curs coafor 3 august (2)

8/17/2019 Curs Coafor 3 August (2)

1/107

Frumuse ea, o noua carieră!

Succesul stă în mâinile tale!

CURS DE COAFURĂ


2/107


3/107

CURS DE COAFURĂ


4/107

Proiect manager:Iulian Motoc (Fondator Academia Reexovital)Consultant anatomie: Dr. Roxana Ra iuDTP: Cristian Stoian Tehnician maseur: Iulian Motoc


5/107

v

CUPRINS

TEMA I. NOțIUNI GENERALE DESPRE COAFURĂ ..................... 1C APITOLUL I. SCURT ISTORIC AL COAFURII ........................ 1

C APITOLUL II. NOțIUNI DE P.S.M., P.S.I.ȘI IGIENĂ . A CCIDENTELE DE MUNCĂ ȘI PREVENIREA LOR .................... 7C APITOLUL III. CONSILIEREA CLIENTULUI ........................ 17C APITOLUL IV. F IRUL DE PĂR ......................................... 1

TEMA II. COAFATUL ȘI ARANJATUL PĂRULUI .......................... 27C APITOLUL I. SPĂLATUL PĂRULUI ȘI MASAJUL SCALPULUI ..... 27C APITOLUL II. COAFATUL ȘI ARANJATUL PĂRULUI ............... 29

TEMA III. TUNSOAREA .......................................................

TEMA IV. NOțIUNI DESPRE CULOARE, PIGMENțI ȘI VOPSELE ... 51

TEMA V. ONDULAțIE PERMANENTĂ ..................................... 7

TEMA VI. A NATOMIE, FIZIOLOGIE ȘI PATOLOGIA SCALPULUI ȘI A FIRULUI DE PĂR .............................................................


6/107


7/107

Istoria coafurii își are originile în lu-mea timpurie și primitivă, unde părul

era lăsat lung sau tăiat, purtat uneoristrâns într-un leu sau o bandă. Aris-tocraţia a dezvoltat stiluri distinctive,mai elaborate. Nobilimea dinSumer ,de exemplu, purta părul strâns într-uncoc greu, împletit în jurul capului saulăsat pe umeri. Părul era apoi pudrat cupulbere de aur și xat cu un apret au-

riu, parfumat. Bărbaţiiasirieni și babi-lonieni își vopseau părul lung și bărbilepătrate în negru și își făceau bucle cudrotul. Unii purtau chiar peruci. No-bilii dinPersia își buclau de asemeneapărul și barba și le vopseau cu henna.

Nobilimea (bărbaţi și femei, deo-potrivă) dinEgiptul Antic purta părul

strâns pe lângă cap.În Grecia antică , bărbaţii purtaupărul tuns scurt, iar uneori purtau șibarbă. Mai târziu, au început să sepoarte capetele rase. Femeile își purtaupărul lung pe spate sau împletit într-

un coc, care mai târziu avea forcantalup. Ambele sexe purtau

iar clasele avute foloseau drotuÎnRoma antică , republicană șiteră, bărbaţii și femeile au adoplurile simple ale grecilor, dar înimperiului, clasele superioare fdrotul, iar bărbaţii își pudrau

TEMANOȚIUNI GENERALE DESPRE COAF

C IS


8/1072

C

cu praf colorat sau de aur. Femeile își vopseau părul blond sau purtau peruciîn culoarea abanosului, sau blonde, fă-cute din părul femeilor barbare luatesclave.

Peste tot în lumea antică, coafareași bărbieritul erau efectuate de sclaviipersonali sau la bărbierii publici.

Lamusulmani, în mod tradiţional,părul era strâns modest și ascuns subturban sau fes, iar la femei, sub văl.

În China , după tradiţie, bărbaţii îșirădeau părul de pe jumătatea frontală acraniului, iar restul era împletit cu părde cal sau mătase neagră. Purtată deManciurieni și apoi impusă tuturor su-pușilor acestei dinastii, coada împletităa ajuns în secolul 17 semnul supunerii,

iar mai târziu, semnul demnităţii bărbăţiei. A trage pe cineva de dă era cea mai gravă insultă. Fechineză își pieptăna părul pe spaîl purta legat într-un nod simplu, putea decorat cu piepteni preţace de păr sau ori.

În Japonia , conform tradi ibărba ii își râdeau fruntea și crecapului, lăsând la spate o codi ă suFemeile japoneze din perioada mevală purtau părul revărsat pe sDupă introducerea pomadei de păsec. 17, femeile au adoptat părul sși aranjat cu piepteni, ace lungi dși panglici, lăsând liberă ceafa, caconsiderată foarte sexy. Coafurilcuite ale gheishelor, care de multerau peruci, erau extrem de compși elaborate.

Africa. Africanii și-au dezvolstiluri complexe, care indicau posocială. Unele presupuneau capulpictarea scalpului cu argilă și unsau decolorarea părului cu amonxarea cu bălegar.

America pre-columbiană. În epo-ca pre-columbiană, capetele indie

nord-americani de pe Coasta de erau rase în întregime cu lame fădin scoică sau piatră, cu excep icreste sau coame de păr lung. Iadienii de la șes purtau părul în pdespăr ite printr-o cărare pe m


9/107

T I - N ț

care era de altfel și stilul obișnuit al tu-turor femeilor indiene.

Femeile Aztece își împleteau cosiţecu șnururi colorate, pe care le purtaucunună în jurul capului, așa cum une-le femei din Mexicul zilelor noastremai poartă încă. La războinicii Aztecicreastă de păr indică faptul că purtă-torul ei a luat mul i prizoniei. NobiliiMayași, care purtau niște pălării înalte,se pare că își rădeau craniile alungite înmod articial. Căpeteniile Incașe pur-tau părul tuns relativ scurt, strâns într-o bandă pe care o înfășurau de 5 ori.

Evul mediu occidental șiRenașterea.Barbarii, care au cutreieratEuropa medievală purtau plete lungi șibarbă. Începând cu secolul IX, nobiliide pe continent au început să poartepărul scurt (până la bărbie) și își rădeaubărbile.

În secolele XIII și XIV, părul erastrâns deasupra urechilor în doi cior-chini de bucle sau înfășurat în creștetși acoperit cu o calotă din r de aursau argint sau, la femeile din păturasăracă, era acoperit cu o basma de in.În secolul XV, doamnele bogate din

nordul Europei își smulgeau rele depăr de pe linia frun ii pentru ca aceastasă pară mai înaltă și mai lată, iar părulera strâns și ridicat la spate într-un cocascu it, cu un model foarte elaborat. Înînsorita Italie femeile își lăsau părul să

cadă liber în plete, sub un turbîmpodobit cu bijuterii sau o bon

În secolul XVI, după ce Francisc I și-a ars din greșeală lumânarea, bărba ii au trecut scurt și musta ă și barbă tunsPărul femeilor era ascuns sub uglugă eapănă (capișon în Italcu timpul, și-a redus dimensiunlăsat vederii tot mai mult păr, îajungând o simplă tocă moale

era frizat în jurul fe ei și onddrotul sau rulouri de metal. Pla spate era împletit într-un coapărea imediat deasupra margilerului înalt. Foarte popular erblond sau, în Anglia, cel roșca


10/1074

C

reginei Elisabetei I), iar cine avea părulînchis la culoare și-l ascundea sub pe-ruci în culorile la modă.

Secolele XVII și XVIII.În prima ju-

mătate a sec. XVII, domnii purtau pletelungi, buclate, care cădeau peste gulere-le mari și albe. Destul de des părul eraprins la spate cu o panglică, iar mustaţaera tunsă îngrijit și barba era tunsă înformă de cioc (celebra Vandyke).

Părul femeilor era, în prima partea sec. XVII, purtat lins, coafat cu unbreton frizat pe frunte și mănunchiuride zulu atârnând peste urechi și uncoc mic la spate, decorat cu rozete sauo bonetă din dantelă nă.

În sec. XVIII, bărba ii au continuatsă poarte peruci, dar mai mici și maiușoare, pudrate cu alb.

În prima parte a sec. XVIII, femîși aranjau niște căpșoare mici și fate, pudrate cu praf alb și decoraghirlande de ori și funde.

Pe la 1770, coafurile înăl atsuporturi din păr de cal sau coșîmpletite din sârmă, apoi xate decu o pomadă și apretate, puteau ajpână la aproape 1 metru înăl ime

Cam în această epocă, coaforiformat o breaslă distinctă. Cei buni erau bărba ii, mul i dintavând o bogată experien ă în prorea perucilor. Foarte vestit era Lede Rumigny, fost brutar, care a acoaforul cur ii regale a Fran1765 el a publicat Arta coafării d


11/107


12/1076

C

Se spune că un bun coafor se naște,nu se formează, dar tehnica și meto-dele curente se învaţă și se desăvârșescprin practică îndelungată. Un bun exe-cutant dispune de capacitatea de a seadapta la toate exigenţele, ind o per-

soană plăcută si comunicativă. foarte important, în afara servicpe care il oferi clientului, să ști unile de bază despre comunicare.coafor nu înseamnă doar să ști să tînseamnă mult mai mult.


13/107

Accident de muncă = vătămarea violentă a organismului sau intoxitrecută în timpul procesului de muncă sau de îndeplinire a îndatorirși care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi,deces.

C IIN ț P.S.M., P.S.I. . A

!Dupăgravitatea lor accidentele de muncă se clasică în:• accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puţzi (tăieturi din cauza unui instrument defect, răni sau scrântiprin cădere-necesită îngrijiri medicale și repaus de cel puţin

• accidente care produc invaliditate (fracturi sau loviri grave urmatmutilarea membrelor, răni produse asupra analizatorului viz

• accidente mortale (chiar dacă decesul s-a produs mai târziu ca urma accidentului)

• accidente colective (au fost accidentate cel puţin trei persoane)Dupănatura factorilor și acţiunilor care provoacă accidentele, acclasică în:

• accidente mecanice (ustensile defecte, înţepături, zgârieturi)• accidente electrice (datorate acţiunii curentului electric)


14/1078

C

• accidente termice (provocate de obiecte sau materiale la temperaturînalte care produc arsuri, sufocări, șocuri termice)

• accidente chimice (provocate de substanţe chimice cu acţiune agresi- vă-acizi,baze, sau toxică, care produc arsuri chimice sau intoxi

C Accidentele de munca au la bază mai mulţi factori printre care: condiși organizatorice la locul de muncă, pregătirea profesională a angajade instruire și de cunoaștere a normelor de protecţia muncii, disciplimea în muncă, capacitatea de adaptare la condiţiile de muncă, gradul și regimul general de viaţă al angajaţilor. Oricare dintre acești factorini cauza principală a unui accident de munca. În cele mai multe cazuzele principale sunt de natură tehnică sau organizatorică, putând gru

C :• starea tehnică necorespunzatoare a ustensilelor, aparatelor, instalaţii-

lor mecanice, întreţinerea necorespunzătoare sau exploatarea n• defecţiuni sau lipsuri tehnice la componentele aparatelor electrie• lipsa dispozitivelor de protecţie

C :• organizarea necorespunzătoare a locului de muncă: lipsa de spaţiu

iluminat slab• organizarea necorespunzătoare a procesului de muncă: pregătire

profesională insucientă, lipsa instructajului de protecţia muncgreșite de lucru

• condiţii necorespunzătoare ale mediului de muncă: temperatura prearidicată sau prea scazută, umiditate excesivă, lipsa ventilaţiei, pputernic

• lipsa echipamentului de protecţia muncii, starea sau folosirea lui ne-corespunzătoare

• manipularea necorespunzătoare a materialelor, produselor sau usten-silelor

• nerespectarea disciplinei în muncă și a normelor de protecţie a munci


15/107

T I - N ț

A CCIDENTELE MECANICE se produc înurma acţiunilor mecanice vătămătoa-re ale obiectelor, ustensilelor sau apa-ratelor utilizate în procesul muncii, înurma folosirii sau manevrării greșite.

Accidentele mecanice sunt cele maifrecvente accidente. Condiţiile în carese pot produce accidente mecanicesunt de asemenea foarte variate:• prinderea defectuoasă a ustensilelor• aparatele defecte• manevrarea defectuoasă

M Acordarea imediată a primului ajutorpână la sosirea medicului are impor-tanţă foarte mare pentru sănătatea șiuneori pentru viaţa accidentatului. Pri-mul ajutor depinde de natura acciden-tului.

1. În cazul rănilor se respectă urmă-toarele reguli:

• nu se atinge niciodată rana cumâna, se șterge pielea din jurul rănii cusoluţie dezinfectantă și se leagă rana cuun pansament steril

• la rănile însoţite de hemoragie seiau imediat măsuri pentru oprirea cur-gerii sângelui; se apasă puternic ranasau se aplică un garou deasupra loculuihemoragiei (între rană și inimă)

2. Luxaţiile sau fracturile: zonele seimobilizează, iar accidentatul se mișcăcât mai puţin.

3. Leziunile interne: sunt cegrave, din cauza hemoragiilor care pot opri func ionarea unuimportant. Accidentatul nu tmișcat până la venirea medicul

A CCIDENTELE ELECTRICE se prodprin acţiunea vătămătoare a cului electric asupra organismuluAccidentele electrice se clasic

1. Electrocutările = sunt acciprovocate de trecerea prin corpnesc a unui curent electric, in

tate organele interne2. Electro traumatismele, în încadrează celelalte accidente eproduc de obicei vătămări extesura electrică,semnele electriceturi sau pete), vătămarea analiz vizual

Electrocutarea este un accide

te periculos, deoarece curentul ce străbate corpul ac ioneazăcentrilor nervoși și mușchilor putând provoca în cazuri gravrea respiraţiei,infarctul miocamoartea. Mai mult, în cazul eletării, dacă accidentatul nu s-a în primele fracţiuni de secundă

acţiunea curentului electric, el npoate desprinde singur de eleaat sub tensiune. Cunoașteretelor ziologice ale electrocutăimportantă deoarece este legade măsurile de prevenire a acci


16/10710

C

electrice, cât și de măsurile de prim-aju-tor. După primele secunde apare para-lizia mâinilor, care nu mai permite apoiomului să se desprindă. Dacă nu se în-trerupe imediat circuitul, se opreste res-piraţia și încetează func ionarea inimii.Gradul de pericol al electrocutăriidepinde de intensitatea curentului carestrăbate corpul omului, durata acţiuniicurentului, drumul parcurs de curent,felul și frecvenţa curentului.M Viaţa persoanei electrocutate depindeîn mare masură de rapiditatea cu careeste scoasă de sub acţiunea curentuluielectric. În acest scop este necesară oacţiune energică și prezenţă de spirit.Salvatorul trebuie să aibă grijă și de via-ţa proprie deoarece electrocutatul esteconducător de curent. Nu se va punemâna direct pe accidentat înainte de aîntrerupe curentul electric. Dacă nu sepoate întrerupe rapid, se îndepărteazăaccidentatul cu ajutorul unui materializolant: o bucată de lemn, mănuși decauciuc, stofă, mânecile hainelor dacăsunt uscate.

Dacă accidentatul și-a pierdut cu-noștinţa dar mai respiră, va întins pe

un loc uscat, i se vor descheia hainele șii se va face un masaj cardiac ușor. Dacăpulsul și respira ia sunt oprite se va în-cepe imediat respiraţia articială. A CCIDENTELE TERMICE se produc da-torită acţiunii vătămătoare a căldurii

sau frigului asupra organismului uPrincipalele accidente termice sun

• arsurile - produse prin contactuldirect cu pielea a corpurilor incancente sau erbinţi

• opăriturile - sunt arsuri provocatede lichide erbinţi, aburi sau vaptemperaturi ridicate prin contact d

• șocul termic - se produce prinsupraîncălzirea generală a corpulurma acţiunii intense a căldurii, ută de dereglarea funcţiilor organilui și chiar pierderea cunoștinţei

• degerăturile - accidente produsede frigul intens

Reducerea temperaturii ridicatemediul de lucru se realizează pemulte căi,dintre care ventilaţia gelă este una dintre cele mai bune.M

Arsurile termice se tratează după vitatea lor. La arsurile de gradul I,se formează roșeaţă fără bășici sadeschise, se aplică un unguent și sedajează. Arsurile de gradul II cândistruge epiderma sau se formeazșici, precum și la arsurile de graducu răni deschise, se ung sau se apl

spray, se pansează cu un pansamenril și se tratează în continuare de mArsurile sunt cu atât mai grave ceste afectată o suprafa ă mai mapielea omului. În caz de insolaţieșoc termic, accidentatul este tran


17/1071

T I - N ț

tat imediat într-un loc cu condiţii demediu normale și se cheamă medicul.

A CCIDENTELE CHIMICE se produc înurma acţiunii vătămătoare a substan-

ţelor chimice asupra organismului.După natura acţiunii lor vătămătoa-re, substanţele chimice pot toxice șiiritante sau agresive (adică atacă pieleași ţesuturile). Substanţele chimice iri-tante atacă îndeosebi pielea producândarsuri chimice a căror gravitate depin-de în primul rând de întinderea aces-

tor arsuri. Substanţele toxice pătrundîn organism și produc intoxicaţii.Căilede pătrundere a substanţelor toxice înorganism sunt plămânii, tubul digestivși pielea.

NOțIUNI GENERALE DE P.S.I.Normele generale de pază și preveni-

re a incendiilor cuprind măsuri orga-nizatorice și administrative de pază,mijloace de luptă contra incendiilor șireguli de dispunere și utilizare a aces-tora. Prin respectarea strictă a acestornorme se poate înlătura pericolul, iarîn cazul izbucnirii unui incendiu se potlimita pagubele materiale.

Cauzele izbucnirii unui incendiusunt legate de proprietăţile unor sub-stanţe chimice folosite sau chiar deprocesele tehnologice. Măsurile caretrebuie luate pentru prevenirea incen-diilor sunt următoarele:

• alegerea și întreţinerea corectăinstalaţiilor electrice și de încăl

• controlul instalaţiilor în curdesfășurării procesului de mun

• compartimentarea clădirilor pr

utilizarea de pereţi despărţitori• asigurarea posibilităţilor optim

de evacuare a oamenilor în cazcendiu

• asigurarea desfășurării rapideoperaţiilor de stingere a incend

Pentru prevenirea incendiilorinstrui și li se vor prelucra pres

de prevenire a incendiilor.Pentru stingerea incendiilor ssesc mai multe substanţe și mijlfunc ie de felul materialului cse pot utiliza pentru stingere:

• apa• mijloace chimice lichide - spum

sau pulbere

• gazeStingătoarele de mână cu sunt destinate stingerii incendfaza de început. Ele func ion jet de spumă lichidă.

NORME DE IGIENĂ Ordin Nr. 1136 din 27 iunie 200

ART. 2Salonul trebuie să aibă incintrate pentru ecare dintre urmăactivităţi:

a) accesul, înregistrarea și așclienţilor;


18/10712

C

b) desfășurarea procedurilor;c) păstrarea echipamentului, instru-

mentarului și a articolelor curate, dez-infectate și sterile, în dulapuri separa-te și închise, în spaţii lipsite de praf șiumiditate, la care au acces numai per-soanele autorizate;

d) depozitarea echipamentelor șimaterialelor utilizate pentru curăţenie.

Se acceptă amenajarea cel puţin aunui spaţiu pentru curăţarea, dezin-fecţia, sterilizarea instrumentarului și amaterialelor refolosibile, în camera dedesfășurare a procedurilor.Pereţii, podelele și tavanele din -ecare cameră trebuie să e bine în-treţinute, netede, lavabile, confecţio-nate din materiale neabsorbante, caresă poată ușor spălate și curăţate, iarculorile acestor suprafeţe trebuie să edeschise; în cazul nisajelor nelavabile,

curăţarea se face prin aspirare.Incintele trebuie să e adecvat lu-minate cu lumină articială și naturală.Incintele trebuie să e bine ventilate,pentru a se elimina fumul, praful sau vaporii.

Salonul trebuie să e dotat cu grupsanitar, întreţinut corespunzător din

punct de vedere igienico-sanitar șibine ventilat.Este obligatoriu să existe chiuvetă

pentru spălarea materialelor rezulta-te ca urmare a efectuării procedurilor,precum și chiuvetă separată pentru

spălarea și dezinfecţia mâinilor, sîn camera de desfășurare a proceSe asigură obligatoriu apă potabilrentă rece și caldă, în cantităţi suente, săpun antibacterian, periuţăunghii și prosop de hârtie de uniclosinţă sau dispozitive pentru usmâinilor.

Numărul optim de dotări sanise va stabili conform normelor deiectare, în funcţie de numărul de ratori și clienţi ai unităţii.

Toate suprafeţele trebuie menţiîn perfectă stare de curăţenie și înnere. Suprafeţele pe care se desfătratamentele sau cele aate în zonsterilizare trebuie să e confecţiodin materiale neporoase, neabsorb

Salonul trebuie să e dotat cu loace pentru precolectarea și colrea deșeurilor periculoase, precu

a celor menajere: recipient cu cpubelă, containere și saci colectounică folosinţă; colectarea, depozitransportul și neutralizarea deșeuse fac conform prevederilor lega vigoare.

Încăperile sau platformele immeabilizate amenajate pentru d

zitarea recipientelor de colectareziduurilor solide sunt racordaun hidrant și la reţeaua de canalipentru a curăţate când este neccât și pentru spălarea și dezinfecţcipientelor.


19/1071

T I - N ț

Dezinsecţia periodică se va face la 3luni, iar deratizarea periodică se va facela intervale de maximum 6 luni sau oride câte ori este nevoie; între operaţiu-nile periodice se vor aplica proceduride dezinsecţie și deratizare curente, deîntreţinere, în funcţie de prezenţa vec-torilor.

Se interzic fumatul, consumul debăuturi alcoolice, de substanţe stupe-ante, precum și accesul animalelor încabinet; este obligatorie așarea aces-tor interdicţii la loc vizibil.

La amenajarea cabinetului esteobligatoriu să se ia măsuri de protecţiea locaţiei împotriva insectelor și roză-toarelor.

Cabinetul trebuie să e dotat cutrusă sanitară de prim ajutor, ușor ac-cesibilă, conform prevederilor legale în vigoare.

Asigurarea igienei mâinilor opera-torului/esteticianului se face respec-tându-se următoarele reguli:

a) spălarea mâinilor se face cu săpunantibacterian și apă curentă potabilă;

b) uscarea se face cu prosoape saușervete de unică folosinţă sau prin fo-

losirea unui aparat de uscare a mâini-lor; este interzisă folosirea prosoapelortextile de multifolosinţă;

c) dezinfecţia mâinilor se face cuun produs biocid, destinat dezinfecţieimâinilor.

Igiena mâinilor este obligatoriurmătoarele situaţii, respectâcondiţiile următoare:

• înainte și după efectuarea procdurii;

• când se contaminează accidencu sânge, uide corporale sau s

• după îndepărtarea mănușilor protecţie;

• după folosirea toaletei;• înainte și după servirea mesei;• după efectuarea unor operaţiu

care duc la contaminarea mâiniUnghiile operatorului vor scurt și curate.În situaţia în c

crătorul prezintă la nivelul mleziuni, iritaţii sau orice altă afdermatologică, se interzice praprocedurii până la vindecarea a

Suprafeţele, instrumentele, ementele și accesoriile utilizate

curăţate, dezinfectate și/sau steconform prevederilor legale în respectându-se recomandările cătorului.

Materialele, instrumentele, ariile și echipamentele de unică ţă se folosesc pentru un singur

Toate echipamentele, instrum

și materialele de unică folosinţie îndepărtate imediat după ce folosite la un client.

Procedurile pentru operaţisterilizare, recomandate de cătducătorul aparatului utilizat în


20/10714

C

scop, trebuie să e disponibile în cursulacţiunilor de inspecţie.

Se admite posibilitatea sterilizăriiinstrumentarului într-o unitate sanitarăspecializată. Dacă sterilizarea se efectu-ează în altă parte decât locaţia cabine-tului, trebuie să se facă dovada steriliză-rii prin următoarele documente:

• contractul încheiat între cele douăpărţi;

• data sterilizării și numele persoa-nei care a executat sterilizarea;

• cantitatea și tipul de instrumentar

sterilizat;• tipul de sterilizare folosit, parame-trii de sterilizare, tipul de aparat folosit;

• condiţiile de transport al instru-mentarului sterilizat.

Soluţiile de lucru din produse bioci-de, utilizate pentru dezinfecţie, se pre-pară, se păstrează și se utilizează con-

form instrucţiunilor producătorului. Toate recipientele și containere-le, altele decât ambalajul original alproducătorului, folosite pentru dez-infecţie, trebuie etichetate adecvat înprivinţa conţinutului, concentraţiei șidatei la care soluţiile de lucru au fostpreparate.

Echipamentul electric, care nu poa-te imersat în lichid, trebuie curăţatprin ștergere și pulverizat cu un produsbiocid.

Instrumentarul care necesită sterili-zare trebuie să e împachetat individual

în ambalaje aprobate pentru sterilsau în seturi care sunt folosite pensingură procedură. Ambalajele trie inscripţionate cu data sterilizănumele persoanei care a efectuatrilizarea. Ambalajele cu instrumesterilizate trebuie menţinute în coţii corespunzătoare de asigurare arilizării și depozitate într-un loc înlipsit de umiditate și praf, la care eacces controlat. Este obligatorie area interdicţiei de acces al persoastrăine în locul/camera de păstraobiectelor și echipamentelor custerile sau dezinfectate.

Fiecare pachet cu instrumentarrilizat trebuie monitorizat în privsterilizării, utilizându-se indicachimici sau biologici.

Procedurile de sterilizare efectconform recomandărilor producălui aparatului se înregistrează și trsă e disponibile în cursul acţiunilinspecţie.

Înregistrările scrise cu privirprocedurile zilnice de sterilizare șinfectare, se păstrează de către pena responsabilă.

Înregistrările procedurii sterilitrebuie să cuprindă următoarele:a) metoda și parametrii de sterilib) data sterilizării;c) cantitatea și tipul de instrum

tar sterilizat;


21/107


22/10716

C

folosirea materialelor și a procedurilor,

în conformitate cu responsabilităţile

atribuite, astfel încât să prevină orice

pericol pentru sănătate.

Pentru acordarea primului ajutor

în caz de accidente, angajaţii trebuie

să aibă la dispoziţie trusă de prim aju-

tor, facilităţi și personal instruit pentru

acordarea primului ajutor.


23/1071

Clientul e primit cu politeţe, folosin-

du-se formule de întâmpinare:“bunăziua,cu ce vă pot ajuta?” după care îlîndrumi spre locul specicat. Se indicădirecţia cu mâna, între timp luându-i-se clientului hainele, făcându-se con-fortabil.

Până a se ajunge la etapa executăriitunsorii, se oferă clientului materialeinformative (reviste, informaţii pe carele putem oferii din ceea ce s-a învăţat,după care se poate servi cu o cafea, unceai, la alegerea clientului).

Fiecare client va primit, sfătuit șiservit personal în funcţie de necesită-ţiile ecăruia. Este absolut necesar castilistul care e implicat în această etapăsă e capabil să poată diagnostica pro-fesional părul și pielea scalpului. Să-șipoată cunoaște produsele de styling șitratamentele, ind mereu la zi cu noiletrenduri din coafură.

Așadar discuţiile de consil

împart în 4 faze:• faza de întâmpinare• faza de informare• faza de consiliere• faza de încheiereDialogul cu clientul întotde

se face din lateral pentru a nu fferenţe între lucrător și client, urmă simţindu-se inferior stilPe întreaga durată a coafurii se ta un dialog despre dorinţele cllegate de noul său look.

Se va discuta și i se va expentului dacă e nevoie în ce conaă părul acestuia și i se vor reda tratamentele necesare pentruţinerea rului de păr și produstyling pentru întreţinerea noi cLa nal se va verica prin comdacă clientul este mulţumit.

C IIIC


24/10718

C

N ț ț

Comunicarea e procesul reciproc princare se dau și se primesc informaţii decele mai multe ori verbale între unulsau mai mulţi indivizi cu scopul dea schimba concepte și idei utile com-portamentului lor social. Gesturile, ri-dicarea sprâncenelor, datul din umeri,intonaţiile vocii pot transmite unui in-terlocutor sentimente sau stări de spi-rit variate cum ar :

• mirare

• suferinţă• admiraţie• dezaprobare

Așadar:• clipirea din ochi re ectă - emoţia

sau minciuna• coborârea sprâncenei - dezaproba-

re sau nehotărâre• faţa lipsită de expresie - indiferen-

ţă• gura căscată - uimire sau mirare• gura încordată - nervozitate

• zâmbetul – fericire, satisfacţie• datul capului pe spate - tru e, dis-

preţ• întoarcerea capului de la interlo-

cutor - dezacord, dezaprobare• reverenţa sau plecăciunea – respect

Pe întreg parcursul serviciului defură nu se recomandă:

• angajarea în discuţii pe teme fri- vole

• aprecierea de către lucrător a es-teticii exterioare a clientului,a mocum arată sau a hainelor pe care ctul le poartă

• nu se recomandă discuţiile pe unton afectuos folosindu-se dialogucret

• de asemenea nu se va impune for-ţat un anumit look clientului numconsiderentul că prestatorul de sestăpânește doar unele tehnici de fat și își crează astfel un avantaj pun anumit stil de coafură chiar această coafură nu e corespunzăformatului feţei clientului.


25/1071

C IVF

Firul de păr este constituit din celule

moarte.Pe scalp avem sute de mii de foli-culi, adică structuri asemănătoare po-rilor, din care cresc rele de păr. De-alungul vieţii noastre, ecare foliculproduce numeroase re de păr.

P este cea care produce în fo-licul celulele vii ale părului. Pe măsurăce apar noi celule, celulele pre-exis-tente mor și sunt împinse în sus, înexteriorul foliculului, spre scalp. Ce-lulele moarte sunt comprimate pentrua forma proteina numită cheratină.Învelișul exterior al rului de păr (pecare îl vedem) reprezintă de fapt che-ratina care este împinsă în exterior defolicul.

Fiecare r de păr este format dincheratină, cantităţi mici de apă și unagent de legare, care unește cheratinași apa.

S

Firul de păr este constituit dintrie de straturi:C UTICULA Învelișul exterior și protector ade păr. Acest înveliș este formsolzi suprapuși și poate dismai multe straturi. Solzii sunt cdau exibilitatea rului. Cuticutranslucidă, permiţând astfel părului (dată de cortex) să e vPuteţi „deschide” solzii pentruriza penetrarea rului de păr dsubstanţele chimice sau de altăC ORTEXULPartea centrală a rului de p

constituită din bre lungi, răsucfel încât au aspectul unei sfori.este cortexul. În centrul celor mbre ale cortexului se găsesc tţuri în formă de spirală sau de asunt unite. Aceste lanţuri sun


26/107


27/1072

T I - N ț

care conferă elasticitate rului de păr șidatorită lor putem aranja părul în dife-rite direcţii.

Lanţurile (polipeptidice) sunt lega-te prin trei tipuri de legături:

• hidrogen• sare• disul de sau sulf

Legăturile disulde sunt cele care tre-buie desfăcute dacă doriţi să modicaţipermanent forma părului. Pentru a ob-

ţine însă acest rezultat este sucient să

e desfăcute 25 % până la 30%legături, adică mai puţin de o tr

Cortexul este cel care deteculoarea părului. Există două tipigmenţi:

• melanina, care conferă culoacastanie sau brună

• pheomelanina, care conferă culorea roșcată sau blondă M ĂDUVA ( MEDULLA )Aceasta se aă în centrul tulpirului. Nu are vreun rol în proc

coafare a părului.Există trei tipuri de păr uman:

• primar • secundar • terţiar

P ĂRUL PRIMAR

Acest păr este foarte n. Contribuie la reglarea temperatuajutând la evaporarea transpiraţiei. Crește pe toate porţiunmai puţin buze, palme, tălpi și pleoape.

Părul primar are o serie de caracteristici speciale:• nu are măduvă (medulla);• nu conţine pigment, acesta ind motivul pentru care părul prim

este mai puţin vizibil;• este rareori mai lung de 17,5 mm; și• nu este legat de un mușchi erector pili care să îi permită mișcarea

P ĂRUL SECUNDARPărul secundar este scurt, ţepos și aspru. În categoria păruintră sprâncenele, genele și părul din cavitatăţile deschise alnasului. Părul secundar este sensibil la atingere - gândiţi-vă d


28/10722

C

de a clipi (și de a vă proteja ochii) pe care o resimţiţi atunci câgeţi genele. Sprâncenele opresc transpiraţia, apa sau sebumul prelinge de pe scalp să intre în ochi.

Puteţi identica părul secundar pe baza unui set de caracterciale:

• crește direct din piele;• nu are mușchi erectil pili;• are o măduvă (medulla) de mari dimensiuni;• este deseori curbat, precum genele• are de obicei o lungime de 17,5 mm până la 25 mm; și• desimea sa crește cu vârsta.

P ĂRUL TERŢIARAcesta este părul mai lung care crește pe scalp. La adulţi, apaaxilei, în zona inghinală, iar, la bărbaţi apare sub formă de bartaţă.

Rolul iniţial al părului terţiar era probabil acela de a păstra căporală și de a ne proteja de soare. În prezent și-a pierdut acest

Fiecare r de păr terţiar este prevăzut cu o glandă sebacee prproduce sebum, și cu un mușchi erector pili, care face părul să Părul terţiar:

• are un anumit unghi de creștere din folicul – ceea ce numim noi di-recţia de creștere a părului.

• are o desime diferită și direcţii diferite de creștere (datorită acestecaracteristici apar porţiuni bine delimitate și trăsături speciale precum vârtejurile din creștet – vezi Creșterea părului); conţine pigmen– acesta conferind părului o culoare anume; și

• poate drept, ondulat sau creţ.

T Există trei tipuri de păr:• afro-caraibean• asiatic• caucazian (european)


29/1072

T I - N ț

Afro-CaraibeanÎn general, caracterizat prin bucle strânse și o culoare foarte afro-caraibian are o formă asemănătoare cu a unui rinichi,este împărţit în patru câmpuri.

Părul afro-caraibian se deteriorează ușor. Prin urmare,atunci când aplica i tratamente, în special tratamente chimi Asiatic Părul asiatic este în general lins și are tendinţa de a lipsCuloarea sa variază de la șaten închis la șaten mediu. Poate puternic. Împărţit în patru câmpuri, are o formă rotundă.

Dacă tundeţi un păr asiatic foarte scurt, se poate așeza tdrept în sus.

CaucazianPărul caucazian sau european poate drept, ondulat sau crsa variază de la șanten închis la blond deschis. Împărţit în papărul european are o formă ovală.

TEXTURA Firul de păr poate :

• subţire• mediu• gros

Atunci când spunem că rul părul este sub ire, mediu sau gla faptul că ecare r de păr are aceste caracteristici. Texturdeterminată de circumferinţa și starea cuticulelor. Firul de po circumferinţă mică și o cuticulă închisă, pe când rul de pcircumferinţă mult mai mare, iar cuticula este mai deschisă. Ade porozitate al părului va mult mai mare.

Textura părului poate inuenţa aspectul coafurii pe care oDacă rul de păr este gros natural sau dacă pare gros pentreste deschisă, iar părul este deteriorat, nu veţi reuși să obţinneted.

Textura părului poate varia în funcţie de culoarea părulu(consultaţi secţiunea Creșterea părului)


30/10724

C

DENSITATEA Densitatea este dată de cantitatea de re de păr din care se podoaba capilară. Un client cu păr n poate avea mai multe decât o persoană care are un r de păr gros. Cantitatea de re descalp depinde de mai mulţi factori și variază foarte mult, dar udensităţi sunt considerate ca ind medii:

• pentru părul blond natural - 130.000• pentru părul roșcat natural – 80.000• pentru părul șaten natural - 100.000• pentru părul brunet natural - 100.000

E Părul crește, se oprește din creștere,cade, acest proces repetându-se perio-dic de-a lungul vieţii noastre. Dacă, caurmare a vreunui factor, acest procesde reînnoire se oprește, părul nu se vamai regenera și vom cheli.

Părul nostru poate crește pe parcur-sul unei perioade între unu și șapte ani.

Dacă nu este tuns, poate atinge în me-die o lungime între 71 și 91 de centime-tri. Fiecare r de păr are propriul ciclude creștere și pentru că nu toate relesunt în aceeași etapă a acestui ciclu, pă-rul este în permanenţă înnoit și înlocuit.Ciclul de creștere a părului cuprindetrei etape: A NAGENĂ Este principala etapă de creștere, înaceastă fază papila din folicul produ-când cele mai multe celule. Această eta-pă poate dura câteva luni sau câţiva ani.

C ATAGENĂ În această etapă, părul se opreștecrescut. Bulbul aat la baza tijei de păr se separă de papilă, se atroși avansează în interiorul foliculuT ELOGENĂ În această etapă, foliculul intră în us. Etapa este cunoscută și sub nude “etapa de declin”. Bulbul părulcepe să se micșoreze și se desprinla baza foliculului. Firul de păr alupe lângă folicul și cade. La un modat, un nou r de păr va începe sformeze și să iasă la suprafaţă prilicul. De aceea, în unele cazuri vrea că două re de păr cresc din afolicul.

E

Automat în timp ce se spală păruentului prin pipăirea rului de p va stabili grosimea și starea de săn


31/1072

T I - N ț

a rului ,iar în funcţie de acestea se vadiagnostica corect și se va stabili tun-soarea.

Prin examinare și atingere se poatestabili dacă părul este:

• moale sau dur • pufos sau vâlvoi• neted sau poros• strălucitor sau mat

În toată această etapă de diagnosticarese vor stabili tratamentele anterioareaplicate părului și a urmărilor acestortratamente și se vor vedea probleme-le de sănătate ale rului de păr la mo-mentul actual.

Examinarea pielii capului se va face vizual și prin pipăire cu atenţie ajun-gând la o concluzie a existenţei sau ainexistenţei mătreţii precum și a hiper-secreţiei glandelor seboreice a iritaţii-lor, a aluniţelor etc.

În cazul în care o anumită diagnos-ticare nu mai ţine de noi, sfătuim cli-entul să se adreseze medicului derma-tolog.

T

• scalpul cu mătreaţă -cauzele mă-treţii sunt hiperfuncţiunea glandelorsebacee, inuenţa unor tipuri de ciu-perci, uscarea scalpului datorită unortratamente medicamentoase și produ-se cosmetice alese greșit.

• scalpul sensibil - e inuenţatcauze externe, poluarea, schide climă și cauze interne: strementaţia necorespunzătoare, rile. Prezintă zone iritate și rouneori pot sângera. Se trateazătiinamatoare și produse cosmbază de mușeţel.

• scalpul gras - cauzele ind funcţiile hormonale, hiperfglandelor sebacee, supraîncărcproduse de styling. Se folosespoane de curăţare în profunzimdevenind mătăsos.C Din păcate, căderea părului aretitudine de cauze, aproximativafecţiuni ar putea sta la baza părului. Dintre acestea putem ona stilul de viaţă nesănătos, de

plu, însă există și cazuri în carexact nu poate identicată.• alopecia areată cauzează căde

părului într-un ritm alarmant. zul acestei afecţiuni, sistemul ieste cel căruia i se datorează vincât atacă foliculii de păr, fără a motiv exact.

• nașterea poate provoca o cădexcesivă a părului însă, înainte lucru să se întâmple, părul poadeveni mai des. Acest lucru seplă datorită schimbărilor hormcare se produc în timpul sarcin


32/10726

C

lurile ridicate de hormoni împiedicândca rele care stagnează să cadă. Dupănaștere, atunci când nivelul hormonilorrevine la normal, acestea încep să cadăextrem de repede. Timpul de recupera-re se poate întinde până la doi ani.

• stresul extrem poate cauza o căde-re bruscă a părului. Acesta poate de-clanșat de problemele emoţionale, darși de boli grave, intervenţii chirurgicalemajore, pierderi de sânge sau traumeemoţionale severe.

• dietele extreme nu sunt recoman-date oricum pentru sănătatea totală aorganismului, iar în urma acestora șipărul va avea de suferit.

• căderea naturală - cauza ind îm-bătrânirea rului de păr.

• căderea ereditară -datorită matri-cei genetice cu care se naște ecare om.

C • factorii genetici• folosirea la întâmplare a produse-

lor necorespunzătoare• factori climatici (clima uscată sau

umedă)• factori generatori de căldură(căl-

dura soarelui, foehn)• factori de mediu (U.V. apa sărată,

clor)• deprinderi(fumat, droguri, ali-

mentaţia necorespunzătoare)• factori ziologici (stresul)

• factori mecanici(pieptănatul, părul strâns la spate pe o perioadă îlungată)

• factori chimici (vopsirea , decolrarea, permanentarea)

PH- Este învelișul acid al pielii ce îndnește o varietate de funcţii protecîmportiva orei microbiene prezpe epidermă și care se hrăneștesebum, transpiraţie ,corneocite. obicei PH-ul trebuie adus la valoneutră de 5,5 considerată norm Tratamentele de îngrijire a rulupăr sunt specice rului de păr ca scop hrănirea și protejarea (cruleiuri, spume).

Aplicarea lor se face diferit știmpi diferiţi. Există cele care se adirect pe rul de păr și scalp fărămai necesita clătirea, acestea acţiodirect asupra rădăcinii. Există prse care după aplicare necesită clSubstanţele de îngrijire a păruluîmpart în 4 substanţe active:

• anionic (încărcat negativ, redutensiunea apei)

• cationic (încarcă pozitiv și e atde zonele de păr vulnerabile)

• neionic (fără încărcătură electrși e un stabilizator al spumei)

• amfolitic (stabilizează spuma șfolosește pe pielea sensibilă)


33/107 22

TEMA COAFATUL ȘI ARANJATUL PĂRU

C IS

S e procedeul decurăţare a părului de praf și impurităţi

acumulate precum și de sebum. Spăla-tul se face la scafă folosind șampoaneleadecvate tipului de păr precum și tra-tamentele necesare.

Clienta e așezată la scafă, îi prote- jam bine hainele cu un prosop și o așe-zăm într-o poziţie confortabilă. Ceafatrebuie bine amplasată la scafă, ca apasă nu curgă pe lângă, până la linia decontur. Capul trebuie sucient lăsat pescafă pentru a nu uda faţa.

Prima dată reglăm temperaturaapei pe încheietura mâinii, acolo pieleaind la fel de sensibilă ca și cea a scal-pului. După ce reglăm bine apa udămpărul întâi la tâmpla, apoi la frunte, iarpoziţia jetului de apă întodeauna tre-buie îndreptat spre noi.

Părul se udă foarte bine, apoi înfuncţie de tipul părului alegem șampo-nul adecvat. Șamponul se amestecă în

mână nu direct pe păr, astfel sebuie mult mai bine pe păr.

Mișcările folosite sunt simși de intensitate medie. Se încpartea de contur, partea frontalspre tâmplă, apoi spre ceafă. Ncăm mâinile de pe cap atunci câcem de la o zonă la alta. Partea(de sus) se spală cu mâinile încriar pentru partea din spate se

mână pe partea frontală a cliencealaltă spălăm.Primul șampon se aplică

a elimina produsele de stylingpurităţile, iar al doilea curăţă pprofunzime. După ce am spălatclătim foarte bine, îl tamponămprosop și aplicăm un tratament

Masajul părului îl efectuămce aplicăm masca la scafă. Msunt aproximativ aceleași cu cespălat, doar de o intensitate maFlosim mișcări circulare, cu vâgetelor. Un masaj durează 3-5 m


34/107

C

2828

la început se începe foarte ușor masajul,apoi crește în intensitate, iar la sfârșit

scădem din intensitate. Clătim fobine și protejăm părul cu un proso


35/107 22

C IIC

T În aceste tehnici se folosesc periile de diverse mărimi și tippărul a fost în prealabil spălat se aplică produsul de styling cecărui tip de păr, se consultă clientul în vederea coafurii do

se începe uscarea în masă a părului, acesta ind uscat de la lungime contra creșterii rului de păr.F Părul spălat se delimitează în câmpuri cu cleme în funcţie părului. Se folosesc periile de dimensiuni medii sau largi, lungimea rului de păr operaţiunea de rotire a periei făcândterior, inclusiv nalizarea vârfurilor. Se repetă operaţiunea rpână când coafura e formată.F Se delimitează mai multe secţiuni care apoi se întind cu pla rădăcină până la vârfuri în poziţie dreaptă. Se repetă accând părul e uscat. Prin această operaţiune se conferă un p volum.

Reprezintă acţiunea de modelare a părului în forme estetice diferi

acord cu clientul la recomandarea stilistului.Se ţine cont foarte mult de starea părului, de produsele de stylistarea de sănătate a scalpului.


36/107

C

3030

F Se delimitează părul în mai multe rame circulare de la creștceafă. Se începe cu prima ramă de la ceafă rotind peria spre efolosesc periile de dimensiuni medii și small. Cu ajutorul periacest fel se pot realiza și buclele mici.

Buclele din perie se pot realiza doar pe tipurile de păr corespuntehnici. Părul trebuie să aibă consistenţă bună, ideal ar să aibănatural în r, să e un r de păr aspru și gros, să nu e un r deși sticlos.

C Diametrul bigudiurilor determină elasticitatea buclei și ondul

bigudiu cu diametrul mic dă un volum mai mic și o elasticitatepe când un bigudiu cu diametrul mai mare dă un volum mare șcitate mică. De asemeni unghiul șuviţei de păr de pe bigudiu înpielea scalpului determină direct proporţional volumul coafuridrept cu pielea capului dă volum la rădăcină. Unghiul obtuz pepielii capului dă volum mai mare. Unghiul ascuţit nu dă volum M ONTAREA BIGUDIURILORSe delimitează o șuviţă de păr egală cu grosimea bigudiurilor, sţa în unghi drept faţă de pielea capului, pieptănând șuviţa în acde la rădăcină la vârf cu un pieptene des;se ţine șuviţa între deși arătător trăgând-o ușor până este perfect întinsă.

Se montează bigudiul cu cealaltă mână punând vârful șuvibigudiul ţinându-se atât șuviţa cât și bigudiul perfect drepte subSe presează vârful șuviţei pe bigudiu cu degetul mare, începânlui până la pielea capului. Se prinde bigudiul cu un clips sauatenţi să nu lezăm pielea capului.Formarea buclelor cu bigudiuri rigide și bigudiuri de volum:

• este vorba despre bucla părului lung făcut permanent saunatural sub tensiune folosind bigudiuri rigide sau bigudiuri de Noţiuni preliminarii importante:

!


37/107 33

T II - C

a) cunoștinte despre formarea buclelor lipite începând de zarea lichidului de volum

b) părul făcut permanent sau ondulat primește tensiune de aceea se numește buclă cu tensiune. Bucla nu-și pierde uscare

c)bigudiurile rigide au la capete dinţi cu care sunt xate ppe gâtul buclei

d)diametrul bigudiului hotărăște elasticitatea și lăţimea bue)alegerea diametrului și aplicarea bigudiurilor se face î

coafura dorităB UCLE CU BIGUDIURI RIGIDE

Bucla orientată spre dreapta• umeziţi părul și pieptănaţi. Dacă este nevoie se folosesc produsestyling. Separaţi pe partea dreaptă o șuviţă de 2-3 cm, piepcepând de la rădăcină, lipit de cap spre dreapta, formaţi cu vun rotocol pentru bigudiuri. Așezaţi în așa fel bigudiul rigidformat încât dinţii coroanei dinţate să e orientaţi opus direOrientaţi bigudiul tot mai perpendicular pe pielea capului, p vă apropiaţi de rădăcină. În acest scop ţineţi arătătorul sub ţată a bigudiului. În nal rulaţi până la rădăcină bigudiul ţincular pe pielea capului.Bucle plate Nu se pretează la părul creţ și lung ind compatibil doar cu mediu.

• se începe cu umezirea părului și pieptănarea acestuia, se separă o viţă de păr de 2-3 cm pe partea stângă a capului, se piaptănălipită de cap spre dreapta formându-se un cerculeţ, se ia vârmână ţinându-se arătătorul mâinii drepte oblic sub rădăcinînfășoară șuviţa de păr pe arătător nu prea strâns, se scoate dbucla formată, iar cu ajutorul degetului arătător al mâinii mare al mâinii stângi se prinde bucla și se strânge bine, se prun clips fără a se deteriora forma rotundă a buclei


38/107

C

3232

Bucle proeminente • se realizează în același fel cu buclele plate, doar că se așea

perpendicular pe rădăcina de păr obţinând un volum frumos co


39/107 33

T II - C


40/107

C

3434

C

Se împarte părul circular după fost înainte spălat și uscat.Din pramă de la spate se separă o meșmărimea unui bigudiu mediu pe se aplică un produs de styling spondulării părului după care de la rcină la vârf se ia meșa pe ondulatse folosește ori în poziţie verticalorizontală. La îndepărtarea ondtorului din meșă se rotește acestcâteva ori după care se deschide

având grijă să nu se desfacă buîncă calde. Onduleurile formate ssă se răcească înainte de a da prode stylig de nal (xativ, ceară) cu

se modelează ușor suprafaţa părului.


41/107 33

T II - C

C Se spală părul apoi se pulverizează un produs de styling spela placă pentru protejarea degradării rului de păr și pentruperfectă. Se usucă cu foenul apoi se împarte părul în secţiunise iau bucăţi late de 1-2 cm cu ajutorul pieptenului. Se prinluată ușor cu placa de la rădăcină și se trage spre vârf, se repnea până meșa e întinsă perfect.

Placa se aduce la o temperatură optimă în funcţie de tipucare lucrăm.C Se spală părul apoi se usucă aplicându-se un produs de stylintinderii părului și protecţiei sale. Se împarte părul în rame, so meșă de 2 cm cu ajutorul piaptănului, se rotește placa încălde meșă respectivă formându-se onduleuri până la vârfuri, sla fel cu celelalte meșe de pe suprafaţa scalpului. La nal serul aplicând un produs de styling de nish.C Ondulaţiile umede realizate cu mâna dau coafurii volum mime perfecte ale onduleului.


42/107

C

3636

Nu se face pe părul scurt și creţ!

Se ia în partea stângă prin delimitare o suviţă cam de 5 cm lăţidă pe spate restul părului cu piaptănul. Se ţine piaptănul în mâ

getul mijlociu puţin în faţa șuviţei pieptănate. Piaptănul în faţape suviţa de păr formează ondulaţii spre dreapta cu arătătorul onduleului în lucru. Se așează apoi piaptănul lângă degetul miformează arcul îndreptat spre stânga onduleului așezând degetîn faţa buclei în lucru, se apropie arătătorul de degetul mijlociforma o a doua buclă a părului. Se continuă lateral ondularea o altă șuviţă umezită și pieptănat pe partea stângă, se repetă etprima ondulaţie. Arcul onduleului trebuie să e perfect îmbin

onduleului anterior și lăţimea la fel pentru a nu se vedea locuPentru xarea muchiilor se folosesc clipsuri și clame. T Separaţi în partea frontală a capului o șuviţă de acoperire de 8 co grosime de 2 cm, pieptănaţi șuviţa în sus la un unghi mai mamic în funcţie de volumul dorit. Ţineţi șuviţa ridicată cu mânușor de vârfuri. Așezaţi peria aproape de scalp în așa fel încnu străpungă complet șuviţa. Împingeţi peria răsucind ușor pepielea capului. Repetaţi procedura în funcţie de volumul dorit. volum mai mare introduceţi peria din ce în ce mai sus în șuv Tapaţi aceste șuviţe în acest mod spre ceafă până unde e nevoieN Începeţi cu ultima porţiune de păr tapată de la ceafă, ţineţi lejepalmă netezind ușor cu peria având grijă să nu e introduși pertapaj descâlcind părul.

T Se începe cu o laterală separând o șuviţă de păr de 3-4 cm lăţimșuviţa la fel ca și în partea de top.

Greșeli ce trebuie evitate:• dacă porţiunile de păr separate sunt prea mici vor apărea că

!


43/107 33

T II - C

• dacă șuviţele de păr nu sunt ţinute în unghiul corect păprea mult sau puţin volum

• dacă suprafaţa supercială a porţiunii de păr de acoperirtapată, tapajul devine vizibil și coafura are un aspect dezord

• trebuie evitat tapajul părului până la vârfuri• dacă la netezirea porţiunilor de păr este prea mult accetapat coafura nu primește volumul doritGreșeli în taparea onduleurilor:

• dacă onduleurile sunt tapate prea puternic își pierd form• dacă bucla nu a fost tapată în formă nu se obţine coafura

C

E XEMPLU COAFAT NR.1Pasul 1:crează baza perfectă folosind șampon și balsamPasul 2:periază părul și aplică spuma de păr de la rădăcină

pentru a-i da volumPasul 3: cu ajutorul unei perii rotunde mari ridică părul și u

ţă cu șuviţă pentru a obţine un volum de la rădăcină (alterneași cu capul în jos )

Pasul 4:pentru a crea textură și volum în partea din faţă, tala câţiva cm de scalp în sensul invers de creștere a păruluiPasul 5: apoi strânge părul într-o coadă lejeră pe care o p

bandă elastică în așa fel încât părul să aibă volum în partea dPasul 6: răsucește șuviţele din coadă și prinde-le cu agrafe

pectul general ar trebui să e ușor răvășit și lejerPasul 7: accesorizează coafura cu eșarfe viu colorate răsu

capului, în jurul cocului sau intercalate în coafurăPasul 8: nisează coafura eliberând câteva șuviţe pentru

lejer și ușor

Dacă părul tău este ondulat natural aplică spuma de la rădăcină furi și usucă-l folosind o perie dreaptă înainte de a-l aranja.!


44/107

C

3838

E XEMPLU COAFAT NR.2Pasul 1: pentru a crea o coafură ușoară și cu volum folosește ș

balsam care protejează culoarea rului de părPasul 2: aplică spuma de păr de la rădăcină până la vârfuri apo

te uscătorul și o perie de păr rotundă pentru a-l aranjaPasul 3: usucă părul ridicându-l ușor de la rădăcină pentru

mai mult volum, aceasta nu este o coafură pentru păr turtitPasul 4: apoi ia ecare șuviţă de păr în parte și ruleaz-o pe un

cald mare până la baza capului xat cu ajutorul unui clește de Pasul 5: imediat ce s-au răcit bigudiurile îndepărtează cleștii ș

părul cu ajutorul foehn-ului. Look-ul pe care îl dorești este unusănătos plin de volum și cu păr ușor ondulat

Pasul 6: cu un piaptăn fă o cărare dreaptă pe centrul capului permite părului să cadă ușor pe ambele părţi păstrând volumul Pasul 7: aplică xativ pentru a xa coafura, dar și pentru a cr

care naturală și a oferi un plus de strălucirePasul 8: în nal pentru a da coafurii un aspect perfect aplică

rile uscate spray de păr

Folosește bigudiuri mari pentru un păr cu mult volum!

E XEMPLU COAFAT NR.3Pasul 1:crează baza acestei coafuri folosind șampon și balsa

păr curat și îngrijit apoi aplică spuma de păr de la rădăcină pânPasul 2: usucă părul spre spate și folosește o perie lată pentru a

părul neted și fără prea mult volumPasul 3:odată uscat împarte părul printr-o cărare într-o parte

din dreptul mijlocului sprâncenei. Cu ajutorul periei aranjează urechi netezindu-l și xează-l într-o coadă la baza capului

Pasul 4:fă o buclă din jumătatea din lungimea părului și xo bandă elastică de coada iniţială, apoi fă o altă buclă cu păruxeaz-o la fel, în nal ar trebui sa creezi un coc în formă de fucapului

!


45/107 33

T II - C

Pasul 5: folosește agrafe pentru a xa coada. Firele de difecare au fost prinse pot folosite pentru a masa partea dintbucle

Pasul 6: nisează coafura dându-i un aspect ușor răvășit elib va șuviţe din cele două bucle și dă-le volum și textură cu ajut

Asigură-te că părul este curat! Părul proaspăt spălat și îngrijit aspect sănătos și al unei coafuri spectaculoase!

E XEMPLU COAFAT NR.4 Pasul 1: asigurăte că părul tău este pregătit pentru această c

dernă și netedă folosind șampon și balsamPasul 2: periază părul și aplică de la rădăcină la vârf spuma

tru a netezi rele rebele și pentru a da o strălucire naturalăPasul 3:lasă părul să-și formeze propria cărare apoi usucăspori beneciile spumei de păr lăsând liberă faţa

Pasul 4: adună părul într-o coadă lejeră la baza gâtului, făprinde-o cu o bandă elastică lăsând vârfurile libere

Pasul 5: efectul ar trebui să e lejer ca și cum părul ar cădePasul 6: pulverizează o cantitate mică de serum pentru a hr

alele vârfuri uscatePasul 7:pentru un look casual și ușor răvășit scoate câtev

bucla pe care ai făcut-o la baza gâtului

Dacă părul tău este uscat și se descurcă greu aplică spray de lungime!

!

!


46/107


47/107 444

TEMA IITUNSOARE

Scopul tunsorii este aspectul îngrijital capului, ascunderea unor imperfec-ţiuni ale gurii sau ale cutiei cranieneși punerea în valoare a trăsăturilor fru-moase ale clientului.

Tunsoarea reectă întotdpersonalitatea celui pe care o Înainte de a tunde se face o ea structurii și a stării de îngrijirrului. Se evaluează sănătatea sși forma geometrică a cutiei cra

T OVALĂ – este formatul ideal, căruia i se potrivește orice gen de tunsoP RELUNGITĂ – i se potrivește o tunsoare pe lungime medie cu volum

părţile lateraleP ATRATĂ – i se potrivește o tunsoare care acoperă părţile laterale

frunţii și volum în partea superioară a scalpului. Se aleg tunfără volum de la urechi în jos și ciufulite în partea superioar

ROTUNDĂ – se alege o tunsoare cu volum pe creștet și un breton depat pentru a da luminozitate feţei și pentru a duce spre o form H EXAGONALĂ – i se potrivesc tunsorile care acoperă fruntea și pom

lungimea părului depășind lungimea feţei cu volum în zona Î N FORMĂ DE INIMĂ – i se portivește o tunsoare care să echilibreze pa

superioară a părului, mai scurtă, fără volum, cu partea inferunde se va da părului volumul necesar care să facă echilibru

Î N FORMĂ DE PARĂ – i se potrivește o tunsoare cu fruntea liberă cu volîn creștet și la tâmple pentru a echilibra maxilarele late, fără vmaxilarelor.

F transmite simpatieși sinceritate, formele predominant

rotunde amintesc de chipul coCeea ce nu este un lucru rău.


48/10742

C

4242

persoanele care au faţa rotundă trebuiesă-și aleagă tunsorile cu mare grijă.

O faţă rotundă este avantajată detunsorile care adaugă lungime feţei. Tunsorile cu mult volum în creștetsunt ideale în timp ce tunsorile ce seopresc în dreptul bărbiei nu fac alt-ceva decât să adauge lăţime, lucru to-tal nedorit și lucru care ar trebui să-leviţi cu orice preţ. Poze cu celebrităţicum ar Keely Clarkson, KirstenDunst, Kate Winslet, Mandy Moore,Drew Barrymore, Sara Paxton, ReneeZellweger pot o sursa de inspiraţiepentru alegerea unei tunsori în cazul încare ai faţa rotundă.C UM ȘTI DACĂ AI FAŢA ROTUNDĂ ? Faţa rotundă este mai plină și de obi-cei își păstrează aspectul tineresc maimult timp decât oricare dintre celelalteforme ale feţei. Este lipsită de unghiuriascuţite, lungimea este aproximativegală cu lăţimea, fruntea este îngustăsi bombată, obrajii plini, bărbia rotun-dă sau ușor ascuţită, iar pomeţii suntaproape inexistenţi.T UNSORI SCURTE PENTRU FAŢA ROTUNDĂ –CEA MAI INSPIRATĂ TUNSOARE

Tunsori cu volum în partea de sus acapului în așa fel încât să adaugi lun-gime feţei. Un breton ușor care poate pieptănat pe o parte se potrivește celmai bine feţelor rotunde. Evită breto-nul foarte drept, în schimb alege un

breton lat. Pentru aspect sosmodelează-ţi vârfurile cu gel.

D E EVITAT : tunsorile foarte scucare îţi lasă faţa descoperită. Acede tunsori îţi vor evidenţia și mai formele rotunde.T UNSORI MEDII PENTRU FAŢA ROTUNDĂ –CEA MAI INSPIRATĂ TUNSOARE Pentru a obţine iluzia de lungipieptănăturile care au cărarea pe msunt o alegere deoarece atrag atasupra părţii centrale a feţei în aceasigurând senzaţia de alungire a feţe prea rotunde.D E EVITAT : coafurile cu volum centuat în zona urechilor care vorfaţa rotundă să pară și mai lată în obrajilor. Dacă ai părul creţ tresă foarte atentă deoarece păruladaugă rotunjime feţei. Indicat eseviţi părul creţ în zona feţei, ideal

ca onduleurile să pornească la 2/lungimea părului, nu în partea suoară.T UNSORI PĂR LUNG PENTRU FAŢA ROTUN -DĂ –CEA MAI INSPIRATĂ TUNSOARE Tunsorile sunt perfecte pentru o rotundă. Cu cât parul este mai lcu atât mai mult este asigurată i

unei feţe ovale. Cea mai bună tunpentru faţa rotundă și părul lung cea cu volum în partea de sus șiîn jurul feţei. Efectul urmărit estereduce volumul în zona obrajilor a adăuga lungime feţei.


49/107 44

T III - T

4

D E EVITAT : tunsorile cu breton foar-te drept nu sunt cele mai indicate de-oarece lăţesc și mai mult o faţă rotun-dă. Privirea cade în acest caz în parteade mijloc iar efectul de faţă rotundă va mai mult accentuat.F se apropie cel mai multde idealul de frumuseţe. Proporţiileechilibrate o fac să e cea mai versatilădintre toate formele de faţă. Dacă ai ofaţă ovală esti norocoasă, ai exact tipulde faţă care-ţi permite să alegi cam ori-ce frizură îţi trece prin cap.

Este important însă să ţi cont detoate trăsăturile particulare ale feţeitale, cum ar : lungimea nasului sau afrunţii.D ACĂ AI NASUL PROEMINENT Dacă ţi se pare că ai nasul prea marear trebui să-ţi alegi cu atenţie frizura.

Ar bine să nu îţi porti părul lung șidrept, pieptănat cu cărare pe mijlocpentru că acest tip de tunsori fac ca unnas proeminent să pară și mai mare, înschimb un breton amplu și lung sau ofrizură voluminoasă cu bucle, șuviţeondulate păcălește acest defect.D ACĂ AI FAŢA ALUNGITĂ

În cazul în care ai fruntea înaltă șiobrajii alungiţi, coafurile la care tre-buie să te gândești sunt cele în careplusul de volum se creează imediat subnivelul obrajilor pentru a da senzaţiade echilibru întregului chip. Cele mai

potrivite coafuri sunt e un blungime medie, e o frizură cuîn trepte. De asemenea un bretreduce din înălţimea frunţii și echilibru.C UM ȘTI DACĂ AI FAŢA OVALĂ ? Dacă lungimea feţei este 1,5 dme, fruntea ta este înaltă și amdistanţa dintre ochi și maxilaconsiderabilă atunci faţa ta este

Scopul unei tunsori perfecte faţa ovală:

• orice tunsoare care păstreazporţiile feţei ovale este perfectbuie evitate frizurile care acopși o fac să pară pătrată sau rotuT UNSORI PĂR SCURT PENTRU FAŢA OVALÎncearcă tunsorile scurte care faţa descoperită și pun în valoaperfect ovală lăsând faţa descpoţi pune în valoare o faţă cu tperfecte

E VITĂ : tunsorile cu breton caacoperă faţa “perfectă”acest tipzuri taie din lungimea feţei și opară mai degrabă rotundă, redechilibrul care există deja.T UNSORI PĂR MEDIU PENTRU FAŢA OVAL

Încearcă un bob de lungime mbreton oblic este potrivit pentovală, chiar dacă are o formă utunjită. Bretonul oblic este elecare echilibrează și îl face un bfect pentru faţa ovală.


50/10744

C

4444

E VITĂ : tunsorile cu volum exageratîn creștetul capului care alungesc înmod excesiv gura.T UNSORI PĂR LUNG PENTRU FAŢA OVALĂ

Încearcă coafurile cu părul ondulat carereproporţionează faţa adăugându-i vo-lumul care-i lipsește. Experimentează

nuanţele deschise și vei surprinrezultate.

E VITĂ : tunsorile drepte cu bretonlipsite de volum sunt cea mai nefealegere. Fiind lipsite de volum aciau din lăţimea feţei.Cărarea pe mși coafurile simetrice amplică îmea feţei.

T B OB CUT – tăierea dreaptă (cea mai des întâlnită)P IVOT POINT – tăierea punctată.

D EEP

CUT

– tăietura adâncă, se folosește foarte mult la nisat.S LICE – este tăierea și subţierea în profunzime a șuviţelor pentru a ob-ţine lejeritatea acestora.

S CISSOR OVER COMB ( RĂSPĂR ) – tehnica de folosire a foarfecii peste piap-tăn.

U NDERCUT – este o zona tunsă scurt peste care cade o altă zonă mailungă deconectată

C ROSSCHECKING ( VERIFICARE ÎN CRUCE ) – este o tehnica de veri care.Dacă șuviţele de păr sunt tunse pe verticală atunci vericăm peși invers.

T ( )

Se trasează o cărare de la linia frontalăa părului până la ceafă și de la o ureche

la alta. Se începe tunsoarea din spate.De la ceafă se delimitează o secţiunede un cm lăţime, pieptănându-se cu unpiepten cu dinţi deși și stabilindu-selungimea de comun acord cu clientul.

Se taie drept formându-se lighid iniţială. Se merge în acest fella punctul 0 de la o ureche la ceal

În a doua zonă a scalpului se parte o secţiune de 1 cm lăţime dtâmplă spre ureche, se tunde avânreper linia ghid din spate. Se prdează la fel și cu celelalte secţiunizându-le la lungimea liniei ghid la cărare. În același fel se lucrea


51/107 44

T III - T

4

în cealaltă laterală. Se face o evaluarea tunsorii pentru a corecta eventuale-le mici erori dacă este cazul. Se aplică

produsele de styling pentru arnoului look.

T

După stabilirea lungimii tunstrasează părul în 4 zone trasâncărări, prima în centrul frunţii ceafă și a doua de la o urechelaltă. În zona 1 și 2 delimitarearame se face ușor în diagonalcentru spre laterală.

Se formează un triunghi cu vsus, grosimea acestei rame indcm în centru și 1 cm în părţile lSe piaptănă bine rama aleasă șitaie stabilindu-se linia ghid princa bob sub formă de semicerc.


52/10746

C

4646

Se merge în același mod secţiunedupă secţiune până la punctul 0. Înzona 3 se ia o ramă de 1 cm din punc-tul iniţial al cărării centrale până laureche. Această ramă se piaptănă oblicspre vârful nasului tăindu-se în unghide 45 grade dinspre ureche spre centruformându-se lungimea liniei ghid.

Se ia următoarea ramă paralelă cucea anterioară tăindu-se tot la 45 gradeavând ca reper linia ghid, procedându-se la fel și cu zona 4. În nal se aplicăun produs de styling uscându-se părul

cu peria sau cu placa, în funcţie de do-rinţa clientului.

T

Se trasează o cărare de la linia frontalăpână la ceafă și de la o ureche la cea-laltă.

În zona 1 se începe din spate înemisfera stângă a scalpului luându-seo șuviţă de 1 cm. lăţime de la ceafa ur-mând a tăiată pentru a forma liniaghid. Se delimitează apoi ramă dupăramă tăindu-se în unghi de 45 gradefaţă de scalp având ca reper linia ghidanterioară.

Se procedează la fel și pe partea

opusă a scalpului.Din partea stângă frontală se separăo ramă pentru stabilirea lungimii bre-tonului. Prin tehnica pivot point se iarama următoare tăindu-se în unghi de45 grade faţă de rama ghid.

Prin tunsoarea în unghi de 45 de se obţine o lejeritate a șuviţelmișcare.

Se separă o ramă de la breton se prelungește în diagonală și se tănă spre vârful nasului tunzândastfel încât să se poată face legătutre breton și lungimea laterală.

Se face un control general al sorii pentru retușarea eventuamici greșeli prin tehnica slice sau point, se vor subţia terminaţiile șţelor în funcţie de grosimea pă

clientului. La sfârșit se aplică undus de styling aranjându-se coafufuncţie de look-ul dorit.

T Se împarte părul în 4 câmpuri cu rare din frunte spre spate de la o che la cealaltă. Se separă o ramă punctul 0 de la ceafă de 1 cm și sdică în unghi de 45 grade având ca părul să stea perfect întins și tăierea acestei rame să se formezeghid.

Se va proceda la fel și cu urmărele rame la ureche executându-separtea opusă la fel.

În părţile laterale se separă o r

de 1 cm de la tâmplă la ureche tăise la nivelul de ghid din spate înlungire spre faţă formându-se o nramă ghid. Se tund la fel și următole rame după lungimea ghid până se ajunge la cărarea din creștet.


53/107 44

T III - T

4

Se tunde la fel și cealaltă parte ascalpului zona 4. Pentru un bretonperfect se delimitează din zona breto-nului o ramă ce se taie din partea la-terală o treaptă spre stânga, tăindu-sedrept formând linia ghid. Se tunde pă-rul prin tehnica point cutting formân-du-se o ușoară linie curbă de la pometla breton.

În nal se aplică un produs destyling pentru modelare și luciu în sco-pul obţinerii look-ului dorit.

T După stabilirea lungimii tunsorii seîmparte părul în 4 câmpuri de lucrutrasându-se o cărare dreaptă din fruntepână la ceafă și de la o ureche la cea-laltă.

În zona 1 și 2 în spate se delimitea-ză o ramă de 1 cm lăţime dintr-o parteîn cealaltă a cefei și prin tehnica detundere point cutting se dă forma unuicontur pătrat. Se ia apoi o ramă avândca reper linia ghid.

Se delimitează o ramă din punctul 0spre spate cu o lăţime de 1 cm îndrep-tând-o în unghi de 90 grade, tunzân-du-se în linie dreaptă pentru a reducegreutatea din interior și a o menţine la

nivelul conturului.Se lucrează la fel și în următoarelerame din jurul scalpului până la ure-che. Se începe a se lucra lateralele, sedelimitează o ramă din prima lateralăde 1 cm de la tâmplă până la ureche. Se

stabilește lungimea din faţă făco legătură oblică între partea dși linia ghid din spate încât săobţine un unghi ascuţit în partfaţă. Se ia ramă după ramă pânrarea din creștet. Se va tunde lcealaltă.

T După stabilirea lungimii părucomun acord se împarte părulmatate de ambele părţi ale capse prinde în clipsuri. Se delimpărul cuprins între mijlocul frterminaţia sprâncenei până la pnal al cărării din ceafă pieptăse foarte bine pentru a perfectăindu-se apoi la lungimea stabclienta.

Tăietura se face cu ajutorul nului pus în diagonală pe rameîncepând de la mijlocul cefei mijlocul frunţii în 3 tăieri:

• de la mijlocul cefei la ureche• de la ureche la pomeţi• de la pomet la mijlocul frunţii

D E PRECIZAT : tăietura de la pommijlocul frunţii se taie printr-ușor curbată. Se vor tunde ide

restul ramelor paralele cu ramerioare procedându-se la fel și ccealaltă.

Pentru un breton perfect se o ramă din punctul 0 de o partalta a capului până la coada s


54/10748

C

4848

nei pieptănându-se și prinzându-secu clips. Se separă o ramă de 1 cmdin breton pieptănându-se foarte bineapoi tăindu-se o linie ghid de la lung lascurt obţinându-se o linie asimetrică abretonului.La fel se procedează și cu următoa-rele rame pe o lăţime de 4 cm. Printehnica free-hand sau slice se va mode-la restul părului pe suprafaţa scalpuluipâna elimină din greutatea exterioarăajungându-se la forma dorită.

Prin tehnica pivot-point se reali-

zează tehnica de contur a tunsorii apoiaplicându-se produsul de styleing se vada forma dorită.

T Împărţirea părului se face în 5 secţiunide lucru:

Se trasează o cărare în formă desemicerc de la jumătatea sprânceneistângi până în centrul părţii posterioa-re a scalpului, la nivelul urechii; prin-zându-se în cleme.

Se împarte părul sub cărare de lamijlocul urechii până în tâmple prin-zându-se în clipsuri pe ambele părţi(zona 2, 3).

Părul din centrul părţii posterioare,

de la cărare până la ceafă se împarte în2 părţi (zona 4, 5).Se separă o ramă de 1 cm oblică în

partea dreaptă a cefei din zona 5 tă-indu-se, astfel obţinându-se linia ghid.Următoarele rame se vor tunde după

linia ghid. La fel se va tunde și pstângă a scalpului. Conturul cefdelimitează prin tehnica pivot-poi

În partea laterală zona 2, se seo rama de 1 cm de la tâmplă la urse piaptănă în jos tunzându-se dupnia ghid din partea din spate, care prelungi până în faţă.

Următoarele rame se vor ridicun deget grosime faţă de scalp și stunde. La fel se va proceda și cu zo

Din punctul 0 se ia spre spatramă de 1 cm lăţime întinzând

în aceeași direcţie și se va tunde unghi de 90°. Se va proceda la felcelelalte rame până la ureche.

În zona 1 în faţă de la o cărarcealaltă se alege o ramă de 1 cm lși se tunde la un deget faţă de sformându-se astfel linia ghid în fa

Celelalte rame se tund la fel ţindu-se cont de linia ghid dintre ceurechi.

Bretonul va conturat prin tehpivot-point prin tehnica slice se vun look deosebit tunsorii și o lejepărului.

T După stabilirea lungimii părulu

determină o ramă de 1 cm lăţimepunctul 0, până la frunte, tunzândacea secţiune la aceeași lungime ptă suprafaţa scalpului în unghi drelinia de contur a formei capului, aformându-se linia ghid.


55/107 44

T III - T

4

Se separă următoarele rame care setund identic cu linia ghid.

La fel se tund și următoarele rame,în unghi drept în formă de raza de lapunctul 0 până la nivelul superior alurechii. La fel și partea opusă. Se pro-cedează la fel și în zona posterioarăţinând cont de conturul capului avândca reper linia ghid iniţială.

Prin tehnica pivot-point sau slice înprofunzime se dă forma nală a coafu-rii, obţinând un look cu multă uidita-te, tineresc.

T Se aleg pe suprafaţa scalpului 3 zonede lucru trasându-se o cărare de la oureche la alta și de la punctul 0 la ju-mătatea sprâncenei stângi. După piep-tănare, părul se prinde în cleme.

În zona 2 (partea stângă) se alegeo ramă de 1 cm lăţime din punctul 0până la mijlocul sprâncenei stângi.Această ramă se tunde, în unghi dreptpe linia scalpului la lungimea stabilitădevenind astfel linia ghid.

Se continuă la fel și cu celelapână la urechea superioară stân

Se alege o ramă de 1 cm în3 plecând de la punctul 0 la msprâncenei stângi. Această ratunde în unghi ascuţit pe linia lui, procedându-se la fel și cu crame până la urechea dreaptă.

Prin această modalitate de ase obţin lungimi diferite fără lîntre ele. Aceste elemente percând tunsoarea, oferindu-i un

modern.În zona 1 se delimitează o ra1 cm lăţime de la punctul 0 pureche și se taie la nivelul linstabilite la început în zona 2, îndrept pe linia capului. Se lucrfel și cu celelalte rame până la dreaptă.

Prin tehnica slice se lează de la punctul 0 spre conturul tueliminându-se astfel din grosimsorii.


56/107


57/107 555

TEMA INOȚIUNI DESPRE CULOA

PIGMENȚI ȘI VOPSE

C S -

C ULOAREA - este rezultatul descompu-nerii printr-o prismă a unei raze de lu-mină albă într-un spectru cromatic

LUMINA - este o radiaţie compusă dinunde electromagnetice.Ochiul înregistrează undele elec-

tromagnetice sub forma de lumină, iarcreierul transformă aceste informaţiisub formă de culori. Descompunereaunei raze de lumină albă într-o pris-mă se transformă în culori: roșu, por-tocaliu, galben, verde, albastru, violet,indigo.B AZELE CULORII Culoarea aditivă este o culoare simplăobţinută dintr-o sursă de lumină des-compusă printr-o prismă. Culorile pri-mare aditive mai sunt numite și culoride bază. Ex.: roșu, galben și albastru.Prin combinaţiile acestor culori rezultăcelelalte culori ale spectrului cromatic.Mai există și culori secundare, ind re-zultatul combinaţiei a 2 culori primare.Ex.: • roșu + albastru = albastru violet(magenta)

• albastru +galben = cyan (verde-băstrui)

• roșu + galben = portocaliuCulorile Primare: Roșu, Galbebastru

Culorile Secundare: Verde, PortocaliuC ULORILE SUBSTRACTIVE SAU REFLECTRIZANTE Se obţine prin distrugerea mator culori. Când lumina întâlnsuprafaţă, o parte a spectrului tic e absorbită de structura chi

obiectului, astfel încât lumina etată înapoi descompune culoacare o percepem. În acest modși culorile din păr astfel formânpaletă largă a nuanţelor capilablondul deschis până la brunultuat intens.S PECTRUL CROMATIC

Este fenomenul optic ce indicăle primare și secundare cuprinculorile substractive.Spectrul ccombină culorile complementalorile complementare sunt: galolet; portocaliu-albăstrui; roșu-


58/107

C

525252

C ULORILE CALDE ȘI RECI Culori calde: galben, portocaliu, roșu

Culori reci: verde, albastru, violet

C

țCuloarea naturală a părului este: pig-menţii ce se aă în cortexul bros alpărului. Lumina pătrunde prin stra-tul cornos și o parte din ea se reectăînapoi către ochi aceasta ind culoareapercepută de noi. Tipul, numărul și in-tensitatea pigmenţilor formează culoa-rea naturală a rului de păr. Pigmenţiisunt de două feluri: pigmenţi mici ceproduc roșu și pigmenţi mari ce pro-duc gri și maro.

Părul cu cuticula închisă e mai stră-lucitor deoarece reectă mai multă lu-mina înapoi către ochi.

Cuticula deschisă face ca părul săe lipsit de strălucire deoarece luminae reectata în mai multe direcţii. Gra-nulele de pigmenţi sunt produse de ocelulă numită melanină.

Există două tipuri de granule depigmenţi:

• eumelamina (gri-maro)• feomelamina (roșu, maro, galben)

Nuanţele de păr se obţin din combina-ţia eumelaminei și feomelaminei:

• păr blond - foarte puţin galben șipuţin gri - maro

• castaniu - galben-roșu și puţingri-maro

• negru - foarte mult galben-roșu șigri-maro

I Se stabilește cu o scală de la 1 l

și este determinată de numărul demenţi. Amestecul de pigmenţi maun ton închis părului. Tipul pigmelor și amestecul dintre eumelamifeomelamină dau TONUL. Scala 1 la 10 (internaţional level systemcepe de la 1-negru la 10-blond de

Nuanţa - subtonurile sunt nua

de culori ce se formează când păro nuanţă mai deschisă. Feomelame singura responsabilă de subtondin culoarea rului de păr: auriu, margintiu.

Subtonurile primare - pentru stlirea culorii părului e nevoie să se lească mai întâi nuanţa. În unele c

pentru obţinerea nuanţei cerute ecesar ca părul să se decoloreze sauneutralizeze culoarea cu o altă cucomplementară din spectrul crom

Nivelul:• între 1-4 roșu• 4-5 portocaliu• 5-6 portocaliu-roșu

• 7-8 portocaliu-galben• 9-10 galben

Feomelamina determină culoareaforma sa maximă ea este roșie; cse decolorează mai mult feomela


59/107 55

T IV - N ț ,

5

dimensiunile ei scad prinzând mai în-tâi nuanţa de portocaliu apoi galben.

P ț Pigmenţii direcţi (semipermanenţi)sunt o substanţă colorată directă caredispare treptat prin spălare după pă-trunderea în cortex.

Pigmenţii oxidativi (permanenţi)se dezvoltă în interiorul cortexului. Înprocesul de vopsire al părului se folo-sește ca oxidant peroxidul de hidrogencare se amestecă cu un colorant “para”formându-se un nou compus “meta”.

Procesul de vopsire are 3 trepte im-portante:

1) colorantul para ajută la la înmu-ierea părului și la deschidere

2) stratul cuticular dă voie coloran-tului să intre în cortex

3) coloranţii para sunt oxidanţi și înacest moment se dezvoltă culorile carese combină între ele rezultând colo-ranţi “meta”În procesul de oxidare se crează aglo-merări mari de pigmenţi care formeazăcoloranţi nali permanenţi din cortex,cu tonuri de roșu, albastru, galbencare se combină pentru a forma nuanţadorită.

Grupe de coloranţi1) culori pe bază de plante (hena),

acoperirea rului de păr ind minimă

2) culori semipermanente - reziîntre 4 și 10 șamponări, culoapozitându-se în cuticula. Nu amoniac și acoperă în propo20% rul de păr alb.

3) culori demipermanente, o pade culori intră în cortex și o pamân în stratul extern cuticular. amoniac și se folosește în concslabă de apă oxigenată și rezisla 8-10 spălari.

4) vopsele permanente - decoranţii reduc pigmenţii naturali rului lăsându-l fără culoare. Napă oxigenată.

5) vopselele oxidante sunt formdin 3 substanţe chimice: agenlinizant, peroxidul de hidrogenstanţa colorantă invizibilă.

• agentul alcalinizant (amniacul) deschide structura expărului și îl înmoaie.

• substanţele colorante invzibile (pigmenţii pătrund înde păr) după amestecul lor procesul de oxidare al pigmcoloranţi aceștia ind invizib

D

C OLORANŢI ȘI ANTIOXIDANŢI • crema de bază


60/107

C

545454

• precursorii de culoare prin pene-trarea rului de păr formează moleculemari de culoare

• coloranţii conferă un aspect viu deculoare

• agentul de alcanizare, amoniacul,deschide stratul extern al rului de părpenru ca precursorii de culoare să intreîn rul de păr.Din vopsele mai fac parte:

• agenţii de îngrijire• antioxidanţii

• agenţii de complexare sunt ingre-diente ce previn reacţii nedorite cu pe-roxide de hidrogen A PA OXIGENATĂ H2O2- se exprimă în2 feluri :

1) volum (10, 20, 30, 40 volum)2) greutate (3%, 6%, 9%, 12% gra-

me)În procesul de vopsire, apa oxigenatăare 3 mari funcţii importante:

1) echilibrarea PH-ului2) oxidarea pigmenţilor microcris-

talizaţi3) deschiderea naturală a melaminei

Concentraţia de 3% se folosește pentruobţinerea de nuanţe deschise sau tonpe ton

Oxidantul de 6% se folosește pentru vopsirea părului cu până la un ton maxim mai deschis.

Oxidantul de 9% cu până la 2 tomaxim mai deschis.

Oxidantul de 12% cu până la 3nuri mai deschis.P ROCESUL DE VOPSIRE La amestecul cu un tub de vopseroxidul de hidrogen va oxida intediarii culorii. Măsuratorile trebufăcute exact pentru cele 4 concenexistente (3%, 6%, 9%, 12%).

Oxidantul joacă un rol foarte imtant în amestecul nal amestecândcu vopseaua formând o consistomogenă. Consistenţa e importdeoarece putem să aplicăm o cante de vopsea pe rul de păr ajutâo acoperire perfectă și la o deschbună a învelișului superior al rul

Dacă amestecul e prea lichid șanse mari ca vopseaua să curgă păr, iar dacă e prea groasă să e d

de aplicat.Înainte ca procesul de vopsirînceapă trebuie să stabilim nuanţaturală a culorii părului pentru a anuanţa dorită.

Oricare ar gama de vopselcare lucrăm și oricum ar numerde producători, vopselele se împa

1) culori de bază - de la negrblond foarte deschis, se pot comîntre ele în orice variantă și nuanţcatalog.

2) culori naturale intensive3) culori cu nuanţe de cenușiu


61/107 55

T IV - N ț ,

5

4) culori mate5) culori bej6) culori aurii7) culori cu nuanţă de ciocolatiu

8) culori arămii9) culori violet10) culori roșcate

Stabilirea culorii de păr dorite se faceîn funcţie de:

• vopsirea ton pe ton• închiderea culorii

• deschiderea culoriiDupă ce aăm dorinţa clientului i seînmânează catalogul cu paleta de nu-anţe pentru a stabili nuanţa dorită. Tot în această etapă se vor diagnosticași alege nuanţele atât pentru nuanţelerului de păr cât și pentru lungime și vârfuri.

Stabilirea se face cu ajutorul luminiinaturale având grijă de starea părului(părul ud arată nuanţa mai închisă).G ROSIMEA FIRULUI DE PĂRPe un r de păr subţire trebuie pusă ocantitate mai mică de pigmenţi pre-cum și o vopsea cu o treaptă mai sus.Dacă nu se respectă acest procedeu

nuanţa dorita în nal iese cu un tonmai închisă.Pe un r de păr gros este nevoie de

o cantitate mai mare de pigmenţi ale-gându-se o vopsea cu o treaptă mai josdacă nu nuanţa dorită va ieși cu un ton

mai deschisă. Pentru rul de pgrosime medie se lucrează cu vstabilită de la început. Pentru păr normal se folosește o cant vopsea și oxidant într-o concenecesară pentru colorarea proprul de păr poros se aplică vopsun procent mai mic de oxidantru a pigmenta (nu a decolora păr )pentru obţinerea unei nuanforma pe întreaga lungime a rpăr. Se recomandă folosirea vofără amoniac pe porţiuni de păr

P ĂRUL CĂRUNT În momentul în care melanocitlulele ce produc pigmentul )îză acest proces părul care urmcrească este alb. Până la 30% încărunţire orice vopsea are puacoperire de 100%. De la 30grad de încărunţire se amestecă

ua de bază o parte și 2 părţi dindorită chiar și vopseaua blondă50%-100% grad de încărunţire cul se face jumi - juma. Când avface cu un păr vopsit anterior trţinem cont de timpul de acţiune selei, atât pe lungime cât și la rși

curs coafor 3 august (2)

Documents