curs 7 pedagogiei mata
TRANSCRIPT
PEDAGOGIE IFUNDAMENTELE PEDAGOGIEI.
TEORIA ŞI METODOLOGIA CURRICULUM-ULUI
Asist.dr. Liliana Mâţă,Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău
Curs 7
I. Fundamentele Pedagogiei
3. Răspunsurile educa ţiei la problematica lumii contemporane (4 ore)3.1. Educaţia şi provocările lumii contemporane3.2. “Noile educaţii”3.3. Educaţia permanentă şi autoeducaţia
Asist. dr. L. Mâ ţă, Pedagogie I , Curs 6, Semestrul II, Anul univ. 2010-2011
3. Răspunsurile educaţiei la problematica lumii contemporane
3.3. Educaţia permanentă şi autoeducaţia
� îmbogăţirea conţinutului educaţiei: „noile educaţii”;
� orientări noi în conceperea şi realizarea educaţiei: educaţia permanentă, prospectiva educaţiei
Asist. dr. L. Mâ ţă, Pedagogie I , Curs 7, Semestrul II, Anul univ. 2010-2011
Răspunsurile educa ţiei la problematica lumii contemporane
3. Răspunsurile educaţiei la problematica lumii contemporane
3.3. Educaţia permanentă şi autoeducaţia
� defini ţie: Educaţia permanentă include ansamblul mijloacelor puse la dispoziţia oamenilor pentru a se informa şi forma continuu, cu scopul dezvoltării personalităţii şi participării la progresul societăţii.
Asist. dr. L. Mâ ţă, Pedagogie I , Curs 7, Semestrul II, Anul univ. 2010-2011
Educa ţia permanent ă – defini ţie şi obiective
� Obiectivele educa ţiei permanente : - formarea capacităţii de a achiziţiona şi de a prelucra noile informaţii independent; - formarea capacităţii de adaptare la schimbările rapide;- îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a progresului
(Oprescu, N., 1999, pp. 140-147)
3. Răspunsurile educaţiei la problematica lumii contemporane
3.3. Educaţia permanentă şi autoeducaţia
Factori interni, individuali� necesitatea integrării
dinamice a omului în societate;
� nivelul crescut al aspiraţiilor individuale;
� nevoia de încredere în viitor şi în progres
Asist. dr. L. Mâ ţă, Pedagogie I , Curs 7, Semestrul II, Anul univ. 2010-2011
Educa ţia permanent ă – cauze
Factori externi� accelerararea schimbărilor din
diferite domenii ale vieţii sociale;
� dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii;� intensificarea mobilităţii
profesionale;� confruntarea cu probleme
ecologice, economice
3. Răspunsurile educaţiei la problematica lumii contemporane
3.3. Educaţia permanentă şi autoeducaţia
� Defini ţie: Autoeducaţia este activita-tea conştientă, constantă, sistematică, ce are ca scop formarea propriei persona-lităţi pe baza unei decizii personale de autoorgani-zare şi efort propriu .
Asist. dr. L. Mâ ţă, Pedagogie I , Curs 7, Semestrul II, Anul univ. 2010-2011
Autoeduca ţia – defini ţie, scop şi realizare
� Scopul autoeduca ţiei : vizează transformarea individului din obiect al educaţiei (receptor al influenţelor educaţionale) în subiect al educaţiei (participant la propria sa formare)
� Modalit ăţi de dezvoltare a autoeduca ţiei :- formarea abilităţilor de muncă intelectuală;- dezvoltarea intereselor elevilor în strânsă legătură cu aptitudinile şi aspiraţiile lor;
- educarea voinţei elevilor şi a capacităţii de a depune un efort constant pentru realizarea sarcinilor propuse;
- organizarea bugetului de timp;
- dezvoltarea capacităţii de autoevaluare şi de reflecţie personală
3. Răspunsurile educaţiei la problematica lumii contemporane
3.3. Educaţia permanentă şi autoeducaţia
Factori interni, individuali
� autocunoaşterea;� capacitatea persoanei de a se
reflecta pe sine în mod critic;� nivelul de aspiraţie spre
cultură şi civilizaţie;� responsabilitatea faţă de
devenirea propriei persoane;� modul propriu de apreciere a
valorilor ştiinţifice, morale, culturale;
� dorinţa de autoperfecţionare continuă
Asist. dr. L. Mâ ţă, Pedagogie I , Curs 7, Semestrul II, Anul univ. 2010-2011
Autoeduca ţia – cauze
Factori externi� nivelul de dezvoltare a ştiinţei,
tehnicii, tehnologiei şi a culturii umaniste;
� mobilitatea profesiunilor şi noile cerinţe ale acestora
3. Răspunsurile educaţiei la problematica lumii contemporane
3.3. Educaţia permanentă şi autoeducaţia
� educaţia de bază sau formală reprezintă etapa iniţială a educaţiei permanente: este un debut, o pregătire pentru autoeducaţie;
� educaţia tradiţională poate cel mult să pună bazele unei direcţii de formare, astfel încât întregul progres rămâne în sarcina persoanei, de-a lungul vieţii sale;
� educaţia de bază pregăteşte autoeducaţia în dublu sens (Creţu, D., Nicu, A., 2009, p. 55):- oferă o „bază de lansare” prin sistemul de cunoştinţe, priceperi, deprinderi;- stimulează nevoia continuă de educaţie, de perfecţionare
� educaţia permanentă presupune trecerea de la educaţia prin alţii(heteroeducaţie) la autoeducaţie: educaţia prin alţii are scopul de a dezvolta condiţiile esenţiale pentru autoeducaţie;
� pe măsură ce omul avansează în vârstă, autoeducaţia ocupă un loc tot mai important în procesul său de formare
Asist. dr. L. Mâ ţă, Pedagogie I , Curs 7, Semestrul II, Anul univ. 2010-2011
Dinamica rela ţiei educa ţie de bază/ educa ţie permanent ă/ autoeduca ţie
Bibliografie selectivă
� Cozma, T. (2005). Educaţia şi provocările lumii contemporane. în Cucoş, C. (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. Iaşi: Editura Polirom, pp. 17-43.
� Creţu, D., Nicu, A. (2009). Pedagogie pentru definitivat şi gradul didactic II. Sibiu: Editura Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu.
� Cristea, S. (1998). Dicţionar de termeni pedagogici. Bucureşti: E.D.P.
� Dumitriu, C., Sacară, L. (2007). Pedagogie I : Suport pentru curs şi seminar. Bacău: Editura Alma Mater.
� Văideanu, G. (1988). Educaţia la frontiera dintre milenii. Bucureşti: Editura Politică.
Asist. dr. L. Mâ ţă, Pedagogie I , Curs 5, Semestrul II, Anul univ. 2010-2011