ei �i caracterul întreprinderii. Rela�iile întreprinderii cu pia�a cunosc, astfel, o mare diversitate �i se pot grupa dup� mai multe criterii:

- dup� obiectul rela�iilor. Potrivit acestui criteriu, rela�iile întreprinderii cu pia�a sunt de dou� feluri:

- rela�ii de vânzare-cumparare, - rela�ii de transmitere, receptie de informa�ii.

Rela�iile de vânzare-cumparare pot lua forme diferite �i anume: livrarea de m�rfuri, achizi�ionarea de m�rfuri �i servicii, prestarea de servicii, închirierea, împrumutul precum �i activit��ile de intermediere. Principalele forme pe care le îmbrac� succesiv rela�iile de vânzare-cumparare sunt:

- rela�ii precontractuale - rela�ii contractuale, - rela�ii postcontractuale.

Rela�iile precontractuale se realizeaz� în principal prin negociere, comand�, cerere de ofert� �i ofert� ferm�. Rela�iile contractuale au ca instrument principal contractul la care se adaug� o serie de activit��i ca: facturarea, livrarea, transportul, recep�ia �i decontarea. Rela�iile postcontractuale apar în perioada de garan�ie �i postgaran�ie.Rela�iile de transmitere de informa�ii au ca scop sus�inerea �i concretizarea rela�iilor de vânzare-cump�rare, realizându-se prin publicitate, rela�ii publice �i alte forme de promovare.



Dup� pro� lul agen�ilor de pia��, rela�iile pot � : cu furnizorii, cu prestatorii de servicii, cu bene� ciarii, cu institu�iile �i cu mecanismele de stat;Dup� frecven��, rela�iile sunt permanente, periodice sau ocazionale; Dup� gradul de concentrare, rela�iile pot � concentrate dimensional, spa�ial sau temporal �i rela�ii dispersate. Obiectivele economice ale întreprinderii în condi�ii concure�iale În condi�iile actuale întreprinderea nu se poate reduce la un organism simplu care urm�re�te maximizarea pro� tului, ci este un organism complex, ce se confrunt� cu o multitudine de obiective contradictorii ce �in de strategia � ec�rei întreprinderi. Concuren�a const� într-o multitudine de forme de comportament ce se manifest� în cadrul rela�iilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele cât mai numeroase. Pentru a de� ni aceste forme de manifestare a concuren�ei se pot avea în vedere urm�toarele aspecte:

- interesele �i aspira�iile clientelei, - libertatea de a ac�iona, - interesele �i aspira�iile produc�torilor în calitate de ofertan�i, - existen�a în mediul economic a unor reglement�ri juridice �i a unei st�ri

psihologice �i sociale care impun sau favorizeaz� anumite ac�iuni sau comportamente din partea agentului economic.

În condi�iile economiei de pia�� concuren�a apare ca o necesitate obiectiv�, face parte din regulile de joc ale pie�ei. Competitivitatea unui agent economic este determinat� în principal de trei mari caracteristici �i anume: servicii, costuri �i calitate. Ansamblul raportului de interac�iune în care intr� agen�ii economici în lupt� pentru asigurarea resurselor de aprovizionare �i a pie�ei de desfacere formeaz� sistemul rela�iilor de concuren��. Mijloacele �i instrumentele utilizate în rela�iile de concuren�� se pot delimita în jurul produsului, pre�ului, promov�rii �i distribu�iei. Concuren�a este de dou� tipuri:

- direct�, manifestat� între întreprinderile care realizeaz� bunuri identice sau cu mici diferen�ieri, destinate satisfacerii aceleea�i game de nevoi;

- indirect� - manifestat� între întreprinderile care se adreseaz� acelora�i nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru a se asigura desf��urarea în bune condi�ii a activita�ii economice, statul trebuie s� asigure un cadru concuren�ial normal care presupune existen�a urmatoarelor elemente �i anume:

- autonomia întreprinderii, - libertatea de în� in�are a oric�rui tip de întreprindere, - promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al

intereselor � ec�rei � rme,



- reglement�ri economico-� nanciare egale pentru to�i agen�ii economici, indiferent de forma de proprietate,

- formarea liber� a pre�urilor, - stabilitate prin reglement�ri bugetare pe pia�a extern�, - m�suri pentru favorizarea particip�rii pe pia�a extrabugetar�, - reglement�ri clare pentru sanc�ionarea prin instan�ele juridice a � rmelor

nerentabile.




4. Cunoa�terea structurii organizatorice a unui �antier

Organizarea �antierului �antierul este spa�iul în care se execut� o construc�ie prev�zut� cu toate dot�rile necesare (corp administrativ, magazii, instala�ii, grup sanitar, utilaje, c�i de comunica�ii, etc.). Proiectele de organizare a �antierului cuprind m�surile pentru aducerea la timp a materialelor, a utilajelor �i a for�ei de munc�, precum �i ordinea � reasc� de desf��urare a procesului tehnologic. Proiectul de organizare stabile�te urm�toarele:

- construc�ii provizorii �i instala�iile necesare, - ordinea de aprovizionare cu materiale, - ordinea în care se vor aduce utilajele (manuale �i mecanizate), - ordinea �i termenele în care se vor executa lucr�rile, - ordinea �i termenele în care se vor aduce pe �antier echipele de muncitori

de alte specialit��i. Conduc�torul punctului de lucru are sarcina de a preg�ti toate opera�iile ce urmeaz� a se desf��ura în �antier:

- veri� carea mijloacelor de munc� (ma�ini, utilaje, instala�ii, dispozitive, scule, unelte, etc.),

- veri� carea materialelor �i a elementelor auxiliare, - instruirea echipelor de lucru în activitatea speci� c�, - cur��area, nivelarea �i compactarea terenului, - conduce efectiv executarea lucr�rii.

Planurile calendaristice Planurile calendaristice stabilesc ordinea �i termenele în care trebuie realizate lucr�rile precum �i termenul de punere în func�iune a obiectivului. Abaterile de la ordinea lucr�rilor cuprinse în planul de organizare atrage dup� sine stânjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s� � e de bun� calitate fazele, opera�iile �i procesele tehnologice de lucru trebuie executate în mod corect. Forma�iile de munc� Lucr�rile se execut� de c�tre muncitori organiza�i în forma�ii de munc�. Forma�ia de munc� cu cel mai redus num�r de muncitori se nume�te forma�ie minim� �i uneori poate � compus� dintr-un sigur muncitor. Forma�ia de munc� format� din mai mul�i muncitori �i condus� de c�tre un �ef se nume�te echip�, respectiv �ef de echip�. În cadrul echipei intr� muncitori de diferite cali� c�ri corespunz�toare opera�iilor �i fazelor de lucru pe care trebuie s� le execute. Muncitorii cu o cali� care superioar� vor executa



opera�ii �i faze mai complicate iar cei cu o cali� care inferioar� vor executa opera�ii �i faze mai simple. Sectoarele de lucru Sectoarele de lucru sunt por�iuni ce se ob�in prin împ�r�irea lucr�rii de executat. Metode de organizare a lucr�rilor Exist� trei metode de lucru : în paralel, în succesiune, în lan�. Prin metoda de lucru în paralel, în toate sectoarele se execut� acela�i proces de munc�, în acela�i timp. În cazul metodei de lucru în succesiune, lucr�rile dintr-un sector încep numai dup� terminarea lucr�rilor din sectorul anterior, iar pentru metoda de lucru în lan�, dup� terminarea unui proces de lucru dintr-un sector se trece în urm�torul sector �i se execut� acela�i proces de lucru. Dup� ce spa�iul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea terenului �i începerea lucr�rilor de organizare a �antierului.




5. Cunoasterea notiunilor privind normele de munca aplicate in unitatile de constructii

Continutul si obiectivele activitatii de normare a muncii

NORMAREA MUNCII reprezinta activitatea de cercetare analitica a proceselor de munca, cu ajutorul unor metode si procedee adecvate si de stabilire a cantitatii de munca real necesara pentru efectuarea in conditii normale de lucru si cu respectarea conditiilor de calitate prescrise, a unor operatii, lucrari, servicii sau activitati utile societatii. Normarea muncii cuprinde doua laturi distincte si anume:

- organizarea muncii sau studiiul metodelor - masurarea muncii.

Organizarea muncii sau studiul metodelor reprezinta activitatea de cercetare a proceselor si conditiilor de munca, a altor factori ce determina utilizarea corespunzatoare a fortei de munca, precum si activitatea de aplicare a masurilor rezultate pe aceasta baza. Organizarea muncii urmareste reducerea continutului muncii oricarei activitati, pornind de la o metoda initiala si ajungand la o metoda perfectionata, prin eliminarea risipei de timp, prin reducerea eforturilor in timpul executiei si prin eliminarea miscarilor inutile si obositoare. Noua metoda trebuie sa asigure o organizare mai buna a locului de munca si deservirea corespunzatoare a acesteia. Masurarea muncii urmareste inregistrarea timpului de munca strict necesar pentru efectuarea operatiilor, lucrarilor, serviciilor sau activitatilor dupa metoda noua sau imbunatatita. Aceste doua laturi ale normarii muncii sunt interdependente, iar actiunea lor comuna se concretizeaza in elaborarea de norme de munca fundamentate.

1. Structura procesului si a timpului de munca 1.1. Structura procesului de munca

Procesul de munca este latura de baza a procesului de productie reprezentand activitatea � zica, intelectuala sau mixta a executantului (individual sau colectiv). In afara productiei materiale, a serviciilor sau in indeplinirea unei functii in sfera neproductiva. Gradul de mecanizare si automatizare al partilor componente ale procesului de productie determina caracterul muncii executantului, pentru transformarea sau actionarea directa asupra obiectului muncii (munca manuala, munca



manuala mecanizata sau activitate de supraveghere a functionarii utilajului). Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei efectuare raspunde un executant (individual sau colectiv) pe un anumit loc de munca, dotat cu utilajele si uneltele necesare pentru a actiona asupra unor anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii. Operatia de munca poate cuprinde elemente ale procesului de productie, prin care nu se realizeaza transformari ale obiectului muncii, dar sunt necesare pentru realizarea procesului respectiv, ca de exemplu: controlul tehnic al calitatii executiei operatiilor, transportul obiectului muncii de la o operatie la alta, depozitarea (inmagazinarea) acestuia in vederea reintroducerii in procesul de productie. In unele cazuri, in functie de gradul de diviziune a muncii, operatia de munca poate cuprinde si numai astfel de elemente.

1.2. Structura timpului de munca La elaborarea studiilor de normare a muncii, atat pentru analiza metodei cat si a timpului de munca, apare necesitatea cercetarii simultane a situatiei in timp a tuturor celor trei elemente care concura la realizarea procesului de productie: executantul (individual sau colectiv), utilajul si obiectul muncii, deoarece aceeasi perioada de timp poate reprezenta, de exemplu, pentru executant perioada de munca, pentru utilaj perioada de nefunctionare, pentru obiectul muncii perioada de asteptare sau diverse alte combinatii.

2. Normele de munca Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe persoane cu cali� care corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate. Norma de munca cuprinde timpul productiv (TP), timpul pentru intreruperile reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare rationala a muncii (t10), timpul pentru odihna si necesitati � ziologice in cadrul programului de munca (ton), precum si descrierea procesului tehnologic, organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii.

2.1. Formele de exprimare a normelor de munca In functie de natura activitatii sau caracteristicile principale ale procesului de productie, normele de munca pot � : norme de timp, norme de productie, atributii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau alte tipuri de norme corespunzatoare activitatilor respective. Cand se refera la un singur executant, norma (sarcina) de munca este individuala.



In cazul organizarii si desfasurarii muncii in colectiv se pot elabora si aplica norme de munca colective care stabilesc numarul, meseriile, functiile si nivelul de cali� care a personalului din formatia de munca normata, potrivit prevederilor indicatoarelor de cali� care in vigoare. La unele activitati, normele de munca se pot exprima, de exemplu, si sub forma de: frecventa a lucrarilor pe o anumita perioada, stabilita in functie de durata � ecarei lucrari (de exemplu numarul de controale ce trebuie efectuate pe zi de un controlor la activitatea de transporturi in comun); volum al marfurilor (exprimat valoric sau in unitati naturale) ce poate � vandut intr-o anumita unitate de timp etc. De asemenea, in unele cazuri justi� cate, determinate de speci� cul deosebit al activitatii sau a serviciilor, normele de munca pot � exprimate si sub forma de tarife, cote procentuale din incasarile realizate, etc., cu conditia ca acestea sa � e fundamentate pe baza consumului de munca necesar realizarii lor.

2.1.1 Norma de timp si norma de productie

Normele de timp si cele de productie au un continut comun si exprima legatura directa dintre sarcinile de munca si timpul de munca necesar pentru realizarea acestora. Prin norma de timp (de munca) – NT - se intelege timpul real necesar stabilit unui executant – care are cali� carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala – pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs), in conditii tehnice si organizatorice precizate. Norma de productie – Np – reprezinta cantitatea de produse sau de lucrari stabilita a se efectua intr-o unitate de timp (luna, schimb, ora, etc) de catre un executant – care are cali� carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala - in conditii tehnice si organizatorice precizate. Norma de timp se ecprima in unitati de timp – ora (secunde – om, minute – om, ore – om, zile – om etc.) pe unitatea � zica de lucrare (produs) (buc., kg., m., etc) pe unitatea de timp – om (secunda – om, minut – om, ora – om, schimb – om, zi – om etc.). Pentru ca unitatea de masura a normei de timp sa poata � deosebita de timpul consumat efectiv pentru realizarea sarcinii respective, eset necesar ca – pe langa unitatea de timp – sa se adauge si notiunea de “norma”. In felul acesta, norma de timp va � exprimata in “ore – om – norma”. In cazul lucrului in colectiv (echipa, brigada), pentru a se cunoaste precis unitatea de masura la care se refera norma de timp eset necesar a se preciza daca norma se refera la durata executarii operatiei de intregul colectiv sau la timpul de munca necesar tuturor executantilor individuali din colectivul respectiv. In primul caz, se va utiliza expresia de “ore – echipa – brigada – norma”, iar in cel de-al doilea caz “ore – om – norma”



Normele de timp pot � foloste � e ca atare, � e pentru stabilirea celorlalte norme si, in primul rand, a normelor de productie. Normele de productie se utilizeaza, de regula, in cazul productiei de masa si de serie mare, la care operatiile sau lucrarile se repeta in mod frecvent, o perioada mai lunga de timp. Norma de munca se exprima sub forma de norma de productie si la procesele de aparatura sau la productia cu ritm reglementat pe banda.

2.1.2. Sarcini de serviciu sau sfera de atributii si norma (zona) de deservire

Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea � ecareia dintre ele se contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea � precizate anticipat, cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, � inde neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului de ocupare in munca a personalului. Sfera de atributii (SA) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca stabilite unui executant – care are cali� carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala – pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau organizatorice precizate. Aceasta se stabileste � e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, � e pe baza examinarii volumului total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp. Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii prevad anumite posturi � xe, obligatorii, cum ar � de exemplu: la controlul personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv. Norma (zona) de deservire (ND) reprezinta locul de munca, delimitat prin suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care exercita atributiile sau sarcinile de munca. Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul de masini ce s-a stabilit pentru a � unse de catre el intr-o anumita perioada de timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie – numarul de



metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata – numarul de executanti din subordine etc. Norma de deservire trebuie sa � e stabilita si in cazul in care normele de munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot � deservite simultan de catre � ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan. 2.1.3. Norme de personal (Np)

In foarte multe cazuri ca, de exemplu, la procesele de aparatura, la productia de banda, in comert, in constructii, in industria miniera, in exploatarile forestiere etc., munca este organizata in colectiv (echipa, brigada, etc), in cadrul caruia executantii individuali colaboreaza la realizarea in comun a sarcinilor de munca ce revin colectivului respectiv. In asemenea situatii, odata cu stabilirea normei de munca pe colectiv, este necesar sa se precizeze si numarul de personal pe meserii, functii si nivel de cali� care, sub forma unei norme de personal. Norma de personal (formatia normata de munca) reprezinta numarul strict necesar de personal pe meserii, functii si nivel de cali� care pentru realizarea, de catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de munca, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu, pentru confectionat recipienti, la operatia de nituire, formatia de lucru se compune din 3 muncitori si anume: un muncitor de categoria a 2-a care executa baterea niturilor, un muncitor de categoria I care executa incalzirea niturilor si un muncitor de categoria 1, care tine contrabuterola. Norma de munca pentru aceasta formatie exprimata sub forma de norma de timp (1 minut – echipa sau 3 minute – om, pentru baterea unui nit), se completeaza cu norma de personal de 3 muncitori in echipa, cu cali� carea si cu sarcinile concrete ale � ecaruia corespunzator lucrarilor ce le executa � ecare. Norma de personal precizeaza formatiile de munca necesare, pe locuri de munca, linii tehnologice, ateliere, sectii, servicii, birouri etc. la baza stabilirii ei trebuie sa stea organizarea rationala a muncii si folosirea completa de catre executanti a timpului de munca. La unele locuri de munca (de exemplu, la productia cu caracter sezonier) sarcinile de munca normate se pot modi� ca, putand apare situatii in care



acelasi executant sa lucreze cu norme exprimate in mod diferit (norme de timp, de productie etc) in raport cu operatiile (lucrarile) executate.

2.2. Clasi� carea normelor de munca

Normele de munca se clasi� ca in:

- norme pe elemente, care se refera la efectuarea unei singure operatii sau lucrari; acestea pot � exprimate sib forma normelor de timp, de productie, sferelor de atributii, normelor de deservire si de personal;

- norme grupate, care rezulta din insumarea normelor pe elemente, pentru efectuarea unui grup de operatii sau lucrari; spre deosebire de normele pe elemente, cele grupate nu pot � exprimate, de regula, decat sub forma normelor de timp. Dupa grupare, in anumite cazuri, normele de timp pot � exprimate si sub forma normelor de productie.

2.3. Conditii de calitate ale normelor de munca

Pentru ca norma de munca sa � e de calitate ea trebuie sa poata � realizata de catre toti executantii care poseda cali� carea corespunzatoare lucrarii respective si si-au insusit modul rational de executare a acesteia, lucreaza cu intensitate normala (ritm normal) si respecta conditiile tehnice si organizatorice prevazute. Pentru a-si realiza sarcina de munca in anumite conditii tehnico – organizatorice precizate, executantul dispune de o cantitate de energie � zica si nervoasa pe care o poate consuma. In momentul cand epuizeaza aceasta energie mediu pe unitatea de timp, el este nevoit sa se odihneasca, in vederea mentinerii capacitatii de munca pe toata durata programului de lucru. Ca urmare, normele de munca trebuie sa � e in asa fel elaborate incat sa nu solicite in unitatea de timp o cantitate de energie mai mare decat cea posibila de consumat de catre un executant mediu. In practica, criteriul de evaluarea a gradului de incordare a normelor il constituie timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor (lucrarilor) in ritm normal, in conditiile tehnico – organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor respective, urmand ca diferentele de intensitate a muncii, determinate de anumiti factori obiectivi (efortul prin solicitare statica, efortul prin solicitare dinamica, conditiile de munca in care se desfasoara lucrarile, etc), sa � e echilibrate prin asigurarea unui timp de odihna, organizat corespunzator speci� cului � ecarei munci prestate. Daca toate normele practicate in cadrul unei unitati, pe sectii, ateliere, compartimente tehnice, economice, etc., si locurile de munca sau intre unitati, la nivelul subramurilor



si ramurilor economiei, vor respecta asemenea conditii de calitate in raport cu conditiile tehnice si organizatorice in care se desfasoara munca, se poate a� rma ca acestea au un grad egal de incordare, adica pun in fata executantilor cerinte echivalente. In practica, insa, datorita in� uentei diferitilor factori, normele de munca nu re� ecta intotdeauna cu strictete timpul de munca real necesar pentru efectuarea operatiilor (lucrarilor), ceea ce face ca acestea sa nu aiba acelasi grad de incordare. Unii dintre acesti factori au un caracter obiectiv, adica sunt independenti de executant ca de exemplu tipul productiei, caracterul muncii, forma de cooperare in munca, di� cultatea executarii unor parti ale operatiilor in munca; alti factori pot avea un caracter subiectiv, adica sunt dependenti de executant, ca de exemplu: nivelul de cali� care a acestuia, deprinderile in munca, capacitatea de munca, metoda de munca utilizata, etc. Gradul de incordare a normelor se re� ecta, de regula, in indicele de indeplinire a normelor respective si in repartizarea executantilor pe niveluri de indeplinire a normelor. Cu cat este mai mare indicele de indeplinire a normelor de munca, gradul de incordare este considerat mai mic si invers. Rezulta ca pentru a studia dispersia gradului de incordare a normelor, este necesar sa se calculeze si sa se analizeze dispersia indeplinirilor individuale de norme, care prezinta, de regula, o distributie de tip “Gauss”, a carei forma poate diferi in functie de tipul productiei si caracterul muncii.

3. Normativele de munca

Normativele de munca reprezinta elemente componente ale normelor de muca, stabilite sub forma unor marimi sau durate ale procesului de munca, care se folosesc la determinarea consumului de munca necesar pentru efectuarea unor parti componente ale operatiilor sau lucrarilor, ori sub forma de ponderi ale diferitelor categorii de personal.

3.1. Normativele de munca

Din punct de vedere al continutului lor, normativele de munca pot � : - normative de timp (de munca) - normative de deservire - normative de personal.

Normativul de timp (de munca) (Nt) reprezinta timpul necesar pentru efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de in� uenta si in conditii tehnice si organizatorice precizate. Aceste normative sunt astfel sistematizate incat normele de munca sa poata � calculate prin insumarea timpilor din



normative, pentru elementele care corespund sarcinilor concrete de munca. Normativele de timp se exprima in unitati de timp – om pe unitate naturala de productie, iar pentru unele elemente ale normei de munca (Tdl, ton, sau tto), in procente fata de timpul de baza, operativ sau productiv. In functie de complexitatea lor, normatovele de munca se impart in: a) normative de timp pep elemente (miscari, manuiri, etc) (Nte) care redau timpul necesar pentru efectuarea unui element al operatiei, in conditii tehnice si organizatorice precizate. Ele se elaboreaza, in general, pentru productia de masa, serie mare si serie mijlocie. b) normative de timp grupat (Ntg) care redau timpul necesar pentru efectuarea unui grup de elemente ale procesului de munca, in conditii tehnice si organizatorice precizate. Normativele de timp pot � elaborate si pentru elementele structurale ale normei de timp (timp de pregatire si incheiere, timp operativ – de baza sau ajutator – timp de deservire a locului de munca si timp de odihna si necesitati � ziologice). Normativul de deservire (Nd) reprezinta elementuld e calcul folosit la stabilirea normelor de deservire in functie de factorii de in� uenta. De exemplu, in activitatea de intretinere auto, normativul de deservire pentru gresori este de 50 autocamioane sau 33 autobuze pe zi, pentru un muncitor gresor. Normativul de personal (Np) reprezinta elementul de calcul folosit la stabilirea normei de personal sau direct a numarului de personal, in functie de factorii de in� uenta, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu, intr-o autobaza, pentru stabilirea numarului de gresori se foloseste normativul de personal, de 0,03 muncitori/ zi pentru un autobuz si 0,02 muncitori pe zi pentru un autocamion. Normativul de personal reprezinta inversul normativului de deservire. Dupa sfera de aplicare, normativele de munca pot � , ca si normele de munca, uni� cate pe economie, pe departament (organ central sau local) sau pe grup de unitati economico – sociale. In activitatea de normare a muncii se pot utiliza si alte normative care stau la baza calculului necesarului de munca, cum sunt: Normativul de regim tehnologic (Nr) care reprezinta marimea stabilita pentru precizarea conditiilor de folosire rationala a masinilor, utilajelor si instalatiilor, a materiilor prime sau a materialelor utilizate in desfasurarea procesului de productie; poate � dat in legatura cu tipul sau caracteristiile masinii, utilajului, instalatiei (presiunea de regim, turatia, avansul, viteza de perforare, latimea de lucru, etc.), ale sculelor folosite (unghiul de atac, numarul de dinti, etc), ale materialelor prelucrate si produselor obtinute (duritatea, aciditatea, densitatea, caldura speci� ca, umiditatea, culoarea tolerantelor dimensionale, etc) sau cu tehnologia folosita (timpul sau viteza de reactie,



numarul de treceri, numarul de portii pe sarja, presiunea, temperatura, etc). normativele de regim sunt folosite pentru stabilirea intensitatii si e� cacitatii actiunii masinii, utilajului sau instalatiei asupra produsului. Normativele de regim folosite trebuie sa contina datele care sa permita determinarea celor mai avantajoase regimuri de lucru, tinand seama de timpul productiei si felul utilajului, de caracteristicile materiei prime si ale materialelor ce se prelucreaza, de caracterul prelucrarii si, in general, de particularitatile productiei ce se efectueaza. Normativul de frecventa (Nf) care reprezinta numarul de repetari a unei actiuni pe unitatea de msura a lucrarii (produsului), determinat de anumiti factori de in� uenta. De exemplu, la operatia de rebobinare a � relor de batatura de pe bobine pe canete, timpul necesar pentru legarea � rului la o rupere este de 0,3 minute. Cum norma pentru operatia de rebobinare are ca unitate de masura timpul pe un kg � re de o anumita calitate, inseamna ca trebuie determinata frecventa de rupere la un kg de � re. Daca numarul de ruperi (frecventa ruperilor) pe kg este 5, inseamna ca pentru inlaturarea acestor ruperi trebuie prevazut un timp egal cu 5x0,3=1,5 minute la un kg de � re. De asemenea, daca la executarea productiei pe masini – uneltele trebuie efectuate operatii de control la � ecare a 10-a piesa, inseamna ca frecventa masurilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe o piesa. Daca timpul necesar pentru o masurare este de 0,35 minute, inseamna ca in calculul normei de timp pentru o piesa se vor include 0,35x0,1=0,035 minute. La stabilirea normelor de munca trebuie sa se tina seama si de normativele prevazute de tehnica securitatii muncii, care precizeaza conditiile ce trebuie asigurate (microclimat, zgomot, iluminat, etc.), iar in unele cazuri chiar numarul de personal necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii de deplina securitate a muncii.


S�n�tatea �i securitatea muncii, situa�ii de urgen�� - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINAS�N�TATEA �I SECURITATEA MUNCII,

SITUA�II DE URGEN��

Dulgher_5_A5_ssm_.indd 1 2/17/2011 2:31:56 PM


Capitolul I

Identi� carea, preg�tirea �i cura�irea instrumentelor, sculelor,uneltelor, ma�inilor, utilajelor �i instala�iilor.

A. lntroducere

Domeniul Construc�iilor se bucur� de o larg� varietate de instrumente, scule, unelte, ma�ini, utilaje �i instala�ii care u�ureaz� foarte mult efortul � zic al muncitorilor. In func�ie de lucr�rile ce urmeaz� a se executa, muncitorii trebuie s� � e capabili s�-�i stabileasc� întreaga gam� de dot�ri necesare, chiar din momentul în care el studiaz� proiectul de execu�ie. Dup� lucr�rile care se execut�, se pot identi� ca urmatoarele instrumente, scule, unelte, ma�ini, utilaje �i instala�ii care, înainte de începerea lucrului, trebuie preg�tite iar la terminarea opera�iilor, trebuie cur��ate �i depozitate corespunz�tor. In ceea ce urmeaz�, sunt prezentate aceste instrumente, scule, unelte, ma�ini, utilaje �i instala�ii; rolul acestora, precum �i câteva modalit��i de cur��are �i p�strare.

B. Instrumente de m�sur� si control

B.1. Metrul; confec�ionat din lemn, plastic sau metal, este utilizat la m�surarea dimensiunilor. Este gradat în milimetri (cu simbol mm) �i centimetri (cu simbol cm). Deoarece în domeniul construc�iilor se lucreaz� cu tolelante mai mari decât în alte domenii (domeniul mecanic etc; unit��ile de m�sur� cel mai des folosite sunt centimetrul �i metrul (simbolizat m). La terminarea lucrului, petele de murd�rie vor � �terse cu o cârp� moale ce nu va zgâria scala gradat� a metrului. Se va p�stra în cutii sau pe rafturi f�r� a suporta greutatea altor obiecte.

B.2. Ruleta; o panglic� metalic� cu dimensiuni de 1; 2; 3; 5; 10, 15; 20; 25; 50 m. Este gradat� în mm, cm �i m. La fel ca metrul, se utilizeaz� la m�surarea lungimilor.


286 - S�n�tatea �i securitatea muncii, situa�ii de urgen��

Dup� terminarea lucr�rilor, petele de murd�rie vor � �terse cu o cârp� moale ce nu va zgârâia scala gradat� a ruletei dup� care se va unge cu o pelicul� � n� de ulei de in. Se va p�stra în cutii speciale. B.3. Panglica de o�el; este o panglic� din o�el divizat� în acele dimensiuni ca ruleta �i se folose�te la m�surarea dimensiunilor mai mari. Are dimensiuni cuprinse între 10; 15; 20; 25; 50; 100 m. B.4. Bolobocul; este un instrument de veri� care a orizontalit��ii �i verticalit��ii ce se bazeaz� pe stabilitatea unei bule de aer introdus� într-un tub transparent montat într-o form� paralelipipedic� din lemn, plastic sau metal. La terminarea veri� c�rilor, muncitorul va �terge petele de murd�rie cu o cârp� moale ce nu va zgârâia geamul transparent al tuburilor de sticl� dup� care se va unge cu o pelicul� � n� de ulei de in. Se va p�stra în cutii sau pe rafturi f�r� a suporta greutatea altor obiecte. B.5. Firul cu plumb sau cump�na; este folosit la veri� carea verticalit��ii �i se compune dintr-o sfoar� de care este ag��at� o greutate. La terminarea lucrului, zidarul va �terne greutatea � rului cu o cârp� moale �i o va p�stra într-o cutie special�. In cazul pauzelor lungi în activitate, se va unge cu o pelicul� � n� de ulei de in pentru a-l proteja împotriva oxid�rii (ruginirii) B.6. Furtunul de nivel alc�tuit dintr-un furtun de cauciuc lung de 15-20 m, prev�zut la ambele capete cu tuburi transparente Furtunul este umplut cu ap� ce ajunge pân� la nivelul celor doua tuburi din capetele lui. Se folose�te la stabilirea nivelului orizontal �i lucreaz� pe principiul vaselor comunicante. La terminarea lucrului, se va elimina apa din furtun, se vor �terge petele cu o cârp� moale atât de pe furtun cât �i de pe tuburi, dup� care se va închide într-o cutie special�.

B.7. Echerul � x este în form� de L �i este numit col�ar. Este cel mai utilizat �i poate avea valori de 90° 45° �i de 135°(Fig. a).

B.8. Echerul reglabil se � xeaz� la un unghi dup� un �ablon sau raportor. Aceste echere se pot folosi atât la m�surare cât �i la veri� carea unghiurilor (Fig. c).



B.9. Raportoarele se folose�te la m�surarea unghiurilor interioare sau exterioare �i sunt de mai multe feluri iar cel mai complex este raportorul cu vernier (Fig. d). Se confec�ioneaz� din lemn, metal sau material plastic. La sfâr�itul lucr�rilor, se va va �terge cu o cârp� uscat� dup� care se va a�eza pe o suprafa�� perfect dreapt� pentru evitarea modi� c�rilor de form�. Echerele din metal se vor proteja cu o pelicul� � n� de ulei de in.

B.10. Însemn�torul se folose�te la trasarea liniilor paralele cu � bra lemnului.

B.11. Zgârieciul se folose�te la trasarea liniilor perpendiculare pe � bra lemnului.

B.12. Compasul se folose�te la trasare cercurilor.

B.13. �abloanele pentru trasat se utilizeaz� la trasarea diferitelor t�ieturi ale pieselor. Cu ajutorul �abloanelor se economise�te timp la trasare.

B.14. Sfoara serve�te la trasarea tuturor rândurilor de c�r�mizi, ea se � xea-z� la capete cu ajutorul unor scoabe putând � mutat� la � ecare rând sau la mai multe rânduri de c�r�mizi. La terminarea lucrului, se spal�, se �terge iar dac� perioada de sta�ionare este mai mare, se va aplica o pelicul� � n� de ulei de in.

C. Scule folosite în dulgherie

C.1. Pilele pentru ascu�irea sculelor t�ietoare precum �i la netezirea asperit��ilor rezultate în urma prelucr�rii lemnului cu diferite unelte de t�iat, pentru rotunjirea muchiilor, fasonarea pieselor din lemn �i pentru tunderea furnirelor. Sunt confec�ionate din o�el special pentru a rezista la uzur�. Pile: a) dreptunghiular�;

b)semirotund�; c) p�trat�;d) rotund�; e) cu�it

a) b) c) d) e)



La terminarea opera�iilor, se vor �terge cu o cârp� uscat� dup� care se vor p�stra în cutii speciale. Ra�pelele se folosesc la degro�area pieselor din lemn.

C.2. Periile de sârm� folosite la cur��area suprafe�elor. Sunt executate din � re de sârm� otelit� iar la terminarea lucr�rilor se p�streaz� în rafturi sau în cutii.

C.3. Lopata din tabl� prev�zut� cu o coad� din lemn, se utilizeaz� la manipularea varului-past�, agregatelor, cimentului, mortarului, p�mântului etc. La sfâr�itul lucrului, partea metalic� se va spal�, se va �terge cu o cârp� dup� care o va proteja cu o pelicul� � n� de ulei de in.

C.4. Toporul se folose�te la cioplirea, despicarea �i retezarea lemnului;

C.5. Securea sau topori�ca are coad� mai scurt� �i greutate mai mic� decât toporul, �i are aceea�i întrebuin�are;

C.6. Barda are lama lat� �i întoars� pu�in într-o parte, are coada scurt� �i t�i�ul pe o parte �i se folose�te la cioplirea lemnului �i baterea cuielor;

C.7. Tesla se folose�te la cioplire, retezare, despicare, batere �i scoatere de cuie.

C.8. Joag�rul se folose�te pentru t�ierea bu�tenilor, a grinzilor groase, sau a pieselor din lemn în pachete �i are lungimea de 1, 20-2 m. Exist� joag�re pentru pentru t�ieri longhitudinale(pânza acestora se îngusteaz� de la un cap�t la cel�lalt, de la 25 cm la 11 cm) �i joag�re pentru t�ieri transversale(au latura curb�, lama având la capete 6 cm iar la mijloc 13-18 cm pentru a putea t�ia prin retragere);

C.9. Fer�straiele sunt folosite frecvent la lucr�rile de dulgherie existând urm�toarele tipuri:

C.9.1.Fer�straie încordate au mai multe m�rimi iar forma din�ilor variaz� în func�ie de felul t�ierii(din�i cu fa�a oblic� în raport cu linia bazei, dantura � ind în form� de L - folosit� la spintec�ri sau t�ieri longitudinale sau în form� de triunghi lateral în T folosit la retez�ri sau t�ieri transversale). Ascu�irea din�ilor se va face dup� 3-4 ore de lucru deoarece din�ii se tocesc. La terminarea lucrului, fer�str�ul se decordeaz� �i se cur��;

Ra�pele:a) dreptunghiular cu canturi paralele;b)dreptunghiular cu canturi curbe;c) semirotund;d) rotund

a) b) c) d)



C.9.2.Fer�str�u „coad� de vulpe” se folo-se�te acolo unde nu poate folosi � er�str�ul încordat din cauza cadrului. Se folose�te la t�ieri complicate, la piese cu dimensiuni mici precum �i la t�ierea panourilor;

C.9.3.Fer�str�ul lat cu mâner; are pânza de aceea�i l��ime ca �i fer�str�ul „coad� de vulpe” dar nu se îngusteaz� spre vârf �i are aceea�i utilizare;

C.9.4. Fer�str�ul de potrivit cu mâner � x sau mobil se folose�te la ajustarea îmbin�rilor sau la executarea t�ierilor � ne la piesele mici sau sub�iri;

C.9.5. Fer�str�u „coad� de �oarece” are lama îngust� �i ascu�it� la vârf. Se folose�te la t�ierea canturilor curbe, la decup�ri, la t�ierea g�urilor �i loca�urilor; C.9.6. Fer�str�ul de t�iat furnir are dimensiuni mici �i se folose�te la croirea furnirelor cu care se acoper� unele supra-fe�e. Pentru a putea � folosite, fer�straiele trebuie ceaprazuite �i ascu�ite înainte de folosire. Ceaprazuirea este opera�ia de îndoire a din�ilor al�tura�i, alternativ într-o parte �i în cealalt� (sau de turtire a vârfurilor din�ilor). Aceast� opera�ie se face în scopul ob�inerii unei t�ieri mai largi decât grosimea pânzei, pentru a se evita înfundarea din�ilor în materialul lemnos. Folosirea �abloanelor la anumite t�ieri duce la economisire de timp.

C.10. Rindele pentru îndreptat �i netezit suprafe�e plane

Rindeluirea este opera�ia de îndep�rtare de pe piesele de lemn a asperit��ilor produse de sculele ma�inilor cu care piesele au fost prelucrate înainte. Pentru aceast� opera�ie se folosesc urm�toarele tipuri de rindele:



C.10.1. Rindeaua cioplitor se folose�te la netezirea primar� a suprafe�elor. Corpul rindelei este îngust �i are un cu�it cu t�i� convex montat la 45°;

C.10.2. Rindeaua f�tuitor se utilizeaz� la cur��area suprafe�elor prelucrate cu rindeaua cioplitor sau la netezirea pieselor t�iate cu fer�str�ul care nu au denivel�ri mari. Corpul rindelei este mai lat �i are un cu�it cu t�i� drept, montat la 45°;

C.10.3. Rindeaua cu cu�it dublu � niseaz� suprafe�ele prelucrate cu rindeaua f�tuitor sau piesele de lemn scurte. Cu�itul este dublat pe o anumit� lungime cu un contra� er pentru îndep�rtarea a�chiilor.

C.10.4. Geal�ul (geluitorul) sau rindeaua lung� se utilizeaz� la cur��area �i netezirea pieselor de dimensiuni mari. Corpul geal�ului este lung, iar cu�itul poate � simplu (pentru cur��ire) sau cu contra�i (pentru netezire);

C.10.5. Rindeaua pentru f�l�uit se folose�te la executarea fal�urilor;

C.10.6. Rindeaua pentru ��n�uit este reglabil� �i se folose�te la executarea ulucelor (�an�urilor); C.10.7. Rindeaua pentru zim�uit se folose�te la zim�uirea suprafe�elor late (nu �i a canturilor) care urmeaz� a � încleiate;

C.10.8. Rindele pentru pro� lat folosite la executarea diferitelor pro� le.

C.10.9. Rindele pentru fasonat �i netezit suprafe�e curbe se folosesc pentru opera�iile �i suprafe�ele men�ionate. Cu�itul rindelor se poate demonta �i ascu�i iar talpa rindelei se unge periodic cu ulei de in. C.11. Cu�itoaia se folose�te la îndreptarea pieselor din lemn de dimensiuni mari.

C.12.Unelte pentru d�ltuit: Opera�ia de d�ltuire se folose�te la;



��Scobituri pentru îmbinare;��Loca�uri pentru accesorii;��Scobiri;��T�ieri;��îndep�rtarea adezivului r�mas sau scurs;��Sclupturi.

T�i�ul d�l�ilor p�trunde în lemn datorit� împingerii sau lovirilor aplicate cu ciocanul. C.12.1. Dalta îngust� are lama groas� �i t�i� pe o fa��. Se folose�te la executarea scobiturilor adânci. C.12.2. Dalta lat� are lama sub�ire �i se folose�te la ob�inerea scobiturilor pu�in adânci �i pentru fasonarea lemnului; C.12.3. Dalta semirotund� sub�ire se folose�te la sclupturi. D�l�ile se ascut pe o singur� parte a t�i�ului. C.13. Unelte pentru g�urit

Lama burghielor folosite la g�urit au forma spiral�, elicoidal�, melc, lingur� etc. Burghiele se întrebuin�eaz� în urm�toarele scopuri:

��Executarea loca�urilor pentru cepurile cilin-drice;

��Executarea loca�urilor pentru diferite acce-sorii;

��Pentru preîntâmpinarea cr�p�rii lemnului la introducerea cuielor sau �uruburilor cu diametre diferite;

��Pentru a permite utilizarea altor unelte de prelucrat (fer�str�u coad� de �oarece în cazul decup�rilor, d�l�ile etc.

Burghiele pot � prev�zute cu mâner din metal sau din lemn, cu coarbe, care pot � cu cric sau simple sau cu vrile. Burghiele au t�i�uri diferite în func�ie de dimensiunea �i direc�ia g�urii fa�� de � bre �i anume: C.13.1. Burghiul melc (sfredelul) se folose�te pentru g�uri mici cu diametrul între 2-12 mm în lemn tare; C.13.2. Burghiul elicoidal pentru g�uri adânci �i mari cu diametrul între 6-50 mm în orice direc�ie;

Tipuri de d�l�i:a) dalt� îngust�; b) dalt� lat�;c) dalt� semirotund� sub�ire

Coarbe pentru burghie:a) cu cric; b) simple

a) b)

Burghie cu maner:a) maner din metal;b) maner din lemn;



C.13.3. Burghiu spiral folosit la g�urile mari în orice direc�ie; C.13.4. Burghiu lat pentru g�uri mari executate oblic fa�� de � bre; C.13.5. Burghiul lingur� folosit la g�uri mari executate în lungul � brelor.

C.14. Unelte pentru b�tut �i scos cuie

C.14.1. Ciocanul sau dispozitive speciale pentru b�tut cuie. Sunt folosite manual iar dispozitivele au avantajul c� au productivitate mai mare. C.14.2. Cle�tele pentru scoaterea cuielor sunt executate în mai multe variante. La sfâr�itul zilei, se va spal� prin frecare cu o perie de sârm� iar resturile de moloz vor � depozitate în locuri special amenajate.

Vrile: a) cu rotire alternativ�;b) cu rotire într-o singura direc�ie;

Tipuri de burghie: a) burghiu melc;b) burghiu spiral; c) burghiu elicoidal;

d) burghiu lat cu centru; e) burghiu lingura;f) burghiu pentru frezat

Dispozitiv pentru batut cuie: 1) vergea cu maner; 2) tub; 3) palnie; 4) cutie pentru cuie

Unelte pentru scos cuie: a) cleste; b) cleste patent; c) ranga; d) ranga “picior de capra”

Dispozitive pentru scoaterea cuielor:a) dispozitiv (1 - maner; 2 - manson;

3 - guler; 4 - falci; 5 - brat curb);b) cleste pentru scos cuie din cofraje

(1 - brat de actionare; 2 - falci;3 - brat curb; 4 - prelungitor)



C.15. Unelte pentru în�urubat �i bulonat

In acest scop se folosesc �urubelni�e, chei � xe (de diferite dimensiuni �i chei cu f�lci mobile).

C.16. Roaba confec�ionat� din tabl� pe o roat� din cauciuc, se folose�te la transportul materialelor. Dup� o zi de munc�, roaba se spal� cu aju-torul unei perii de sârm� �i ap� iar în cazul în care perioada de sta�ionare este mai îndelungat�, partea metalic� se protejeaz� cu o pelicul� � n� de ulei de in dup� care se p�streaz� într-o magazie.

C. 17. C�ruciorul de materiale Folose�te la transportul materialelor. Este confec�ionat din tabl� pe un cadru metalic sprijinit pe dou� ro�i din cauciuc. La terminarea lucrului, c�ruciorul se spal� cu ajutorul unei perii de sârm� �i ap� iar în cazul în care perioada de sta�ionare este mai îndelungat�, partea metalic� se protejeaz� cu o pelicul� � n� de ulei de in dup� care se p�streaz� într-o magazie. C.18. Scafa metalic� Este o cutie cilindric� decupat� în fa�� i prev�zut� cu mâner. Are capacit��i de 500, 1000 �i 2000 ml �i se utilizeaz� la manipularea materialelor în vrac. La terminarea lucrului, scafa se spal� cu ajutorul unei perii de sârm� �i ap� iar în cazul în care perioada de sta�ionare este mai îndelungat�, partea metalic� se protejeaz� cu o pelicul� � n� de ulei de in dup� care se p�streaz� într-o magazie. C.19.Tomberonul Este o cutie metalic� ce poate � r�sturnat� în jurul axei celor doua ro�i metalice. Are capacitatea de 0, 175 mc �i se folose�te la transportul materialelor în �antier. Dup� o zi de munc�, tomberonul se spal� cu ajutorul unei perii de sârm� �i ap� iar în cazul în care perioada de sta�ionare este mai îndelungat�, partea metalic� se protejeaz� cu o pelicul� � n� de ulei de in dup� care se p�streaz� într-o magazie

C.20.Conteinerul folosit la transportul �i ridicarea materialelor prin manipularea lui cu ajutorul macaralei (c�r�mizi, BCA, saci etc).

Unelte pentru insurubatsi bulonat:

a) surubelnite; b) cheie � xa;c) cheie cu falci mobile (fanceza)



La terminarea unei zile de munc�, conteinarul se spal� cu ajutorul unei perii de sârm� �i ap� iar în cazul în care perioada de sta�ionare este mai îndelungata, partea metalic� se protejeaz� cu o pelicul� � n� de ulei de in dup� care se p�streaz� într-o magazie

C.21. Benele verticale pentru ridicarea mortarului sau betonului cu ajutorul macaralelor. Pentru manipulare ele se aga�� în cârligul macaralei cu ajutorul cablurilor din o�el. La partea inferioar� sunt prev�zute guri de desc�rcare. La terminarea lucrului benele sunt sp�late cu ap� �i peria de sârm� iar în cazul sta�ion�rilor mai îndelungate, sunt protejate anticoroziv �i depozitate în locuri ferite de umezeal�. De la locul de desc�rcare materialele se încarc� în ben� dup� care se pot transporta cu un c�rucior pân� la macara.

D. Ma�ini utilizate la lucr�rile de dulgherie

D.1. Autobetoniera se compune dintr-o toba dublu tronconic� montat� pe �asiul unui autovehicul. Toba este ac�ionat� de un motor termic, altul decât cel folosit la deplasarea autovehiculului. Autobetoniera are capacit��i de 3 sau 6 mc (metri cubi). Se folose�te la prepararea �i transportul mortarului �i betonului la distan�e mari deoarece ea are proprietatea de a amesteca în timpul mersului componentele mortarului sau betonului, lucru ce nu permite înt�rirea materialului transportat. De cur��are, intretinere �i exploatare, se va ocupa �oferul -mecanic ce deserve�te autobetoniera.

D.2. Transportorul mobil cu band� se folose�te la transportul materialelor v�rsate sau în buc��i pe orizontal� sau în plan înclinat. Are lungimea benzii de 15 m pe o l��ime de 500 mm. Se compune din:

��covor din cauciuc pe care se a�eaz� materialele;��rolele pe care circul� banda;��tambur de ac�ionare a benzii manevrat de un reductor pus în mi�care

de un motor electric;



��asiul transportorului este o construc�ie sudat�;��dispozitiv de înclinare a sa�iului.

Dup� terminarea lucrului, se cur�� toate piesele componente ale benzii transportoare iar în cazul când perioada de stagnare este mai lung�, piesele vor � protejate cu o pelicul� � n� de ulei de in. Deplasarea se face prin tractare.

D.3. Autocamioanele transport� ma-terialele de la fabrici la depozitele � rmelor �i de aici pe �antier la punctele de lucru. Ele pot � cu:

��platform� � x�;��platform� basculant� (autobasculante).

Au sistem de deplasare propriu prev�zut cu toate instala�iile necesare, montate pe un �asiu cu ben� utilizat� la înc�rcarea materialelor. Dup� aprovizionare, benele vor � m�turate �i sp�late iar de între�inerea autocamioanelor se vor ocupa �oferi deserven�i.

D.4.Tractoarele; sunt folosite la remor-carea diferitelor ma�ini, utilaje �i instala�ii care nu au sistem de deplasare propriu. Sistemul de deplasare poate � pe:

��ro�i;��enile.

Pe tractoare se pot monta diferite echipamente ce dau posibilitatea mecaniz�rii lucr�rilor de terasamente (buldozer, screper, înc�rc�tor etc.). De sp�larea �i între�inerea tractorului se va ocupa tractoristul. D.5. Remorcile sunt platforme montate pe ro�i �i pot � :

�� xe (treil�re) utilizate la transportul sarcinilor grele �i voluminoase;

��basculabile. Transport� materialele de la produc�tori la depozitele � rmelor �i de aici pe �antier la punctele de lucru. Remorcile cu platform� � x� destinate transportului sarcinilor grele, poart� denumirea de semiremorci;

D.6. Semiremorcile folosite la transportul materialelor în vrac (var, ciment etc.); Cimentrucul este o semiremorc� pentru transportul materialelor în vrac. Dup� aprovi-



zionare, benele �i platformele remorcilor vor � m�turate �i sp�late iar între�inerea va � f�cut� de c�tre �oferul deservent.

D.7. Fier�str�ul circular pentru t�iat în lungime are un cadru de sus�inere 1(batiu) � xat pe o fundatie special� sau pe pardoseal�. Masa de lucru 2 (din font� sau lemn) este montat� la partea de sus a batiului �i este prev�zut� la mijloc cu un loca� în care se rote�te discul 3 al � er�str�ului. Axul 4 al acestui disc este montat pe batiu, sub masa de lucru �i este pus în mi�care de un motor electric. Pe masa de lucru, de o parte �i de alta a loca�ului discului, se a� � dou� �an�uri pentru � xarea dispozitivelor de ghidare 5.

Pentru a preveni înfundarea t�ieturii �i blocarea p�r�ii din spate a discului în timpul lucrului, aceast� ma�in� unealt� este dotat� cu un cu�it de despicat 6, care este montat în spatele discului (la 10-13 cm) �i în planul acestuia, iar din�ii discului au un ceapraz. Pentru prevenirea accidentelor de munc�, � er�str�ul este prev�zut cu anumite dispozitive de protec�ie 7 cum ar � :

��dispozitiv de ghidare � xat în partea din fa�� a discului pentru a împiedica aruncarea înapoi a scândurii;

��ecran din tabl� sau din lemn care acoper� por�iunea de sub mas� a discului;

��capot� de protec�ie pentru por�iunea de deasupra mesei discului. In vederea t�ierii, materialului brut trasat se a�eaz� în stive 9, în dreapta dulgherului 10 de la circularul 11. înainte de a începe operatia de spintecare, dulgherul � xeaz� rigla de ghidaj a � er�str�ului, a c�rei dep�rtare de din�ii � er�str�ului trebuie s� � e egal� cu l��imea cerut� pentru piesa din lemn. Dup� aceea, dulgherul ia piesa cu mâna dreapt� din stiv�, o a�eaz� în fa�a discului, lipind un cant al ei de rigla de ghidaj �i o împinge cu o mi�care uniform� c�tre discul care va efectua despicarea. Ajutorul 12 prinde piesele t�iate �i le a�eaz� în stiva pieselor t�iate din dreptul lui 13, iar de�eurile le a�eaz� în depozitul amplasat în stânga lui 14.

Taierea cu � erastraul circular:a) � erastraul circular stationar pentru spintecare;b) cutit de despicat;c) impingator in scobitura;d) schema de organizare a locului de munca la � erastraul circular pentru taiat in lungime



D.7.1. Fier�str�ul circular porta-bil are un disc montat pe arborele motorului electric 1, este prev�zut cu o talp�(scaun) 3 de sprijin. Motorul se � xeaz� de talp� cu ajutorul unei articula�ii 2, care permite �i rotirea lui, dup� caz, în vederea schimb�rii adâncimii de t�iere a discului. Fier�s-tr�ul 4 este prev�zut cu dou� mânere 5 �i 6, prin intermediul c�rora acesta poate � împins. Discul � er�str�ului este prev�zut cu o ap�r�toare constituit� din dou� p�r�i: • una superioar� � x� 7; • una inferioar�, care este mobil� 8 în jurul axei discului. La începerea t�ierii, partea mobil� a ap�r�torii este oprit� de piesa din lemn, iar pe m�sur� ce discul avanseaz�(datorit� împingerii asupra celor dou� mânere) acesta se rote�te în jurul axei discului, intrând sub partea � x� a ap�r�torii. La ridicarea � er�str�ului de pe materialul t�iat, partea mobil� a ap�r�toarei este împins� de un arc în pozi�ia ini�ial�, acoperind discul � er�str�ului. Dup� pornirea motorului, se las� discul s� mearg� în gol 2-3 min. pân� ajunge la tura�ia normal� �i numai dup� aceea se începe t�ierea. în timpul t�ierii � er�str�ul se deplaseaz� întâi pe linia trasat�. Dulgherul nu trebuie s� apese pe � er�str�u �i nici s� for�eze înainte deoarece discul se poate în�epeni iar motorul se poate supraînc�lzi. In caz de în�epenire, circularul trebuie tras afar�, l�sat s� revin� la tura�ia normal� �i numai dup� aceea s� continue t�ierea. Orice defec�iune la utilajul electric se remediaz� de c�tre electricianul de între�inere din �antier. D.8. Ma�ina de g�urit cu percu�ie este folosit� la practicarea g�urilor în diferite materiale (lemn, beton, metal, BCA etc.). La terminarea lucrului, se va �terge cu o cârp� uscat�, se va demonta burghiul dup� care se va p�stra într-o cutie special�.

Taierea mecanica a lemnului pe santier:a) � erastraul circular portabil cu discul montat pe arborele motorului; b) taierea longitudinala; c) taierea transversala;

d) taierea falturilor si a cepurilor;1-motor electric; 2-articulatie; 3-talpa

de sprijin; 4-disc; 5,6-aparatori.



D.8.1.Burghiul electric portabil cu ghidaj este prev�zut cu un dispozitiv alc�tuit din dou� coloane solidarizate printr-o pies� de baz�; aceste coloane prev�zute cu arc, ghideaz� �i sus�in utilajul în timpul lucrului. Arborele portburghiu (la care se � -xeaz� burghiul 4) este legat de arborele motorului electric printr-un angrenaj reductor, care permite varia�ia rota�iei arborelui portburghiu în func�ie de natura lemnului ce este g�urit. Motorul electric 2 este prev�zut cu un mâner 1. Prin rotirea acestora spre dreapta este pus în func�iune motorul electric, care asigur� rotirea burghiului în sensul de t�iere �i înaintare în lemn. Când mânerele sunt rotite spre stânga, burghiul se rote�te în sens opus, fapt ce permite scoaterea lui din loca�ul g�urit (pentru cur��are). Acest burghiu este prev�zut cu o mandrin� 3 �i cu supor�ii cu arc 5. Cu ajutorul acestui burghiu, se pot executa g�uri verticale �i orizontale cu diametre pân� la 50 mm �i adâncimi pân� la 500 - 1000 mm. Productivitatea burghiului electric portabil dep��e�te de 5 - 6 ori pe cea a burghiului manual. Greutatea burghiului este între 5 - 6 kg.

D.9. Ma�ina de rindeluit sta�ionar� se compune din dou� pl�ci metalice netede 1 �i 3 între care este montat� unealta t�ietoare 6 sub forma unui cilindru care se rote�te în jurul axului 2. Rindeluirea se ob�ine datorit� diferen�ei de în�l�ime care se realizeaz� între pl�ci, diferen�� care este t�iat� pe un cu�it în piesa de lemn �i eliminat� sub form� de tala�. L��imea de rindeluire la aceast� ma�in� este de 200 - 600 mm iar grosimea tala�ului este de 1-2 mm. Alte caracteristici ale ma�inii stationare de rindeluit sunt:� � ��tura�ia 4000-6000rot/min;� � ��viteza de t�iere 8-27 m/s;� � ��viteza de avans manual� 6-12 m /min. Pentru rindeluire, dulgherul apas� piesa din lemn pe masa ma�inii iar cu mâna dreapt� imprim� piesei o mi�care de avans (înaintare) pentru a realiza operatia de rindeluire. Dup� ce cap�tul piesei rindeluit a trecut de cu�it, dulgherul schimb� pozi�ia mâinii stângi pe cap�tul rindeluit realizând ap�sarea din acel loc pentru a se putea evita producerea accidentelor, continuând s� împing� piesa cu mâna dreapt�.

D.9.1. Rindeaua electric� portabil� este alc�tuit� dintr-un organ de lucru �i un cadru rigid prev�zut cu dou� mânere 8 �i 9 �i dou� t�lpi (una anterioar�

Burghiu electric portabil:a) cu ghidaj; b) fara ghidaj; 1) maner;

2) motor electric; 3) mandrina;4,5) suport cu arc



11 �i una posterioar� 12). Organul de lucru este compus dintr-un tambur 13 în interiorul c�ruia se g�sesc cu�itele (cu lungimea de 60-100 mm), care sunt ascu�ite pe o singur� fa��, � ind montate pe arborele motorului electric cu ajutorul unor dispozitive speciale. Cele dou� dis-pozitive servesc pentru alunecarea ma�inii pe piesa de lemn. T�lpile pot � deplasate pe vertical� cu ajutorul unor �uruburi de reglaj, în vederea determin�rii grosimii talajului. Rindeaua electric� portabil� are greu-tatea de 7-15 kg �i viteza de lucru de 4-5 m/min. l��imea de rindeluire este de 60-100 mm iar adâncimea de lucru 1, 5-2 mm. Rindeaua electric� portabil� are o productivitate de 5-10 ori mai mare decât cea realizat� de rindeaua manual�. Pentru a se realiza rindeluirea, se cur�� suprafa�a care urmeaz� a � prelucrat� (se scot cuiele, dac� exist�); apoi se veri� c� montarea ma�inii �i a cu�itului. Dup� aceea se las� ma�ina s� func�ioneze în gol câteva minute, în pozi�ie r�sturnat�, pân� când se ob�ine tura�ia normal�. Numai dup� aceea, dulgherul poate începe lucrul, deplasând rindeaua înainte, pân� la marginea piesei, f�r� ap�s�ri �i smucituri care ar putea provoca tocirea cu�itului sau supraînc�lzirea motorului electric. Prin repetarea paralel� a acestor curse, se ob�ine rindeluirea suprafe�ei respective.

D.10. Polizorul manual utilizat la ascu�irea sculelor, �lefuirea suprafe�elor, debitarea mate-rialelor. Este prev�zut cu un disc abraziv de duritate mare. La terminarea lucrului se va �terge cu o cârp� uscat� dup� care se va p�stra într-o cutie special�. E. Utilaje pentru constructii

E.1. Macaraua turn; asigur� transportul pe orizontal� �i vertical� a elementelor de construc�ii. Ridic� sarcini între 5-10 t (tone). Se compune din urm�toarele subansamble:

��platform� � x�;��platform� rotitoare;

Rindeluirea mecanica a lemnului:a) schema de lucru a masinii de rindeluit

stationara; b) rindeaua electrica portabila



��turnul macaralei;��bra�ul sau s�geata macaralei;��cabina de comand�;��mecanismul pentru ridicarea sarcinii;��mecanismul pentru înclinarea bra�ului;��mecanismul pentru rotirea �i deplasarea macaralei;��aparatajul pentru comanda �i reglarea macaralei.

Macaraua este deservit� de un macaragiu autorizat iar dac� zidarii au �i cali� carea de legator de sarcin�, pot ajuta macaragiul la legarea sarcinilor în cârligul de macara precum �i la transmiterea semnalelor de dirijare. De cur��area �i între�inerea macaralelor se va ocupa macaragiul deservent.

E.3. Automacarale sunt macarale montate pe un �asiu de autovehicul ce asigur� o deplasare rapid�. Ac�ionarea mecanismelor macaralei se face de la motorul autovehiculului sau de la un mo-tor montat separat pe platforma rotitoare a macaralei. Automacaralele au capacit��i de ridicare de peste 100 t (tone) �i în�l�ime de ridicare pân� la 50 m. De cur��area �i între�inerea automacaralelor, se va ocupa macaragiul deservent care va � autorizat.

E.4. Macaraua fereastr�; constituit� dintr-un troliu ac�ionat de un motor electric. Este destinat� sarcinilor mici ce urmeaz� a � plasate la golurile din pere�i.La terminarea lucrului, se cur�� prin �tergere cu o cârp�, dup� care se va proteja cu o folie din plastic împotriva intemperiilor.

E.5. Inc�rc�toare Sunt ma�ini autopropulsate care execut� manipularea materialelor sub form� de buc��i, ambalate sau în vrac, le transport� pe orizontal� pe distant� mic� dup� care le depun � e prin c�dere, � e prin stivuire folosindu-se pentru acest scop de o cup� sau de un sistem de furci. De cur��area �i între�inerea înc�rc�toarelor se va ocupa mecanicul deservent.

F. Instalatii pentru construc�ii F.1. Ascensorul; executat în doua tipuri:

��Ascensorul de materiale folosit pentru în�l�imi mici �i sarcini între 150-750 kg. Se compune din:

- cadrul inferior;



- turnul sau catargul de ridicare; - mecanismul de ac�ionare; - platforma de înc�rcare transport; - tronsoane; - accesorii.��Ascensorul de materiale �i persoane se folose�te pentru în�l�imi mari

�i sarcini pân� la 75t. Se monteaz� la exteriorul cl�dirii �i se compune din: - mecanism de ac�ionare; - cabin�; - contragreut��i deplasabile; - catarg; - dispozitive de ancorare; - sta�ie de baz�; - tronsoane.

La terminarea lucrului, se va cur��a platforma pentru materiale �i persoane iar în cazul în care se constat� c� au ap�rut defec�iuni, este anun�at �eful punctului de lucru.

F.2. Troliile; sunt mecanisme pentru transportul pe vertical� sau orizontal� a sarcinilor putând lucra independent sau în componen�a unor ma�ini de ridicat. Ele pot � ac�ionate manual sau mecanic. � �� Troliul manual se compune din: - toba din tabl� sudat�; - coroana din�at� solidarizat� pe tob�; - cablu de ridicare a sarcinii; - manivele;� �� Troliul mecanic (1t) se compune din: - sa�iu; - mecanism de ac�ionare; - sistem de frânare; - limitator de curs�. La terminarea lucrului se va cur��a prin sp�lare �i �tergere iar în cazul în care se constat� ca au ap�rut defec�iuni, este anun�at �eful punctului de lucru sau mecanicul de între�inere.

F.3. Schelele sunt construc�ii cu caracter provizoriu dar de care depinde buna desf��urare a procesului de produc�ie a lucr�rilor de pe �antier. Ele se execut� din piese de lemn sau metal astfel asamblate încât s� asigure la nivelul dorit platformei de lucru care s� permit� circula�ia muncitorilor �i depozitarea materialelor. Se împart în dou� categorii:



��Schele confec�ionate pe �antier (nedemontabile) a c�ror fasonare �i montare se execut� pe �antier;

��Schele de inventar (demontabile), la care piesele componente sunt tipizate �i executate în ateliere specializate r�mânând ca la punctul de lucru s� � e numai montate.

La terminarea lucr�rilor, schelele se demonteaz�, se curat� �i se protejeaz� cu substan�e anticorozive iar elementele de leg�tur� (br��ri, suruburi, piuli�e etc.) sunt p�strate în ulei ars pentru a se împiedica oxidarea.

F.4.Sta�iile de betoane Sunt instala�ii complexe pentru prepararea mortarelor �i betoanelor în cantit��i cuprinse între 15.000 �i 100.000 mc/an. P�r�ile componente ale unei astfel de sta�ii sunt:

��malaxorul care transport� �i malaxeaz� agregatele; ��dozator de ciment sau var;��draglina pentru manipularea agregatelor;��dozator de agregate;��siloz ciment sau var;��transportor cu melc;��contor de ap� montat în instala�ie de ap�;��centrala de abur pentru lucrul pe timp friguros.

Dozarea apei, cimentului sau varului se face automat iar dozarea agregatelor se face manual. Sta�ia este deservit� de c�tre un mecanic specializat care se ocup� atât de prepararea betonului �i mortarului cât �i de între�inere �i reparare.

Capitolul II Preîntâmpinarea pericolelor:M�suri de protec�ia muncii

A. lntroducere

Protec�ia muncii are drept scop asigurarea celor mai bune condi�ii pentru prevenirea accidentelor de munc� �i a bolilor profesionale. Normativele care reglementeaz� m�surile de protec�ia muncii sunt :

��Constitu�ia României;��Codul Muncii;��Legea Protec�iei Muncii nr. 319/2006;��Normele generale de protec�ia muncii��Normele speci� ce de securitate a muncii pentru lucr�ri de zid�rie,

montaj prefabricate �i � nisaje în construc�ii; M�surile de protec�ia muncii sunt asigurate prin respectarea normelor generale �i normelor speci� ce de protec�ia muncii.



B. Norme generale de protec�ia muncii

Normele generale de protec�ie a muncii cuprind principalele m�suri de prevenire a accidentelor de munc� �i bolilor profesionale general valabile pentru orice activitate. M�surile de prevenire au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare �i/sau îmboln�viri profesionale existen�i în sistemul de munc�.

B.1.Accidentele de munc� Accidentul de munc� reprezint� v�t�marea violent� a organismului precum �i intoxica�ia acut� profesional� care au loc în timpul procesului de munc� sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu �i care provoac� incapacitate temporar� de munc� de cel pu�in trei zile, invaliditate sau deces. Pentru a � cali� cat drept accident de munc�, accidentul trebuie s� se produc� într-un moment �i într-un loc în care activitatea persoanei încadrate în munc� s� se încadreze în exercitarea atributelor prev�zute în Contractul de munc�. Persoana accidentat� trebuie s� execute o sarcin� de munc�, reprezentând � e obliga�ia principal�, � e activit��i secundare referitoare la preg�tirea uneltelor, cur��area masinilor �i a locului de munc�. De asemenea, se consider� accidente de munc� �i accidentele produse în urm�toarele împrejur�ri:

��Accidentul suferit de elevi, studen�i sau ucenici în timpul efectu�rii practicii profesionale;

��Accidentul suferit de cei care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv în cadrul unor activit��i culturale, sportive, în timpul �i din cauza îndeplinirii acestor sarcini;

��Accidentul suferit de orice persoan� ca urmare a unei ac�iuni din proprie ini�iativ� pentru prevenirea sau înl�turarea unui pericol ce amenin�� avutul public sau pentru salvarea de vie�i omene�ti;

��Accidentul suferit de persoane încadrate în munc� în timpul �i pe traseul normal deplas�rii de la locul de munc� la domiciliu �i invers;

��Accidentul cauzat de activit��i care nu au leg�tur� cu procesul muncii, dac� se produc la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei � zice, ori în alt loc de munc� organizat de acestea în timpul programului de munc�.

B.2. Elementele accidentului de munc� sunt: B.2.1.V�t�marea organismului trebuie s� aib� o cauz� exterioar�, s� � e violent� �i involuntar�. Dup� natura factorilor care le provoac� v�t�m�rile pot � : mecanice, termice, electrice, chimice, prin iradiere sau combinate.



��V�t�m�rile mecanice se materializeaz� în contuzii, t�ieturi, striviri, fracturi, în�ep�turi �i sunt cauzate de diferite corpuri în mi�care, de suprafe�e alunecoase la deplasare, de obiecte ascu�ite sau t�ioase, de animale.

��V�t�m�rile termice se manifest� sub form� de arsuri �i sunt cauzate de contactul victimei cu � ac�ra deschis�, cu obiecte calde, de radia�ii calorice sau de temperatura ridicat� a aerului din spa�iul de lucru.

��V�t�m�rile electrice se datoreaz� trecerii prin organism a unui curent electric de o anumit� tensiune �i intensitate �i se concretizeaz� în arsuri �i electrocut�ri.

��V�t�m�rile chimice se manifest� sub forma intoxica�iilor acute provocate de substan�ele toxice sau a arsurilor chimice provocate de substan�ele caustice.

��V�t�m�rile prin iradiere sunt datorate expunerii organismului la radia�ii.

��V�t�m�rile combinate sunt produse de mai mul�i factori de natur� diferit�.

Exemplu: la o explozie v�t�marea organismului se produce atât sub efectul �ocului mecanic, cât �i al celui termic.

B.2.2.Timpul producerii accidentului Accidentul trebuie s� se încadreze în una din urm�toarele perioade de timp:

��în timpul procesului de munc�;��în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu sau a sarcinilor de stat

sau ob�te�ti;��înaintea începerii sau dup� încetarea lucrului;��în timpul pauzelor ce au loc în desf��urarea procesului de munc�;��în timpul deplas�rii de la domiciliu la serviciu �i invers;��în timpul programului o� cial de lucru, pentru activit��i ce nu au

leg�turi cu procesul muncii, dac� evenimentul s-a produs la un loc de munc�;

��în timpul îndeplinirii practicilor pentru elevi, studen�i, ucenici sau a vizitelor cu caracter didactic.

B.2.3.Locul producerii accidentului Pentru a se încadra în categoria accidentelor de munc�, un accident trebuie s� se produc� la locul de munc�. Prin loc de munc� se în�elege incinta unit��ii respective �i punctele de lucru care apar�in aceleia�i unit��i dar sunt dispersate în alte locuri din aceea�i localitate sau din alte localit��i. Se accept� prin lege ca accident de munc� �i evenimentele produse pe traseul de deplasare de la locul de munc� la domiciliu �i invers, dac� se încadreaz� în intervalul de timp su� cient parcurgerii acestuia.



B.2.4.Calitatea victimei Se consider� accident de munc� acea situa�ie în care o pers. a fost v�t�mat� prin participarea la procesul de munc�. Aceste persoane pot � :

��persoane angajate cu contract de munc�, conven�ie civil� sau orice alt� form� legal�;

��elevi, studen�i, ucenici - în practic� sau în timpul vizitelor cu caracter didactic.

Accidentele de munc� pot � evitate prin deservirea corect� a utilajelor �i instala�iilor, prin respectarea programului de repara�ii u acestora, a normelor lor de între�inere, prin instituirea unei severe discipline la � ecare loc de munc� �i prin acordarea, de c�tre muncitor, a întregii aten�ii în executarea sarcinii de produc�ie

B.3. Preg�tirea �i instruirea personalului

Preg�tirea �i instruirea în domeniul protec�iei muncii este parte component� a preg�tirii profesionale �i are ca scop însu�irea cuno�tin�elor �i formarea deprinderilor de securitate. Instructajul de protec�ia muncii la nivelul persoanelor juridice �i � zice cuprinde trei faze:

1. instructajul introductiv general; 2. instructajul la locul de munc�; 3. instructajul periodic. Aceste instructaje con�in no�iuni despre :� ��procesul de construc�ie;� ��organizarea locului de munc�;� ��prevenirea �i stingerea incendiilor;� ��preg�tirea în vederea începerii lucrului;� ��p�strarea ordinii �i cur��eniei la locul de munc�;� ��reguli de igien� personal�.

B.3.1. Instructajul introductiv general Se face:

a) noilor încadra�i în munc�;b) celor transfera�i de la o unitate la alta;c) celor veni�i în unitate ca deta�a�i;d) elevilor �colilor profesionale, liceelor industriale �i studen�ilor pentru

practica profesional�;e) persoanelor a� ate în unitate în perioada de prob� în vederea angaj�rii.

Scopul instructajului introductiv general este de a informa despre activit��ile speci� ce unit��ii respective �i principalele m�suri de protec�ia muncii care trebuie respectate în timpul lucrului.



B.3.2. Durata instructajului introductiv general Depinde de speci� cul activit��ii, complexitatea proceselor tehnologice, de gradul de mecanizare �i automatizare �i de nivelul de preg�tire a noilor încadra�i. Aceast� durat� va � stabilit� prin instruc�iuni proprii �i nu va � mai mic� de 8 ore. In cadrul instructajului introductiv general se vor expune, în principal, urm�toarele probleme:

��riscurile de accidentare �i îmboln�vire profesional� speci� ce unit��ii;��legisla�ia de protec�ia muncii în vigoare;��consecin�ele posibile a necunoa�terii �i nerespect�rii legisla�iei de

protec�ia muncii; Dup� terminarea instructajului introductiv general, personalul va � supus veri� c�rii cuno�tin�elor de protec�ia muncii pe baz� de teste. Nu vor putea � angaja�i cei care nu �i-au însu�it cuno�tin�ele prezentate în instructajului introductiv general.

B.3.3.Instructajul la locul de munc� Se face dup� instructajului introductiv general �i are ca scop prezentarea riscurilor �i m�surilor de prevenire speci� ce locului de munc� unde a fost repartizat� persoana respectiv�. Instructajul la locul de munc� se face de c�tre conduc�torul direct a locului de munc� respectiv. Durata instructajului la locul de munc� depinde de complexitatea utilajului sau locului de munc� la care se va lucra �i nu va � mai mic� de 8 ore repartizate pe timpul perioadei de prob�. Instructajul la locul de munc� se face pe baza prevederilor normelor speci� ce de securitate a muncii, precum �i a instruc�iunilor proprii, elaborate pentru locul de munc� la care va lucra persoana respectiv�. Instructajul la locul de munc� va cuprinde informa�ii privind:

��riscurile de accidentare �i îmboln�vire profesional� speci� c locului de munc�;

��prevederile normelor speci� ce de securitate a muncii �i a instruc�iunilor proprii.

Instructajul la locul de munc� va include obligatoriu demonstra�ii practice privind activitatea pe care persoana respectiv� o va desf��ura. Admiterea de� nitiv� la lucru a persoanei instruite se va face numai dup� ce �eful ierarhic superior celui care a f�cut instructajul a veri� cat c� persoana supus� instructajului �i-a însu�it cuno�tin�ele de protec�ia muncii.

B.3.4.lnstructajul periodic Se face întregului personal �i are drept scop s� aprofundeze normele de protec�ia muncii.



Acest instructaj se va completa în mod obligatoriu �i cu demonstra�ii practice. Instructajul periodic se face de c�tre conduc�torul locului de munca respectiv. Intervalul între dou� instructaje periodice pentru lucr�tori va � stabilit prin instruc�iuni proprii în func�ie de condi�iile locului de munc�, dar nu va � mai mare de 6 luni. Instructajul periodic se va face suplimentar celui programat �i în urm�toarele cazuri:

��când un salariat a lipsit peste 30 zile calendaristice din produc�ie;��când s-a modi� cat procesul tehnologic ori s-au schimbat utilajele �i

sculele;��când au ap�rut modi� c�ri a normelor de protec�ia muncii;��la reluarea activit��ii dup� un accident de munc�;��la executarea unor lucr�ri speciale.

Instructajul de protec�ia muncii (introductiv general, la locul de munc� �i periodic) se va consemna în mod obligatoriu în � �a individual� de instructaj, stabilit� conform modelului tipizat elaborat ae Ministerul Muncii �i Protec�iei �i Solidarit��ii, cu indicarea materialului predat, duratei �i datei instruirii. Fi�a de instructaj se semneaz� de cel instruit, de cel care a efectuat �i veri� cat instructajul, con� rmând astfel c� materialul predat a fost însu�it. Fi�a de instructaj se întocme�te pentru personalul permanent, angajat cu conven�ii civile sau deta�at, pentru lucr�torii sezonieri, temporari sau zilieri �i va � p�strat� de conduc�torul procesului de munc�, respectiv de cel care are sarcina efectu�rii instructajului la locul de munc�.

B.4. Echipamentul individual �i alimenta�ia de protec�ie.

B.4.1. Echipamentul individual de protec�ie Reprezint� mijloacele cu care este dotat � ecare participant la procesul de munc�, pentru a � protejat împotriva factorilor de risc de accidentare �i îmboln�vire profesional�. Scopul acord�rii este prevenirea accidentelor de munc� �i a îmboln�virilor profesionale în cazurile când au fost epuizate orice alte mijloace tehnice �i organizatorice de protec�ia muncii sau când nu pot � avute în vedere asemenea mijloace. Echipamentul individual de protec�ie se acord� gratuit tuturor salaria�ilor expu�i riscurilor de accidentare sau îmboln�vire profesionala. Procedura de stabilire a necesarului de echipament individual de protec�ie pe categorii de personal �i condi�ii concrete de lucru, criteriile de acordare, obiga�iile lucr�torilor sunt stabilite prin Normativul - cadru de acordare �i utilizare a echipamentului individual de protec�ie, elaborat de Ministerul Muncii �i Solidarit��ii Sociale.



Personalul lucr�tor, precum �i celelalte categorii de persoane care bene� ciaz� de echipament individual de protec�ie sunt obligate s� aib� cuno�tin�e privind caracteristicile �i modul de utilizare a acestuia, s�-l utilizeze doar în scopul pentru care a fost atribuit, s�-l prezinte la veri� c�rile periodice prev�zute, s� solicite înlocuirea sau completarea lui când nu mai asigur� îndeplinirea func�iei de protec�ie. Degradarea echipamentului individual de protec�ie din vina personalului c�ruia i-a fost atribuit, sau înstr�inarea lui, înainte de expirarea duratei de utilizare prev�zute, atrage r�spunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat, potrivit legii. Nepurtarea echipamentului individual de protec�ie în cazul în care acesta este corect acordat �i în stare de func�ionare, sau utilizarea acestuia în alte scopuri sau condi�ii decât cele prev�zute în instruc�iunile de utilizare, va � sanc�ionat� conform legisla�iei în vigoare. Personalul participant la procesul de munc� are dreptul s� refuze executarea sarcinii de munc� dac� nu i se acord� mijloacele individuale de protec�ie necesare, prev�zute în lista intern� sau în Normativul-cadru, f�r� ca refuzul s� atrag� asupra sa m�suri disciplinare. La lucr�rile de zid�rie �i tencuieli se folose�te urm�torul echipament individual de protec�ie: Echipamentul de protec�ia muncii pentru lucrul la în�l�ime const� din :

��casca de protec�ie ce se poart� în permanen�� legat� sub b�rbie;��centura de siguran�� ce se � xeaz� pe corp, iar legaturile dintre centura

�i locul de ancorare se va face cu franghii sau bretele de siguran��. Aceste centuri au rolul de a sus�ine muncitorul suspendat în timpul lucrului, de a-l re�ine suspendat, salvându-l astfel de la c�derea în gol (cazul lucr�rilor curente de c-tii montaj). Centura de siguran�� va � veri� cat� în mod obligatoriu înainte de folosire. De asemenea se va indica muncitorul �i locul � x de care urmeaz� sa se prind�.

��centura de siguran�� cu scaun dublu pentru lucr�ri executate la exterior;

��dispozitiv de siguran�� pentru lucrul la în�l�ime in locuri foarte periculoase. Dispozitivul se monteaz� deasupra în�l�imii muncitorului prins de un punct � x. Pe lâng� caracteristicile lor mecanice(rezistenta la uzur�, la umiditate, la coroziune) centurile de siguran�� trebuie adaptate pentru � ecare loc de munc� astfel încât s� corespund� cel mai bine condi�iilor de munc�, oferind în acela�i timp �i comoditate în lucru.

��capi�on utilizat în perioada friguroas�;��ochelari de protec�ie utiliza�i la spargerea c�r�mizilor pietrelor, la

tencuit;��palmare sau m�nu�i din piele pentru protejarea palmelor;



��bocanci cu talp� din cauciuc pentru protejarea picioarelor împotriva c�derii de obiecte;

��cisme din cauciuc, protejeaz� piciorul împotriva apei �i noroiului;��cisme electroizolante folosite împotriva electrocut�rii;��casc� protec�ie;��centur� de siguran��.

B.4.2.Echipamentul individual de lucru Reprezint� mijloacele pe care persoanele juridice le acord� unui salariat pentru protejarea îmbr�c�mintei �i înc�l��mintei personale, în timpul procesului de munc�. Echipamentului individual de lucru se acord� de c�tre persoanele juridice, în condi�iile negociate de conducerea acestora �i reprezentan�ii salaria�ilor. Cheltuielile necesare achizi�ion�rii echipamentului individual de lucru sunt suportate în propor�ie de 50% de c�tre persoana juridic�, din costurile de produc�ie, iar diferen�a se suport� de c�tre bene� ciari. La lucr�rile de zid�rie �i tencuieli se folose�te urm�torul echipament individual de lucru:

��salopet� din bumbac;��pufoaic�.

B.5. Materialele igienico-sanitare �i alimenta�ia de protec�ie

Materialele igienico-sanitare, constituie mijloace de igien� individual� (s�pun, unguente, perii de unghii, past� �i periu�� pentru din�i, prosoape, etc.) utilizate pentru prevenirea îmboln�vi�i profesionale. Materialele igienico-sanitare se distribuie gratuit salaria�ilor în scopul asigur�rii igienei �i protec�iei personale, în completarea m�surilor generale luate pentru prevenirea unor îmboln�viri profesionale. Salaria�ii sunt obliga�i s� utilizeze materialele igienico-sanitare primite în conformitate cu indica�iile personalului sanitar. Materialele igienico-sanitare care se acord� gratuit salaria�ilor, cantit��ile respective �i periodicitatea acord�rii acestora, se stabilesc prin contractul colectiv de munc�, la recomandarea medicului întreprinderii �i pe baza caracteristicilor locurilor de munc�. Astfel:

��în cazul proceselor de munc� ce se desf��oar� în condi�ii de praf, care produc murd�rirea mâinilor �i a corpului, se acord� s�pun, perie de unghii;

��în cazul proceselor de munc� ce au loc în condi�ii de contact direct cu unele substan�e iritante asupra pielii, se acord� s�pun, preparate pentru protec�ia pielii, perie �i past� pentru din�i;

��la locurile de munc� cu zgomot care poate afecta auzul, se acord� c��ti antizgomot sau antifoane;



��la locurile de munc� în care sunt prezente noxe chimice sau pulberi care pot p�trunde în organism pe cale respiratorie, se acord� m��ti adecvate protec�iei c�ilor respiratorii.

Neutilizarea corect� a materialelor igienico-sanitare constituie abatere de la normele de protec�ia muncii, de care se fac vinova�i conduc�torul locului de munc� �i salaria�ii respectivi.

B.6.Alimenta�ia suplimentar�

Potrivit legii, se acord� obigatoriu �i gratuit de c�tre persoana juridice �i � zice, persoanelor care lucreaz� în locuri de munc� cu condi�ii grele �i v�t�m�toare. Se va urm�ri ca alimentele acordate s� asigure p�strarea structurii �i func�ionalit��ii organelor �i sistemelor mai sensibile, la agresivitatea agentului nociv din mediul de munc�(� cat, rinichi, sistem nervos, etc.). Stabilirea alimentelor ce se vor oferi ca alimenta�ie suplimentara gratuit�, cantitatea �i precizarea acesteia pe grupe de persoane c�rora li se va acorda, vor face obiectul contractului de munc� între conducerea unit��ii �i reprezentan�ii salaria�ilor. Astfel:

1. la locurile de munc� expuse la solven�i organici, se pot oferi:��lapte dulce semidegresat, produse lactate acide, brânzeturi din lapte de

vac� degresat sau semidegresat;��carne slab�(friptur�);��pe�te slab pr�jit, etc. 2. la locurile de munc� expuse la gaze iritante pulmonare, se pot oferi:��lapte �i produse lactate acide, brânzeturi din lapte integral, unt,

margarina vitaminizat� cu vitamina A �i D;��fructe �i legume bogate în vitamina C �i caroten (citrice, morcovi,

salat� verde, ardei gras, tomate etc.);��pâine neagr�. 3. la locurile de munc� expuse la microclimat cald, nefavorabil, se pot

oferi:��sucuri �i nectaruri naturale din fructe �i legume (mere, pere, caise,

citrice, tomate etc.); ��ap� carbogazoas� salin�.

B.7. Echipamentele tehnice

Reprezint� ma�inile, utilajele, instala�iile, aparatura, dispozitivele, uneltele �i alte mijloace asem�n�toare necesare în procesul muncii. Conducerea persoanei juridice sau persoana � zic� trebuie s� ia toate m�surile necesare pentru ca echipamentul tehnic s� � e adecvat sarcinii de



munc� sau adaptabil cu u�urin�� pentru îndeplinirea acesteia, f�r� a prezenta riscuri pentru securitatea �i s�n�tatea salaria�ilor. Atunci când nu este posibil s� se asigure în întregime echipamentul tehnic este utilizabil de salaria�i f�r� riscuri pentru s�n�tatea �i securitatea lor, conducerea persoanei juridice sau persoana � zic� trebuie s� ia m�suri adecvate pentru reducerea la minim a riscurilor. Pe toat� durata sa de utilizare, echipamentul tehnic trebuie men�inut, printr-o între�inere adecvat�, într-o astfel de stare încât s� nu prezinte riscuri pentru s�n�tatea �i securitatea salaria�ilor. Atunci când utilizarea unui echipament tehnic este susceptibil� s� prezinte un risc pentru securitatea �i s�n�tatea salaria�ilor, conducerea persoanei juridice sau persoana � zic� trebuie s� ia toate m�surile necesare pentru a se asigura c�:

��utilizarea echipamentului tehnic este accesibil� numai salaria�ilor desemna�i cu aceast� atribu�ie;

��salaria�ii care efectueaz� reglarea, repararea sau între�inerea sunt special desemna�i s� efectueze astfel de opera�ii.

M�surile de securitate a muncii trebuie s� con�in� pentru � ecare faz� a utiliz�rii echipamentului tehnic (montare, punere în func�iune, probe experimentale, exploatare, reglare, veri� care, defect�ri previzibile, între�inere, demontare, reparare, etc.), care pot prezenta riscuri de accidentare �i/sau îmboln�vire profesional�, cel pu�in urm�toarele:

��instruc�iunile de securitate a muncii;��indicatoarele de securitate care trebuie utilizate �i modul de amplasare

a acestora;��lista cuprinzând enumerarea mijloacelor tehnice de protec�ie asociate

echipamentului tehnic �i men�ionarea func�iilor de protectie pe care le realizeaz�;

��lista cuprinzând enumerarea echipamentelor individuale de protec�ie cu care urmeaz� a � dota�i salaria�ii;

��lista incompatibilit��ilor chimice pentru noxele con�inute sau vehiculate în echipamentul tehnic;

��m�suri de prim ajutor e� cace;��m�suri de prevenire �i stingere a incendiilor;��condi�iile constructive �i de mediu pe care trebuie s� le îndeplineasc�

echipamentele tehnice pentru prevenirea exploziilor;��concentra�iile maxime admise pentru substan�ele toxice, in� amabile

sau explozive, con�inute sau vehiculate în cadrul echipamentului tehnic, care nu sunt prev�zute în actele normative;

�� ele toxicologice a noxelor con�inute sau vehiculate în cadrul echipamentului tehnic, înso�ite de metodologiile de determinare �i neutralizare;



��lista substan�elor toxice, in� amabile �i / sau explozive, ce se prev�d a � utilizate sau care vor rezulta, cantit��ile maxime admise la locul de munc�, compartimentarea spa�iului de depozitare, precum �i metodologiile de neutralizare;

��m�suri speci� ce pentru planul de alarmare a utilizatorului, rezultate ca urmare a utiliz�rii echipamentului tehnic.

Instruc�iunile de securitate a muncii vor preciza ac�iunile ce trebuie întreprinse de operatori, precum �i interdic�iile pe care ace�tia trebuie s� le respecte la utilizarea echipamentului tehnic, astfel încât s� � e prevenite accident�rile �i/ sau îmboln�virile profesionale. Echipamentul tehnic trebuie utilizat numai pentru opera�iile �i condi�iile pentru care a fost destinat. Echipamentele tehnice vor � astfel amplasate încât gabaritul func�ional maxim s� nu intersecteze c�ile de circula�ie. Echipamentul tehnic care prezint� riscuri datorate degaj�rilor de gaze, vapori, pulberi sau lichide, trebuie prev�zut cu dispozitive de re�inere �i/ sau evacuare adecvate, amplasate cât mai aproape de locurile de degajare. Dac� exist� riscul contactului cu p�r�i mobile ale unui echipament tehnic care poate conduce la accident�ri, atunci ele trebuie prev�zute cu protectori sau dispozitive de protec�ie, care s� împiedice p�trunderea în zonele periculoase sau s� opreasc� mi�carea p�r�ilor mobile înaintea p�trunderii în zonele periculoase.

B.8.Protectori �i dispozitive de protec�ie

Trebuie:��s� � e construite robust;��s� nu genereze ele însele riscuri suplimentare;��s� nu poat� � înl�turate cu u�urin��;��s� nu li se poat� anihila cu u�urin�� func�ia de protec�ie;��s� � e situate la o distan�� adecvat� fa�� de zona periculoas�;��s� nu limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de

lucru;��s� permit� interven�iile necesare pentru montare �i / sau înlocuirea

elementelor mobile, precum �i lucr�rile de între�inere, pe cât posibil, f�r� demontarea protectorilor sau a celorlalte mijloace de protec�ie.

P�r�ile echipamentului tehnic care prezint� temperaturi excesive -ridicate sau sc�zute - trebuie s� � e izolate sau îngr�dite corespunz�tor, pentru a preveni contactul lucr�torilor cu acestea sau, dup� caz, chiar apropierea de el. Echipamentul tehnic trebuie s� � e adecvat pentru a proteja lucr�torii contra riscurilor de electrocutare prin atingere direct� sa indirect�.



Echipamentele tehnice vor � prev�zute cu dispozitive de siguran��, de semnalizare �i de control, corespunz�toare �i necesare pentru prevenirea accident�rilor �i îmboln�virilor profesionale. Opera�iile de între�inere trebuie s� poat� � efectuate când echipamentul tehnic este oprit. Dac� echipamentul tehnic este prev�zut cu un program de între�inere, acesta trebuie respectat întocmai �i trebuie �inut la zi. Intre�inerea, reglarea, depanarea, repararea �i revizia trebuie efectuate numai de c�tre personal desemnat în acest scop. Echipamentul tehnic trebuie prev�zut cu dispozitive care s� nu permit� punerea accidental� în func�iune pe perioada când este în stare de repaos. Organele de comand� ale echipamentului tehnic, trebuie s� � e vizibile �i identi� cabile cu u�urin�� i, dac� este necesar, s� � e marcate corespunz�tor. Ele trebuie amplasate în afara zonelor periculoase. De la postul de comand� principal, operatorul trebuie s� aib� posibilitatea de a se asigura c� nici o persoan� nu se a� � în zonele periculoase. Orice echipament tehnic trebuie prev�zut cu un dispozitiv de comand� care s�-l opreasc� complet �i în condi�ii de securitate. Comanda de oprire trebuie s� aib� prioritate la executare fa�� de comanda de pornire. Orice echipament tehnic trebuie prev�zut cu un dispozitiv pentru oprirea de urgen�� atunci când riscurile existente �i timpul normal dc oprire impun aceasta. Intreruperea, restabilirea dup� o întrerupere, sau varia�ia de orice fel a aliment�rii cu energie a ma�inii, nu trebuie s� conduc� la o situa�ie periculoas�. In particular:

��ma�ina nu trebuie s� porneasc� necomandat;��oprirea ma�inii nu trebuie s� poat� � împiedicat� odat� ce comanda a

fost deja transmis�;��nici o parte mobil� sau pies� � xat� pe ma�in� nu trebuie s� cad� sau s�

� e aruncat�;��oprirea automat� sau manual� a oric�rei p�r�i mobile nu trebuie s�

poat� � împiedicat�;��dispozitivele de protec�ie trebuie s�-�i p�streze e� cacitate complet�.

B.9.Echipamente portabile

Ac�ionate electric sau pneumatic vor � prev�zute cu dispozitive care s� împiedice func�ionarea lor necomandat�. Echipamentele portabile ac�ionate electric sau pneumatic vor � astfel concepute încât la l�sarea lor din mân�, s� se întrerup� ac�ionarea mi�c�rii mecanismului portscul�.



B.10. Cozile �i mânerele uneltelor de man�

Vor � netede, bine � xate, �i vor avea dimensiuni �i forme ergonomice, care s� permit� prinderea lor sigur� �i comod�.

B.11.Uneltele de percu�ie

Vor � executate din o�eluri corespunz�toare, în a�a fel încât, sub ac�iunea eforturilor la care sunt supuse în timpul lucrului, partea activ� s� nu sufere deform�ri permanente, � suri sau desprinderi de a�chii.

B.12.Unelte manuale prev�zute cu articula�ii (foarfeci, cle�ti, etc.)

Vor avea o construc�ie robust� �i nu vor prezenta frec�ri mari sau jocuri în articula�ii. Bra�ele de ac�ionare vor � astfel concepute încât la închidere s� r�mân� un spa�iu su� cient între ele, pentru a se preveni prinderea degetelor sau a altor p�r�i ale organismului uman. Uneltele manuale vor � veri� cate la începutul � ec�rui schimb. Este interzis� utilizarea acelor unelte manuale care nu se prezint� într-o stare tehnic� corespunz�toare.

B.13. R�spunderea juridic�; (extras din Legea Protec�iei Muncii Nr. 319/2006)

Nerespectarea dispozi�iilor legale privitoare la protec�ia muncii, atrage r�spunderea disciplinar�, administrativ�, material�, civil� sau penal�, dup� caz, potrivit legii. Neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate in munca de catre persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda. Nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si a masurilor stabilite cu privire la securitatea si sanatatea in munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda. Constituie contraventii faptele savarsite de angajatorii a� ati in una dintre situatiile prevazute de legea 319/2006. Contraventiile se sanctioneaza in conformitate cu articolul 39 din lege.

C. Norme speci� ce de protec�ia muncii pentru lucr�ri de zid�rie �i � nisaje în construc�ii



C.1.Prevederi comune tuturor lucr�rilor de zid�rie �i � nisaje în construc�ii;

C.1.1. Incadrarea �i repartizarea personalului pe locuri de munc� Opera�iile de zid�rie, montaj prefabricate �i � nisaje în construc�ii, se vor executa numai de personal cali� cat �i instruit special pentru opera�ia respectiva, respectandu-se întocmai instruc�ia de circula�ie �i mi�care, instruc�iunile tehnice de exploatare, de protec�ie a muncii �i PSI. Examinarea �i avizarea medical� sunt obligatorii pentru exercitarea meseriilor legate de zid�rie, montaj prefabricate �i � nisaje în construc�ii, atât la angajare cât �i periodic. Examenul medical în vederea încadr�rii în munc�, se efectueaz� obligatoriu înainte de proba practic�, examen, concurs sau termen de încercare, urm�toarelor categorii de persoane:

��celor care urmeaz� s� � e angaja�i �i celor care î�i reiau activitatea dup� o întrerupere mai mare de 6 luni calendaristice;

��ucenicilor, practican�ilor, elevilor �i studen�ilor care urmeaz� s� � e instrui�i pe meserii �i profesiuni, precum �i în cazul schimb�rii meseriei pe parcursul instruirii;

��celor care sunt transfera�i sau deta�a�i în alte locuri de munc� sau activit��i care pot � ocupate, numai dac� sunt îndeplinite cerin�ele legale de ordin sanitar.

Efectuarea controalelor medicale în vederea angaj�rii în func�ii legate de siguran�a circula�iei; periodicitatea acestora, investiga�iile clinice �i de laborator, se stabilesc prin norme elaborate de c�tre Ministerul Sanatatii.

C.1.2.Instruirea personalului Instructajul de protec�ie a muncii se va face pe faze, în conformitate cu prevederile Normelor generale de protec�ia muncii. Intervalul dintre doua instructaje periodice va � de 30 de zile calendaristice, cu excep�ia celor efectuate personalului tehnico-administrativ, pentru care intervalul este de 12 luni calendaristice, conform Normelor generale de protec�ie a muncii. Personalul care de�ine func�ii de conducere -�ef �antier, inginer �ef, �ef lot, �ef echip�- î�i însu�e�te cunostin�ele de protec�ie a muncii prin studiu individual, iar veri� carea cuno�tin�elor asimilate se va face prin examinare în comisii �i la datele stabilite de conducerea unit��ii.

1) Este obligatorie efectuarea unui instructaj zilnic de protec�ie a muncii la începerea lucrului; excep�ie face personalul tehnico-administrativ.

2) Instructajul zilnic se va face de c�tre conduc�torul direct al locului de munc� pentru to�i lucr�torii din forma�ia sa, timp de 5-10 minute �i se va consemna în registrul de predare-primire al serviciului sau în condica de serviciu, dup� caz.



3) Instructajul zilnic va cuprinde m�surile de protec�ie a muncii care trebuie respectate în desf��urarea activit��ii din ziua respectiv�, luându-se în considerare condi�iile concrete ale locului de munc� la momentul dat.

4) Veri� carea efectu�rii �i însu�irii acestui instructaj se va face de c�tre �e� i ierarhici, prin sondaj, consemnandu-se într-o not� constat�rile f�cute �i m�surile ce se impun.

To�i lucr�torii din activit��ile de zid�rie, montaj, prefabricate �i � nisaje în construc�ii sunt obliga�i, s� utilizeze echipament individual de protec�ie adecvat, conform „Normativului cadru de acordare �i utilizare a echipamentului individual de protec�ie”, emis prin Ordinul 225/95 al Ministrului Muncii �i Solidarit��ii Sociale. C.1.3. 0rganizarea locului de munc� �i a activit��ilor Este obligatorie împrejmuirea zonei de lucru în raza de ac�iune a utilajelor de ridicat, respectiv a lucr�rilor ce prezint� pericol. Pasarelele, sc�rile �i platformele de lucru de lâng� utilajele de construc�ii �i lucr�rile ce prezint� pericol, trebuie de asemenea s� � e prev�zute cu balustrade �i �inute în stare de cur��enie. Pentru lucr�ri executate la în�l�imi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru în�l�imi peste 5 m se vor utiliza schele conform indica�iilor din proiectele tehnologice. Schelele vor � prev�zute cu balustrade din scândur� de bord �i vor � executate astfel încât sa corespund� sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele improvizate �i circula�ia personalului muncitor sub schele pe care se lucreaz�. Personalul muncitor din �antiere va putea � utilizat numai la lucr�rile �i în zona de lucru pentru care i s-a f�cut instructajul de protec�ie a muncii corespunz�tor. In toate locurile periculoase, atât la locurile de lucru, cât �i acolo unde este circula�ia mare, se va atrage aten�ia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile atât ziua cât �i noaptea. Accesul c�tre toate locurile de munc� se va asigura f�r� obstacole sau goluri neacoperite. Gropile �i pu�urile de foraj de pe teritoriul �antierului se vor împrejmui. antierul va � împrejmuit pentru a se evita accesul persoanelor str�ine. Se vor îngr�di cu împrejmuiri continue, lucr�rile în curs de construc�ie, situate de-a lungul drumurilor publice. In cazul în care împrejmuirea se execut� la o distan�� mai mica de 10 m de o lucrare în curs de construc�ie, care are o în�l�ime mai mare de 12 m, aceasta trebuie prev�zut� cu copertin� lat� de cel pu�in 1m �i cu o ramp� de 20 grade spre partea opus� lucr�ri. De-a lungul muchiei de sus a copertinei trebuie o bordur� înalt� de 15 cm.



Ma�inile �i utilajele de construc�ii vor � astfel instalate încât s� asigure, stabilitatea �i imposibilitatea unor deplas�ri necomandate. Se interzice l�sarea pe �antier a ma�inilor �i utilajelor de construc�ii, precum �i a mijloacelor de transport in pozi�ii în care stabilitatea nu este asigurat� sau în care e posibil� deplasarea lor necomandat�. Evacuarea molozului �i a de�eurilor de materiale din obiectivele de construc�ie �i schelele aferente, de la o în�l�ime mai mare de 4 m trebuie f�cut� cu ajutorul jgheaburilor închise, în l�zi închise sau în conteinere. Cap�tul inferior al jgheabului trebuie sa se a� e la o în�l�ime de cel mult 1 m deasupra solului. In cazul în care acest lucru nu este posibil, cap�tul inferior al jgheabului trebuie s� se termine într-un bunc�r de depozitare pentru a se evita producerea prafului. Locurile în care se depoziteaz� molozul �i de�eurile de materiale de construc�ii evacuate de sus trebuie s� � e îngr�dite. Toate golurile din pere�i amplasate cu marginea de jos la o în�l�ime sub 0, 70 m deasupra plan�eului �i care comunic� spre exteriorul construc�iilor sau dau spre locuri unde nu exist� un plan�eu continuu, se vor îngr�di. De asemenea se vor acoperi �i îngr�di cu balustrade executate pe tot conturul, cu o în�l�ime de cel pu�in 1 m, golurile din plan�eele cl�dirilor în construc�ie pe care se execut� lucr�ri sau e posibil s� se circule; golurile vor � marcate cu indicatoare de pericol. Se interzice executarea concomitent� de lucr�ri la doua sau mai multe nivele diferite, a� ate în puncte pe aceea�i vertical�, f�r� dispozitive de protec�ie a muncii corespunz�toare. Golurile de ferestre �i u�i unde nu s-a montat tâmplaria vor � închise provizoriu pentru a feri personalul muncitor de curen�ii de aer. In cazul in care in timpul lucrului este posibil� o emana�ie de gaze toxice sau in� amabile, personalul muncitor trebuie prevenit asupra pericolului �i instruit în privin�a m�surilor de protec�ie. antierele respective vor � înzestrate cu un num�r su� cient de detectoare de gaze �i cu m��ti izolante. Pe tot timpul lucrului în zona periculoas� va trebui sa existe personal sanitar dotat cu cele necesare pentru a acorda ajutor imediat in cazul unui accident de munc�. In cazul apari�iei nea�teptate - în timpul lucrului - a unei emana�ii de gaze v�t�m�toare sau in� amabile, lucrul va � oprit �i personalul muncitor evacuat, pân� la luarea m�surilor corespunz�toare de protec�ie a muncii: Manipularea mecanizat� pe orizontal� �i vertical� a diferitelor înc�rc�turi se va executa numai cu respectarea tuturor prevederilor legale de lucru în vigoare, cu ajutorul mijloacelor de ridicare �i transport pe vertical� �i orizontal�. Dac� în timpul transportului, se defecteaz� utilajul sau una din prinderi cedeaz�, elementul va � coborât; dac� acest lucru nu e posibil, pân� la



înl�turarea defec�iunii, locul de sub înc�rc�tur� va � împrejmuit �i se vor organiza posturi de paz� pentru interzicerea p�trunderii personalului muncitor în zona respectiv� de asemenea se pun indicatoare de avertizare. Aceste m�suri vor � sistate numai dup� reintrarea în normal. Primirea înc�rc�turilor pe construc�ie se va face de catre personalul muncitor, numai dup� oprirea complet� a mijloacelor de ridicat. Personalul muncitor va sta pe schele sau pe plan�eu. Se interzice aplecarea personalului muncitor în afara construc�iei pentru a desprinde elementele din cârligul mijlocului de ridicat. Apropierea înc�rc�turii se va face cu cârlige de tragere sau frânghii ajut�toare. Personalul muncitor va � asigurat cu echipament de protec�ie pentru lucrul la în�l�ime �i locuri periculoase. Ridicarea înc�rc�turilor se va face pe vertical�. Nu se admite pozi�ia oblic� a dispozitivelor de prindere �i nici târârea înc�rc�turilor cu mijlocul de ridicat. Se interzice executarea lucr�rilor la în�l�ime în perioade de timp nefavorabil - vânt puternic peste 11 m/s., ninsori, polei în locurile de lucru cu vizibilitate redus� etc.; Nu este permis a se executa - în exterior-lucr�ri de sudur� la temperaturi interzise de prescrip�iile tehnice pentru asemenea lucr�ri. Executarea unor lucr�ri, ca mont�ri de prefabricate, turn�ri de betoane etc, pe timp de noapte, se poate face cu luarea unor m�suri de :

- iluminat corespunz�tor, care s� asigure o vizibilitate perfect� pe întreaga suprafa�� a zonei de lucru;

- dotare a personalului ce lucreaz� cu mijloacele de ridicat cu echipament de protec�ie re� ectorizant;

- vopsire a cârligului mijlocului de ridicat �i a cablurilor de leg�tur� în culori re� ectorizante;

- ac�ionare a dispozitivului de semnalizare acustic� la orice mi�care a mijlocului de ridicat;

- dotare cu lumini de semnalizare a mijlocului de ridicat;- iluminare local� cu l�mpi portabile a zonelor de lucru;- iluminare separat� a locurilor de depozitare a materialelor si

elementelor de construc�ii ce se manipuleaz�;- iluminare corespunz�toare a c�ilor de acces.

De asemenea, personalul muncitor va avea aviz medical c� e apt pentru lucru de noapte �i la lumina arti� cial�. M�surile enumerate nu sunt limitative �i pot � completate în func�ie de condi�iile locale. In toate locurile de lucru, personalul muncitor va � dotat cu echipament de protec�ie speci� c pe care e obligat s�-l poarte în timpul lucrului �i pân� la p�r�sirea teritoriului �antierului.



La executarea lucr�rilor la în�l�ime sau în alte zone periculoase, personalul muncitor va � prev�zut cu centuri de siguran�� legate puncte � xe ale construc�iei, precum �i cu truse, gen�i, ladi�e sau cutii pentru p�strarea sculelor, uneltelor �i a unor piese m�runte. Accesul în construc�ii �i la locurile de munc� se face exclusiv pe sc�ri de� nitive sau pe sc�ri mobile. C.1.4. Norme speci� ce de protec�ia muncii la lucr�rile de înc�rcare �i desc�rcare a materialelor de construc�ii Depozitarea materialelor se va face în locuri special amenajate atât pentru ob�inerea unor condi�ii de p�strare cât �i pentru evitarea accidentelor de munc� la manipularea lor. Este interzis transportul cu bra�ele a greut��ilor mai mari de 50 kg de c�tre un singur muncitor. Pentru manipularea materialelor cu greut��i mai mari de 50 kg precum �i pentu cazurile în care în�l�imea de ridicare este mai mare de 3 m este obligatoriu a se lucra mecanizat. La transportul manual, se vor respecta urm�toarele prescrip�ii, greutatea maxim� care poate � transportat� de un muncitor pe teren neaccidentat pe o distan�� de maxim 60 m este de :

��10 kg. pentru adolescen�i (16-18 ani) de sex feminin;��16 kg. pentru adolescen�i (16-18 ani) de sex masculin;��20 kg. pentru femei peste 18 ani;��în cazul greut��ilor pân� la 50 kg, muncitorii se vor ajuta reciproc la

ridicarea �i coborârea lor pe spate;��transportul materialelor cu ajutorul t�rgilor este permis numai pe teren

neaccidentat (în palier) pe o distan�a de maxim 50 m, dar pe sc�ri cu trepte �i rampe de acces se interzice.

Sculele folosite la înc�rcare �i desc�rcarea manual� vor � veri� cate înainte de întrebuin�are pentru a nu prezenta defec�iuni. Este strict interzis� sta�ionarea sau deplasarea pe sub utilaje care ridic� materiale. Când opera�iile se execut� �i în timpul nop�ii, locurile de munc� vor � iluminate �i cur��ate de resturile de materiale, pentru a evita împiedicarea muncitorilor �i pentru a se asigura o buna vizibilitate. La transportul �i manipularea materialelor de zid�rie se vor respecta urm�toarele m�suri speciale :

��sarcina se aga�� în cârligul macaralei de c�tre muncitori care au un instructaj special de tehnica securit��ii muncii; ace�tia vor avea un fanion ro�u pentru semnalizare �i vor controla personal ag��area sarcinii; de asemenea, înainte de începerea lucrului, se vor controla dispozitivele de prindere, cablurile, clemele �i cârligele;



��la schimbarea serviciului, se vor preda dispozitivele de ag��are, dispozitivele defecte � ind scoase din lucru �i predate la atelier pentru a � reparate;

��se interzice categoric ca în timpul înc�rc�rii �i desc�rc�rii autocamioanelor s� r�mân� cineva în cabin�; s� se scoat� cablul macaralei prin tragere din pozi�ia vertical�; s� se foloseasc� dispozitive, cabluri sau lan�uri neveri� cate �i improvizate.

La manipularea c�r�mizilor sau a blocurilor ceramice în „unit��i de înc�rc�tur�" se vor respecta în general urm�toarele reguli;

��manipularea �i a�ezarea pe platformele de lucru a loturilor unitare se vor executa de persoane instruite în acest scop;

��în cazul pachetelor balotate, muncitorii care efectueaz� debalotarea, vor � echipa�i cu ochelari de protec�ie �i m�nu�i;

��se va lucra cu aten�ie la t�ierea benzii de otel, �inând seama c� aceasta, datorit� st�rii de tensiune în care se a� �, se destind, prezentând pericolul de lovire;

��benzile t�iate se vor îndep�rta cu grij� de la locul de munc�, depozitandu-se în locuri bine delimitate, special destinate acestui scop.

La transportul mortarului, trebuie respectate urm�toarele :��dac� mortarul se transport� cu macaralele, în cupe, conteinere sau

dispozitive speciale, acestea trebuie prev�zute cu dispozitive speciale de siguran�� care s� impiedice desc�rcarea accidental�;

��la transportul pneumatic al mortarului, toat� instala�ia, inclusiv conductele de transport, trebuie încercate în prealabil la o presiune de 10-15 atm. dup� ce îmbin�rile conductelor au fost în prealabil cur��ate �i bine etan�ate. Dac� în bunc�rul de primire al mortarului se produce înt�rirea acestuia în timpul lucrului, trebuie redus� întâi presiunea �i dup� aceea se execut� spargerea mortarului înt�rit. Locurile de punere în oper� trebuie legate de mecanismul pompei printr-un un sistem de semnalizare e� cient, telefon etc.;

��în timpul cur��rii cu aer comprimat a conductelor de transport, la cap�tul conductei trebuie instalat� o vizier� de protec�ie înclinat�. Presiunea de cur��enie nu trebuie sa dep��easc� 15 atm. iar muncitori trebuie îndep�rta�i de cap�tul liber, la distan�a de cel pu�in 10 m.

C.1.5. Protec�ia împotriva electrocut�rii; Pentru iluminarea locala a locurilor de lucru se va utiliza:

- tensiunea de 24 V, în cazul în care se lucreaz� în condi�ii normale; - tensiunea de 12 V, în cazul în care se lucreaz� în locuri cu umezeala

excesiv�, pe mese metalice sau în locurile cu degaj�ri de aburi �i emana�ii de gaze.



Utilajele, mecanismele �i aparatele electrice � xe utilizate la executarea diferitelor lucr�ri, trebuie - obligatoriu -legate la instala�ia de punere la p�mânt, a c�rei rezisten�� va � de cel mult 4 ohmi. Se interzice lucrul la tabloul de comand� electric� �i la p�r�ile componente ale instala�iei electrice, f�r� întreruperea circuitelor de alimentare �i legare la p�mânt a instala�iei. C.1.6. Norme speci� ce de protec�ia muncii !a lucr�ri de montare a bol�ilor prefabricate Montarea de bol�i prefabricate de beton se face �i prin lansare acestora cu ajutorul diferitelor ma�ini de transportat pe vertical�, respectandu-se normele de protec�ie a muncii la aceste dispozitive. Montarea de bol�i prefabricate de beton pe o cunet�(partea inferioara) veche, se face numai dup� ce în prealabil s-a veri� cat rezisten�a �i stabilitatea acesteia. Suprafa�a de contact dintre pere�ii canalului �i bolta prefabricata va � tratat� astfel încât s� se asigure rezemarea perfect� a acesteia, iar deplas�rile ulterioare s� nu � e posibile. La lansarea �i montarea bol�ilor prefabricate, precum �i la executarea man�oanelor �i chituirea interioar� a acestora, se vor respecta toate indica�iile prev�zute la tuburile de beton. Fiind elemente semicirculare, prinderea lor cu cablul macaralei se va face în cârlige special prev�zute la confec�ionarea lor. In caz c� acestea lipsesc, cablul va � petrecut pe linia de cheie a bol�ii(linia centrelor de greutate).

C.1.7. Norme speci� ce de protec�ia muncii la exploatarea schelelor In timpul lucrului pe schele se interzice :

��Urcarea sau coborârea muncitorilor direct pe podinele schelelor, prin ag��are de stâlpi sau de leg�turile diagonale;

��Utilizarea sc�rilor, rampelor de acces, ale schelelor pentru transportul �i depozitarea materialelor;

��Folosirea podinelor amenajate pe suporturi improvizate(butoaie, c�r�mizi, l�zi etc.) In loc de podin� executat� în mod regulamentar, starea schelelor trebuie veri� cat� zilnic, înainte de începerea lucrului.

Podinele, sc�rile �i rampele de acces trebuie cur��ate zilnic de moloz, iar iarna de z�pad� sau gheat�; se va pres�ra nisip, pentru a se evita alunecu�ul. Atât în timpul mont�rii cât �i al demont�rii schelelor precum �i în perioada de exploatare, zona în care se lucreaz� trebuie îngr�dita �i inchisa pentru a nu permite accesul persoanelor str�ine. La executarea zidurilor exterioare de pe schele interioare, la cl�dirile cu mai multe etaje, este necesar s� se monteze viziere (cozoroace) de protec�ie, începând cu în�l�imea de 6 m de la teren. Primul rând de viziere se men�ine pân� la terminarea zidurilor, cel de al doilea se monteaz� cu 6-7 m mai sus �i se mut� odat� cu în�l�imea zidurilor.



Vizierele se pot executa din lemn, când se � xeaz� în golurile ferestrelor sau din plase metalice, când se � xeaz� în ziduri. Vizierele au l��imea de 1, 60 m, în proiec�ie orizontal� �i în pant� de 20 grade spre zid; ele trebuie s� reziste la o înc�rcare de 160 daN/mp. Deasupra intr�rilor se execut� viziere late de 2.30 m. Schelele interioare �i exterioare trebuie instalate pe suprafe�e nivelate �i curate. O deosebit� aten�ie trebuie acordat� rezem�rii picioarelor schelelor tu-bulare pe p�mânt. Pentru distribuirea presiunii picioarelor asupra p�mântului, se a�eaz� dulap de lemn (o plac� sub doua picioare) în pozi�ie perpendicular� pe peretele în curs de execu�ie. Schelele nu trebuie s� � e supraînc�rcate cu materiale sau cu oameni peste normele stabilite. Materialele trebuie astfel depozitate încât ele s� nu impiedice accesul �i opera�iile de transport. Podinele scheletelor exterioare �i interioare trebuie s� � e drepte �i s� nu aib� rosturi mai mari de 1cm. De acea, podinele trebuie executate din panouri de inventar solidare între ele. Intervalul dintre peretele cl�dirii în construc�ie �i podina de lucru a schelelor nu trebuie s� dep��easc� 5 cm, interval necesar pentru a se putea coborî � rul cu plumb mai jos de podin� schelei, pentru a se putea veri� ca verticalitatea zid�riei. Pentru a preveni c�derea oamenilor, a sculelor sau materialelor, podi-nele schelelor �i ale rampelor de acces, situate mai sus de 1, 10 m de la nivelul solului sau al plan�eului, trebuie s� � e împrejmuite cu parapete solide. Parapetele trebuie s� aib� o în�l�ime de cel pu�in 1m �i se compun din montan�i �i elemente � xate de ei pe partea interioar� (cel pu�in 3), adic� o scândur� lateral� cu în�l�imea de 15 cm � xat� strans-lipita de podin�, un element intermediar �i o mân� curent�. Scândura lateral� de jos folose�te pentru a se evita c�derea pe schele a unor obiecte. Dac� pe podina schelelor exterioare sau interioare, materialele se transport� cu roaba, este necesar a se a�eza pe podine dulapi de rulare. Imbin�rile cap la cap ale c�ilor de rulare nu trebuie s� coincid� cu imbin�rile transversale ale panourilor de podin�. Este necesar s� se organizeze o supraveghere sistematic� asupra st�rii tuturor tipurilor de schele exterioare �i interioare, inclusiv asupra st�rii imbin�rilor, � x�rii podinelor �i a m�surilor de protec�ie. Înainte de începerea unui schimb de lucru, starea schelelor trebuie s� se veri� ce de c�tre maistrul care conduce sectorul de lucru respectiv. Schelele se vor realiza dup� proiect sau dup� prescrip�iile furnizorului, în nici un caz dup� solu�ii improvizate. Schela se d� în folosin�� împreun� cu instruc�iunile de exploatare; Montarea �i demontarea se vor face numai cu personal specializat; Nu este permis lucrul concomitent, pe acela�i front, a muncitorilor cu profesii diferite (dulgheri, instalatori, sudori zidari etc.); Parapetele se vor dimensiona cu aten�ie deosebit�, pentru cazul când un muncitor se



dezechilibreaz� �i apas� cu toat� greutatea corpului asupra lor; ele vor avea în�l�imea medie de 1, 10 m; In locurile periculoase se va posta un muncitor pentru avertizare; Orice modi� care adus� e�afodajelor sau schelelor, se va aduce la cuno�tin�� schimbului urm�tor. Pe timp de iarn�, locurile de munc� de pe schele se protejeaz� cu rogojini, folii sau alte materiale întinse pe ram�.

D. Reguli de protec�ia muncii la aprovizionarea cu meteriale

��materialele se vor lua din stive începând din partea de sus a acestora;��stivele nu trebuie s� prezinte pericol de r�sturnare;��transportarea materialelor se vor face pe umeri, cu dispozitive de

prindere sau mecanizat (nu este permis� transportarea materialelor prin aruncare);

��cuiele, �uruburile, accesoriile de dimensiuni mici, se transport� în gen�i sau cutii adecvate;

E. Reguli de protec�ia muncii la folosirea uneltelor de mân�

��înainte de începerea lucrului se veri� c� starea uneltelor astfel încat mânerele (cozile) s� � e bine � xate, uneltele s� nu aib� defecte sau deform�ri, p�r�ile t�ietoare s� � e bine ascu�ite, iar pânzele � er�straielor s� � e corect ceaprazuite;

��în cazul ascu�irii uneltelor pe piatra de polizor, trebuie s� se foloseasc� ochelari sau ecrane de protec�ie;

��în cazul t�ierii cu dalta, nu este permis� �inerea pieselor cu mâna în direc�ia de mi�care a t�i�ului uneltei;

��în cazul cioplirii, pozi�ia uneltei trebuie aleas� astfel încât aceasta s� nu poat� s�ri în timpul izbiturii;

��în cazul t�ierii cu � er�str�ul, materialul se sprijin� corect (în nici un caz pe genunchi) iar pânza nu se dirijeaz� direct cu degetele mâinii (la sfâr�itul t�ierii, se vor lua m�suri de sprijinire a p�r�ii care se înl�tur�, astfel încât materialul t�iat s� nu cad� pe picioarele dulgherului sau al ajutorului acestuia);

��transportarea uneltelor se va face în gen�i sau în cutii speciale, uneltele având partea t�ietoare protejat�;

��pe bancul de lucru, uneltele t�ietoare se vor a�eza cu t�i�ul astfel încât posibilit��ile de t�iere s� � e minime.



F. Reguli de protec�ia muncii la folosirea utilajelor

Cu utilajele folosite în dulgherie vor lucra numai muncitorii care cunosc bine func�ionarea lor �i au fost instrui�i. Regulile ce vor trebui respectate în acest caz sunt: a. cazul utilajelor � xe:

��se veri� c� montarea �i � xarea corect� a sculelor precum �i � xarea ap�r�torilor de protec�ie;

��sculele nu trebuie s� � e tocite sau s� aib� defecte(din�i lips�, � suri, etc.);

��electromotoarele ma�inilor electrice vor � legate la p�mânt. In timpul lucrului, cur��area meselor de resturi din lemn nu se face direct cu mâna. Indep�rtarea lor va avea loc numai dup� ce acestea au fost scoase din func�iune. De asemenea nu se va încerca frânarea sculelor ma�inii cu mâna sau cu ajutorul unor buc��i de lemn. Nu se vor face repara�ii la ma�ini în timpul func�ion�rii lor. b. cazul utilajelor mobile:

��se controleaz� izolarea � relor �i leg�tura carcasei cu p�mântul;��se veri� c� sculele t�ietoare, ele nu vor avea defecte, vor � bine ascu�ite

�i cozile bine � xate;��la pornire, se las� ma�ina s� mearg� în gol pân� va ajunge la tura�ia

normal� când sculele se vor învârti f�r� trepida�ii; Punerea sculei în contact cu materialul, se va face printr-o mi�care u�oar� iar dac� scula se va în�epeni în timpul t�ierii, se va desprinde u�or, �i se va a�tepta revenirea motorului la tura�ia normal�. Când se întrerupe lucrul, utilajul se decupleaz� �i se las� pe banc, evitându-se rezemarea pe partea t�ietoare. In timpul lucrului cu utilajele portative, este obligatorie folosirea m�nu�ilor de cauciuc electroizolante.

G. Reguli de protec�ia muncii la executarea lucr�rilor de dulgherie:

In zonele în care se efectueaz� lucr�ri de dulgherie este interzis� circula�ia dar în cazuri excep�ionale, spa�iile de circula�ie se prev�d cu podine de protec�ie continue, mai late decât zona de circula�ie. Executarea lucr�rilor de dulgherie în acela�i timp �i pe mai multe niveluri, se permite numai dac� se monteaz� podine continue �i bine � xate între nivelurile respective.

G.1. Reguli de protec�ia muncii la executarea lucr�rilor de sprijiniri; Sunt recomandate urm�toarele reguli:

��este interzis� folosirea scândurilor, utilizându-se numai dulapi de 5 cm grosime;



��partea superioar� a sprijinirii se va în�l�a cu 15-20 cm deasupra nivelului terenului;

��sprijinirea s�p�turilor cu adâncimi mai mari de 5 m se execut� numai dup� proiecte special întocmite;

��sta�ionarea muncitorilor în �an�uri, gropi sau pe marginile acestora este interzis�;

��o aten�ie deosebit� trebuie s� se acorde consolid�rii sprijinirilor;��îndep�rtarea sprijinirilor din gropi sau �an�uri, la terminarea lucr�rilor

se face cu mare aten�ie deoarece se pot produce pr�bu�iri de p�mânt care conduc la accidente grave, îndep�rtarea sprijinirilor va avea loc de jos în sus �i numai sub supravegherea maistrului de execu�ie;

G.2. Reguli de protec�ia muncii la executarea mont�rii �i demont�rii cofrajelor;

Sunt recomandate urm�toarele reguli:��montarea cofrajelor obi�nuite se face de pe podine de lucru a�ezate pe

schele sau e�afodaje construite în acest scop, având o l��ime minim� de 0, 7 m �i împrejmuite cu balustrade (mai ales cele de la în�l�imi mai mari de 8 m)

��ansamblurile care alc�tuiesc cofrajele, trebuie s� � e încheiate corect iar elementele componente trebuie s� consolidate între ele;

��demontarea sus�inerii cofrajului �i a cofrajului propriu-zis se face numai cu aprobarea conduc�torului punctului de lucru, respectându-se strict, succesiunea opera�iilor indicate în proiectul de execu�ie;

��se vor lua m�suri împotriva c�derii neprev�zute a elementelor cofrajului;

��nu se depoziteaz� pe podine elemente provenite din demontarea cofrajului;

��dup� decofrare, golurile din plan�eele de beton armat trebuie imediat împrejmuite sau acoperite cu panouri bine � xate;

��muncitorii care vor lucra la în�l�imi mari vor purta centuri de siguran�� bine ancorate de elemente � xe;

��podinele se vor cur��a sistematic de moloz sau de de�euri;��înainte de ridicarea cofrajului glisant, muncitorii care fac parte

din echipele de lucru, vor � supu�i unui examen medical �i vor � selec�iona�i cei cu vârsta între 18-50 ani:

��accesul de la platforma superioar� la cea inferioar�, se va face numai pe sc�ri de acces;

��este interzis� aruncarea materialelor peste balustrad�;��se va veri� ca zilnic, la predarea preluarea schimbului de lucru, dac�

balustradele exterioare nu sunt sl�bite sau rupte, remediindu-se imediat;��decofrarea va � supravegheat� în permanen�� de �eful de echip�.



G.3. Reguli de protec�ia muncii pentru prevenirea accidentelor datorate c�derilor de la în�l�ime

Cercet�rile medicale au ar�tat c� salaria�ii care lucreaz� la în�l�ime prezint� o suprasolicitare a tuturor func�iilor �i, în special a sistemului nervos care asigur� func�ia de men�inere a echilibrului în orice condi�ii. De aceea se impune luarea urm�toarelor m�suri:

��efectuarea vizitei medicale, în special înainte de efectuarea lucrarilor la în�l�ime, este obligatorie;

��vor � repartiza�i la lucr�rile la în�l�ime numai muncitori cali� ca�i cu experien�� pentru astfel de lucr�ri;

�� ecare muncitor trebuie s� cunoasc�, din instructajele corect efectuate, riscul �i felul în care trebuie s� se apere de accidente;

��nu trebuie s� se admit� de personalul de conducere �i control, nici o înc�lcare a normelor de protec�ia muncii sau nefolosirea echipamentelor de protec�ie;

��organizarea locului de munc� trebuie s� se realizeze în a�a fel încât s� se evite orice pericol de accidentare;

��echipamentul de protec�ie pentru lucru la în�l�ime const� în casca protec�ie, centur� de siguran�� cu scaun dublu pentru lucr�rile executate la exterior, dispozitiv de siguran�� pentru lucrul la în�l�ime, locuri foarte periculoase.

Capitolul III Preîntâmpinarea pericolelor:M�suri de prevenire si stingere a incendiilor

A. Introducere

Pentru prevenirea �i stingerea incendiilor trebuie respectate:1. Legea nr. 307/2006 privind ap�rarea împotriva incendiilor;2. H.G.R. nr. 51/1992, modi� cat� �i completat� cu H.G.R nr. 71/12.02.

1996 privind unele m�suri pentru îmbun�t��irea activit��ii de prevenire �i stingere a incendiilor;

3. Prevederile Normelor generale de prevenire �i stingere incendiilor, aprobate cu O.M.I, nr. 775/1998;

4. Legea protec�iei muncii nr. 319/2006;5. Hot�râre nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerin�ele minime

de securitate �i s�n�tate pentru utilizarea de c�tre lucr�tori a echipamentelor individuale de protec�ie la locul de munca

6. Hot�râre nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerin�ele minime de securitate �i s�n�tate pentru locul de munca

7. Hot�râre privind cerin�ele minime de securitate �i s�n�tate pentru



manipularea manula a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare - HG 1051/2006

8. Hot�râre privind cerin�ele minime de securitate �i s�n�tate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca - HG 1146/2006

9. Norme speci� ce de securitate a muncii pentru lucr�ri de zid�rie, montaj prefabricate �i � nisaje în construc�ii;

10. Protec�ia împotriva incendiilor-Ghid de studiu pentru manageri patroni, prim�rii, pompieri.

B. Caracteristicile incendiului

B.1. Incendiul este un fenomen de ardere care presupune întâlnirea în acela�i timp a trei elemente: combustibilul(substan�a care arde), carburantul(substan�a care între�ine arderea) �i sursa de temperatur� care s� aduc� combustibilul la temperatura de ardere. B.2. Temperatura de aprindere este temperatura cea mai joas� la care combustibilul trebuie s� � e adus pentru ca acesta s� se aprind� în contact cu o surs� extern� de c�ldur� în prezen�a oxigenului. B.3. lm amabilitatea este proprietatea substan�elor de a produce, la temperatura obi�nuit�, gaze sau vapori care în amestec cu aerul �i în prezen�a unei surse de c�ldur� se aprind într-un timp foarte scurt. B.4. Autoaprinderea este fenomenul prin care arderea unei substan�e este determinat� de cre�terea temperaturii f�r� interven�ia unei surse exterioare, cre�terea temperaturii � ind determinat� de frecarea dintre moleculele substan�ei. B.4. 1.Explozia este modi� carea � zic� sau chimic� a substan�elor înso�it� de degajarea unei cantit��i mari de energie.

C. M�surile de prevenire a incendiilor

M�surile de prevenire a incendiilor se pot grupa în: m�suri tehnice �i m�suri organizatorice.

C.1. M�surile tehnice se refer� la urm�toarele:��eliminarea cauzelor directe sau indirecte care pot duce la apari�ia

incendiilor prin alegerea �i între�inerea corect� a instala�iilor electrice �i de înc�lzire, precum �i permanenta supraveghere a opera�iilor procesului tehnologic care pot provoca incendii;

��limitarea întinderii incendiului prin amplasarea ra�ional� a cl�dirilor �i a depozitelor, prin folosirea materialelor de construc�ie rezistente la foc etc.;

��asigurarea evacu�rii oamenilor �i a bunurilor printr-o proiectare



corect� a � uxurilor, a ie�irilor �i a sc�rilor, prin asigurarea culoarelor de acces;

��asigurarea desf��ur�rii opera�iilor de stingere a incendiilor prin respectarea distan�elor dintre cl�diri, asigurarea gurilor de ap� pentru incendii, prin dotarea cu mijloace moderne pentru stingerea incendiilor.

C.2.M�surile organizatorice cuprind:��organizarea comisiilor tehnice pentru prevenirea �i stingerea

incendiilor;��organizarea forma�iilor de pompieri;��asigurarea echipamentelor de stingere a incendiilor pe sec�ii �i ateliere;��preg�tirea cadrelor �i a forma�iilor de pompieri;��stabilirea planului de evacuare în caz de incendiu �i a� �area acestuia

la � ecare atelier �i sec�ie.

D. Obliga�iile persoanelor încadrate în munc�sunt:��s� cunoasc� �i s� respecte normele PSI;��s� nu blocheze cu diferite materiale c�ile de acces sau mijloacele de

stingere a incendiilor;��s� cunoasc� modul de evacuare, sistemul de alarmare �i mânuirea

materialelor �i mijloacelor de stingere a incendiilor, ��s� nu foloseasc� în alte scopuri materialele destinate stingerii;��s� anun�e conduc�torului sectorului de activitate orice înc�lcare a

normelor PSI;In categoria normelor generale de prevenire a incendiilor se cuprind:��interzicerea fumatului în alte locuri decât cele stabilite pentru acest

scop;��folosirea focului deschis numai pe baza permisului de a lucra cu foc;��supravegherea utilajelor �i instala�iilor aferente pe toat� durata

func�ion�rii lor;��interzicerea depozit�rii materialelor combustibile în apropierea

instala�iilor electrice;��interzicerea execut�rii modi� c�rii sau improviz�rii instala�iilor de

înc�lzit, iluminat �i for�� de c�tre personalul neautorizat;��asigurarea unei distan�e de minim 10 cm între materialele combustibile

�i conductele termice;��punerea în func�iune a sistemului de ventila�ie cu 10 min înainte

de începerea lucrului �i oprirea lui dup� 15 minute de la terminarea lucrului.

La terminarea lucrului se va executa:



��oprirea utilajelor �i instala�iilor;��cur��irea utilajelor, a locurilor de munc� �i evacuarea de�eurilor;��scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice portabile

racordate cu cabluri � exibile;��deconectarea instala�iei electrice �i punerea în func�iune a iluminatului

de gard�;��închiderea înc�perilor �i predarea cheilor la organul de paz�.

E. Norme speci� ce PSI

E.1. M�suri de prevenire a incendiilor la depozitarea m�rfurilor in� amabile In domeniul construc�iilor se utilizeaz� substan�e in� amabile, ca: material lemnos, materiale textile, carburan�i, lubri� anti, lacuri, vopseluri, diluan�i, lian�i etc. Depozitarea acestor materiale in� amabile se face in înc�peri speciale, dispuse la o anumit� distan�� de alte cl�diri �i alte depozite. Materialele in� amabile se depoziteaz� pe pardoseli din beton sau pe rafturi metalice. In incinta depozitului �i în jurul acestuia este interzis fumatul sau folosirea � �c�rii deschise. Instala�iile de iluminat, întrerup�toarele sunt montate în exterior. Transportul materialelor in� amabile spre sec�ii se face de c�tre personal instruit, folosind în acest scop c�rucioare manuale cu ro�i din cauciuc pentru prevenirea pericolului de producere a scânteilor. Materialele transportate c�tre sec�iile de produc�ie se depoziteaz� în înc�peri special amenajate în care se respect� acelea�i reguli ca �i la depozitul de materiale in� amabile. Pentru prevenirea extinderii incendiilor de la sec�ie spre spa�iile de depozitare sau de la spa�iile de depozitare la sec�ii, depozitele se amplaseaz� în înc�peri izolate prin înc�peri sanitare care constituie spa�ii-tampon pentru prevenirea transmiterii incendiului. De asemenea, pentru a evita transmiterea incendiului pe vertical�, lifturile se vor deschide numai pe culoare.

E.2. M�suri de prevenire a incendiilor la instala�iile electrice Instala�iile electrice defecte sau deteriorate, precum �i exploatarea nera�ional� a acestora pot � cauza producerii incendiilor. Pentru a preveni apari�ia incendiilor în înc�perile care prezint� pericol din acest punct de vedere, nu se vor instala conductoare neizolate, iar utilajele electrice (motoare, întrerup�toare etc.) vor � capsulate. Intrerup�toarele se vor acoperi cu o manta protectoare de siguran�� care elimin� posibilitatea producerii incendiilor. Tablourile �i instala�iile de distribu�ie vor � executate din materiale rezistente la foc �i izolate prin închidere în spa�ii speciale. Conductoarele electrice ale instala�iei de iluminat se a�eaz� în tuburi



speciale �i se prev�d cu siguran�e fuzibile care întrerup curentul când apare suprainc�rcarea.

E.3. M�suri de prevenire a incendiilor la instala�iile de înc�lzire De mare importan�� pentru prevenirea incendiilor este alegerea sistemului de înc�lzire în depozite, ateliere �i sec�ii. Sistemul de înc�lzire cu gaze naturale prezint� pericol de explozii la formarea amestecurilor de gaze �i aer în co�uri. Folosirea gazelor naturale necesit� o aten�ie deosebit�. La înc�perile cu pericol de incendii, înc�lzirea se face numai cu ap� cald�, iar radiatoarele nu vor dep��i temperatura de +70°C.

E.4. Reguli generale de organizare a activit��ii de prevenire �i stingere a incendiilor Metodele de protec�ie pasiv� �i activ� la foc (solu�ii constructive, ignifug�ri, instala�ii de detectare, instala�ii de stingere s.a.), trebuie completate cu m�suri organizatorice �i tehnice pentru a reduce riscul de incendiu la minimum. Este util în acest sens:

��elaborarea unui plan de ap�rare împotriva incendiilor care s� includ� scenarii de siguran�� la foc;

��organizarea intern�: comisia de ap�rare contra incendiilor, serviciul de pompieri s.a.;

��reguli �i m�suri speci� ce de prevenire;��eviden�a exerci�iilor efectuate �i a evenimentelor produse. De mare

importan�� este instruirea personalului privind regulile generale �i m�surile speci� ce de prevenire �i stingere a incendiilor, inclusiv cunoa�terea mânuirii mijloacelor de prim� interven�ie, se recomand� ca responsabilit��i precise în acest domeniu s� � e incluse în � �a postului.

Instruc�iunile speci� ce de prevenire �i stingere se vor a� �a la loc vizibil, obligatoriu pentru instala�iile tehnologice cu grad ridicat de risc.

Instruirea asupra m�surilor speci� ce de prevenire �i stingere se face obligatoriu �i persoanelor din afar� ce execut� lucr�ri temporare pe teritoriul unit��ii (repara�ii, conducere autovehicule cu marf� etc.). Printre m�surile organizatorice �i tehnice ce pot contribui la sc�derea riscului de incendiu �i optimizarea unei eventuale interven�ii a pompierilor se pot enumera:

��executarea, efectuarea probelor tehnologice, punerea în func�iune �i darea în exploatare a oric�rei construc�ii, instala�ii, amenaj�ri sau schimb�ri de destina�ie, trebuie realizate cu respectarea prevederilor legale referitoare la prevenirea �i stingerea incendiilor, astfel încât s� nu creeze pericol pentru utilizatori �i bunuri;

��asigurarea condi�iilor de alarmare, evacuare �i salvare a utilizatorilor în caz de incendiu este obligatorie;



��c�ile de acces �i evacuare în caz de incendiu se men�in permanent libere �i marcate corespunz�tor; la fel, sursele de alimentare cu ap� �i mijloacele de prevenire �i stingere din dotarea obiectivului nu trebuie blocate sau obturate;

��instala�iile, atât cele tehnologice, cât �i cele utilitare, se folosesc în limitele condi�iilor func�ionale cu respectarea strict� a regulilor �i m�surilor de utilizare stabilite de produc�tori �i proiectan�i;

��la organizarea transportului, manipul�rii �i depozitarii materialelor �i substan�elor combustibile se vor avea în vedere propriet��ile � zico - chimice ale acestora, forma �i dimensiunile, modul de ambalare �i compatibilitatea atât cu substan�e, cât �i cu produsele de stingere, astfel încât s� nu genereze incendii;

��la terminarea programului de activitate se va asigura veri� carea spa�iilor, în vederea elimin�rii surselor poten�iale de ini�iere a incendiilor;

��materialele �i substan�ele combustibile se amplaseaz� la distan�� sau se protejeaz� fa�� de sursele de c�ldur�;

��sistemele �i mijloacele de înc�lzire, ventilare, condi�ionare, precum �i instala�iile de iluminat sau for�� nu trebuie s� � e utilizate în condi�ii care prezint� pericol de incendiu sau explozie;

��executarea lucr�rilor cu foc deschis (sudare, t�iere s.a.), în locuri cu pericol de incendiu, va � permis� numai dup� luarea tuturor m�surilor necesare de prevenire �i stingere a incendiilor;

��focul deschis, precum �i sistemele locale de înc�lzire (sobe, resouri s.a.) nu trebuie l�sate f�r� supraveghere �i nu trebuie utilizate în condi�ii care pot genera incendii;

��produsele �i substan�ele combustibile se vor utiliza numai în cantit��ile strict necesare bunei func�ion�ri f�r� a se dep��i densitatea sarcinii termice stabilite;

��de�eurile, reziduurile, scurgerile �i depunerile de produse combustibile din spatiile de produc�ie sau depozitare se colecteaza în condi�ii de siguran�� i se evacueaz� ritmic;

��materialele �i elementele de construc�ie combustibile se trateaz� cu substan�e ignifuge sau se protejeaz� împotriva radia�iilor termice în func�ie de condi�iile de utilizare;

��instala�iile �i mijloacele de prevenire �i stingere a incendiilor se men�in permanent în func�iune, iar lucr�rile de repara�ii se realizeaz� în timp cât mai scurt posibil, asigurându-se, în perioada respectiv�, m�suri de protec�ie suplimentare;

��transportul �i depozitarea produselor combustibile (lichide, pulberi) se va efectua numai în ambalaje sau recipiente care nu favorizeaz�



înc�rcarea electrostatic� sau care nu pot deversa prin spargere;��aparatele, dispozitivele �i echipamentele care pot constitui surse de

ini�iere a incendiilor, se livreaz� de c�tre furnizor �i se pun în func�iune numai cu instruc�iunii de utilizare;

��echiparea �i dotarea cu mijloace � xe �i mobile de prevenire si stingere a incendiilor se asigur� în conformitate cu prevederile reglement�rilor tehnice potrivit scenariilor de siguran�� elaborate, în func�ie de importan�a, vulnerabilitatea, riscurile �i pericolele de incendiu.

IMPORTANT! Indiferent de pro� lul activit��ii(industrie, comer� s.a. ) trebuie respectate prevederile H.G.R. nr. 51/1992, modi� cata �i completata cu H.G.R. nr. 71/12.02.1996 privind unele m�suri pentru imbunata�irea activit��ii de prevenire �i stingere a incendiilor �i prevederile Normelor generale de prevenire �i stingere a incendiilor; aprobate cu O.M.I, nr. 775/1998.

F. Substan�e �i utilaje folosite la stingerea incendiilor

F.1. Substan�e folosite la stingerea incendiilor Acestea sunt diferite, în func�ie de substan�ele care ard: apa, substan�ele chimice, nisipul, p�mântul. F.1.1.Apa are temperatura mai sc�zut� decât materialele care ard �i preia, în contact cu acestea, o cantitate important� de c�ldura determinând sc�derea temperaturii sub punctul de aprindere. Se poate folosi ca jet puternic pentru stingerea combustibililor solizi, sub form� de ploaie pentru stingerea combustibililor sub form� � broas� �i pulverizat� pentru stingerea substan�elor combustibile lichide. Apa nu poate � folosit� la stingerea motoarelor cu ardere intern�, la stingerea lichidelor u�or in� amabile, a aliajelor magneziului. carbidului, a lacurilor, a vopselelor etc. F.1.2. Substan�ele chimice produc stingerea prin fenomenul de formare în zona incendiului a unei atmosfere de vapori sau gaze care nu ard �i nu între�in arderea, împiedicând accesul oxigenului. Ca substan�e chimice se utilizeaz�:

��spuma chimic� format� prin degajarea de obicei a bioxidului de carbon, ca urmare a reac�iei dintre substan�ele acide sau bazice; spuma mecanic� ob�inut� prin amestecul unei substan�e generatoare de spum� cu aer �i ap�;

��tetraclorura de carbon care, la temperatura incendiului, produce vapori mai grei decât oxigenul ce acoper� zona incendiului: bromura de etil, care are efect asem�n�tor cu al tetraclorurii de carbon,

��bioxidul de carbon, care produce stingerea prin izolarea de oxigen;��prafurile chimice uscate, care în�bu�� ac�ra la motoarele cu ardere



intern�, motoarele electrice etc.Nisipul �i p�mântul acoper� materialele care ard, le izoleaz� de oxigen �i întrerup astfel arderea.

F.2. Utilaje folosite la stingerea incendiilor; Sunt func�ie de substan�a utilizat� pentru stingere, astfel: F.2.1. În cazul folosirii apei

��pompe de mân� etc.;��motopompe - pompe ac�ionate de motoare �i transportate manual;��autopompe amplasate pe mijloace de transport auto;��g�le�i de culoare ro�ie;��lope�i cu coad�;��târn�cop cu coad�;��c�ngi cu coad�;��r�ngi de � er;��scar� imperecheat� din trei segmente;

F.2.2. În cazul folosirii spumei��sting�toare de mân� cu spum� sau cu pulbere;��arunc�toare de spum� instalate pe c�rucioare, cu o capacitate mai

mare de producere a spumei;��generatoare de spum�, care produc spum�, în cantit��i mari prin

ac�iunea apei asupra unor compu�i chimici în stare de praf;��aparate cu spum� mecanic�, deservite de obicei de un num�r mai mare

de oameni;��sting�toare de mân� cu tetraclorur� de carbon care la folosire, determin�

apari�ia unui gaz toxic. Se impune protec�ia c�ilor respiratorii;��sting�toare cu bioxid de carbon înc�rcate cu acid carbonic liche� at

care la ie�ire se transform� într-o mas� de cea�� i z�pad�;��sting�toare manuale cu prafuri chimice;��hidran�i de capacitate mare.

Pe lâng� aceste mijloace de stingere se mai folosesc sc�ri de incendiu, echi-pament, m��ti de gaze, unelte de t�iat, ma�ini speciale de evacuat fumul, etc.



Capitolul IV Preîntâmpinarea pericolelor.Acordarea m�surilor de prim ajutor

A. Acordarea m�surilor de prim ajutor Prin acordarea primului ajutor sanitar în�elegem îngrijirea urgent� a unui r�nit sau infectat înainte de a � posibil� acordarea unei asisten�e medicale cali� cate. In anumite împrejur�ri, când nu este posibil s� se acorde în timp util ajutorul sanitar, se impune ca r�ni�ii s�-�i acorde singuri primul ajutor (pansament sumar, oprirea unei hemoragii prin ap�sare pe artera care sângereaz�). De asemenea, r�ni�ii i�i pot acorda �i între ei (unul altuia) primul ajutor sanitar. La acordarea primului ajutor, trebuie respectate urm�toarele reguli :

��s� se îndep�rteze persoanele din jur;��s� se examineze complet �i rapid r�ni�ii;��cel care d� primul ajutor s� aib� grij� s� nu agraveze starea r�ni�ilor.

Pentru a îndep�rta pericolul �ocului, trauma sau pentru a evita agravarea lui, accidentatul trebuie men�inut în condi�ii cât se poate mai lini�tite, în pozi�ie culcat, cu capul ceva mai jos decât restul corpului. În anotimpul rece r�nitul va � acoperit cu o p�tur�, cu un palton etc. R�nitului trebuie s� i se adreseze cuvinte de încurajare �i trebuie împiedicat s�-�i vad� rana. In nici un caz nu i se va da s� bea alcool. Primul ajutor de urgen�� se acord� chiar la locul unde este descoperit r�ni-tul (hemostaz� provizorie, imobilizarea fracturilor, calmarea durerilor etc.).

B. Triajul r�ni�ilor B.1. Prima urgen�� - r�ni�i cu hemoragii interne (abdominale, toracice), hemoragii mari externe (cap, gât, bra�, coaps�), r�ni penetrante toraco-abdominale, pl�gi craniene profunde, arsuri întinse, soc grav, fracturi mari (deschise sau inchise). B.2. Urgen�a a doua - r�ni�i cu hemoragii arteriale care pot � oprite prin aplicarea garoului, membre zdrobite, fracturi de mai mare importan�� (deschise sau închise), pl�gi profunde, pl�gi B.3. Urgen�a a treia - ceilal�i r�ni�i cu fracturi închise super� ciale, contuzii pu�in importante. Prin ran� sau plag� se în�elege o leziune a pielii înso�it� sau nu de o atingere a �esuturilor profunde (mu�chi, oase, organe, artere, nervi etc.). Primul ajutor în r�ni const� în cur��irea r�nii care se face cu tampoane de tifon luate cu pensa sau direct cu mana, dezinfectat� cu alcool, îndep�rtând din ran�



resturile mai însemnate de imbr�c�minte, a�chii de lemn, moloz etc. f�r� a mobiliza cheagurile de sânge care opresc provizoriu hemoragia în ran�. Se mai poate folosi apa bine � art� în prealabil. Dezinfec�ia r�nii propriu-zise se face cu ap� oxigenat�, solutie rivanol etc iar la zona din jur, cu tinctura de iod, alcool etc. Dup� cur��irea r�nii, se execut� dezinfec�ia cu tinctura de iod sau cu ap� oxigenat�, când plaga sângereaz� abundent. Pansarea r�nii const� din:

��aplicarea compreselor sterile;��aplicarea unui strat de vat�;��inf��area (bandajarea) r�nii.

Nu se atinge cu mâna fa�a compreselor care se a�eaz� pe rana pentru a se evita infec�ia. Putem folosi fe�i de tifon sau materiale improvizate, ca �tergare, basmale, cear�afuri din care se rup fâ�ii. Aceste materiale trebuie s� � e sp�late �i dezinfectate prin c�lcare cu � erul încins.

C. lnf��area r�nilor capului Exist� mai multe tehnici de înf��are a capului �i anume:

C.1. Inf��area în form� de cruce. Dup� câteva ture de � xare pe frunte �i ceaf�, fa�a se trece sub b�rbie. De aici este dus� vertical peste cre�tetul capului, apoi, sub b�rbie spre a � dus� din nou orizontal de sub b�rbie la ceaf� �i apoi pe frunte; C.2. Inf��area în form� de nod. Se folose�te în r�nile la frunte cu hemoragii. Se ia o fa�� care se aplic� cu mijlocul pe una din tample. Capetele sunt trecute pe tâmpla opus�, unde se încruci�eaz� sub form� de nod. De aici unul din capete trece peste cre�tet, celalalt - pe sub b�rbie �i se încruci�eaz�, de unde sunt duse iar spre tâmpla opus�. Se termin� printr-o circular� pe frunte �i pe ceaf�. C.3. Inf��area unui ochi. Se începe cu câteva circulare peste frunte �i ceaf�, apoi fa�a este trecut� peste ureche �i de acolo, oblic în sus, peste ochiul bolnav. Se face o noua tur� peste frunte �i ceaf�, repetând-se toate mi�c�rile de câteva ori. Se termin� printr-o circular� pe frunte �i pe ceaf�. Pentru nas se folose�te o fa�� în form� de pra�tie; o fa�� lung� de un metru, bifurcat� la capete. Mijlocul pra�tiei se aplic� peste pansamentul care acoper� rana. Ramurile de jos ale fe�ii se trec deasupra urechilor �i se leag� pe cre�tetul capului; ramurile de sus se încruci�eaz� pe cele de jos, se trec pe sub ureche �i se leag� la ceaf�. Pentru b�rbie, mijlocul pra�tiei se � xeaz� de barbie. Ramurile de jos se ridic� prin fa�a urechilor legându-se pe cre�tetul capului; ramurile de sus se trec pe ceaf� �i de acolo, dup� ce se încruci�eaz� sunt pe frunte unde se înnoad�.



D. lnfa�area trunchiului D.1. Pentru torace, înf��area se începe prin o serie de ture, de jos în sus, men�inute în aceast� pozi�ie prin una sau doua treceri peste unul din umeri. D.2. Pentru abdomen, se fac circulare, se trece apoi fa�a oblic peste coaps�, se � xeaz� prin câteva ture �i se readuce pe abdomen unde, dup� câteva ture se înnoad�. D.3. Pentru perineu, anus, organe genitale, se întrebuin�eaz� fa�a în forma de T. Ea se compune din dou� p�r�i: prima, lung�, care înconjoar� circular abdomenul, iar a doua care încalec� în spate prima circular� de pe abdomen �i care va trece printre picioare în sus pe fa�a abdomenului, unde � ecare cap al fe�ii se leag� pe circulara abdominala.

E. lnf��area membrelor Inf��area în form� de 8, se folose�te pentru men�inerea unor pansamente la mân�, talp�, cot �i genunchi. E.1. La mân�, se începe cu dou�-trei ture pe mân�, apoi fa�a este trecut� pe antebra�, unde se fac înc� doua-trei ture, dup� care se reîntoarce pe man�, încruci�ând prima mi�care în spiral�. Se termin� printr-o circular� pe mân�. E.2. La cot, membrul superior este îndoit, în unghi drept. Bandajul începe pe antebra� cu câteva ture, revine la antebra� �i se termin� prin câteva circulare pe cot. E.3. La genunchi, este bine ca bandajul s� se aplice pe genunchiul întins. Incepem prin câteva ture pe gamb� dup� care trecem deasupra genunchiului. E.4. Inf��area coapsei, se procedeaz� astfel: dup� o serie de ture pe coaps�, se trece fa�a pe �ale, se fac una sau mai multe circulare pe abdomen, se revine cu fa�a pe coaps� unde se termin� prin câteva ture. Dac� rana se a� � la r�d�cina coapsei, facem o spic�, revenind cu fa�a de pe coaps� pe abdomen �i de pe abdomen pe coapsa de mai multe ori. Fa�a se opre�te pe abdomen.

F. Primul ajutor în hemoragii Orice ruptur� a unui vas sanguin este urmat� de o pierdere de sânge numit� hemoragie. Dup� felul vasului care sângereaz�, hemoragia poate � : arterial�, venoas� sau capilar�.



Dup� locul unde se produce, hemoragia este extern� �i intern�. In hemoragia intern�, sângerarea are lac într-o cavitate închis� (de exemplu, cavitatea abdominal�, toracic�, cranian�). Hemoragiile arteriale sunt mai periculoase decât cele venoase. O hemoragie extern� poate � oprit� provizoriu astfel:

a) o hemoragie capilar� mic�, prin simpla sp�lare a pl�gii cu apa oxigenat� �i tamponare cu compres� steril�;

b) o hemoragie mijlocie printr-un pansament comprex; c) o hemoragie arterial� mai important�, prin ap�sarea manual�. Se apas�

artera deasupra pl�gii la punctul de compresiune cel mai apropiat, în r�nile membrelor sau pe cap�tul dinspre inim� a arterei în r�nile gâtului �i ale capului.

G. Oprirea hemoragiilor mari ale membrelor Se face cu ajutorul unui garou. Garoul poate � improvizat din tub elastic de cauciuc, dintr-o camer� de biciclet�, o cravat�, o curea etc. Se aplic� numai în r�nile membrelor �i întotdeauna deasupra cotului �i a genunchiului, la distan�� de plag�, acolo unde se simt pulsa�iile arterei respective �i unde aceasta poate � mai bine comprimat�. Garoul se strânge pân� la oprirea hemoragiei. In caz de exerci�iu practic, el trebuie s� � e strâns pân� la oprirea pulsului. Intre garou �i tegument se aplic� o fa�� sau o bucat� de pânz� pentru a nu se produce leziuni ale pielii. De hain� se prinde un bilet pe care sunt trecute numele r�nitului, ora �i minutul punerii garoului. Garoul poate � p�strat maxim o or� �i jum�tate, întrucât datorit� opririi circula�iei sângelui se poate produce cangrenarea membrului respectiv. Din aceste motive, la � ecare 20 de minute vom sl�bi garoul pentru restabilirea circula�iei, dup� care îl vom strânge din nou �i continuam transportul. In cazul când nu se poate folosi garoul(hemoragia la cap, piept, abdomen) se aplic� pansamente compresive, adic� pansamente strânse puternic. Prin îndoirea la maximum a membrelor �i prin a�ezarea la îndoitura încheieturii respective a unui rulou de tifon sau vat�, se ob�ine, de asemenea, oprirea unei hemoragii. Hemoragiile nazale se opresc introducând în nas buc��i de tifon sau de vat� îmbibate în ap� oxigenat�.

H. Primul ajutor în fracturi Ruperea unui os se nume�te fractur�. Fracturile sunt:

��închise, când se rupe numai osul, iar pielea r�mâne nev�t�mat�.��deschise, când capetele osului rupt ies prin piele formând o ran�.



Un r�nit la care b�nuim o fractur�, nu trebuie ridicat în picioare, cu cât mai mult dac� se b�nuie�te o fractur� a membrelor inferioare, a bazinului sau a coloanei vertebrale. Fracturile închise se imobilizeaz� pe cât posibil în axul membrului, evitând mi�c�rile brutale. De o parte �i de alta a osului rupt se pune câte scânduric�(atel�) care s� cuprind� atât incheietura de deasupra cât �i pe cea de dedesubt. Atelele vor � c�ptu�ite cu vat�, cârpe, câl�i etc. Se � xeaz� solid cu câteva ture de fa�� sau cu 3-4 legaturi din prosoape sau fâ�ii late de pânz� care se înnoad� deasupra �i dedesubtul fracturilor. Nu se va încerca niciodat� îndreptarea unei deforma�ii. Readucerea corect� �i imobilizarea fracturii se execut� numai la spital de c�tre medic. Pentu prevenirea �ocului, bolnavul trebuie culcat �i învelit într-o p�tura. El va � înso�it pân� la spital, transportul facându-se în pozi�ia culcat. H.1. Fractura bra�ului. Inainte de imobilizare, îndoim membrul superior din cot, apoi punem o atel� pe partea extern� a bra�ului, acoperind um�rul �i dep��ind cotul, �i o atel�, pe fa�a intern� a bra�ului, de la axil� (subsuoar�) pân� la cot. H.2. Fractura antebra�ului. Oasele se imobilizeaz� cu dou� atele care acoper� încheieturile cotului �i ale pumnului. Degetele se las� libere. H.3. Fractura oaselor mâinii. Mâna se înf��oar� în vat� �i se imobilizeaz� pe o scandur�, care se întinde de la cot pân� dincolo de vârful degetelor. In toate cazurile, membrul superior accidentat se sus�ine printr-o e�arf�, prins� de gât. H.4. Fractura osului coapsei (femurului). Intâi se scoate înc�l��mintea din picior, la nevoie t�ind-o (numai dac� r�nitul nu poate � dus curând la spital) apoi se aplic� dou� atele peste îmbr�c�minte. O imobilizare provizorie rapid� se poate face prin � xarea (legarea) piciorului fracturat de cel s�n�tos. H.5. Fractura oaselor gambei. Se imobilizeaz� cu doua atele care se trec la încheietura genunchiului, iar în jos la talpa piciorului. Dac� imobilizarea este corect�, r�nitul nu poate îndoi genunchiul. H.6. Fractura craniului. R�ni�ii cranieni vor � transporta�i de urgen�� la spital, în pozi�ia culcat, preferabil cu capul �i trunchiul ridicat mai mult decât restul corpului. In caz de plag� a pielii capului, se pune un pansament compresiv. H.7. Fractura coloanei vertebrale. R�nitul trebuie mi�cat cât mai pu�in. Singura mobilizare admis� este ridicarea sa de c�tre mai multe persoane, pentru a se introduce dedesubt o scândur�, o u�a, un oblon sau o targa de care va � bine legat �i apoi va � transportat urgent la spital.



I. Primul ajutor în arsuri Arsurile sunt de trei feluri: arsuri de gradul I, de gradul II, de gradul III I.1. Arsurile de gradul I se caracterizeaz� printr-o înro�ire u�oar� a pielii. I.2. Arsurile de gradul II se deosebesc prin apari�ia unor b��ici pline cu un lichid alb- g�lbui. I.3. Arsurile de gradul III prezint�, de regul�, pe lâng� leziunile ar�tate la primele dou� grade, necroz�(morti� carea) �i, în cazuri grave, chiar carbonizarea �esuturilor. Primul ajutor const� în scoaterea hainelor de pe suprafa�a ars� a corpului dup� care se procedeaz� diferit, în func�ie de gradul arsurii. La arsurile de gradul II �i III se aplic� pe suprafa�a ars� un pansament steril uscat, evitându-se cu grij� spargerea b��icilor cu lichid, fapt care creeaz� pericolul de infectare: apoi r�nitul este transportat la spital. Pentru preîntâmpinarea st�rii de �oc, ar�ii vor � înc�lzi�i �i dac� e posibil, li se va da ceai cald îndulcit. Arsurile pot produce �ocul când suprafa�a lor dep��e�te 10 cmp, iar peste 30 cmp cazurile sunt foarte frecvente. Gravitatea �ocului în arsuri depinde în primul rând de întindere �i în mod secundar de adâncime. Carbonizarea unui membru este mai pu�in periculoas� decât dac� sunt numai arsuri de gradul doi.

J. Primul ajutor în caz de electrocutare Electrocutatul este un mare accidentat, un �ocat cu mari tulbur�ri hemodinamice �i metabolice, care necesit� reanimare intensiv� �i de mare urgen��. In cazul accidentelor de acest gen, se iau urm�toarele m�suri:

��Se face deconectarea imediat� a instala�iei de tensiune;��Dac� deconectarea de la surs� de curent nu este posibil�, se iau m�suri

pentru îndep�rtarea accidentatului prin folosirea unei haine uscate, funii uscate, scânduri uscate sau a oric�rui material neconducator de electricitate;

��Nu se admite folosirea pentru îndep�rtare a accidentatului a materia-lelor umede sau metalice;

��Accidentatul este tras de hain�, dac� aceasta este uscat�, f�r� a i se atinge corpul;

��Persoana care va trage accidentatul, va avea mâinile izolate; Ordinea manevrelor care se execut� în aceste cazuri este urm�toarea :

1. Asigurarea libert��ii c�ilor aeriene, prin pozi�ionarea corect� a capului;2. Efectuarea respira�iei arti� ciale; 3. Masajul cardiac.

J.1.Respira�ia arti� cial�; In cazul pierderii cuno�tin�ei �i al opririi sau diminu�rii respira�iei, execut�m de urgen�� respira�ia arti� cial� prin metoda de insu� are direct� „gur� la gur�” sau „gur� la nas”.



Pentru aceasta, culc�m r�nitul pe spate, îi cur��m gura de mucozit��i, de p�mânt, cu degetul ar�t�tor învelit într-o batist� �i-i desfacem îmbr�c�mintea, care eventual ii strange gâtul �i pieptul. D�m capul r�nitului cât mai mult pe spate �i îi a�ez�m o batist�, o bucat� de pânz� sau tifon în dreptul gurii �i al nasului. Tragem aer în pl�mâni, dup� care aplic�m gura pe gura sau nasul r�nitului, su� ând puternic pân� observam ridicarea pieptului acestuia (se produce inspira�ia). Dac� insu� a�ia se face pe gur�, nasul r�nitului se strânge între dou� degete sau se apas� cu obrazul pentru a impiedica ie�irea aerului. Ridic�m gura de la gura sau nasul r�nitului �i a�tept�m câteva secunde pân� ce aerul insu� at iese din pl�mâni (se produce expira�ia). Repetam insu� area de 12-14 ori pe minut timp îndelungat, pân� apare respira�ia normal�. Când nu se poate executa respira�ia arti� cial� prin insu� area direct� a aerului (r�ni ale fe�ei etc.), folosim metoda manual�, r�nitul � ind a�ezat cu fa�a în sus �i cu un sul f�cut din haine sau din p�tura sub torace. Aerul p�trunde în pl�mâni când mâinile sunt întinse �i duse la spate (inspira�ie). Aerul iese din pl�mâni când mâinile sunt a�ezate pe piept �i se apas� cu putere (expira�ie). Mi�c�rile se vor repeta de 12-14 ori pe minut pân� la apari�ia respira�iei normale.

J.2.Masajul cardiac Victima se a�eaz� pe un plan tare.Se apas� sternul cu podul palmelor pus unul peste celalalt. Compresiile ritmice se execut� în 1/3 inferioar� a sternului. Dup� ce au fost luate m�surile de prim ajutor, se impune transportul de urgen��, la cel mai apropiat spital.

K. lmbolnavirile profesionale Se datoreaz� ac�iunii singulare sau cumulate, în timp, a unor agen�i nocivi speci� ci procesului de munc� asupra executan�ilor �i au ca efect reducerea temporar� sau de� nitiv� a unor facult��i proprii omului. Imboln�virile profesionale speci� ce unui anumit nivel tehnic a proceselor de produc�ie se pot evita prin respectarea strict� a regulilor de manipulare �i între�inere a instala�iilor, prin utilizarea echipamentului de protec�ie adecvat, prin igiena personal� a � ec�rui executant, consumarea alimentelor antidot distribuite la locurile de munc� la care ac�ioneaz� noxe chimice asupra executan�ilor.



E� cacitatea ac�iunilor de prevenire �i limitare a accidentelor de munc� �i a îmboln�virilor profesionale, depinde de cunoa�terea tuturor factorilor nocivi ce ac�ioneaz� în cadrul procesului de munc� �i de stricte�ea cu care sunt respectate de c�tre executan�i m�surile de protec�ie cu caracter general sau speci� ce procesului respectiv.

Securitatea �i protec�ia muncii trebuie asigurate în primul rând prin m�suri cu caracter general care implic� atât cl�dirile cât �i instala�iile �i utilajele, precum �i personalul productiv al întreprinderii, având consecin�e directe asupra securit��ii colective. Aceste m�suri se împart în 2 categorii: 1. m�suri care se iau la proiectarea �i construirea unit��ii de produc�ie; 2. m�suri ce trebuie luate în timpul exploat�rii unit��ii. Prin proiectare �i construc�ie, cl�direa corpului productiv trebuie s� asigure urm�toarele:

��rezisten�a necesar� unei înc�rc�ri maxime pe plan�ee, cu sarcini � xe �i mobile (corespunz�tor num�rului maxim de paliere admis pentru o cl�dire industrial�;

��rezisten�a la �ocuri �i vibra�ii;��înc�rcarea ra�ional� a palierelor (prin colaborare tehnolog - con-

structor);��rezisten�a ridicat� fa�� de incendii �i protejare prin spa�ii tampon

pentru evitarea transmiterii incendiilor pe vertical�;��luminare natural� �i arti� cial� în conformitate cu particularit��ile

� ec�rei por�iuni de � ux tehnologic;��ventila�ie natural� �i arti� cial� e� cace;��circula�ie cât mai degajat� �i eventual decalat� în timp a personalului

productiv, a materiilor prime �i a materialelor auxiliare, a semi-fabricatelor �i produselor � nite.

Dintre m�surile ce se iau pe parcursul exploat�rii unit��ii de produc�ie, se precizeaz� obligativitatea respect�rii tuturor prescrip�iilor de protec�ie a muncii �i PSI men�ionate în instructajele generale �i speci� ce de protec�ia muncii Persoanele încadrate în munc� sunt obligate s� cunoasc� prevederile legale referitoare la munc�, func�ionarea instala�iilor, folosirea uneltelor, materiilor prime, materialelor �i totodat� s� aplice cu rigurozitate aceste reglement�ri.



Bibliogra� e:1. Cartea dulgherului; autori: C. Ro�oga, I. Davidescu;2. Construc�ii �i tehnologia lucr�rilor; autori: R. Constantinescu; C.

Pavel; V. Voinescu;3. Desen tehnic pentru construc�ii; autori: V. Florea; D. Prundeanu; R.

M�rgineanu;4. Culegere de standard de desen tehnic; autori: E Diaconescu, Al.

Constantinescu;5. Materiale de construc�ii �i instala�ii; autori: V. M�ciuc�, M. Bîrzescu;6. Utilajul �i tehnologia lucr�rilor de construc�ii; autori: A. Mihail, R. Al.

Popa, E. Gorb�nescu, M. Darie �. a.;7. Construc�ii civile, industriale �i agrozootehnice; autori: R.

Constantinescu, C. Pavel, M. Voiculescu, 8. Construc�ii civile; autori: D. Ghiocel, FI. Dabija, M. Darie �.a.;9. Cofraje; autori: M. Ple�a, N. G�breanu, A. Fodor �.a.10. Constitu�ia României;11. Codul Muncii;12. Legea Protec�iei Muncii nr. 319/2006;13. Normele generale de protec�ia muncii;14. Norme speci� ce de securitate a muncii pentru lucr�ri de zid�rie,

montaj prefabricate �i � nisaje în construc�ii;15. Normele reglementate prin Legea nr. 307/2006, privind ap�rarea

împotriva incendiilor;16. H.G.R. nr. 51/1992, modi� cat� �i completat� cu H.G.R. nr. 71/12.02.

1996 privind unele m�suri pentru imbunata�irea activit��ii de prevenire �i stingere a incendiilor;


Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINAMODUL DE DESF��URARE A ACTIVIT��II

DE LIBER ÎNTREPRINZ�TOR

Dulgher_6_A5_liber intreprinzator.indd 1 2/17/2011 2:18:59 PM


CAPITOLUL 1

Care sunt formalitatile necesare in� intarii unei � rme

I. Introducere

1. Alegerea formei de organizare a � rmei

Înainte de a ini�ia o activitate economic� trebuie s� alege�i modalitatea sub care vre�i s� v� organiza�i activitatea.Un întreprinz�tor poate opta pentru una din urm�toarele forme de organizare a afacerii:

Organizare Caracteristici

Persoana � zic�PF

Poate � autorizat� s� desf��oare o activitate independent� în baza Legii 507/2002, cu înregistrare ulterioar� la O� ciul registrului comer�ului din cadrul Camerei de Comer� �i Industrie prin Biroul Unic.Nu are personalitate juridic�.

Asocia�ia familiala,AF

Se constituie între membrii unei familii cu gospod�rie comun�, în baza aceluia�i normativ �i proceduri ca �i persoan� � zic�. Nu are personalitate juridic�.

Societatea comercial�

Se constituie ca persoan� juridic�, conform Legii nr. 31/1990 republicate, prin asociere între dou� sau mai multe persoane � zice sau juridice, pentru a efectua acte de comer�. Societatea comercial� dobânde�te personalitatejuridic� de la data înregistr�rii în registrul comer�ului.Societ��ile comerciale se pot constitui în una din urm�toarele forme juridice :

a) societate în nume colectiv (SNC)b) societate in comandit� simpl� (SCS)c) societate pe ac�iuni (SA)d) societate în comandit� pe ac�iuni (SCA);e) societate cu r�spundere limitat� (SRL).

Societatea în comandit� simpl� �i în comandit� pe ac�iuni se caracterizeaz� prin existen�a a dou� categorii de asocia�i: comandita�i (asocia�ii care administreaz� societatea �i r�spund nelimitat �i solidar pentru obliga�iilesociet��ii) �i comanditari (asocia�ii care r�spund numai pân� la concuren�a capitalului subscris).

Filiale:

Filialele sunt societ��i comerciale cu personalitate juridic� care se în� in�eaz� într-una din formele de societate enumerate mai sus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate în care s-au constituit.

Sedii secundare:O societate comerciala poate s� deschid� în aceea�i localitate cu sediul principal sau în alte localit��i, sedii secundare sub diferite forme : sucursale, depozite, magazine, agen�ii, etc.


346 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor

2. Particularit��i ale formelor de organizare a activit��ii

Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL

Nr. persoaneo persoan�sau membrii unei familii

minimum 2 minimum 5 1 – 50 asocia�i

Capital minim - - 90. 000 RON 200 RON

R�spunderea întreprinz�torului

nelimitat�(cu averea personal�)

nelimitat� �i solidar�, cu excep�ia asocia�ilor comanditari

numai cu capitalul subscris, cu excep�ia asocia�ilor comanditari

numai cu capitalul subscris

Restric�ii pentru asocia�i

asocia�ii nu pot lua parte ca asocia�i cu r�spundere nelimitat� în alte societ��i concurente, f�r� consim- ��mântul celorlal�i asocia�i

-

asociatul unic nu poate avea calitatea de unic asociat decât într-o singur� societate

3. Aspecte relevante ale modului de organizare în func�ie de tipul societ��ii

Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL

Autorizarea prim�riei x - - -

Rezervare � rm� x x x x

Redactare act constitutiv - x x x

Dovada sediu x x x x

Depunere capital social - x x x

Constituire dosar x x x x

Înregistrare în RegistrulComer�ului x x x x

Autorizarea func�ion�riiSe ob�ine personal de la autorit��ile competente

Se ob�ine prin Biroul Unic Biroul Unic Biroul Unic

La ce institu�ii trebuie s�mearg� întreprinz�torul Prim�rie �i CCI CCI CCI CCI

Eviden�a � nanciar contabil�Contabilitate în partid�simpl�

Contabilitate în partid�dubl�

Contabilitate în comandit� dubl�

Contabilitate în partid� dubl�

Sistemul de impozitare Impozit pe venitul anual Impozit pe pro� t Impozit pe pro� t Impozit pe pro� t

AdministrareaNu exista reglement�ri exprese

Unul sau mai mul�i administratori

Unic administrator sau consiliu de administra�ie

Unul sau mai mul�i administratori



II. Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei � rme, începând de la activit��ile preg�titoare �i pân� la momentul pornirii afacerii în mod legal

1. Pre-înregistrare (activit��i preg�titoare)Include toate activit��ile prev�zute de lege ce trebuie îndeplinite de la data când un întreprinz�tor s-a decis s� constituie o form� de organizare a unei afaceri �i data când a depus la Biroul Unic dosarul complet pentru înregistrarea �i autorizarea func�ion�rii.

� Informare ini�ial� privind procedura �i obliga�iile întreprinz�torului� Veri� carea �i rezervarea � rmei/emblemei (obligatoriu)� Cercetarea � rmei/emblemei la OSIM pentru veri� carea similitudinii

cu m�rci înregistrate în registrul de m�rci (op�ional)� Redactarea actului constitutiv (obligatoriu)� Ob�inerea autenti� c�rii pentru actul constitutiv (obligatoriu)� Redactarea �i ob�inerea declara�iei pe proprie r�spundere a

fondatorilor, administratorilor �i a cenzorilor c� îndeplinesc condi�iile prev�zute de lege (obligatoriu)

� Completarea cererii de înregistrare (obligatoriu)� Ob�inerea evalu�rii prin expertiz�, a bunului imobil subscris ca aport

în natur� la capitalul social (dup� caz)� Ob�inerea certi� catului constatator al sarcinilor cu care, eventual este

grevat bunul imobil subscris la capitalul social (dup� caz)� V�rs�mântul în numerar la capitalul social (direct la banca dorit� sau

la unit��ile CEC de la CCI) (obligatoriu)- Întocmirea dosarului de înregistrare �i autorizare a func�ionarii

(obligatoriu)

Dosarul de înregistrare �i autorizare a func�ionarii trebuie s� contina:

2. Înregistrarea comerciantului

Include activit��ile obligatorii îndeplinite dup� data depunerii dosarului la Biroul Unic �i data înregistr�rii comerciantului în Registrul Comer�ului, incluzând:

� autorizarea constituirii comerciantului de c�tre judec�torul delegat; � ob�inerea, pe cale electronic� a codului unic de înregistrare de la

Ministerul Finan�elor Publice;� redactarea încheierii judec�torului delegat;� înregistrarea comerciantului în registrul comer�ului;

� editarea certi� catului de înregistrare



Nr. Denumire act Tip organizatie Precizari privind utilizarea Crt. PF SNC SA SRL documentului AF SNS SCA

1. Cerere de înregistrare �i autorizare x x x x Obligatoriu

2. Dovada disponibilit��ii � rmei/emblemei (original) � rmei este obligatorie x x x x Dovada pentru disponibilitatea

3. Reproducerea emblemei (4 exemplare) x x x x Op�ional, dac� se declar� emblema

4. Dovada sediului (în copie) x x x x Obligatoriu5. Declara�ia pe proprie r�spundere– original x x x x Obligatoriu

6 Autoriza�ia emis� de Prim�rie conform Legii 507/2002 (copie) x Obligatoriu

7. Actul constitutiv (original) x x x Obligatoriu pentru persoane juridice

8 Dovezile privind efectuarea v�rs�mintelor Este obligatoriu s� existe aporturilor subscrise �i/sau v�rsate (copii) x x x capital v�rsat în numerar

9. Facturi x x x Se utilizeaz� pentru produse noi achizi�ionate ca aport în natur�

10 Expertiza de evaluare a aportului în natur� la Numai în cazul bunurilor imobile capitalul subscris x x x aportate la capitalul social

11 Certi� catul constatator al sarcinilor de care sunt Pentru bunurile imobile aduse ca aport grevate imobilele x x x în natur� la capitalul social subscris 12. Dovada intabul�rii bunurilor imobile Pentru bunurile mobile aduse ca aport la capitalul social subscris

Când sunt aduse crean�e ca aport la13. Cambia, contract de împrumut bancar, contract civil x x capitalul social. Nu sunt permise la SA �i SCA constituite prin subscrip�ie public� �i la SRL-uri

15. Declara�ie cu privire la averea de�inut� (original, x x Obligatoriu pentru asocia�ii care r�spund sub semn�tura privata) nelimitat �i solidar pentru obliga�iile sociale

16. Acte privind activitatea comercial� anterioar� În lipsa acestora se depune actul (copii) privind nivelul studiilor absolvite

17. Specimenul de semn�tur� (original) x x x x Obligatoriu pentru administratori

18 Certi� catul cenzorilor privind depunerea garan�iei legale de c�tre administratori Obligatoriu pentru SA �i SCA

19. Actele constatatoare ale opera�iunilor încheiate în contul societ��ii (copii) x

20. Contractul de administrare (copie) x x x Numai în cazul când societatea este administrat� de o persoan� juridic� 21. Acte de identitate (cu CNP) în copie x x x x Pa�aport pentru reziden�i

22 Actul de înregistrare a fondatorilor persoane În copie tradus� �i legalizat� pentru juridice (copie) - x x x nereziden�i

23. privind participarea la constituirea societ��ii În copie tradus� �i legalizat� (original) pentru nereziden�i

24. Mandatul persoanei care a semnat actul - x x x În copie tradus� �i legalizat� pentru constitutiv în numele �i pe seama fondatorului, nereziden�i persoan� juridic� (original)

25. Certi� cat de bonitate (original) - x x x În copie tradus� �i legalizat�

26. Avize prealabile prev�zute de lege - - x x Pentru societ��ile bancare, de asigurare reasigurare, opera�iuni cu valori mobiliare27. Actele pentru autorizarea func�ion�rii din punct de vedere al PSI; sanitar; sanitar-veterinar; al protec�iei de mediu; al protec�iei muncii.

28 Diverse taxe �i onorarii x x x x Sunt stabilite de organele competente



3. Autorizarea func�ion�rii comerciantului

Include activit��ile de autorizare a func�ion�rii comerciantului de c�tre institu�iile publice abilitate, îndeplinite în perioad�, dup� data depunerii dosarului la Biroul Unic �i data eliber�rii anexei con�inând avizele/autoriza�iile/acordurile necesare func�ion�rii: autoriza�ie PSI, sanitar�, sanitar- veterinar�, pentru protec�ia muncii, pentru protec�ia mediului, etc.

CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE I ANEXE Modelul �i con�inutul Certi� catului de Înregistrare a comerciantului, inclusiv a Anexei la acesta sunt stabilite prin Hot�rârea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004.

Certi� catul de înregistrare este un formular tipizat, cu regim special �i securizat. Pe certi� cat sunt înscrise urm�toarele date:

� � rma/sucursala respectiv denumirea comerciantului, a�a cum este înscrisa în actul constitutiv �i în Registrul Comer�ului;

� sediul social conform actelor doveditoare depuse în dosarul de înregistrare;

� activitatea principal� exprimat� prin cod CAEN �i un text sumar de descriere;

� CUI – codul unic de înregistrare - cod numeric constituind codul unic de identi� care a unui comerciant;

� atribut � scal – este un cod alfanumeric având semni� ca�ia categoriei de pl�titor de taxe �i impozite la bugetul de stat;

� num�r de ordine în registrul comer�ului – cuprinde num�rul �i data unui comerciant în registrul comer�ului;

� data emiterii certi� catului;� seria �i num�rul de ordine – informa�ie speci� c� regimului special al

documentului.Anexele la Certi� catul de înregistrare se emit atât pentru sediul social

�i sedii secundare cât �i pentru � ecare activitate desf��urat� la sediul principal �i sediu secundar care sunt supuse aviz�rii/autoriz�rii. La un certi� cat de înregistrare se ata�eaz� una sau mai multe anexe.

Fiecare Anex� con�ine:� informa�ii de conexiune la certi� cat (seria, nr, cod unic de înregistrare,

� rma �i sediul social);� informa�ii de identi� care a sediilor secundare (adresa �i/sau activitate

supus� autoriz�rii);� avizul �i/sau autoriza�ia pentru prevenirea �i stingerea incendiilor;



� avizul �i/sau autoriza�ia sanitar�;� autoriza�ia sanitar� veterinar�;� acordul �i/sau autoriza�ia de mediu;� autoriza�ia de func�ionare din punct de vedere a protec�iei muncii;

4. Noti� carea comerciantului c�tre institu�ii publice

Include activit��ile de noti� care a înregistr�rii unui comerciant c�tre alte institu�ii publice cu atribu�ii legate de publicitatea, înregistrarea sau eviden�a comercian�ilor (unde este cazul).

III. Efectele juridice ale fazelor obligatorii din procedura de înregistrare a unei societ��i comerciale

� Semnarea actului constitutiv de c�tre asocia�i reprezint� etapa consensual�, care produce efecte între p�r�ile semnatare.

� Autorizarea legalit��ii constituirii unei societ��i comerciale revine judec�torului delegat. Acesta autoriza constituirea comerciantului, persoan� juridic� �i dispune înregistrarea în registrul comer�ului.

� Înregistrarea (înmatriculare) societ��ii comerciale în registrul comer�ului are rol constitutiv. De la data înregistr�rii în registrul comer�ului societatea a dobândit personalitate juridic�.

� Publicarea în Monitorul O� cial a încheierii judec�torului delegat produce efecte fa�� de ter�i

� Autorizarea func�ionarii este în competen�a institu�iilor publice abilitate. De la data ob�inerii autoriza�iei, comerciantul poate începe activitatea economic� pentru care a fost autorizat

IV. Actele normative care reglementeaz� materia înregistr�rii �i autoriz�rii func�ion�rii comercian�ilor

� Legea nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simpli� carea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor � zice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea � scala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice (M. Of. nr. 839 din 13 septembrie 2004)

� Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comer�ului, republicat�, cu modi� c�rile �i complet�rile ulterioare (M. Of. nr. 49 din 4 februarie 1998)

� Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea in� intarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii (M. Of. nr. 681 din 29 iulie 2004)



� Hot�rârea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004 pentru stabilirea modelului cererii de inregistrare si al certi� catului de inregistrare in registrul comertului (M. Of. 590 din 1iulie 2004)

� Hot�rârea Guvernului nr. 616 din 27 iunie 2001 privind aprobarea taxelor percepute pentru publicarea în Monitorul O� cial al României, Partea a IV-a, a încheierii judec�torului delegat la înregistrarea comercian�ilor �i a actului constitutiv, vizat de judec�torul delegat (M. Of. nr. 373 din 10 iulie 2001)

� Ordonan�a Guvernului nr. 92 din 24 decembrie 2003 (*republicata*)privind Codul de procedura � scala (M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007)

� Hot�rârea Guvernului nr. 625 573 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (M. Of. nr. 414 din 14 iunie 2002)

- LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor (M. Of. Nr. 633 din 21 iulie 2006)

� Ordinul ministrului de interne nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila (M. Of. nr. 326 din 15 mai 2009)

� Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.030 din 20 august 2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor ce desfasoara activitati cu risc pentru starea de sanatate a populatiei (M. Of. nr. 603 din 1 septembrie 2009)

� Ordinul ministrului agriculturii �i alimenta�iei nr. 261 din 9 aprilie 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitara veterinara a unitatilor si de aprobare a activitatii de export, precum si de� nirea unitatilor supuse controlului sanitar veterinar (M. Of. nr. 302 din 6 mai 2003)

� LEGE nr.319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca (M. Of. nr. 646 din 26 iulie 2006)� Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 135 din 10 februarie

2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private (M. Of. nr. 274 din 27 aprilie 2010)

- ORDIN nr. 173 din 17 mai 2006 privind modi� carea Procedurii de implementare a Programului pentru informarea si educarea comerciantilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (M. Of. nr. nr. 56/2006 456 din 25 mai 2006).

� Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societ��ile comerciale, republicat�, cu modi� c�rile �i complet�rile ulterioare (M. Of. nr. 33 din 29 ianuarie 1998)



PrecizareNoile reglement�ri prev�d simpli� carea procedurii de autorizare a func�ionarii prin introducerea, în anumite situa�ii expres prev�zute de lege, a Declara�iei pe proprie r�spundere în condi�iile extinderii activit��ilor CAEN pentru care se aplic� aceast� procedur�. Totodat�, se prevede simpli� carea con�inutului cererii de înregistrare �i autorizare, precum �i reducerea cuantumurilor taxelor �i tarifelor aferente înregistr�rii.Efectul imediat al acestor modi� c�ri, la care se adaug� trecerea la sistemul de lucru cu veri� carea dosarelor, pe loc, este de reducere a timpului consumat de comerciant pentru solicitarea înregistr�rii �i, în acela�i timp, de reducere a termenului de eliberare a certi� catului de înregistrare cu anexele aferente la mai pu�in de 20 zile.

CAPITOLUL 2

Planul de afaceri

Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretic� �i formal�) a planului de afaceri, prezentul capitol este structurat în cadrul a 3 întreb�ri simple, la care r�spunsurile încearc� s� conving� întreprinz�torul - întemeietor al unei � rme - cu privire la utilitatea acestui plan de afaceri, ca instrument viu de conducere a propriei sale afaceri. Întreb�rile sunt:

CE este un plan de afaceri ? DE CE este nevoie de un plan de afaceri ? CARE este con�inutul unui plan de afaceri ?

1. Prima întrebare: Ce este un plan de afaceri?

Pentru a în�elege ce este un plan de afaceri trebuie de� nit întâi conceptul de „afacere”. O de� ni�ie neconven�ional� a acestui concept, poate � : inten�ia unei persoane (� zice sau juridice) de a face/a întreprinde anumite activit��i în scopul ob�inerii unui pro� t.

O afacere trebuie a�adar bine preg�tit�, din timp, exact a�a ca atunci când î�i construie�ti o cas�; trebuie ca înainte de a te apuca de construc�ia efectiv�, s� pui pe hârtie sub forma unui proiect concep�ia �i calculele tale. Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. i, evident o afacere bun� necesit� un plan de afaceri bine conceput.

Un plan de afaceri se bazeaz� pe urm�toarele elemente:



- un întreprinz�tor (omul de afaceri), care î�i asum� con�tient anumite riscuri �i dore�te s� ob�in� un anumit pro� t

- mai multe activit��i care consum� resurse �i care genereaz� pro� t (ideea de afacere)

- un mediu în care se desf��oar� aceste activit��i (mediul de afaceri).

2. A doua întrebare:DE CE este nevoie de un plan de afaceri?

Înainte ca zidurile halei de fabrica�ie sau oricare alte spa�ii ale � rmei tale s� � e construite, conceptul � rmei se na�te în mintea oric�rui întreprinz�tor parcurgând câteva etape:

�� la început a fost ideea ta de afacere�� apoi din idee s-a n�scut viziunea ta�� la care pentru a ajunge ai nevoie de o strategie�� i în � nal pentru a aplica strategia ta ai nevoie de planul afacerii tale.

Iat� de ce acest plan reprezint� pe de o parte instrumentul intern prin care tu po�i conduce �i controla, pentru tine, întregul proces de demarare a � rmei tale.În egal� m�sur� planul de afaceri reprezint� �i un instrument extern, � ind �i un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta „transmite” tuturor celor din jurul t�u, clien�i, furnizori, parteneri strategici, � nan�atori, ac�ionari, c� tu �tii cu certitudine ce ai de f�cut, iar într-o economie de pia�� func�ional�, partenerii t�i de afaceri serio�i apreciaz� acest lucru �i te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic.

3. A treia întrebareCARE este con�inutul unui plan de afaceri ?

Nu exist� dou� afaceri la fel. Nu exist� dou� organiza�ii la fel. i de asemenea nu exist� formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri.Planul de afaceri trebuie s� � e un instrument de lucru simplu, sugestiv �i pragmatic. Anumite aspecte tipice este bine s� � e atinse în elaborarea planului de afaceri. Prin abordarea acestora, întreprinz�torul demonstreaz� c� are o percep�ie global� asupra afacerii, c� în�elege toate aspectele ei, atât cele tehnice cât �i cele � nanciare sau de resurse umane. Demonstreaz� mediului exterior (dar �i celui interior) c� st�pâne�te situa�ia.Principalele aspecte (v. modelul prezentat în cadrul acestui capitol) care pot � avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri sunt:



a. Viziune, strategie

b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent�

c. Analiza pie�ei

d. Analiza costurilor de operare

e. Investi�ii necesare

f. Proiec�ii � nanciare

g. Anexe

a. Viziune, strategie

Cuvinte preten�ioase, dar în esen�� atât de simple.Totul pleac� de la viziune.

Fiecare întreprinz�tor are o viziune.

„Vreau s� produc subansamble auto pe care s� le vând Uzinei Dacia”„Vreau s� fabric confec�ii pentru copii”„Vreau s� produc �i s� comercializez sucuri din fructe de p�dure”„Vreau s� în� in�ez o re�ea de Internet - cafe”„Vreau, vreau, vreau . . . ”

„Vreau - iat� o viziune. Aceast� viziune e de fapt obiectivul � nal c�tre care vrei s� te îndrep�i prin afacerea ta. Calea pe care ai hot�rât s� porne�ti pentru a atinge �i împlini viziunea este strategia � rmei tale.

Pentru a clari� ca no�iunea de strategie trebuie s� r�spunzi la urm�toarele întreb�ri:

• Care este esen�a afacerii tale ? Ce anume va genera bani �i pro� t ?• Cum vrei s� arate produsele/serviciile tale ?• Ai deja un model sau un prototip ?• Cine vor � clien�ii t�i ?• Exist� o ofert� comparabil� pe pia�� ?• Unde vrei s� ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz�-�i obiective cuanti� cabile!• Care este punctul t�u tare care te determin� s� crezi c� vei avea succes ?



• Exist� un consens între asocia�i/ac�ionari referitor la problemele mai sus men�ionate?

b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent�

Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a în�elege afacerea în sine, afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în jurul voin�ei unui/unor oameni, apoi se dezvolt� �i func�ioneaz�, conduse de acei oameni. Parafrazând zicala popular� “omul s� n�e�te locul” putem f�r� îndoial� a� rma c� “managerul s� n�e�te afacerea”. Managerul sau viitorul manager ar trebuie s�-�i pun� întreb�ri de genul:

•� Ce experien�� practic� aduci în afacere ?•� De ce cuno�tin�e teoretice dispui ?•� Ce referin�e po�i prezenta ?•� Este familia ta dispus� s� te sprijine ?•� Dispui de mijloace � nanciare pentru a între�ine familia în perioada

di� cil� de început a afacerii ?•� Dispui de mijloace � nanciare pentru a sprijini afacerea ?•� Dispui de aport în natur� pentru a sprijini afacerea ?•� Cuno�tin�ele/experien�a ta sau a partenerului t�u acoper� domeniile

cheie ale afacerii ?•� Unde vei localiza sediul organiza�iei ?•� De câ�i angaja�i ai nevoie ?•� Ce cali� c�ri trebuie s� aib� angaja�ii ?•� Ce nivel de salarizare trebuie prev�zut ?•� Po�i g�si pe pia�a muncii specializ�rile necesare ?•� Ai schi�at o structur� organizatoric� ?

O întrebare special� cu o semni� ca�ie deosebit� se refer� la:

�� Unde va � localizat� afacerea ta ?

Pentru a putea avea în vedere toate criteriile ce privesc alegerea amplasamentului (loca�ia) afacerii tale, vezi chestionarul din capitolul 1.

c. Analiza pie�ei

De ce exist� o afacere ? Ca s� vând� anume produse/servicii c�tre pia��. O analiz� a pie�ei, a modului în care a evoluat în trecut �i a modului în care se anticipeaz� pe viitor evolu�ia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru



determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera.Este important s� r�spundem la întreb�ri referitoare la:

Clien�ii no�tri•� Cine sunt clien�ii t�i ?•� Firme sau persoane � zice ?•� Cum se poate segmenta pia�a ta ?•� Cum este pia�a poten�ial� împ�r�it� din punct de vedere geogra� c ?•� tii cât de mare este volumul pie�ei poten�iale ?•� Ai un plan de ac�iune pentru atragerea clien�ilor ?

Concuren�a•� Ce �tii despre concuren�� ?•� Câ�i angaja�i au ? Ce for�� de vânzare ?•� Ce cote de pia�� au ?•� Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?•� Ce strategii de pre� are concuren�a ?•� Dar strategii de comunicare/reclam� ?

Pia�a•� Cum apreciezi c� vor evolua vânz�rile ?•� Care este prognoza cererii ?

Politici de marketing•� Ai o strategie de produs ?•� Ai stabilit o politic� de distribu�ie ?•� Ai o politic� de pre� �i condi�ii de plat� ?•� Te-ai gândit la o politic� de imagine, de comunicare cu pia�a ?

Activit��ile de marketing �i politicile de marketing sunt prezentate pe larg în capitolul “Despre marketing în faza de lansare a unei afaceri”.

d. Analiza costurilor de operare

Acest capitol este dedicat în�elegerii �i eviden�ierii costurilor de func�ionare curent� a activit��ii.Realizarea lui demonstreaz� deopotriv� în�elegerea aspectelor tehnologice, economice �i manageriale ale activit��ii curente. Demonstreaz� c� în�elegem � uxul tehnologic, c� �tim de ce infrastructur� de utilit��i avem nevoie, câ�i oameni trebuie s� angaj�m �i în ce structur� trebuie s� îi dispunem.



Este bine s� avem în vedere �i s� nu omitem costuri ca de exemplu:

Costuri de în� in�are a � rmei:• Autoriza�ii• Înscrierea în Registrul Comer�ului.

Costuri curente:• Materii prime• Materiale consumabile, materiale auxiliare,• Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de

conducere, prime �i bonusuri• Costuri de training �i formare personal• Impozite �i taxe locale• Servicii externe - Contabilitate - Consultan�� scal� - Consultan�� juridic� - Consultan�� în management - Consultan�� IT - Consultant PRCosturi de spa�iu - Spa�iu de birouri - Spa�iu de produc�ie - Spa�iu de vânz�ri - Spa�iu de depozitare

Cheltuieli de înc�lzire, gaz, curent, cur��enie, repara�ii, asigurare, ap�/canal, gunoi

Costuri cu echipamentele - Repara�ii - Între�inere

Costuri cu mijloacele de transport • Combustibil • Revizie • Între�inere/Repara�ii • Asigurare de r�spundere civil� & asigurare toate riscurile • Impozite Costuri legate de procesul de vânzare • Deplas�ri • Materiale de prezentare



• Particip�ri la târguri Costuri administrative • Deplasare • Materiale de birou • Comunica�ii: telefon, fax, mobil, e-mail • Copiere documente • Eviden�� primar� �i calculul salariilor • Abonamente (ex. reviste, legisla�ie, între�inere echipamente birou, etc.) • Literatur� de specialitate

Impozite �i taxe

e. Investi�ii necesare

De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la începutul unei noi activit��i. i, de cele mai multe ori, o nou� activitate presupune o investi�ie nou�. Din acest motiv, în acest capitol trebuie s� fundament�m în mod pragmatic, onest �i realist investi�ia. A diminua sau a ignora aspecte conexe investi�iei (de. ex. infrastructura de utilit��i) sau de a o supradimensiona nejusti� cat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt gre�eli frecvente care ridic� imediat semne de întrebare (justi� cate) în mintea ac�ionarilor, partenerilor, � nan�atorilor.

f. Proiec�ii � nanciareProiec�iile � nanciare nu sunt altceva decât anticip�ri/plani� c�ri pe viitor ale situa�iilor � nanciare ale afacerii. Proiec�iile � nanciare sunt model�ri matematice viitoare ale bilan�ului, contului de pro� t �i pierdere �i a calculului de lichidit��i (cash-� ow) pe baza c�rora se calculeaz� eventual �i anumite rate de pro� tabilitate a afacerii.Proiec�iile sunt indisolubil legate de punctele c, d �i e de mai sus. Aceste puncte furnizeaz� datele de intrare în modelul matematic �i dac� aceste date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proiec�iilor � nanciare nu poate � decât tot eronat �i deci complet inutil.

Costuri de investi�ii:•�cl�diri•�echipamente•�ma�ini•�alte bunuri de capital

Costuri conexe investi�iei:•� infrastructura•�ap�•�gaz•�curent•�canalizare•�drum de acces•�Reabilit�ri amenaj�ri•�asigurarea normelor de protec�ia muncii, de protec�ia mediului

Alte costuri•�Cheltuieli de proiect/ investment management•�Cheltuieli pentru ini�ializare în•�scopul utiliz�rii noilor echipamente•�Cheltuieli pentru probe tehnologice



g. Anexe

Evident c� nu pot � propuse formate-cadru, limitative, pentru planul de afaceri. Îns� în cazul anumitor programe de � nan�are pot � puse la dispozi�ia solicitan�ilor formate cadru speci� ce.

Ca manager - întreprinz�tor trebuie s�-�i alc�tuie�ti planul afacerii tale. Po�i introduce acele materiale care te pot ajuta s�-�i prezin�i mai bine afacerea, ca de exemplu: certi� cate de studii/cali� c�ri ale echipei manageriale �i ale resurselor umane, certi� cate de calitate, aprecieri de la clien�i, aprecieri de la banc�, detalii tehnologice sau constructive �i orice alte materiale sau documente pe care managerul - întreprinz�torul le consider� relevante în prezentarea propriei afaceri.

MODEL DE PLAN DE AFACERI

DATE DE IDENTIFICARE

1. Numele � rmei:2. Codul unic de înregistrare:3. Forma juridic� de constituire:4. Activitatea principal� a societ��ii �i codul CAEN al activit��ii principale:5. Natura capitalului social:

Natura capitalului social (%) Public Privat

Român

Str�in

6. Valoarea capitalului:7. Adresa, telefon/fax, e-mail :8. Persoan� de contact:9. Conturi bancare deschise la:10. Asocia�i, ac�ionari principali:

Numele Adresa (sediul)Pondere în

Capital social%



A. Viziune, strategie

În acest capitol de început încerca�i s� r�spunde�i la urm�toarele întreb�ri:

•� Care este esen�a afacerii ? Ce anume va genera bani �i pro� t ? • Produsul 1,2,3… • Serviciile 1,2,3,… • Activitatea 1,2,3…•� Cine vor � clien�ii t�i ? • Persoane • Firme • Bugetul statului

Clien�i/grupe de clien�i

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

MiiEURO %

MiiEURO %

MiiEURO %

MiiEURO %

MiiEURO %

Total cifr� de afaceri 100 100 100 100 100

•� Unde vrei s� ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz�-�i obiective cuanti� cabile ! • La ce cifr� de afaceri/pro� t ? • La ce num�r de angaja�i ?

Obiective (Indicatori �int�) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifr� de afaceri Mii EURO

Din care Export Mii EURO

Pro� t Mii EURO

Nr. de salaria�i Nr persoane

•� Care sunt „punctele tari” care te determin� s� crezi c� vei avea succes ? • Cuno�tin�e tehnologice



• Cuno�tin�e de pia�� • Capital • Rela�ii • Capacitate de munc�

B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent�

B1. ISTORIC

În aceast� sec�iune încerca�i s� r�spunde�i succint la întreb�ri de genul:

•� Cum a ap�rut ideea Dvs. de afacere ?•� Care au fost principalele etape de dezvoltare pân� în prezent ?•� Ce activit��i genereaz� ast�zi pro� tul � rmei �i sursele de dezvoltare ?

B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE

MANAGEMENT

Nume �i prenume Func�ia Studii/Specializ�ri

Ata�a�i un Curriculum Vitae pentru � ecare persoan� relevant�.

Managementul unei organiza�ii este determinant pentru evolu�ia acesteia.Încerca�i s� eviden�ia�i felul în care cuno�tin�ele/specializ�rile/experien�a � ec�ruia dintre manageri va in� uen�a în mod pozitiv evolu�ia � rmei.

PERSONALDetaliere pe activit��i

Activitatea Num�r de salaria�iActivitatea 1Activitatea 2Activitatea 3…TOTAL(Organigrama poate � ata�at�, dac� e cazul)



B3. ACTIVITTEA CURENT

1. Produsele/serviciile actuale:(pute�i descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul din cifra de afaceri, nivelurile de pre�uri)

Produs Pondere în vânz�rile totale

Produsul 1

Produsul 2

Produsul 3

2. Principalii furnizori actuali de materii prime �i materiale:

Furnizori Forma de proprietate Valoarea anual� a achizi�iilor(mii lei)

Materie prim�/serviciu



Pondere materii prime importate (%) în total materii prime

3. Descrierea sumar� a procesului tehnologic actual:

4. Date tehnice cu privire la principalele ma�ini, utilaje �i mijloace de transport a� ate în proprietatea agentului economic:

Mijloc � x Caracteristici tehnice An fabrica�ie Valoare de pia�� estimat�



5. Imobile existente:

Denumire Destina�ieProprietate Închiriate

Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de închiriere

Prezenta�i locul unde � rma î�i desf��oar� activitatea �i cum sunt asigurate utilit��ile necesare (energie electric�, ap�, canal).

NOT� :Pot � anexate, în copie, acte de proprietate/contracte de închiriere, liste de inventar, facturi de achizi�ie, etc.

C. Analiza pie�ei

C1. PIA�A ACTUAL�

1. Principalii clien�i:

Vânz�ri pe (principalii) clien�i

Mii EURO

(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total

Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %

Clien�i interni

1

2

3

Total pia�a intern�

Clien�i externi

1

2

3

Total export

Total intern + export



2. Principalii concuren�i:

Produs/serviciu oferit pie�eiFirm� concurent�

Denumirea � rmei/ � rmelor Ponderea pe pia��( %)

1

2

3

4

5

6

3. Pozi�ia produselor/serviciilor societ��ii pe pia�� comparativ cu cele ale concuren�ei: (Descrie�i principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/serviciilor d-voastr� comparativ cu cele oferite de concuren��).

C2. DATE PRIVIND PIA�A I PROMOVAREA NOULUI PRODUS/SERVICIU:

1. Clien�i poten�iali:(Descrie�i ce strategie de marketing a�i gândit s� aplica�i, cum a�i identi� cat clien�ii poten�iali, cum ve�i extinde pia�a sau identi� ca noi pie�e, etc.)

Anul curent (N)Vânz�ri preconizate pe(principalii) clien�iMii EURO



Clien�i interni

1

2

3

Total pia�a intern�

Clien�i externi

1

2

3

Total export




Anul N+1Vânz�ri preconizate pe(principalii) clien�iMii EURO

Grupe de produse/servicii ( mii EURO) Total


Clien�i interni

123Total pia�a intern�

Clien�i externi

123Total export


Anul N+2Vânz�ri preconizate pe(principalii) clien�iMii EURO



Clien�i interni

123Total pia�a intern�

Clien�i externi

123Total export


(se pot ata�a studii de cercetare de pia�� sau statistici la care se face referire, precum �i cereri de ofert�/pre-contracte de la poten�ialii clien�i)

2. Concuren�i poten�iali:

Produs/serviciu oferit pie�eiFirme concurente în condi�iile lans�rii pe pia�� a produselor/

serviciilor noi

Denumirea � rmei/� rmelor Ponderea pe pia��(%)

1

2

3

4

5

6



3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite:De ex. Pre�, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vânzare

Alte avantaje:

4. Reac�ia previzibil� a concuren�ei la apari�ia de noi oferte pe pia��:

5. Cum se va realiza desfacerea produselor:

Produse/grupe de produsePondere în

cifra de afaceri ( % )

Forme de desfacer e(%)

6. Activit��i de promovare a vânz�rilor :De ex.: Publicitate, Lansare o� cial�, Pliante, bro�uri, Plata în rate

(Descrie�i care este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor �i dup� aceea estima�i costurile anuale de promovare)

Cheltuieli pentru promovareaproduselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli (mii EURO)

Anul 1 Anul 2 Anul 3

Total cheltuieli



D. Analiza costurilor de operare(Dup� implementarea investi�iei)

1. Produsele noi: (descrie�i tipul de produse/servicii �i caracteristici, procentul din total vânz�ri, pre� vânzare)

Produs Pondere în vânz�rile totale

Produsul 1Produsul 2Produsul 3Produs Nou 1Produs Nou 2

2. Principalii furnizori de materii prime:

Furnizori Forma de proprietate Valoarea anual� a achizi�iilor(mii lei)




(Descrie�i cum v-a�i propus s� face�i aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)

Pute�i anexa oferte de la furnizorii de materii prime principale.

3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic:

(Descrie�i pe scurt procesul tehnologic �i îmbun�t��irea adus� prin proiectul de investi�ii, dac� e cazul)

3.1. Impactul asupra mediului:(Descrie�i cum poate proiectul afecta mediul, �i ce solu�ii a�i gândit pentru eliminarea acestor efecte)

(Dac� a fost elaborat se poate ata�a un Studiu de Impact)



4. Cheltuieli anuale de produc�ie:

(Detalia�i cheltuielile directe �i indirecte anuale ale activit��ii ce se va desf��ura în urma implement�rii proiectului la capacitatea maxim�)

Cheltuieli de produc�ie directe Suma %

Materii prime

Materiale auxiliare

Manoper� direct� (salarii + taxe �i contribu�ii sociale)

Energie, alte utilit��i

Subansamble

Servicii sau lucr�ri subcontractate

Alte cheltuieli directe

Cheltuieli de produc�ie indirecte

Administra�ie / Management

Cheltuieli de Birou / Secretariat

Cheltuieli de Transport

Cheltuieli de Paz�

Cheltuieli de protec�ia muncii �i a mediului

Alte chetuieli indirecte

TOTAL

5. Venituri anuale preconizate :

(Detalia�i volumul vânz�rilor anuale pentru � ecare categorie de produs/servicii oferite prin implementarea proiectului la capacitatea maxim� a echipamentelor)

Vânz�ri la capacitatea maxim� Suma (lei)

Produsul 1

Produsul 2

Produsul 3

TOTAL



E. Investitii necesare

1. Descrierea investi�iei propuse în contextul procesului tehnologic descris anterior

Obiectul investi�iei Furnizor Valoarea estimat� Durata de amortizare (ani)

TOTAL :

(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum �i proiectul, autoriza�iile �i avizele necesare, dup� caz.)

2. Modul de asigurare cu utilit��i:(Unde va � implementat proiectul, adresa, descrierea spa�iului �i cum sunt asigurate utilit��ile necesare)

(se poate ata�a o schi�� de amplasare a mijloacelor � xe achizi�ionate)

3. Gra� cul de realizare a investi�iei:Activitate Durata de implementare

Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna ...



6. Modi� c�rile necesare a � efectuate la echipamentele, cl�dirile existente:

7. Modi� c�rile necesare a � operate în structura �i num�rul personalului angajat:(Prezenta�i num�rul de posturi create, tipul postului, cali� carea necesar�, salariul lunar propus, inclusiv costurile referitoare la impozite �i contribu�ii sociale. Pute�i descrie cum inten�iona�i s� recruta�i personalul necesar �i cum îl ve�i instrui pentru postul respectiv, precum �i ce program de preg�tire gândi�i în viitor �i cum v� propune�i s� motiva�i personalul).

(Noua organigram� poate � ata�at�, daca e cazul)

F. Proiec�ii � nanciare

Indicatori economici ai situa�iei trecute

Anul

N-2 N-1 N

Rata curent� a lichidit��iiRata rapid� a lichidit��iiRata de recuperare a crean�elorRata pro� tuluiRata solvabilit��ii

(Bilan�urile contabile pe ultimii trei ani �i pe ultimul semestru pot � ata�ate. Situa�iile � nanciare pe ultimul trimestru pot � ata�ate).

Plan de � nan�are a investi�iei:Suma %

Credite bancare

Capital propriu

Alte surse

TOTAL 100

În cadrul planului de afaceri este recomandabil s� se prezinte:

•�Proiec�ii � nanciare ale Fluxului de Numerar (prezent�m mai jos un model realizat în conformitate cu Standardele Române�ti de Contabilitate).



AN N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5

Fluxuri denumerar din activit��i de exploatare

� încas�rile în numerar din vânzarea de bunuri �i prestarea de servicii

� încas�rile în numerar provenite din redeven�e, onorarii, comisioane �i alte venituri

� pl��ile în numerar c�tre furnizorii de bunuri �i servicii

� pl��ile în numerar c�tre �i în numele angaja�ilor

� pl��ile în numerar sau restituiri de impozit pe pro� t

Fluxuri de numerar dinactivit��i de investi�ii

� pl��ile în numerar pentru achizi�ionarea de terenuri �i mijloace � xe, active necorporale �i alte active pe termen lung

� încas�rile de numerar din vânzarea de terenuri �i cl�diri, instala�ii �i echipamente, active necorporale �i alte active pe termen lung

� pl��ile în numerar pentru achizi�ia de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi

� încas�rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi

� avansurile în numerar �i împrumuturile efectuate c�tre alte p�r�i

� încas�rile în numerar din rambursarea avansurilor �i împrumuturilor efectuate c�tre alte p�r�i

Fluxuri denumerar din activit��i de � nan�are

� veniturile în numerar din emisiunea de ac�iuni �i alte instrumente de capital propriu

� pl��ile în numerar c�tre ac�ionari pentru a achizi�iona sau a r�scump�ra ac�iunile întreprinderii

� veniturile în numerar din emisiunea de obliga�iuni, credite, ipoteci �i alte împrumuturi

� ramburs�rile în numerar ale unor sume împrumutate

� pl��ile în numerar ale locatarului pentru reducerea obliga�iilor legate de o opera�iune de leasing � nanciar

Fluxuri de numerar – totalNumerar la începutul perioadeiNumerar la � nele perioadei

•�proiec�ii � nanciare integrate ale Bilan�ului, Contului de Pro� t �i Pierdere �i ale Fluxului de Numerar (modelul B�ncii Europene pentru Reconstruc�ie �i Dezvoltare, BERD, realizat în conformitate cu normele contabile IAS – International Accounting Standards)



BILAN� SIMPLIFICAT

Mii EURActual Proiec�ii

N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6

ACTIVE

Active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar existent la începutul perioadei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar generat de activitatea de exploatare Crean�e 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Stocuri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Alte active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Active Circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Active � xe nete (inclusiv � nanciare �i necorporaleTotal Active Fixe

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL ACTIVE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

CAPITAL I DATORII

Datorii Curente

Descoperit de cont la începutul perioadei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Credite pe termen scurt 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Furnizori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Alte datorii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Datorii Curente 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Datorii pe Termen LungCredite pe termen lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Credite pe Termen Lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Alte Datorii pe Termen Lung �i Provizioane 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

CAPITALURI

Capital social 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Pro� t repartizat în cursul anului 0,0 0,0 0,0

Pro� turi repartizate în anii anteriori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL CAPITALURI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL CAPITALURI I DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0



CONT DE PROFIT I PIERDERE


N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6

VÂNZ�RI

Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Vânz�ri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Costuri �i Cheltuieli Costul Bunurilor Vândute Materii prime �i materiale Combustibili �i energie Servicii subcontractate AlteleSalarii, prime �i contribu�iiCostul Total al Bunurilor Vândute

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Costuri Administrative �i de Desfacere 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

AmortizareAmortizare total� 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Venituri / Costuri nete din dobânziTotal venituri / costuri nete din dobânzi

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Costuri de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0Pro� t / Pierdere din Activitatea Extraordinar�Total Pro� t / Pierdere Extraordinar�

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

VENIT NET ÎNAINTE DE IMPOZITARE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Dividende Pl�tite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

SITUA�IE SIMPLIFICAT� A FLUXULUI DE NUMERAR


N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6

SURSE

Din Activitatea de Exploatare

Pro� turi repartizate

Amortizare

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar din Activitatea de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar din Activitatea Financiar�

Pro� t din Activitatea Financiar� 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0



În continuare, pe baza proiec�iilor � nanciare de mai sus, este necesar s� se realizeze:

•� O analiz� a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcularea Valorii Actualizate Nete (VNAT) �i a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR)

•� O analiz� a pragului de rentabilitate•� Un � ux de numerar detaliat lunar / s�pt�mânal, pe termen scurt, pentru

primele luni dup� începerea investi�iei•� O analiz� de senzitivitate

CAPITOLUL 3

Bilan�ul, Contul de pro� t �i pierderi �i Fluxul de numerar

1. Un întreprinz�tor trebuie s� �tie contabilitate?

La aceast� întrebare pot exista mai multe r�spunsuri pe care le delimit�m între urm�toarele extreme: •� întreprinz�torul „expeditiv”

pe mine nu m� intereseaz� ce scrie în aceste hârtii pe care le semnez „ca primarul” . Asta e treaba contabilului meu! De aia îl pl�tesc, ca

Numerar din Alte Surse

Numerar din Vanzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Injectii de capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL SURSE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

UTILIZARIActivitati de Investitii

Investitii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Din activitati � nanciarePierdere din activitatea � nanciara 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Cresteri ale capitalului de lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL UTILIZARI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

SURPLUSUL/DEFICITUL ANUAL DE NUMERAR 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

SURPLUS /DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0



s� le fac�, la timp �i s� mi le pun� sub nas s� le semnez. Eu am alte treburi mai importante!

•� întreprinz�torul „super-meticulos” toate rapoartele contabile, � e c� e vorba de bilan� sau de altele, le fac eu

cu mâna mea. Trebuie s� �tiu tot ce scrie în ele. În de� nitiv e afacerea mea, nu a contabilului!

Desigur c� nici una dintre cele 2 situa�ii extreme nu este de recomandat. Pentru un întreprinz�tor este util s� cunoasc� esen�a acestor rapoarte contabile, nu � indc� legea îl oblig� s� le întocmeasc�, ci � indc� prin ele poate lua pulsul propriei sale afaceri. În cele ce urmeaz� se prezint� sintetic, pe în�elesul tuturor, într-o formula simpli� cat� cele 3 tipuri de rapoarte care sunt relevante pentru oricare întreprinz�tor �i anume: � Bilan� � Cont de pro� t �i pierdere � Calculul lichidit��ilor

2. Bilan�ul

� reprezint� situa�ia patrimonial� a întreprinderii � arat� sursele de � nan�are ale � rmei pe de o parte (PASIV) �i pe de alt� parte modul în care acestea au fost utilizate (ACTIV)

În ce scop De unde s-au cheltuit banii � rmei tale? provin banii � rmei tale?

ACTIV PASIVActive imobilizate� Imobiliz�ri necorporale� Imobiliz�ri corporale� Imobiliz�ri � nanciare

Capital propriu� Capital social� Rezultatul exerci�iului� Rezerve

Active circulante� Stocuri� Crean�e� Disponibilit��i

Provizioane pentru riscuri �i cheltuieli

Conturi de regularizare - activDatorii totale� Datorii pe termen lung� Datorii pe termen scurt

Prime privind rambursarea obliga�iunilor Conturi de regularizare - pasiv



PASIVUL reprezint� acea parte a bilan�ului care arat� sursele de � nan�are ale � rmei. Ordinea de a�ezare în bilan� este de la sursele permanente �i pe termen lung la cele pe termen scurt.Capitalul propriu, format din:

� Capital social� Rezultatul exerci�iului� Rezerve

Reprezint� cea mai stabil� surs� de � nan�are: sunt banii proprietarilor, care se presupune c� se vor retrage ultimii „din afacere”.Provizioane pentru riscuri �i cheltuieli: rezerve ale � rmei pentru posibile viitoare pierderi: „bani albi pentru zile negre”.Datoriile sunt grupate în dou� categorii:

� Datorii pe termen lung (credite de la b�nci)� Datorii pe termen scurt (credite pe termen scurt, datoriile c�tre

furnizori, etc).Conturile de regularizare: re� ect� regulariz�rile contabile care apar pe parcursul unui exerci�iu � nanciar.

ACTIVUL reprezint� acea parte a bilan�ului care arat� cum au fost consumate resursele atrase de � rm�. Active imobilizate

� Imobiliz�ri necorporale� Imobiliz�ri corporale� Imobiliz�ri � nanciare

= sunt re� ectate toate investi�iile pe termen lung pe care le-a f�cut � rma: de la cl�diri, utilaje, mijloace de transport, pân� la licen�ele �i brevetele pe care le de�ine.Active circulante

� Stocuri� Crean�e� Disponibilit��i

= fondul circulant al � rmei care se schimb� de la un an la altul, în func�ie de procesul de produc�ie. În general, activitatea � rmei este re� ectat� în aceast� pozi�ie bilan�ier�.Conturile de regularizare: re� ect� regulariz�rile contabile care apar pe parcursul unui exerci�iu � nanciar. Prime privind rambursarea obliga�iunilor: este pozi�ie bilan�ier� care apare doar în cadrul societ��ilor careemit obliga�iuni.



3. Contul de pro� t �i pierderi

Formular Cont de pro� t �i pierderi simpli� cat

(+) Venituri din exploatare •� Venituri din vânzarea m�rfurilor •� Produc�ia exerci�iului •� Alte cheltuieli de exploatare(-) Cheltuieli pentru exploatare •� Cheltuieli privind m�rfurile •� Cheltuieli materiale •� Cheltuieli cu servicii •� Cheltuieli cu personalul •� Cheltuieli cu amortiz�rile •� Alte cheltuieli de exploatare

(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE

(+) Venituri � nanciare(-) Cheltuieli � nanciare

(=) REZULTATUL FINANCIAR

REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR

(+) Venituri excep�ionale(-) Cheltuieli excep�ionale(=) REZULTATUL EXCEP�IONAL

REZULTATUL BRUT= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR+ REZULTATUL EXCEP�IONAL

(-) Impozit pe pro� t

REZULTATUL NET

Contul de pro� t �i pierderi re� ect� situa�ia � scal� a � rmei. Acesta este împ�r�it în cele trei capitole importante ale activit��ii � rmei:

1. activitatea de produc�ie (exploatare)2. activitatea � nanciar�3. activitatea excep�ional� (evenimente care apar în mod excep�ional în

exerci�iul � nanciar respectiv)



4. Calcul de lichidit��i

Prezentarea celor dou� formule:

a) Metoda direct�

Fluxuri de numerar din activit��i de exploatare:� încas�rile în numerar din vânzarea de bunuri �i prestarea de servicii;� încas�rile în numerar provenite din redeven�e, onorarii, comisioane �i

alte venituri;� pl��ile în numerar c�tre furnizorii de bunuri �i servicii;� pl��ile în numerar c�tre �i în numele angaja�ilor;� pl��ile în numerar sau restituiri de impozit pe pro� t, doar dac� nu pot

� identi� cate în mod speci� c cu activit��ile de investi�ii �i de � nan�are.Fluxuri de numerar din activit��i de investi�ii:

� pl��ile în numerar pentru achizi�ionarea de terenuri �i mijloace � xe, active necorporale �i alte active pe termen lung

� încas�rile de numerar din vânzarea de terenuri �i cl�diri, instala�ii �i echipamente, active necorporale �i alte active pe termen lung;

� pl��ile în numerar pentru achizi�ia de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi;

� încas�rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi;

� avansurile în numerar �i împrumuturile efectuate c�tre alte p�r�i;� încas�rile în numerar din rambursarea avansurilor �i împrumuturilor

efectuate c�tre alte p�r�i.Fluxuri de numerar din activit��i de � nan�are:

� veniturile în numerar din emisiunea de ac�iuni �i alte instrumente de capital propriu;

� pl��ile în numerar c�tre ac�ionari pentru a achizi�iona sau a r�scump�ra ac�iunile întreprinderii;

� veniturile în numerar din emisiunea de obliga�iuni, credite, ipoteci �i alte împrumuturi;

� ramburs�rile în numerar ale unor sume împrumutate;� pl��ile în numerar ale locatarului pentru reducerea obliga�iilor legate

de o opera�iune de leasing � nanciar.Fluxuri de numerar - totalNumerar la începutul perioadeiNumerar la � nele perioadei



b) Metoda indirect�

Fluxuri de numerar din activit��i de exploatare:� rezultat net;� modi� c�rile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;� ajust�ri pentru elementele nemonetare �i alte elemente incluse la

activit��ile de investi�ii sau de � nan�are.Fluxuri de numerar din activit��i de investi�ii:

� pl��ile în numerar pentru achizi�ionarea de terenuri �i mijloace � xe, active necorporale �i alte active pe termen lung;

� încas�rile de numerar din vânzarea de terenuri �i cl�diri, instala�ii �i echipamente, active necorporale �i alte active pe termen lung;

� pl��ile în numerar pentru achizi�ia de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi;

� încas�rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi;

� avansurile în numerar �i împrumuturile efectuate c�tre alte p�r�i;� încas�rile în numerar din rambursarea avansurilor �i împrumuturilor

efectuate c�tre alte p�r�i.Fluxuri de numerar din activit��i de � nan�are:

� veniturile în numerar din emisiunea de ac�iuni �i alte instrumente de capital propriu;

� pl��ile în numerar c�tre ac�ionari pentru a achizi�iona sau a r�scump�ra ac�iunile întreprinderii;

� veniturile în numerar din emisiunea de obliga�iuni, credite, ipoteci �i alte împrumuturi;

� ramburs�rile în numerar ale unor sume împrumutate;� pl��ile în numerar ale locatarului pentru reducerea obliga�iilor legate

de o opera�iune de leasing � nanciar.Fluxuri de numerar - totalNumerar la începutul perioadeiNumerar la � nele perioadei

Contul de pro� t �i pierderi reprezint� situa�ia � scal� a � rmei în timp ce Fluxul de lichidit��i reprezint� situa�ia � nanciar� al � rmei.

5. Exemplu

Pentru o mai bun� în�elegere ilustr�m cele spuse cu un exemplu:Societatea comercial� ABC IMPEX SRL s-a constituit la 15.01.2XXX prin aportul unicului asociat, în valoare de 5.000.000 lei.



La 17.01.2XXX � rma a achizi�ionat un utilaj în valoare de 2.500.000 lei, stocuri de materii prime de 1.000.000 lei, restul banilor de 1.500.000 lei � ind în banc�.De asemenea, � rma a contractat un credit pe termen scurt în valoare de 1.000.000 lei, din care a achizi�ionat o licen�� de fabrica�ie.La 31.12.2XXX, bilan�ul � rmei se prezenta astfel

ACTIV PASIV

Active imobilizate� licen�� fabrica�ie 1.000.000� utilaj 2.500.000

Capital propriu� Capital social 5.000.000

Active circulante� Stocuri materii prime 1.000.000� Disponibilit��i 1.500.000

Provizioane pentru riscuri �i cheltuieli

Conturi de regularizare - activ Datorii totale 1.000.000� Credit pe termen scurt

Prime privind rambursarea obliga�iunilor Conturi de regularizare – pasiv

TOTAL 6.000.000 TOTAL 6.000.000

Societatea ABC IMPEX SRL, în luna februarie, a avut urm�toarele opera�ii:� a cump�rat materiale în valoare de 500.000 lei,� a pl�tit salarii în valoare de 350.000 lei,� a pl�tit dobânzi la banc� în valoare de 10.000 lei� a înregistrat amortiz�ri în valoare de 5.000 lei� a vândut produsele realizate cu lei� a încasat dobând� pentru lichidit��ile din banc� 8.000 lei

În aceast� situa�ie Contul de pro� t �i pierderi �i Fluxul de numerar se prezint� astfel:

Contul de pro� t �i pierderi

(+) Venituri din exploatare� produse 1.200.000 (-) Cheltuieli exploatare� materiale 500.000� salarii 350.000� amortiz�ri 5.000

REZULTAT EXPLOATARE 345.000(+) Venituri � nanciare

� dobânzi încasate 8.000 (-) Cheltuieli � nanciare



� dobânzi pl�tite 10.000REZULTATUL FINANCIAR -2.000REZULTATUL CURENT 343.000REZULTATUL EXCEP�IONAL 0REZULTATUL BRUT 343.000- impozit pe pro� t (16%) 54.880REZULTATUL NET 288.120

Not�:Dac� societatea comercial� ABC IMPEX SRL era microîntreprindere, atunci impozitul pe pro� t era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei

Fluxul de numerar:

SOLD INI�IAL 0

Încas�ri din vânzarea produselor 1.200.000

Încas�ri din dobânzi bancare 8.000

TOTAL ÎNCAS�RI 1.208.000

Pl��i materiale 500.000

Pl��i salarii 350.000

Pl��i dobânzi 10.000

Pl��i impozit pe pro� t 54.880

TOTAL PL��I 914.880

SOLD LUN� 293.120

SOLD FINAL (Sold ini�ial + Încas�ri – Pl��i) 293.120

Dup� cum se poate observa rezultatul exerci�iului nu este acela�i cu soldul � nal al Fluxului de numerar. O parte dintre cheltuieli (cum ar � amortizarea) nu reprezint� �i o plat�.

Cu alte cuvinte: ce este pe hârtie, nu este �i în buzunar!


Ini�iere în c�utarea unui loc de munc� - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINAINI�IERE ÎN C�UTAREAUNUI LOC DE MUNC�

Dulgher_7_A5_Initiere cautarea munca.indd 1 2/17/2011 2:19:36 PM

2 - Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�



CAPITOLUL 1 Economia de Piata Economiile tarilor lumii constituie un mozaic de realitati extrem de diferite. Ele insa au in comun faptul ca sunt organizate si functioneaza, in linii generale, ca economii de schimb, � ecare constituind un sistem propriu care s-a transformat treptat, in mod inertial – intamplator sau constient. Dupa o evolutie complexa, indelungata, s-a ajuns ca, in prezent, partea covarsitoare a acestor economii sa se bazeze in special pe proprietatea privata, devenind astfel economii de piata, concurentiale sau capitaliste. Pentru ca importanta economiilor de schimb intemeiate pe alte tipuri de proprietate este in scadere si au perspective tot mai limitate, dar si pentru ca Romania evolueaza in directia economiei de piata, o vom prezenta numai pe aceasta din urma.

1. SISTEMUL ECONOMIC DE PIATA Trasaturile fundamentale care ne permit sa concluzionam daca activitatea economica dintr-o tara este orgnizata si functioneaza ca economie de piata sunt urmatoarele: 1. Proprietatea privata asupra resurselor, avutiei si capitalului este dominata in cadrul unui pluralism al formelor de proprietate, speci� c acestui gen de economie. 2. Piata este modalitatea ampla, generala, prin care se stabileste ce sa se produca, cat, si pentru cine in conditiile libertatii de actiune sau liberei initiative a agentilor economici. 3. Concurenta sau competitia este forma generala pe care o imbraca relatiile dintre agentii economici pe piata, efectul simulativ sau coercitiv al acesteia determinand progresul economico-social. 4. Preturile bunurilor economice se formeaza in mod liber, pe baza reactiei agentilor economici la informatiile (realitatile) pietei, in conditiile in care � ecare urmareste realizarea propriilor interese. 5. Motivatia participarii la activitatea economica este pentru toti agentii economici realizarea propriilor interese sau maximizarea satisfactiei, care, pentru producatori, inseamna maximizarea pro� tului, iar pentru consumatori maximizarea utilitatii. 6. Existenta statului democratic, in stare sa asigure cadrul institutional necesar economiei de piata si sa supravegheze functionarea normala a aesteia. In viata reala, economia � ecarei tari constituie un model al economiei de piata, � ind apreciata ca atare pentru ca modul de organizare si functionare corespunde, in mare, trasaturilor fundamentale pe care le-am prezentat. Comparativ cu modelul teoretic, modelele reale ale economiilor de piata nu constituie niciodata o forma ideala, pura, ci sunt afectate de diferente mai mari sau mai mici.



In consecinta, economia de piata este o economie de schimb intemeiata special pe proprietatea privata si in care cererea si oferta determina principiul de stabilire a prioritatilor economice, a metodelor de producere si organizare, iar pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile economice.

2. PROPRIETATEA In economia de piata, proprietatea privata determina independenta, autonomia agentilor economici si diviziunea muncii intre ei, iar satisfacerea trebuintelor per ansamblul societatii se poate realiza numai prin intermediul schimbului, prin vanzare-cumparare. Proprietatea reprezinta o relatie intre oameni, un contract social cu privire la bunurile materiale, spirituale si de alta natura existente in societate sau obtinute din activitatea economica. Aceasta relatie releva exercitarea unuia, mai multor sau tuturor atributelor proprietatii: dreptul de posesiune, dreptul de utilizare, dreptul de dispozitie si dreptul de uzufruct (dreptul de a se folosi de rodul unui bun, de venitul unei mosteniri, de dobanda unui imprumut etc.). Intotdeauna proprietatea se prezinta sub forma unitatii a doua elemente: obiectul proprietatii si subiectul proprietatii. Obiectul proprietatii il constituie bunurile, ceea ce este comun vietii economico-sociale. Urmare a dezvoltarii continue a societatii, sfera de cuprindere a bunurilor se a� a intr-o permanenta schimbare, se imbogateste necontenit. Subiectul proprietatii il formeaza agentii economici. Acestia isi exercita atributele proprietatii in forme extrem de variate. Faptul ca proprietatea privata reprezinta temelia economiei de piata nu exclude existenta altor forme de proprietate, pluralismul acestora. Astfel, in raport de titularul subiectului proprietatii, distingem:

– proprietatea privata, care apartine subiectilor persoane � zice sau juridice (� rme de toate genurile). Ea poate � proprietate individuala sau asociativa;

– proprietatea publica – apartine statului sau administratiilor publice centrale si locale;

– proprietatea mixta, care partine atat unor proprietari privati, cat si statului sau administratiei publice, intrucat ia nastere prin asocierea, in diferite variante a celorlalte doua forme de proprietate. Asocierea poate avea loc atat in cradul national, cat si international.

Desigur ca pot exista si alte forme de proprietate, care uneori reprezinta, in fapt, modalitati diferite de combinare a formelor mentionate.In perioada contemporana, formele de proprietate amintite coexista chiar in cadrul aceleiasi tari, sunt interdependente si intr-o continua transformare. In



diferite tari si perioade, locul si rolul formelor de proprietate se modi� ca in functie de capacitatea � ecareia de a-si demostra viabilitatea prin e� cienta si rentabilitate in folosirea obiectului proprietatii. Pluralismul formelor de proprietate genereaza competitia dintre ele pentru mentinere si a� rmare tot mai puternica, ceea ce se realizeaza mai ales prin: reducerea cheltuielilor, ridicarea calitatii, promovarea progresului tehnic si marirea volumului productiei, de pe urma carora in � nal este avantajat consumatorul. Tocmai in acest sens se spune ca pluralismul formelor de proprietate constituie o necesitate pentru orice economie moderna. Coexistenta formelor de proprietate, ca trasatura a economiei de piata, este expresia � reasca a liberei initiative, a dreptului democratic pe care il au membrii societatii de a alege in mod liber, de a prefera orice forma de proprietate care corespunde cel mai bine intereselor pe care le are � ecare. Aceasta inseamna ca pluralismul proprietatii nu este numai necesar, ci si posibil.

3. LIBERA INITIATIVA Libera initiativa este libertatea agentilor economici de a actiona pentru realizarea propriilor interese asa cum considera � ecare ca este mai bine. Orice actiune intreprinsa de un agent economic in intentia de a-si realiza interesele trebuie sa aiba loc astfel incat, prin ceea ce face el, sa nu afecteze cu nimic libertatea de actiune a celorlalti. De aici decurge ca libertatea de actiune este o caracteristica generala aplicabila in mod egal tuturor agentilor economici si ca orice initiativa este admisa numai cu respectarea acestei conditii. In acest sens, societatea a stabilit prin legi juridice care sunt coordonatele majore ale libertatii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incalcare a sa, precum si modalitatile prin care poate � restabilita. Asemenea legi exprima acceptiunea pe care o da societatea libertatii de actiune in economie intrucat ele sunt adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative alese si ele in mod liber. Fundamentul libertatii de actiune in economie il reprezinta proprietatea, pentru ca aceasta este sursa determinanta pentru interesele agentilor economici care asigura, totodata, mijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea de actiune exprima in primul rand exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de a utiliza, de a dispune de ele si de uzufructul lor. Libera initiativa se concretizeaza in dreptul agentilor economici de a dezvolta, mentine sau restrange actiunile lor, de a se manifesta ca intreprinzator consumandu-si cum considera ca le este mai favorabil bunurile de care dispun sau de a se angaja in mod liber in acte de schimb, in asociatii si societati cu caracter economic etc. Prin libera initiativa se exprima dreptul proprietarului de a adopta decizii in orice problema privind actiunile sale aconomice si bunuri



care formeaza obiectul proprietatii lui. Proprietatea este o sursa profunda de motivatii pentru orice agent economic, concretizandu-se in initiativa, stimulare, responsabilitate si competenta. Libera initiativa cunoaste cea mai mare dezvoltare in conditiile proprietatilor particulare. Pe baza acesteia se creeaza acel comportament economic cotidian pentru milioane de agenti economici, care conduce la realizarea unei activitati economice e� ciente, atat pentru � ecare proprietar in parte, cat si pentru societatea in ansamblul sau. In orice activitate si in orice tara in care proprietatea este depersonalizata prin formarea si consolidarea unor monopoluri sau prin masuri dictatoriale, libera initiativa este ingradita sau eliminata. Ea inceteaza a mai � sursa de e� cienta si rentabilitate, de implinire a libertatii fundamentale a omului. Se produce instrainarea oamenilor de procesul economic si de rezultatele acestuia. Libera initiativa creeaza premisele ca agentii economici sa participe asa cum vor la tranzactiile economice, asigurandu-se conditiile functionarii normale a economiei, pornind de la interesele si posibilitatile � ecaruia. In acest fel, agentul economic devine atent la semnalele pietei, orientand resursele de care dispune spre acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu prioritate a activitatilor utile. In economiile in care nu exista un sector privat puternic, preponderent, liberei initiative i se substituie, adesea, decizia obligatorie a organelor administrative de stat, rigiditatea si in� exibilitatea la schimbare si innoire. Proprietatea privata, generand initiative, restructureaza activitatea econimica in functie de interesul agentilor economici. Ea determina pe proprietari sa urmareasca a� rmarea prorpiei e� ciente si, totodata, pe a celorlalti. In aceste conditii, veniturile vor � inegal distribuite in societate pentru ca re� ecta inegalitatea e� cientei activitatii agentilor economici, la baza careia se a� a deosebirile dintre ei sub aspectul instructiei, disciplinei, capacitatii intelectuale si capacitatii de risc, puterii de munca, tenacitatii, vointei, aptitudinilor, spiritului novator, preocuparii, spiritului de economie etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nemijlocit al capacitatii valorizatoare a � ecarui individ, precum si al modului cum el o foloseste. De aceea, libera initiativa va determina a� rmarea valorilor corespunzator acestor criterii, inlaturand incompetenta, impostura si pseudovalorile. PROBLEME DE DISCUTAT Ce se intelege prin economie de piata? Care sunt trasaturile fundamentale ale economiei de piata? De� niti proprietatea si aratati care sunt atributele acesteia? Prin ce se caracterizeaza obiectul proprietatii?



Cine poate � subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia? Care sunt principalele forme de proprietate? In ce consta pluralismul formelor de proprietate? Cum se explica necesitatea si posibilitatea pluralismului formelor de proprietate in economia de piata? Ce intelegeti prin libera initiativa si cum se manifesta aceasta? Care este baza asigurarii liberei initiative? TEXT DE COMENTAT “In modelul ideal al economiei de piata, mecanismul preturilor si al concurentei joaca rolul unei “maini invizibile”, care va directiona optiunile economice ale � ecaruia. Aceasta mana va aduce in permanenta cele mai bune raspunsuri la intrebarile cheie pe care societatea si le pune: Ce sa produci? Cum sa produci? Cum sa remunerezi personalul?” Michael Didier, Economia: regulile jocului(Traducere din limba franceza, dupa editia a doua,din 1989, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 77)

CAPITOLUL 2 Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de concurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii. Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum vitae (CV). Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o forma literara, “cursul vietii” sau o scurta istorie a carierei autorului”. Asa cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV. Daca veti auzi pe cineva ca va spune: “ Daca stii cum sa iti redactezi propriul CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...”; “Redacteaza-ti CV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este garantat!...”; “ Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!...” etc, sa � ti foarte circumspecti si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, � ti convinsi, la randul sau, echipa de selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui CV. Dupa cum stie sa “citeasca”, foarte repede, “ansamblul” � ecaruia dintre candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre



cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV va poate facilita pregatirea demersului � ecaruia dintre dumneavoastra catre reusita:

1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al carierei � ecaruia dintre noi;

2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci numai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentru angajare;

3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata, chiar in ziua interviului;

4. Nu exist� re�ete-miracol pentru un CV. A g�si o slujb� bun� este rezultanta a 70% investi�ie personal� (�i) de energie �i a numai 30% transpunere în practic� a unor metode de cercetare �i cuno�tin�e de specialitate …;

5. … �i, totu�i, exist� dou� re�ete-miracol: cantitatea de munc� investit� �i cadrul mental al reu�itei de care dispune � ecare dintre noi.

Prin abordarea problematicii care urmeaza, incercam sa va oferim, posibilitatea de a mai adauga ceva la acumularile � ecaruia dintre dumnea-voastra. Pentru ca nu dorim sa va oferim modele, retete, indicatii pretioase etc.. ci si o alta maniera de va concepe si redacta propriul dumneavoastra CV. 1. Cele zece reguli de aur ale unui CV castigator In urma cu 25-30 ani, cand mobilitatea profesionala era (inca) scazuta si sistemul economic oferea, prin functionalitatea sa, indiferent de tara si/sau de zona geogra� ca, posibilitatea crearii de noi locuri de munca, un CV putea foarte bine sa se rezume la prezentarea unui “parcurs profesional” al candidatului. Astazi, insa, in conditii pe care numai dorim sa le invocam si nici sa le (re)explicam, CV-ul a devenit un mijloc de marketing personal foarte complex si complicat (so� s� cat). El trebuie sa corespunda unor anumite standarde (foarte exigente) care nu sunt impuse de nici o autoritate superioara, ci de concurenta din ce in ce mai acerba care se manifesta pe piata muncii si a fortei de munca. Un CV redactat necorespunzator ne poate elimina din “randurile” concurentei in mai putin timp decat cel necesar lecturarii sale. Iata de ce ne permitem sa apreciem ca relevarea urmatoarelor 10 reguli de aur poate � de natura sa va incadreze in randul celor declarati castigatori (admisi la interviu). Evident, nu avem, nicidecum, pretentia ca aceste reguli sunt “implacabile”, vitale etc., ci doar capabile (asa cum experienta o demonstreaza) sa va confere sanse substantial majorante si majorate pentru reusita.



Regula 1: Un CV castigator trebuie sa � e concis. Apreciem ca este inutil sa va explicam reactia pe care o poate avea cineva pus in situatia de a citi CV-ul unui candidat care si-a povestit, in continutul unei “brosuri” cu minimum 10-12 pagini, intraga (palpitanta) viata si, mai mult, a adaugat “dosarului” personal 5-6 scrisori de referinta, inclusiv o “succinta” analiza a complexei activitati a domniei-sale in diverse domenii de nu s-a mai vazut nicaieri in lume asa ceva etc. Daca CV-ul dumneavoastra depaseste doua pagini, este foarte probabil ca el nu va atrage (in sensul dorit si favorabil) atentia. S� nu uit�m c� un CV nu este o autobiogra� e, ci trebuie s� releve ceea ce am realizat �i/sau avem mai bun pe plan profesional �i nicidecum eventuale handicapuri (defecte) capabile s� ne elimine a priori. Subliniem faptul c�, un CV care arat� ca o � �� personal� ce începe cu banalul “CURRICULUM VITAE” nu reuseste decat foarte rar sa “supravietuiasca” etapei/etapelor eliminatorii ale unui concurs organizat in vederea ocuparii unui post. In acelasi context absolut defavorabil se incadreaza si situatiile in care CV-ul contine o lunga lista a � rmelor si/sau a societatilor prin care am trecut sau cu ai caror oameni am vorbit sau ne-am (si) intalnit. In � ne, dar nu in cele din urma, sobrietatea este o conditie a potentialei reusite a unui CV concis. Evitati, in acest sens, “imbrobodirea” CV-ului pe pagini de culori care de care mai “tipatoare” si care, mai degraba, il au pe “du-te ‘ncolo!” si nu pe “vino ‘ncoace!”, si/sau care releva, “fara teama de a gresi”, ca redactantul “arde” si chiar “moare de nerabdare sa lucreze pentru � rma ce reprezinta sansa unica a unei vieti pana acum nefericite”. Asemenea imagini nu pot constitui decat o mare defavoare personala redactantului. Regula 2: Un CV castigator trebuie sa ii genereze cititorului (recrutorului) dorinta de a va intalni. Atunci cand ne uitam la cuprinsul unei carti sau, mai ales, la paginile unui ziar, anumite titluri ne atrag atentia si, astfel, dorim sa le citim prioritar (sau, in unele cazuri, chiar in exclusivitate). Tot asa va trebui sa procedam si noi cu cititorii CV-ului prezentat in dosarul de candidatura. Astfel, cititorul trebuie “determinat” , in urma lecturarii CV-ului, sa-si doreasca o intalnire cu autorul CV-ului. Dorinta interlocutorului de a ne intalni trebuie sa � e din ce in ce mai mai ardenta!... Si, evident, ea trebuie creata de noi, spre exemplu, printr-o formulare de genul: “ Cu siguranta ca un interviu imi va oferi oportunitatea si sansa de a va releva motivatiile, aptitudinile si abilitatiile mele...”. Nu apelati niciodata la “mila” cititorului prin intermediul unor fraze de tipul: “ Daca, prin hazard, ma veti convoca la interviu, voi putea veni sa va vorbesc despre mine...”, pentru ca acest gen de candidat nu are nimic particular si/sau special. In “traiectoria” profesionala a unui asemenea “personaj” este greu de crezut ca vom putea intalni dovezi de vointa, ambitie, “ritm”, miscare dinamica etc. Da asemenea, nu apelati la formulari de genul:



“ Eu vreau...”, “ Eu caut...”, “Doar eu pot sa...” etc., intrucat este evident ca, punand pe prim plan (adeseori, ostentativ) “eu”-ul dumneavoastra, acestea risca sa releve spiritul “acaparator”, individualist si chiar egoist de care dispuneti. Cititorul CV-ului trebuie sa sesizeze, sa inteleaga si sa � e convins de faptul ca dumneavoastra si numai dumneavoastra sunteti persoana care doreste sa serveasca interesele � rmei pentru care aplica (candideaz� pentru a ocupa un post) �i, în nici un caz, nu vede�i în �i prin aceasta o (nou�) oportunitate de a parveni .... Regula 3: Un CV castigator trebuie sa � e tonic si forti� ant. Aparand in fata cititorului, doar ca o simpla “epistola” al carei autor este necunoscut, un CV castigator “joaca”, pentru � ecare dintre noi, un rol de “avocat” si de “ambasador”, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare etc. pe care dorim sa le valori� cam in cadrul viitorului nostru loc de munca. Daca, insa, spre exemplu, un CV “cere” (insistent, amabil, imperativ etc.) cititorului: “ Dati-mi cateva minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!”, “ Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!...” si altele asemenea, el va avea su� cient de putine si reduse sanse de a “razbate” printre alte contracandidaturi. In opozitie cu acest “stil”, CV-urile castigatoare degaja o puternica energie comunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatele notabile inregistrate de acesta, precum si punctele sale forte. De asemenea, relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste (incluzand, in continutul lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV-urile castigatoare sunt profund “comerciale” din punct de vedere profesional; ele au ca scop sa vanda cel mai important si pretios bun: pe noi insine!... Regula 4: Un CV castigator trebuie sa � e pertinent. Interziceti-va prezentarea informatiilor care nu au nicio legatura cu postul pentru care candidati! Astfel, nu va va servi la nimic (dimpotriva!...) sa descrieti � rmele si persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele profesionala precedente este util a � prezentate doar in masura in care au tangenta cu postul pentru care aspirati. Daca, spre exemplu, este vorba despre un post in domeniul comercial, nu ezitati sa includeti in CV-ul dumneavoastra, o rubrica intitulata “Experienta comerciala”, rubrica in care sa includeti toatre rezultatele dumneavoastra notabile in domeniu. In totala contradictie cu aceasta situatie, unul dintre cele mai daunatoare fapte (si, totusi, inca inconstient de frecvent uzitat) il constituie acela de a va “plange” de fostul loc de munca, de “mizeria pecare v-o creau se� i si/sau colegii...”, de “incompetenta si lipsa de profesionalism a managerilor din economia romaneasca, a politicienilor pusi (nu numai) pe furate...” etc. etc. Nimeni si nimic nu va va creea o imagine mai defavorabila decat apelarea la acest gen de “tertipuri ieftine”,



nule si total neavenite!... Finalmente, daca cititorul isi va pune intrebarea: “ Dar ce vrea, de fapt, autorul acestui CV, sa faca si, practic, pentru ce post candideaza?!?...” , rezultanta (refuzul de a va convoca la interviu) va va � , indubitabil, defavorabila... Regula 5: Un CV castigator trebuie sa prezinte rezultate concrete. CV-ul dumneavoastra este un mijloc ideal pentru a va releva, intr-o modalitate dintre cele mai active, rezultatele pe care le-ati obtinut pana in prezent. Cu � ecare prilej care vi se iveste in cardul CV-ului, este recomandail sa nu ezitati in a da o dimensiune relativa lucrarilor pe care le-ati realizat, facilitand sarcina cititorului de a stabili o “scara” prin intermediul careia sa va comensureze performantele. Regula 6: Un CV castigator trebuie sa re� ecte, in mod cat mai � del , experienta dumneavoastra profesionala. Indiferent ca este stabila sau “haotica”, logica sau “in zig-zag”, experienta profesionala a � ecaruia dintre noi trebuie pusa in valoare. In acest sens, spre exemplu, este inutil sa alegeti un CV cronologic daca ati schimbat 12 locuri de munca, dupa cum la fel de inutil este sa alegeti un CV functional in situatia in care ati lucrat numai in domeniul comercial. Pentru ca, asa dupa cum o indica insusi titlul, CV-ul cronologic atrage atentia asupra datelor si a logicii “itinerariului” parcurs de dumneavoastra, in timp ce celalalt tip de CV releva functiile pe care le-ati ocupat de-a lungul timpului (atentie, aceasta in stransa corelatie cu un obiectiv precis si clar stabilit de dumneavoastra si urmat cu � delitate pe parcursul carierei profesionale!). Alte doua tipuri de CV le constituie cel pe domeniul de activitate, respectiv cel care “vinde” experienta pe care o avem intr-un anumit domeniu (constructii, informatica, comercial, etc.) si cel � ash² (numit si micro-CV), respectiv cel care are inscrise succint, intr-o singura pagina, competentele, abilitatile, disponibilitatile si posibilitatile � ecaruia dintr noi. Regula 7: Un CV castigator trebuie sa � e coerent si sa urmeze strategia dumneavoastra de cautare a postului dorit. Experienta demonstreaza ca inca su� cient de multi cautatori (“vanatori”) de locuri de munca isi redacteaza propriul CV independent de multe aspecte semni� cative ale continutului postului de lucru cautat (uneori de ani si ani). In acest sens, elementele pe care le vom inscrie in CV, precum si structura continutului acestuia vor in� uenta decisiv intrebarile pe care urmeaza sa le primim in cadrul interviului. Daca doriti, spre exemplu, un post in domeniul comercial, CV-ul dumneavoastra trebuie structurat in acest sens, domeniul respectiv constituind “� rul rosu” care va “calauzeste de-o viata”. Nu ezitati, in acest sens, sa relevati orice experienta avuta in domeniul comercial, insistand asupra realizarilor avute in



cadrul si pentru � rma (� rmele) in care ati lucrat. Daca, insa, ati ocupat mai multe functii distincte, redactati un CV functional la care adaugati scrisori de recomandare concepute in stransa interdependenta cu postul din domeniul vizat. Si, mai presus de orice, evitati sa trimiteti (direct si/sau, mai ales, indirect, prin intermediul unor prieteni, cunostinte etc.) mai multe CV-uri la...una si aceeasi � rma!... Regula 9: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentare impecabila. Subliniem necesitatea acordarii unei importante deosebite: calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si dimensiunii caracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale a exprimarii (ortogra� ei); formei de prezentare a continutului (alinierea si delimitarea spatiala a paragrafelor); etc. Regula 10: Un CV castigator trebuie sa � e bine “acompaniat” (sa aiba atasate, intotdeauna, scrisori de recomandare extrem de favorabile, precum si copii ale unor diplome, ceti� cate,atestate, autorizatii, etc. obtinute). Daca scrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut “subtire” si/sau defavorabil dumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa � ti eliminat din competitie. Si inca un lucru, aparent nu in sarcina dumneavoastra: o scrisoare de recomandare cu greseli ortogra� ce, de� citar conceputa si/sau chiar cu exprimari gramaticale greoaie, eronate etc. va va elimina a priori!... Dupa cum in orice afacere, clientul nu este raspunzator de propriile-i erori, tot asa si o scrisoare de recomandare de o asemenea factura, indiferent de cine va � semnata, va “proiecta” o “lumina” defavorabila asupra dumneavoastra. Si sa � ti convinsi ca greseala nu apartine semnatarului, ci celui care o accepta!... O scrisoare de recomandare nu face decat sa anuleze rapid si de� nitiv sansele candidatului. Iata de ce consideram util sa subliniem si importanta acestor aspecte ale continutului scrisorilor de recomandare care, prin realul profesionalism al elementelor incluse, al formularilor uzitate etc., este de natura sa confere un plus calitativ substantial CV-ului si dosarului de candidatura.

2. Rubricile unui CV castigator La ce �i/sau pentru ce ne serve�te un CV ? Mul�i dintre noi ar � tenta�i s� cread� c� CV-ul este documentul necesar a � prezentat numai în situa�ia depunerii unui dosar de candidatur� în vederea ocup�rii unui post. În realitate îns�, un CV este elaborat pentru a servi cel pu�in urm�toarelor �ase destina�ii:

· angajare temporar� pe perioada vacan�elor; · prezentarea la agen�ii (centre) de recrutare, în vederea antren�rii unor

viitoare poten�iale angaj�ri;



· în situa�iile în care complet�m o aplica�ie de candidatur� pentru ob�inerea unei burse pentru un ciclu de preg�tire tip master �i/sau studii aprofundate/ specializate, etc.;

· prezentarea propriei persoane în scopul propunerii unor viitoare poten�iale (oportunit��i de) afaceri, consultan�e etc.;

· elaborarea planului de afaceri, în scopul ob�inerii unui credit; · elaborarea dosarului de candidatur� pentru ocuparea unui post scos la

concurs. Iat�, a�adar, contextul în care, în cele ce urmeaz� vom aborda, (sper�m) cât mai detaliat, � ecare rubric� a unui CV, apelând chiar la prezentarea unor elemente comparative între diferite “stiluri” de concep�ie, redactare �i prezentare a acestei “c�r�i de vizit�” fundamental� pentru acceptarea �i favorizarea demersului spre reu�it� al oric�ruia dintre noi. CURRICULUM VITAE. Este, cu caracter imperativ, necesar� men�ionarea acestui titlu ? În general, nu. Aceasta, întrucât, a�a cum experien�a o demonstreaz�, unii cititori (�i nu numai) de CV-uri sunt, adeseori, agasa�i de respectiva men�iune. În acest context, date � ind condi�iile de utilizare a unui CV �i prezentarea con�inutului s�u, exist� foarte pu�ine riscuri ca cineva s� se în�ele asupra naturii documentului în cauz�. În mod evident, nu înseamn� c� dac� cineva înscrie, înc� din debut, titlul în cauz�, este, a priori, eliminat. Dar, conform uzan�elor, este preferabil (chiar recomandabil) s� nu se înscrie, în antetul paginii de debut, titulatura Curriculum Vitae. Prima “caset�” (rubric�) a unui CV este, frecvent, întâlnit� sub denumirea “DATE PERSONALE”. Acestea includ (se refer� la): numele �i prenumele autorului; adresa; num�rul postului telefonic; vârsta �i/sau data na�terii; na�ionalitatea �i cet��enia; starea civil� �i situa�ia familial�; (eventual, func�ie de solicit�ri) starea s�n�t��ii; situa�ia militar�; etc. Numele �i prenumele. Acestea trebuie s� � gureze în antetul CV-ului. Este recomandabil (atât în sistemul francez, spre exemplu, cât �i în cele anglo-saxon �i american) ca ordinea s� � e prenume - nume. Spre exemplu, este preferabil s� completa�i în CV Dan POPESCU, în loc de POPESCU Dan. Experien�a demonstreaz� c� este recomandabil ca ini�iala prenumelui s� se scrie cu majuscul�, restul literelor cu minuscule; în cazul numelui, este recomandabil ca acesta s� � e redactat cu majuscule. Subliniem faptul c� este cel pu�in “nepoliticos” s� scriem, spre exemplu, numele �i prenumele într-o form� abreviat� (D. POPESCU sau D. P. POPESCU), întrucât cititorul nu va putea avea nici o “imagine” asupra a ceea ce înseamn� “D” sau “D.P.”… În situa�ia în care cel care redacteaz� CV-ul are un prenume ce poate � interpretat ca “mixt” - indiferent de na�ionalitate - (spre exemplu, Ani, Bebe, Claude, Cristophe, Dany, Dominique, Theo etc.), este preferabil s� se precead�



înscrierea acestuia (ca �i a numelui, de altfel) cu literele: Dl., D-na sau D-ra (în limba român�); M., Mme sau M-elle (în limba francez�); Mr., Mrs. sau Ms.(în limba englez�). Subliniem, îns�, c� aceste cazuri sunt destul de rare �i, drept consecin��, nu au caracter uzual. Dac� redactantul CV-ului este de sex feminin, este recomandabil s� se înscrie numele cel mai recent uzitat; spre exemplu, nu serve�te nim�nui �i la nimic s� scrie�i Daniela-Oana POPESCU (IONESCU-ROSIIANU). Dac�, înainte de c�s�torie, v-a�i numit POPESCU �i, de luni sau ani � gura�i înscris� în acte IONESCU-ROSIIANU (sau invers), numele dobândit de la na�tere nu mai necesit� a � înscris. Dac�, îns�, a�i lucrat, pân� în prezent, sub numele avut înainte de c�s�torie, acesta va trebui înscris în CV-ul dumneavoastr�. i înc� un am�nunt deloc lipsit de importan��: nu “în� ori�i” (“îmbrobodi�i”), nu “dantela�i”, nu “îngro�a�i”, nu sublinia�i etc. numele �i prenumele dumneavoastr�, deoarece risca�i s� l�sa�i o impresie cel pu�in dubioas� asupra “gusturilor” dumneavoastr�. Spre exemplu, este mai oportun s� scrie�i, pur-�i-simplu, Dan POPESCU, decât DAN POPESCU sau DAN POPESCU. Adresa. Indica�i adresa dumneavoastr� într-o manier� cât mai complet� posibil �i evita�i abrevierile. Precizarea codului po�tal al str�zii, al celui al localit��ii, precum �i al o� ciului po�tal la care sunte�i arondat constituie tot atâtea “semne” de respect suplimentar fa�� de cititor, îndeosebi prin facilitarea contact�rii dumneavoastr� prin intermediul unei expedi�ii po�tale. Spre exemplu, o adres� complet� poate avea urm�toarea structur� (con� gura�ie): 71 482 - Str. Compozitorilor nr. 73, Bl. B.18, Sc.3, Et.6, Ap.109, O.P. 15, Sector 1, 7 000 Bucure�ti, România. Este util s� remarca�i faptul c� înscrierea majusculelor �i a minusculelor este constant uniform� (spre exemplu, nu scrie�i: str. Compozitorilor Nr. 73, bl.B.18, Sc.3,et.6, ap.109, Sect.1, 7 000 Bucure�ti). De asemenea, în contextul celor men�ionate, reamintim c�, în formele de prezentare a CV-ului în limbile francez� �i englez�, num�rul de referin�� al imobilului situat pe strada unde locui�i se înscrie înaintea denumirii str�zii, dup� care urmeaz� speci� carea codului (alfa-)numeric po�tal �i denumirea localit��ii, în ordinea �i forma redate în exemplele urm�toare: 101, rue Blomet, 75112 Paris; 739-B Somer� eld Street, London SW9 4LH. De asemenea, este recomandabil ca denumirile str�zilor �i, respectiv, cele ale localit��ilor, al�turate codurilor alfa-numerice aferente, s� � e înscrise pe acela�i rând. Num�rul postului telefonic (Telefon, Fax, E-mail etc.). Acesta se va înscrie, la fel ca �i adresa, cât mai complet posibil, nel�sând interlocutorului “ocazia de neuitat” (!!! …) de a presupune (ghici) �i/sau de a se informa asupra codului ��rii �i localit��ii dumneavoastr� de re�edin��. Spre exemplu, pute�i scrie: +40.1. 322.49.50 �i nu: (1)322.49.50. Men�ion�m faptul c� semnul “+”



reprezint� simbolizarea accesului codului numeric al ��rii din care sunte�i apelat la telecomunica�iile interna�ionale. Dac� CV-ul dumneavoastr� face apel �i la adresa profesional�, înseamn� c� sunte�i “de g�sit”, pe durata întregii zile, la serviciu, respectiv crea�i imaginea unui poten�ial angajat a� at mereu în activitate, ceea ce este de natur� s� v� poat� oferi certe avantaje asupra contracandida�ilor. Vârsta �i/sau data na�terii. Foarte multe � rme prefer�, pentru angajare, persoane cu vârsta cuprins� între 25 �i 35 ani. Prejudec��ile referitoare la vârsta maximal� a candida�ilor trebuie “învinse” cu mult tact �i diploma�ie, deoarece nimeni nu v� oblig� s� înscrie�i, în CV, vârsta pe care o ave�i ! Eventual, pute�i înscrie vârsta sau data na�terii dumneavoastr� în � nalul CV-ului, în rubrica “Diverse”. CV-ul are, ca scop prioritar, acceptarea accesului dumneavoastr� la �i pentru interviu. A�adar, dac� aprecia�i c� nu sunte�i avantajat (�i) din acest punct de vedere, nu înscrie�i vârsta sau data na�terii în CV-ul dumneavoastr� �i l�sa�i pentru interviu demonstrarea realelor capacit��i �i/sau disponibilit��i profesionale de care dispune�i. Iar dac�, totu�i, v� decide�i s� înscrie�i în CV data na�terii dumneavoastr�, face�i acest lucru in extenso, în maniera: 26 februarie 1979 (este mai “relevant” decât 26.02.1979 sau 26/02/79). Na�ionalitatea �i cet��enia. Este inutil s� indica�i na�ionalitatea �i cet��enia dumneavoastr� în situa�ia în care aplica�i pentru un post la o � rm� persoan� juridic� român� �i/sau a� at� pe teritoriul ��rii noastre. Ca regul� general�, este recomandabil s� men�iona�i na�ionalitatea �i cet��enia dumneavoastr� numai dac� acest fapt v� poate conferi un atu pentru postul la care aspira�i. Starea civil� �i situa�ia familial�. Exist� situa�ii în care, din necunoa�tere, anumi�i candida�i sunt, deja, “specializa�i” în a se “autodistruge” prin intermediul acestei rubrici, apelând la formul�ri de genul: “V�duv, tat� a patru copii a a�i în între�inerea subsemnatului” sau “Divor�at�, mam� a �apte copii” … Evident, exager�m pu�in ! … Dac� aprecia�i c� situa�ia dumneavoastr� familial� constituie un atu pentru ob�inerea postului mult dorit, men�iona�i-o. Nu este mai pu�in adev�rat faptul c�, din motive relativ facil de explicat, anumite � rme prefer� angaja�i c�s�tori�i (�i, de regul�, b�rba�i) �i/sau cu domiciliul în localitatea de re�edin��. Alte � rme impun restric�ii în ceea ce prive�te vârsta maximal� a candida�ilor, pro� lul studiilor absolvite etc. Cert este faptul c� �i acestei rubrici, aparent “banale”, trebuie s� i se acorde, asemenea tuturor celorlalte, o importan�� major�. Astfel, este cel pu�in hilar s� cite�ti, în CV-ul unui candidat: “ C�s�torit cu un copil de treisprezece ani”, “Rec�s�torit de trei ori cu cinci copii minori” sau “Divor�at cu trei copii”!!! ... In acest sens, apreciem c� este mult mai util �i/sau oportun s� înscrie�i în CV-ul dumneavoastr�, într-o asemenea conjunctur� “Celibatar(�)” �i, astfel,



ve�i elimina multe alte posibile “interpret�ri”. Dac� sunte�i desp�r�it(�), f�r� a � divor�at(�), este preferabil s� înscrie�i în CV “C�s�torit(�)”. Într-un alt caz, dac� ave�i, spre exemplu, peste 50 ani, este recomandabil ca, în rubrica destinat� situa�iei dumneavoastr� familiale, s� ad�uga�i, st�rii civile, faptul c� ave�i doi copii majori (eventual, c�s�tori�i) �i încadra�i în munc�. Aceasta poate constitui o dovad� în plus asupra disponibilit��ii dumneavoastr� întrucât nu ave�i, legal, obliga�ia de a v� mai ocupa de cre�terea �i/sau de îngrijirea respectivilor copii �i dispune�i, suplimentar, de o situa�ie � nanciar� stabil� (fapt care, la rândul s�u, poate releva c� nu ve�i solicita, prea curând, major�ri salariale! …). i înc� (aparent) un am�nunt: nu descrie�i, la “situa�ia familial�”, num�rul apartamentelor, caselor, vilelor, autoturismelor etc. a� ate în proprietate privat� �i/sau al sumelor (poten�ial) a� ate în conturile dumneavoastr� bancare ! … În concluzie, este recomandabil s� re�ine�i c� nimeni �i nimic nu v� poate obliga s� descrie�i, în cuprinsul CV-ului, cu maximum de detalii, aspecte con� den�iale ale situa�iei dumneavoastr� familiale. În cadrul interviului ve�i avea oportunitatea de a releva, în func�ie de interesele urm�rite, anumite elemente care pot constitui atu-uri pentru via�a (�i/sau mobilitatea) dumneavoastr� profesional� ... Starea s�n�t��ii. Înscrie�i aceast� rubric� la “Date personale” sau la “Diverse”, numai dac� vi se solicit� �i/sau dac� ea este în avantajul dumneavoastr�. Este recomandabil s� nu scrie�i “foarte bun�”, ci “excelent�”, diferen�a de nuan�� ind perceptibil în avantajul dumneavoastr�. De asemenea, nu face�i eroarea de a înscrie, la aceast� poten�ial� rubric� din CV, lucruri de genul: “Operat la stomac de patru ori”, “Cardiopatie ischemic� nedureroas�” sau “Hepatit� cronic� evolutiv� cu simptom neuro-vegetativ distro� c pe partea occipital� stâng�”!!!… Chiar dac� unii candida�i recurg la aceste men�iuni din dorin�a de a impresiona favorabil (adeseori, mai mult în sens de mil�, decât de îng�duin��), reac�ia rezultant� le va � total defavorabil� … Situa�ia militar�. Este de o mare importan�� ca interlocutorul dumneavoastr� s� cunoasc� dac� a�i efectuat sau nu stagiul militar. Evident, în cazul în care nu ave�i înc� efectuat stagiul militar, � rma care v� încadreaz� va trebui s� adopte m�suri în consecin�� i adecvate situa�iei de (eventual�) întrerupere temporar� a lucrului. În cazul în care a�i efectuat stagiul militar, este necesar s� înscrie�i în CV perioada aferent� acestuia, precum �i arma �i gradul pe care îl de�ine�i ca rezervist. O alta “caset�” a CV-ului se refer� la FORMAREA PROFESIONAL� �i are, dup� cum arat� �i denumirea, importantul rol de a releva �colile (în sensul generic al cuvântului) pe care le-a�i absolvit, precum �i diplomele aferente ob�inute. Este recomandabil ca etapele form�rii dumneavoastr� profesionale s� � e înscrise în CV în ordinea cronologic� invers�. Evita�i s� descrie�i, cu lux



(exagerat) de am�nunte, toate cursurile, specializ�rile, cali� carile, autorizarile, atestarile, etc. absolvite. În � nalul acestei “casete” sau marcat� distinct, pute�i înscrie o rubric� intitulat� “Obiective profesionale”. Acorda�i, îns�, o maxim� aten�ie (în sens de rezerv� ! …) înscrierii, din dorin�a de “a ar�ta c� �ti�i ce vre�i”, a unor obiective profesionale mult prea precise, deoarece acest fapt ar putea genera, cel pu�in, � e “închiderea u�ilor” (recrutorul va ezita s� propun� posturi la care nu dori�i s� accede�i ! …), � e “deprecierea” dumneavoastr� (în cazul în care un CV este “arhivat” de c�tre respectiva � rm� pentru câteva luni sau chiar un an, în a�teptarea unui moment “favorabil”, dac� a�i evoluat, între timp, pe planul obiectivelor profesionale, risca�i s� nu mai corespunde�i cu persoana pe care a�i descris-o ! …). Obiectivul profesional (Obiectivul de cariera/ obiecivul pentru pozitia solicitata):

- Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele colaborari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusi angajatorului o idee despre ce ai de gand sa faci.

- Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul personal pentru postul vizat este esential.

- ”Obiectivul de cariera” se intinde pe o perioada mai mare de timp, in timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera la primii pasi pe care ii vei face in organizatie.

- Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul “ce poti sa faci pentru un angajator” si nu “ce poate angajatorul sa faca pentru tine”.

- Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum, sau dupa aria in care vei lucra.

EXPERIEN�A PROFESIONAL�. Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului. Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra cali� carilor si experientei tale tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive pe care le pui la dispozitie. În majoritatea cazurilor, acest “capitol” al CV-ului îi “însp�imânt�” �i îi face s� “tremure” pe tineri, îndeosebi pe recen�ii absolven�i ai studiilor liceale/ profesionale/universitare. Într-un asemenea context, printre cel mai frecvent întâlnitele întreb�ri pe care tinerii (�i) le pun atunci când trebuie s� completeze datele referitoare la experien�a lor profesional�, men�ion�m: “Ce pot s� scriu eu aici, dac� abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?! …”; “Cum trebuie s� procedez pentru a-i ar�ta interlocutorului c�, de�i nu am o (bogat�) experien�� profesional�, �tiu s� fac multe lucruri?! …“; “Nu



este mai bine s� … s�rim peste aceast� rubric� de foc a CV-ului nostru?! …“; “Dar dac� am s� scriu altceva ? Ce, chiar �tie cineva tot ce am f�cut eu pân� acum ?! …“; etc. În consecin��, apreciem ca � ind extrem de util� prezentarea unor detalii referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei “rubrici” a CV-ului. Experien�a dumneavoastr� profesional� urmeaz� a � înscris� în func�ie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, func�ional, crono-func�ional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac� apela�i la CV-ul cronologic, este preferabil s� înscrie�i � rmele �i posturile în care a�i lucrat în ordinea invers� a perioadelor aferente; dac� apela�i la un CV func�ional, începe�i cu func�iile cele mai importante pe care le-a�i de�inut pân� în prezent; etc. În nici un caz s� nu descrie�i �i/sau s� nu comenta�i cauzele eventualelor dumneavoastr� e�ecuri sau motivele pentru care a�i schimbat locurile de munc� anterioare. Acestea sunt probleme care v� privesc strict personal �i pot � , eventual, l�murite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este recomandabil s� înscrie�i �i principalele sarcini �i/sau atribu�ii de serviciu pe care le-a�i avut în decursul carierei dumneavoastr� profesionale �i, în cazuri relevante, rezultatele ob�inute (evident, f�r� a agasa interlocutorul prin performan�ele “excep�ionale” pe care le ave�i ! … ). Nu înscrie�i �i activit��ile dumneavoastr� sezoniere decât în situa�iile în care sunte�i în c�utarea unui prim loc de munca. De asemenea, nu omite�i s� înscrie�i perioadele în care a�i lucrat �i evita�i (pân� la nivel de … interdic�ie !) s� men�iona�i cazurile (înc� destul de frecvente) de genul “… �omer între … �i … 2005” sau “… dat afar� pentru motive disciplinare la … 2008… “. De�i unii autori recomand� înscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc�, apreciem c� aceast� (delicat�) “problem�” nu poate � “solu�ionat�” decât în cadrul interviului. În � ne, nu emite�i preten�ii (exigen�e) în cadrul CV-ului, cu excep�ia situa�iilor în care anun�ul � rmei (v�) solicit� acest lucru. Ne permitem s� (v�) recomand�m “omiterea” total� a oric�ror “a� nit��i” �i/sau “realiz�ri” politice. Acestea nu pot constitui decât apanajul celor “slabi”, respectiv al celor care “alearg�” dup� func�ii �i/sau pozi�ii importante prin intermediul elementului politic. Iar dac� vi se condi�ioneaz� ocuparea unui post de apartenen�a la un anumit partid sau grupare politic�, decizia v� apar�ine ! LIMBI STR�INE. Teoretic, (aproape) toat� lumea este de acord: cine nu st�pâne�te, la nivelul cel pu�in “bine”, dou� limbi str�ine, are extrem de pu�ine �anse s� reu�easc� în afaceri (�i nu numai). Practic, îns�, (înc�) pu�ini tineri con�tientizeaz� importan�a pe care o prezint� cunoa�terea �i utilizarea limbilor str�ine. Mai mult, conform unor “sfaturi” (uneori, chiar “indica�ii de baz�”) primite de la rude, prieteni �i/sau, adeseori - fapt extrem de grav



-, chiar de la profesori, unii redactan�i ai CV-urilor î�i … autoapreciaz� cuno�tin�ele de limbi str�ine. În consecin��, responsabilitatea asupra oric�rei (auto)apreceri trebuie s� � e maxim�, pentru c� poten�ialul interviu va � �i cel pu�in o oportun� prim� ocazie de a vi se veri� ca sinceritatea declara�iilor înscrise în CV. Iat� contextul în care subliniem faptul c� din ce în ce mai mul�i recrutori au dobândit “obiceiul” de a rezerva o parte a interviului pentru un dialog în limbile str�ine indicate ca � ind cunoscute de autorii CV-urilor. Este recomandabil s� se renun�e la “formula” des întâlnit� “Scris; citit; vorbit”, apelându-se la exprim�ri de genul: “Bilingv Francez�/Englez�; Germana - curent; Italiana - cuno�tin�e medii; No�iuni de Spaniol� (debutant)”. De asemenea, este preferabil� evitarea formulelor de tipul “Limbi str�ine înv��ate”, pentru c� multe din lucrurile pe care le-am înv��at odat� le-am … uitat ! … ABILIT��I. În cadrul acestei “casete” este recomandabil s� înscrie�i câteva dintre competen�ele de care dispune�i �i pe care le aprecia�i ca � ind relevante pentru caracterizarea personalit��ii dumneavoastr� (spre exemplu: abilit��i de comunicare interpersonal� �i pentru lucrul în echip�; înalt� capacitate �i disponibilitate pentru efort � zic/intelectual sus�inut; voin�a �i puterea de a � naliza cu succes toate ac�iunile ini�iate; etc.). În situa�ia în care nu a�i rezervat o rubric� special� în cadrul experien�ei dumneavoastr� profesionale pentru cuno�tin�ele de operare PC, este recomandabil s� efectua�i men�iunile de rigoare în cadrul “casetei” Abilit��i. De asemenea, nu ezita�i ca, eventual, în func�ie de capacit��i, s� preciza�i �i faptul c� �ti�i s� “naviga�i” pe Internet. PASIUNI EXTRAPROFESIONALE (HOBBY-URI). Subliniem faptul c� pasiunile extraprofesionale ale candida�ilor relev� multe dintre poten�ialele tr�s�turi de� nitorii ale caracterului acestora. Astfel, un candidat care are, ca pasiuni extraprofesionale, c�l�ria, natura �i �ahul, este (foarte probabil) un tip vis�tor, nostalgic �i (aten�ie la pericol ! ...) individualist (nu îi place lucrul �i/sau activitatea în cadrul unei echipe). Dimpotriv�, un candidat c�ruia îi plac excursiile montane împreun� cu prietenii, voleiul �i fotbalul (deci, sporturi de echip�), poate denota un caracter foarte sociabil �i comunicativ. În concluzie, este mai mult decât foarte util a acorda o maxim� aten�ie pasiunilor extraprofesionale, deoarece ele relev�, a�a cum am subliniat, multe dintre poten�ialele tr�s�turi de personalitate ale redactantului CV-ului. i, chiar dac� a�i auzit �i/sau a�i fost (“aprig”) sf�tui�i “… cam cum trebuie s� arate pasiunile extraprofesionale …”, � �i dumneavoastr� în�iv�, deci � �i originali �i scrie�i exact ceea ce v� place �i/sau v� �i atrage ! Dar, în acela�i timp, evita�i formul�rile “vagi” de genul “Îmi plac sportul, muzica �i dansul”, indicând cititorului toate detaliile de rigoare (ce ramuri sportive v� plac, ce autori, compozitori �i interpre�i prefera�i ave�i etc.). Pentru simplul motiv c�,



indiferent de voin��, mai devreme sau mai târziu, tr�s�turile fundamentale ale caracterului dumneavoastr� vor � depistate ! … REFERIN�E. În general, este de dorit evitarea în�iruirii a mai mult de dou� nume de persoane care pot da referin�e despre dumneavoastr� (este foarte probabil c�, în etapa CV-ului, nimeni nu va solicita referin�ele respective). Formularea „referinte – disponibile la cerere” arata caracterul optional al acestora.

De retinut: – Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine

cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita prezentei persoanei respective in CV – ul dumneavoastra.

– Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce va spune in cazul in care va � contactat telefonic de angajator. Iti va mentiona punctele puternice sau pe cele slabe?

– Dac� nominaliza�i dou� persoane, este foarte util s� le alege�i cu maxim� precau�ie �i grij�. În acest sens, evita�i s� � �i pu�i în situa�ii de genul “F� tu scrisoarea �i eu �i-o semnez !”. Deci, alege�i persoane dispuse s� î�i consume 20-30 minute din timpul propriu pentru a redacta o scrisoare cu “greutate”, poate chiar decisiv� pentru viitoarea dumneavoastr� carier� …

– Fara nume de referinta in CV va trebui sa te “vinzi” singur in fata angajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti dau referintele nu vor � deranjate cu telefoane inutile.

În � ne, dar nicidecum în ultimul rând:

– nu uita�i s� ata�a�i (eventual, func�ie de solicitare) o poz� color în partea din stânga sus a CV-ului dumneavoastr�;

– nu uita�i s� semna�i ceea ce a�i scris (chiar dac� destul de multe persoane spun c� nu este cazul, v� putem demonstra c� �i noi putem face un CV pentru �i în numele dumneavoastr� ! …);

– dac� CV-ul este depus la o mare � rm� (�i este posibil a � “conservat” în a�teptarea unei oportunit��i viitoare) sau la o agen�ie de recrutare, este recomandabil s� îl data�i. Dac�, îns�, el este rezultanta unui anun� publicat într-un cotidian sau într-o revist�, datarea redact�rii sale poate deveni inoportun�.

Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor � ori s-au dovedit folositoare. Aminteste-ti sa � i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra



scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu. In concluzie, angajatorul are intotdeauna drepatate cand pretinde un CV perfect. Este prima cerinta pentru orice candidat. Fara un CV bun, un candidat poate � sigur ca nu va � chemat la un interviu. Daca ne gandim ca pentru un singur job putem avem un numar foarte mare de aplicatii, atunci calitatea CV-ului va face diferenta dintre un posibil interviu si doar un alt candidat. În continuare vom prezenta modul de a redacta con�inutul unui CV cronologic. Evident, op�iunea alegerii tipului de CV v� apar�ine, în func�ie de interese �i/sau scopuri vizate. Oricum, regulile de baz� �i considerentele anterior prezentate r�mân valabile pentru oricare tip de variant� �i/sau de “model” (în general, evita�i copierea modelelor!). Model de CURRICULUM VITAE cronologic: Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.BuzauTel./Fax: 0238/123456. 50 ani; c�s�torit; stagiul militar: efectuatExperien�� profesional�:SC HIDROCONSTRUCTIA SA– Sucursala Siriu (1981-prezent) :Muncitor necali� cat subteran (ian. 1981 – nov. 1981)Am participat la investitia Acumulare SiriuAm executat sub supravegherea unui muncitor cali� cat a operatiilor legate de procesul de productie dispuse de seful de schimb

Mecanic (dec. 1981 – dec. 1983)Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere curenta, conform prescriptiilor speci� ce � ecarui utilaj; am executat confectii metalice de uz intern

Miner subteran(ian. 1984 – dec. 1984)Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am executat lucrari de copturire a frontului de lucru, la montarea coloanei de aeraj partial, sprijinirea primara conform monogra� ei de armare in zona frontului de lucru, perforarea gaurilor de mina in conformitate cu schema de amplasare a gaurilor dispusa, montarea – demontarea podului de lucru, montarea elementelor prefabricate de radier, armarea si betonarea inelelor de� nitive, camasuielilor privizorii si la turnarea monolitului pentru monolitizarea elementelor prefabricate din beton.



Mecanic(ian. 1985 – sept.1988)Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere curenta, conform prescriptiilor speci� ce � ecarui utilaj; am executat confectii metalice de uz intern.

Sudor (oct 1988 – prezent):Am participat la investitiile:

- Reabilitare retele de distributie apa Brasov (BERD 14.134.720,0 euro); - Canalizare si statie de epurare in com. Bod, jud. Brasov (BERD

1.254.412 euro) - Pachetizare retele utilitati Prejmer(13.948.676,17 euro) - Canalizare si starie de epurare, com. Maracineni, jud.

Buzau(6.141.341,5euro) - Reabilitare si extindere retea de alimentare cu apa, com.Merei(868.687

euro) - Reabilitare si amenajare colector canalizare “I” Brasov(BERD

9.957.020.64 - Extinderea si dezvoltarea colectorului de ape uzate “ I “ Brasov; - Instalatie produs zapada arti� ciala Predeal; - Pachetizare retele utilitati Prejmer; - Reabilitare, extindere, modernizare retele apa Buzau; - Canalizarea si epurarea apelor uzate in comuna Maracineni, jud Buzau.

Am executat lucrari de sudura cap la cap, bransamente, tip sa; sudura prin electrofuziune in polietilena; lucrari de sudura pe conducte � 110 mm; � 160 mm; � 180 mm; � 400 mm; � 600 mm

Formare profesional�:Cali� cari: a ) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci� c proced. de sudare (WPS) 01/2007 – WPAR 103012/2007 – Domeniul SD;b) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci� c proced. de sudare (WPS) 02/2007 – WPAR 103013/2007 – Domeniul SRM;c) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci� c proced. de sudare (WPS) 03/2007 – WPAR 103014/2007 – Domeniul SRS.

Bacalaureat: Liceul Industrial nr 6 Buzau, judetul Buzau promotia 1983

Abilit��i:Limbi str�ine: Engleza - debutantCuno�tin�e operare PC: WORD, Principale tr�s�turi de caracter: dinamism; � delitate; înalt� capacitate de efort; comunicativitate



Pasiuni extraprofesionale:Fotbalul, rugby-ul, literatura �i � lmele SF, excursiile în grupReferin�e :Ion CONSTANTINESCU – Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu Ion POPESCU – Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu

CAPITOLUL 3 Scrisoarea de intentie

Un CV trimis catre un potential angajator trebuie intotdeauna insotit de o scrisoare de intentie. Aceasta scrisoare este primul document care va � citit, si pe termen scurt poate � chiar mai important decat CV-ul in sine. Asa ca, scrisoarea de intentie nu este doar un lucru pe care il atasezi CV-ului. Din contra, aceasta are importanta cel putin egala cu CV-ul si de cele mai multe ori este elementul decisiv pentru o slujba importanta. De asemenea, scrisoarea de intentie este modul principal in care poti sa demonstrezi ca ai inteles cum functioneaza respectiva companie si in ce fel ti se potriveste. In timp ce un CV iti prezinta aptitudinile, o scrisoare de intentie prezinta motivatia ta si disponibilitatea pe care o ai pentru acel post. Asa ca putina atentie in scrierea scrisorii poate sa iti aduca un interviu si o sansa buna de a obtine slujba. De retinut:

- Scrisoarea de intentie trebuie adresata � ecarei companii in parte (evita sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici). In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, a� a-l! Un telefon la � rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti interesat in mod deosebit de acel post;

– Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV – Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis; – Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.

Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.

– Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un raspuns din partea companiei sau a organizatiei.

– Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de 3 sau 4 paragrafe.

In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna ca toate scrisorile trebuie sa � e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu aceasta structura:



Primul paragraf – mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.Al doilea paragraf – ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare respect.Al treilea paragraf – scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare gen “caut o pozi�ie unde abilit��ile mele s� � e folosite �i recunoscute la adevarata valoare”, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti � gasit cu usurinta. La � nal, pastreaza tonul o� cial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: “Cu sinceritate,” sau “Al/A dumneavoastra cu stima,.........”– Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp in scrierea ei si poti avea bene� cii enorme. Va prezentam aici un model de scrisoare de intentie dupa care va puteti ghida, spatiile punctate le completati d-voastra.

MODEL de scrisoare de intentie

D-lui/D-nei:.................................Adresa:......................................Data:...................................

Stimate(a) Domn/(Doamna),

Va contactez in legatura cu posibilitatea de angajare in cadrul � rmei ......... . Recent am observat anuntul dvs. pentru un post de .................... . Am absolvit de curand liceul/scoala profesionala/facultatea de ....................... din cadrul …........................... . Interesul meu in ceea ce priveste ocuparea acestui post rezulta nu numai din faptul ca am studiat disciplinele necesare ocuparii postului in cadrul liceului/scolii profesionale/facultatii, dar si din experienta mea de .... ani. Din cate puteti vedea in CV-ul alaturat, am lucrat in calitate de ...................... la ...................... . O parte din responsabilitatile mele era sa …................ . Mi-ar face placere sa am un interviu cu .......................... pentru acest post sau orice alte posturi pe care le aveti pe acest domeniu (….........................).Sper ca veti considera pregatirea mea potrivita si astept cu nerabdare sa va telefonez in ziua de ...... pentru a discuta aceasta posibilitate. Al Dvs.



FII ATENT!– Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in

masa. – Pastreaza o copie a scrisorii. – Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat

scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa. – Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita

personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va � cel de seriozitate si profesionalism.

– Tiparirea scrisorii trebuie sa � e de calitate. Va avea aceeasi forma ca si CV-ul (aceeasi hartie si gra� ca!!). Dispozitia in pagina, marginile, forma gra� ca � nala sunt foarte importante. Veri� ca claritatea, tonul abordat, acuratetea. Veri� ca scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.

– Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia.

CAPITOLUL 4 Prezentarea la Interviul pentru Angajare Interviul constituie, cu siguranta, etapa cea mai importanta pe care trebuie sa o „depasasca” („promoveze”), cu succes, orice candidat la ocuparea unui post. Aceasta cu atat mai mult cu cat el nu mai poate � , exclusiv, rezultanta „contactului” scriptic cu aplicantul (urmare a analizarii si acceptarii CV-ului, scrisorii de motivatie si scrisorilor de referinte), ci se bazeaza, prioritar, pe atenta si extrem de exigenta interpretare a comportamentelor verbal si non-verbal ale candidatului. In acest context, invatarea, pana in cele mai mici detalii, a tuturor „mecanismelor” util a � utilizate cu prilejul unui interviu, este de o importanta vitala pentru orice candidat. Conform unor autori, „... interviul este o intrevedere intre doi oameni: reprezentantul companiei si candidatul...” sau „o discutie intre doua persoane, in scopul de a ajunge la o intelegere”. In literatura de specialitate din Romania, interviul este sumar abordat si/sau tratat, apreciindu-se spre exemplu, ca „ ... isi propune doua scopuri: sa informeze pe candidat asupra intreprinderii, postului vacant si cerintelor acestuia; sa dea posibilitatea candidatului sa prezinte informatii cat mai ample privind trecutul sau profesional si aspiratiile sale in perspectiva”. Dincolo de de� nitii si orice fel de interpretari, un lucru esential nu poate trece neobservat: informatiile fragmentare, fragmentate si/sau chiar lipsa de informatii in ceea ce priveste pregatirea si sustinerea unui interviu profesional constituie cauza primordiala a esecului inregistrat la angajare. Nu de putine ori, experienta a dovedit ca foarte multe persoane (si culmea, mai ales tineri!...) nici nu indraznesc sa creada ca pot exista atat de multe detalii referitoare la regulile



necesar a � respectate in comunicarea verbala si non-verbala interpersonala si, in caz particular, cu prilejul unui interviu. Asadar, in cele ce urmeaza, prezentam numai cateva din cele mai importante aspecte necesar a � solutionate in contextul pregatirii si sustinerii unui interviu pentru angajare. Evident, scopul il constituie atat expunerea, cat si (mai ales) exempli� carea unor principii recomandabil ( a se citi ...”OBLIGATORIU”!...) a � respectate in pregatirea si prezentarea la un interviu, astfel incat greselile datorate necunoasterii „ritualului interviului„ sa poata � , la maximum, evitate. Pentru ca, in ultima instanta, mentalitatea pe care trebuie sa o cream, sa o avem si sa o dezvoltam in � ecare din noi nu poate � decat cea speci� ca invingatorului!... Cu toate riscurile implicate!... Scopurile principale urmarite cu prilejul interviului de recrutor(i), in cazul � ecarui candidat, constau in:

• veri� carea posibilitatilor, disponibilitatilor si performantelor individuale; • „comensurarea” si/sau testarea pro� lului moral, motivatiei si atitudinilor

(inclusiv in situatii-limita); • testarea capacitatii si a modalitatilor speci� ce de a furniza si de a recepta

informatii in si din mediul ambiental; • oferirea posibilitatii de a demosntra capacitatea de a lucra (si, indeosebi,

de a comunica e� cient) cu se� i si cu subordonatii; • testarea disponibilitatilor si a aptitudinilor de a introduce noul in

activitatea curenta si de perspectiva; • testarea capacitatii si a modalitatilor de a solutiona eventualele

„distorsiuni” si/sau con� icte intervenite in activitatile cotidiene; • testarea „suportabilitatii” esecului si a victoriei, mai ales prin prisma

interpretarii comportamentelor exteriorizate; etc. Cum sa � m cei mai buni la interviu O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata sa „infruntam” orice obstacol, pentru ca a sosit... „ziua cea mare”, respectiv ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu... Zambetul, tonusul vioi, „pofta” permanenta de viata, optimismul, privirea „limpede” si deschisa, postura dreapta (chiar „semeata”, dar nu cu ... „nasul pe sus!”...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte „aerul” proaspat si sanatos, datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de „increzut” atat de „familiar” si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte de baza ale „prezentei” noastre „scenice” atunci cand va trebui sa „atacam” momentele interviului ... in acelasi context, va � imperativ necesar sa stim sa:

• � m „curtenitori” (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitia interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ;



• apelam si utilizam, e� cient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile, ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10 elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea; in� exiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea; pauzele);

• vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati, confuzii, si/sau „interpretari”;

• spunem, intotdeauna, adevarul si sa � m cat se poate de sinceri, fara teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...;

• ne controlam stresul, emotiile etc.; • comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura

corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensul si semni� catia deplasarii privirii – etc.);

• acceptam ca decizia � nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai „neortodoxe”, „necatolice”, dubioase etc. „metode” pentru a rein� uenta decidentii si/sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie;

Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale interviului, durata � ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum 30 – 40 de minute. In fata noastra se vor putea a� a, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:

• rolul amabilului; • rolul agresivului; • rolul indiferentului;

De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei candidate mai „oachese” si/sau a unui candidat mai „chipes”!... in acest context, este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai „delicate” sa � e formulate in binom „femeie-femeie” si „barbat-barbat”, mai ales in situatii-limita impuse candidatilor si/sau in „momente-cheie” ale interviului.Amabilul din comisia de intervievatori va � , intotdeauna, surazator, binevoitor si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism adeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor � , de regula, exempli� cate prin exprimari de genul: „Aveti perfecta dreptate!...”; „Asa este, sunt total de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...”; „Constat, cu maxima



satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!...”. Acesta ne va intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici cea mai mica si/sau semni� cativa „umbra” de dezacord pe chipul sau in si prin vorbele si atitudinile sale. In fata acestui „personaj” va trebui sa dam dovada, constant, de maximum de „stapanire de sine”, dovedind, mai presus de orice, ca stim „lectia” si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul nostru „triumfal” vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse. La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa, la excesele de amabilitate!... ). Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si „nesuferit” rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai „ofensive” atitudini comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: „Ce credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati?” (raspunsul recomandabil a � utilizat are forma: „Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta intrebare! Ramane ca diferentierile sa � e facute de dumneavoastra, urmare a testarii � ecaruia dintre noi!...”); „Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent (sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred, mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul � rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ...” (intr-o astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament: calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: „Cred ca am gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult, casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private, asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial discutiei profesionale ... - ); „Cam ce salariu ati astepta de la noi?!...” (la o asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza o anumita suma, � e in valuta, � e – cam rar – in lei!... Un raspuns de genul: „400$/luna” sau „1600 lei/luna!” dublat de motivatia „ ... Da, cred ca mi-ar � su� cient pentru a duce un trai decent! ...” nu poate decat sa genereze ... „avalansa” de intrebari care urmeaza: „De ce atat si nu mai mult sau mai



putin?!”; „Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...”; etc. Prin asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor � rmei solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb, daca vom formula un raspuns in forma: „Pentru inceput, sunt convins ca veti � de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o investitie pentru � rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului salarial in investitie se va � produs de mult!...”, sansele noastre de reusita vor � indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie „tratat” cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre respectandu-ne, � del, personalitatea si � ind formulate in functie de elementele certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va � de natura sa modi� ce, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului nostru... Evident, totul va � , � nalmente, in avantajul noastru!... Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest „personaj” va avea, permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va „studia” unghiile, va privi spre (sau pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile a� ate in fata si, mai ales, nu... va � deloc atent la ceea ce spunem!... „Rolul” Indiferentului va � impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea, in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in � nalul interviului, nu va trebui sa � m deloc mirati daca Indiferentul va � persoana care... ne va pune cele mai multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima � delitate, exprimari pe care le-am formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut spontane, vor � , in marea lor majoritate, de genul relansarilor, mai ales al celor urmate de tacere: „ ... Ce spuneati despre...?!...” ; „ ... Sa intelegem ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ...” ; etc. Fata de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si, mai ales, de ... „nervi de otel” si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor trebui strict orientate catre „substanta” elementelor solicitate de intervievator, neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei. Toate aceste „roluri” sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente: � in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili (pentru ca, nu-i asa, � ecare are un scop de urmarit si vrea sa „se puna bine cu seful”!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri



au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni si/sau se� il face sa „explodeze” de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am repurtat un succes, va trebui sa � m foarte atenti, pentru ca primele reactii, interiorizare si/sau exteriorizare vor � de tipul: „Ia uite-l pe Popescu, iar pleaca in strainatate! ...”; „Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga si-acu’, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu’...! Ba chiar, daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...”; „Iar Popescu, dom’le?!!... Las’ sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!... si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa’ romana!” etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general, indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice (si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de „personaje”, comisia doreste sa veri� ce daca si cum stim sa reactionam pentru � ecare tip de „rol” intalni, „aplicandu-i”, � ecaruia, cel mai oportun si e� cace „tratament”; � in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, „orientarea” noastra va trebui sa � e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii comisiei, vor � disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental, spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, e� cient, din „situatii-limita” si, mai ales, modul general de a ne „replia” si „contraataca” decisiv...; � indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si inoportune), „pierderea” in amanunte nesemni� cative, „talentul” de a ne complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne „simta” si sa ne vada „in actiune”, „pe teren”, fara nici un „sprijin din afara”, astfel incat sa ne poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce mai concurential!... O data interviul terminat, nu va � deloc nici oportun si nici „politicos” sa ii intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva („...A fost bine?!!... Cum m-am prezentat?!...” ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul („ Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai am si alte oferte!!!”...???...). Va � , in schimb, politicos si util sa propunem o intrebare alternativa (spre exemplu: „Mi-ati permite, fara nici cea mai mica intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza sa le solutionam, in continuare?...”). De asemenea, este util sa multumim intervievatorilor pentru timpul acordat.In concluzie, este absolut recomandabil sa � m si sa ramanem noi insine, bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen de situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra viitoar activitate va � desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor: CLIENTUL.


curs dulgher

Documents