ARTĂ FLORALĂ

UTILIZAREA FLORILOR ÎN ARTA CULINARĂ

este cunoscută din timpuri străvechi;

în spaţiul oriental, unele specii precum crizantema, iasomia, lotusul, Camellia, violetele,glicina, Magnolia, Hemerocallis, prunul şi piersicul sunt folosite în multe preparate culinare,proaspete sau conservate;

în bazinul mediteranean petalele de trandafir şi levănţica sunt utilizate la prepararead l i ildulciurilor;

în bucătăria arabă florile de şofran şi trandafir se folosesc pentru preparatele tradiţionale cud i i i l l tcarne de oaie şi miel la cuptor;

în Mexic florile de trandafir chinezesc şi cactuşi sunt folosite în multe preparate culinare;

florile sunt utilizate nu numai pentru aspectul estetic, ci şi pentru categoriile de compuşichimici pe care le conţin;

ANTIOXIDANŢI

ULEIURI ESENŢIALE

ANTOCIANI ŞI FLAVONOIDE

POLIFENOLI TOTALI

PIGMENŢI

IMUNOMODULATORI

CAROTENOIDE

numărul florilor - în condiţiile climatului temperat depăşeşte 150, unele cultivate, alteleîntâlnite în flora spontană;

florile comestibile pot fi utilizate în stare proaspătă, uscată sau conservată, iar unele (înp p p (special cele parfumate - levănţica, şofranul, trandafirul) pot fi măcinate şi transformate în pudrăsau cristalizate.

pentru cristalizare, florile (bine spălate şi zvântate în prealabil) se trec mai întâi prin albuş deou şi apoi se dau prin zahăr → se aşează într-o tavă pe folie de staniol → în cuptorul încălzit lafoc mic unde se menţin până la topirea zahărului.ţ p p

specii recomandate: trandafir, panseluţe, conduraşi, dalia cu flori simple, gerbera, salvia,orhidee, nalbe;

florile cristalizate sunt folosite în special pentru ornarea torturilor şi a prăjiturilor, cudeosebire a torturilor de nuntă.

SPECII FLORICOLESPECII FLORICOLE COMESTIBILE

Althaea rosea (nalba de grădină). Florile au gust uşor astringent şi se folosesc pentru ornareasalatelor şi supe, precum şi pentru aromatizarea brânzeturilor şi a deserturilor (floricristalizate).)

Begonia semperflorens (flori de gheaţă). Florile proaspăt deschise au gust uşor acidulat şi sefolosesc ca agent acidifiant în prepararea ciorbelor, salatelor, siropurilor şi iaurturilor.

Bellis perennis (bănuţei, părăluţe). Se utilizează în stare proaspătă, fiertă sau conservată,florile se folosesc pentru decorarea salatelor şi a sosurilor pentru mâncărurile pe bază de carne.– se pot folosi la obţinerea unui vin deosebit sau se pot confia şi adăuga la tartele cu legume.

Borago officinalis (limba mielului). Florile stelate, albastre, au savoare de castraveţi şi scoici, sefolosesc pentru aromatizarea salatelor şi a băuturilor alcoolice.

Calendula officinalis (gălbenele). Petalele florilor proaspete se folosesc în salate sau supe;

pot fi folosite, pentru ornarea prăjiturilor.

în fază de boboc, florile pot fi conservate prin murare în oţet sau confiere;

este o excelentă plantă medicinală, cu efect deosebit în tratarea bolilor sistemului digestiv,probleme dermatologice tumori benigne;probleme dermatologice, tumori benigne;

Campanula medium (clopoţeii). Florile se folosesc în stare proaspătă pentru parfumareaşerbeturilor.

Chrysanthemum coronarium (crizantema anuală) frunzele şi tulpinile tinere sunt utilizate, înstare fiartă, în supe, fripturi, iar în stare proaspătă, în salate.

Chrysanthemum x hortorum (crizantema). Atât florile cât şi frunzele sunt frecvent utilizate înspaţiul geografic oriental în prepararea şi ornarea salatelor şi a ciorbelor; ele au un gustastringent şi o aromă specifică puternică, fiind mai rar folosite în preparatele culinare din zonaoccidentală;Chrysanthemum parthenium se foloseşte pentru obţinerea ceaiurilor, efect febrifug.

Colocasia esculenta (colocasia, taro). Rizomul, frunzele şi peţiolul acestei specii se utilizează înprepararea supelor şi salatelor. Frunzele sunt o bogată sursă de riboflavină, thiamină, Fe, P, Zn,Mg, Cu, vitamina B6, C şi fibre.g ş

Crocus sativus (şofran). Se utilizează pistilul ca şi condiment în industria alimentară (colorant).Condimentul are parfum intens, un gust amar, o aromă puternică de miere, scufundat în apă dăo soluţie galbenă.ţ g

Se spune, că pentru a obţine 1 kg de condiment se utilizează aproximativ 150.000 flori şi că esteconsiderat cel mai scump condiment din lume (4 Euro gramul); ţările mari producătoare de şofransunt: Spania şi Indiasunt: Spania şi India.

Cynara scolymus (anghinarea). Considerată deopotrivă legumă şi floare, anghinarea esteapreciată atât pentru decorul salatelor cât şi pentru consumul ca preparate fierte saup p ş p p pconservate asezonate cu sosuri dintre cele mai delicate.

Dahlia hybrida (dalia). Se folosesc îndeosebi inflorescenţele simple, tip margaretă; acestea ausavoare amară şi se folosesc pentru decorul salatelor şi a sosurilor pentru carne;Dahlia variabilis – decor torturi şi prăjituri.ş p j

Echinacea (Rudbeckia) purpurea (echinacea). Florile proaspete se utilizează pentru ornareasalatelor şi a deserturilor precum şi pentru aromatizarea băuturilor; este o excelentă plantămedicinală, cu multiple efecte benefice în întărirea imunităţii organismului.

Euryale ferox (euriale). Este o specie acvatică submersă, de la care se folosesc seminţele albe,mici, la prepararea supelor. În medicina tradiţională chinezească, această plantă este utilizată înstoparea senescenţei.p ţ

Hemerocallis fulva (crinul galben). Florile galben-aurii, catifelate, se folosesc în stare proaspătăsau fierte pentru ornarea salatelor, sosurilor, omletelor şi a preparatelor pe bază de carne;fierte se pot folosi şi în compoziţia diferitelor tipuri de aluaturi sau pentru decorareap ş p ţ p ptorturilor.

Hyacinthus orientalis (zambila). Graţie parfumuluifoarte intens, florile de zambile se pot folosi înprepararea dulceţurilor; în stare proaspătă florilep p ţ p pînsă sunt toxice.

Lavandula angustifolia (levănţica) – florile pot fi confiate şi folosite ca decoraţiuni pentruprăjituri;

- condimentul “herbes de Provence” se asociază cu carne şi peşte, brânză;

- sirop de levănţică, oţetul de lavandă, miere de levănţică;

- uleiul esenţial de levănţică are un efect antiinflamator, antiseptic, antidepresiv şi antistres.Este benefic în caz de nelinişte, de insomnie şi de palpitaţii.

Monarda dydima (menta indiană), florile măcinate sefolosesc pentru obţinerea băuturilor aromate. Florileproaspete se potrivesc pentru ornarea platourilor, saup p p p pprepararea salatelor şi la ciorbelor.

Mellissa officinalis (lămâiţă), tijele florale pot ficonsumate proaspete sau se folosesc pentru ceaiuri.

Nelumbo nucifera (floare de lotus). Planta este comestibilă în întregime (gătită). Petalele şistaminele se utilizează în ornarea deserturilor, obţinerea sucurilor şi prepararea ceaiurilor.Floarea de lotus se utilizează şi în medicina alternativă, în combaterea durerilor şi oprireaş ş phemoragiilor (seminţele şi rizomii).

Ociumum basilicum (busuioc). Plantaconţine un număr variabil de uleiuriesenţiale, are o aromă puternică deţ pcuişoare şi lămâie şi se utilizează înarta culinară mediteraneană, în stareproaspătă sau uscată. La preparareamâncărurilor, busuiocul se adaugă lafinal, pentru a nu i se distruge aroma.

Paeonia officinalis (bujorul). Petalele florilor se folosesc, ca şi cele de trandafir (soiurileparfumate) pentru prepararea dulceţurilor.

Pelargonium odorantissimum (muşcata parfumată). Atât florile cât şi lăstarii şi frunzele suntputernic parfumate şi se folosesc în parfumarea dulceţurilor, compoturilor, jeleurilor,torturilor.

Rosa sp. (rosmarin). Petalele sunt utilizate pentru dulceaţă (Rosa damascena), obţinereaparfumurilor, cristalizate – decor torturi şi prăjituri.

Kazanlak – valeaKazanlak valea trandafirilor

Rosmarinus officinalis (rosmarin). Are un gust amar şi astringent, se utilizează ca plantăcondimentară, în prepararea mâncărurilor pe bază de carne şi a cartofilor.

Trapa natans (ciulin de apă, castană de apă). Se consumă fructele ţepoase, prăjite sau fierte.

Tropaeolum majus (conduraşi, călţunaşi). Florile au savoare uşor picantă şi se folosesc pentrup j ( ş ţ ş ) ş p ş pornarea salatelor, prăjiturilor, brânzeturilor şi a sosurilor pentru carne.

Viola odorata (toporaşii). Florile, pe cât de delicate, pe atât de discret şi plăcut parfumate, sefolosesc în prepararea jeleurilor, siropurilor, cremelor, esenţelor, dulceţurilor şi prăjiturilor;se pot, de asemenea, confia şi consuma ca atare.p ş