curs 6 - partea i infractiunea si cauzele care inlatura caracterul penal

7/25/2019 Curs 6 - Partea I Infractiunea Si Cauzele Care Inlatura Caracterul Penal

1/10

Curs 6 partea I

NOIUNEA GENERAL DE INFRACIUNE I TRSTURILE EIESENIALE

I. NOIUNEA GENERAL DE INFRACIUNE

1. INFRACIUNEA- INSTITUIE FUNDAMENTAL A DREPTULUIPENAL

Dreptul penal, n totalitate, este structurat n jurul a trei instituii!un"a#entale $ in!raciunea, r%spun"erea penal% &i pe"eapsa.

'ntre cele trei instituii e(ist% o str)ns% le*%tur% &i con"iionare n sensul c%instituia in!raciunii "eter#in% e(istena &i !uncionarea celorlalte "ou%.

Co"ul penal "% e(presie acestei relaii n art. + alin. - n care se arat% c% in!raciunea este sin*urul te#ei al r%spun"erii penale/.

In!raciunea ca instituie !un"a#ental% presupune un ansa#0lu "e nor#epenale prin care se re*ele#entea1%, n *eneral, con"iiile "e e(isten% &i tr%s%turilecaracteristice co#une tuturor in!raciunilor "escrise n le*ea penal%.

2. DEFINIIA INFRACIUNII I IMPORTANA DEFINIRIILEGALE A ACESTEIA

In!raciunea este n *eneral pri2it%, n teoria "reptului penal &i n "i!eritelele*islaii , "in "ou% puncte "e 2e"ere $ !ie ca un fenomen so!a", !ie ca un fenomen

#ur!$!.

Consi"erat% ca fenomen so!a", noiunea "e in!raciune e2oluea1% ca &inoiunea "e #oralitate. Ca fenomen #ur!$!, in!raciunea este o !apt% 3 o aciunesau o inac iune 3 i#puta0il% autorului s%u, pre2%1ut% "e le*ea penal% &i sancionat%cu o pe"eaps%.

Ceea ce caracteri1ea1% in!raciunea ca !eno#en juri"ic este, pe "e o parte,!nr!m!narea a"ic% procla#area unei aciuni sau inaciuni social#entenecon2ena0ile ca in!raciune 4 &i, pe "e alt% parte, pre2e"erea, n le*e, a uneipe$epsepentru s%2)r&irea ei.

Consi"erarea in!raciunii ca !eno#en juri"ic, !%c)n"u3se a0stracie "e

caracterul s%u social, con"uce n #o" necesar la o $ef!n!%!e forma"&a in!raciunii,pentru c% aceasta re!lect%, n #o" e(clusi2, n!%i&area juri"ic% a !aptei penale5incri#inarea &i pe"eapsa6, iar nu coninutul s%u real 5o atin*ere a"us% unor 2alorisociale ocrotite "e le*e6.

'n contrast cu "e!iniiile !or#ale ale in!raciunii, Co"ul penal ro#)n n2i*oare, pornin" "e la caracterul social al !aptelor penale, "% o $ef!n!%!e mater!a"&n care, !%r% a se o#ite aspectul juri"ic, accentul este pus pe pericolul social al

7a*ina '"in '(


2/10

in!raciunii, "in acest punct "e 2e"ere in!rac iunea !iin" "e!init% n art. +8 ca i $ Fapta care prezint pericol social, svr it cu vinov ie i prevzut de legea penal./

Art. 15 din No! C."#n$! d#%in#&t# in%r$'(in#$ '$ %iind ) F$"t$ "r#*+,t+d# !##$ "#n$!+ /+*0r&it+ ' *ino*+(i# n#/ti%i'$t+ &i i"t$3i!+ "#r/o$n#i '$r#$ /+*0r&it-o4.

9pre "eose0ire "e actuala re*le#entare,Noul Cod penal nu mai pune accent

pe pericolul social al faptei, dar aduce ceva nou i anume caracterul nejustificat alfaptei i condi ia ca fapta s fie imputabil persoanei care a svr it-o .

Caracterul nejustificat al faptei presupune ca fapta prevzut de legea

penal s nu aib temei legal, s nu aib justificare. Astfel, n anumite condi ii, deeemplu cel al legitimei aprri, svr irea unei infrac iuni poate fi permis, dac

s-a comis n scopul de a respinge o agresiune.

Caracterul imputabil presupune ca infrac iune comis s poate fi pus n

sarcina persoanei care a svr it-o, eistnd anumite situa ii n care persoanei care svr e te fapta s i lipseasc elementul volitiv, s nu vrea s comit fapta dar s fie for at.

'ntre aceste tr%s%turi eseniale e(ist% o inter!eren% &i o corelare "ialectic%.De!iniia le*al% a in!raciunii re!lect% unele principii !un"a#entale ale

"reptului penal cu# sunt $ principiul le*alit%ii incri#in%rii &i principiul r%spun"eriisu0iecti2e.

II. :R9:URILE E9ENIALE ALE INFRACIUNII !n )!*!unea

atua"u"u! Co$ +ena",

1. PERICOLUL SOCIAL

;ec ;ec


3/10

No%!unea $e per!o" so!a",

7rin pericol social al unor acte "e con"uit% nele*e, particularitatea acestora"e a a"uce atin*ere sau periclita unele 2alori sociale, "e un anu#it interes pentru

societate.7ericolul social re1ult% "in atin*erea pe care acea !apt% a a"us3o sau, n #o"

o0iecti2, poate s% o a"uc% unei 2alori sociale pe care le*ea penal% o ap%r%.Caracterul social al pericolului re1ult% "in #prejurarea c% el 2i1ea1% 2alori

&i r)n"uieli sociale, c% !aptele care l creea1% tul0ur% "es!%&urarea nor#al% arelaiilor statornicite ntre #e#0rii societ%ii, c% pro2oac% ne#ulu#ire, tea#% &in*rijorare pentru ceea ce s3a s%2)r&it &i s3ar #ai putea co#ite, prin nc%lcarea le*ii

penale, n ca"rul colecti2it%ii.;alorile sociale, a c%ror 2%t%#are sau periclitare atri0uie rele2an% penal%

!aptelor prin care li s3a a"us atin*ere, sunt enu#erate n art. + al Co"ului penalacu# n 2i*oare &i anu#e$ !statul romn, suveranitatea, independen"a, unitatea #iindivizibilitatea statului, persoana drepturile #i libert"ile acesteia, proprietatea,

precum #i ntraga ordine de drept$.

E"emente"e per!o"u"u! so!a"

'n art.+=, se arat% c%, nelesul le*ii penale, !apta care pre1int% pericol socialeste orice aciune sau inaciune prin care se a"uce atin*ere unei "in 2alorile socialeenu#erate n art. + C. penal. ?i pentru sancionarea c%reia este necesar% aplicarea

unei pe"epse.Cerine $ a. per!o"u" so!a" tre/u!e s& f!e 0enerat $e s&)1r2!rea une! fapteFapta3 este un act "e con"uit% a o#ului a2)n" o e(isten% #aterial%,

o0iecti2%. Noiunea "e !apt%/, n se#ni!icaia ce i se "% "e le*ea penal%, se re"ucen esen% la "ou% ele#ente "e or"in e(clusi2 #sterial o0iecti2, &i anu#e $ oacti2itate !i1ic%, care se poate n!%i&a su0 !or#a unei aciuni sau inaciuni, &i unre1ultat social#ente periculos.

A%!unea este o !or#% "e #ani!estare concreti1at% n acte, *esturi, cu2inte,etc. prin care !%ptuitorul, in"i!erent c% se !olose&te "e propria sa ener*ie sau "e oener*ie str%in%, !ace s% se pro"uc% o sc


4/10

/. per!o"u" so!a" s& f!e $e o asemenea 0ra)!tate 5n1t pentruom/aterea fapte! are "a 0enerat s& f!e neesar& ap"!area une! pe$epse,

'n ca1ul in!raciunilor, ns%, pericolul social sporit recla#% aplicarea uneipe"epse. 9ituat% pe treapta cea #ai nalt% a periculo1it%ii sociale, !apta pe carele*ea penal% o consi"er% in!raciune atra*e, n #o" necesar, pentru autorul ei, osanciune pe #%sur% 4 o pe"eaps% 4 a"ic% cea #ai *rea "intre sanciunile pre2%1ute"e le*e.

7ericolul social constituie &i un criteriu "e 0a1% n operaia "e sta0ilire ali#itelor speciale ale pe"epsei pentru !iecare tip particular "e in!raciune.

Fe"ur!"e per!o"u"u! so!a"

a6 per!o"u" so!a" 0ener! sau a/strat caracteri1ea1% toate !aptele ceaparin unui anu#it tip particular "e in!raciune &i este e2aluat "e le*iuitor na0stracto, prin !olosirea tuturor "atelor ce3i stau la "ispo1iie n #o#entulincri#in%rii sau atunci c)n" se pune pro0le#a #o"i!ic%rii le*ii penale.

06 per!o"u" so!a" spe!f! sau onretcaracteri1ea1% o !apt% 3 aparin)n"unui tip particular "e in!raciune 4 e!ecti2 s%2)r&it% &i este e2aluat in concreto "eor*anele "e ur#%rire penal% &i "e instanele "e ju"ecat%, n raport cu uneleele#ente &i "ate, "e ase#enea, concrete, cu# ar !i $ ur#area e!ecti2 sur2eni% oricar s3ar !i putut pro"uce, #prejur%rile co#iterii aciunii sau inaciunii, #o0ilul cea "eter#inat s%2)r&irea !aptei &i scopul ur#%rit "e !%ptuitor.

Fapta are nu pre*!nt& 0ra$u" $e per!o" so!a" a" une! !nfra%!un!

A, Nees!tatea !nst!tut!e!7re2e"erea in le*ea penala a unei !apte ca in!ractiune este re1ultatul sta0ilirii

"e catre le*iuitor a pericolului social a0stract al acelei !apte si , toto"ata,anecesitatii sanctionarii ei penale.

Contra"ictia apare intre pericolul social pe care il pre1inta in *enere !aptapre2a1uta "e le*ea penala si lipsa in !apta e!ecti2 co#isa a pericolului socialconcret.7entru re1ol2area acestei contra"ictii sunt "oua solutii.

O pri#a solutie este aceea prin care se acor"a "reptul procurorului "e a nupune in #iscare actiunea penala in ipote1a in care !apta sa2arsita in concret nupre1inta pericolul social al unei in!ractiuni.

O a "oua solutie se inte#eia1a pe asa3nu#ita conceptie #ateriala "esprein!ractiune, care consie"ra ca esential in e(istenta in!ractiunii este caracterul sausocial#ente periculos si acesta este prioritar in raport cu incri#inarea.

7, Conept

7a*ina 8"in '(


5/10

Or*anele ju"iciare nu au !or#al atri0utul "e a "eci"e asupra incri#inarii sau"e1incri#inarii !aptei, pentru ca acesta ra#ane atri0utul e(clusi2 al le*iuitorului, cinu#ai "e a constata, pe 0a1a le*ii, "aca !apta concreta pre1inta pericolul social alunei in!ractiuni.

C, Con$!t!!7entru ca o !apta sa nu pre1inte totusi *ra"ul "e pericol social al unei

in!ractiuni, este necesar ca ea sa "ie lipsita in #o" 2a"it "e i#portanta, "atoritaatin*erii #ini#e a"usa uneia "in 2alorile sociale ocrotite "e le*e si continutului eiconcret.

In conclu1ie, o !apta poate !i consi"erata ca lipsita in #o" 2a"it "ei#portanta atunci can", "atorita ur#arii neinse#nate pe care a pro"us3o asupra2alorii sociale i#potri2a careia a !ost in"reptata si #o"ului cu# s3au reali1at in!apt ele#entele ei constituti2e, apare in #o" 2a"it, ca este lipsita "e se#ni!icatie

juri"ica penala.

D, Cr!ter!!"e $e apre!ere a 0ra$u"u! $e per!o" so!a",a. #o"ul si #ijloacele "e sa2arsire a !aptei/. scopul ur#arit "e !aptuitor. i#prejurarile in care !apta a !ost co#isa$. ur#area pro"usa ori care s3ar !i putut pro"ucee. persoana si con"uita !aptuitorului

E, Natura #ur!$!a s! sant!unea,In le*atura cu natura juri"ica a institutiei pre2a1ute in art.+= C.pen au !ost

e(pri#ate #ai #ulte opinii.

7otri2it uneia "intre acestea, prin eli#inarea "in s!era ilicitului penal al unor!apte pre2a1ute "e le*ea penala3 pe 0a1a constatarii !acute "e or*anele "e ur#arire

penala ori "e instantele "e ju"ecata, ca ele nu pre1inta pericollul social al unorin!ractiuni3 se operea1a o "e1incri#inare ju"iciara.

Con!or# unei alte opinii, prin pre2e"eriile art. += C.pen s3ar re*le#enta o!or#a "e inlocuire a raspun"erii penale.

F, Cr!t!a !nst!tut!e! fapte! pre)a*ute $e "e0ea pena"a are nu pre*!ntaper!o"u" so!a" a" une! !nfrat!un!,

93a spus ca institutia !aptei care nu pre1inta pericolul social al uneiin!ractiuni i*nora principiul separatiei puterilor in stat intrucat se "a in co#petentaor*anelor ju"iciare sarcina "e a "eci"e "aca o !apta constituie sau nu in!ractiune.

Un al "oilea ar*u#ent in sustinerea criticii este acela ca prin re*le#entarea!aptei care nu pre1inta pericolul social al unei in!ractiuni, se nesocoteste in #o"2a"it principiul le*alitatii incri#inarii.

7a*ina 9"in '(


6/10

Un al treilea ar*u#ent este acela ca institutia la care ne re!eri# constitutie osursa "e su0iecti2is# si ine*alitate in aplicarea le*ii penale.

-. :INO: IA

No !un! !ntro$ut!)e

In!rac iunea, este caracteri1at% "e le*e i printr3o tr%s%tur% "e natur% #oral%, su0iecti2%, const)n" n 2ino2% ia !%ptuitorului. Aceasta presupune ca !apta s% !iee(presia unei anu#ite atitu"ini psi


7/10

In "octrina penala #ai recenta s3a "e!init 2ino2atia ca !iin" $ / atitu"ineapsi


8/10

7otri2it art. +@ alin. B Noul .C. pen., o !apta este consi"erata ca !iin" co#isa"in culpa atunci can" in!ractorul pre2e"e re1ultatul !aptei sale, "ar nu3l accepta,socotin" !ara te#ei ca el nu se 2a pro"uce sau nu pre2e"e re1ultatul !aptei sale,"esi tre0uia si putea sa3l pre2a"a.

a. Cu"pa u pre)e$ere sau usur!nta,

E(ista atunci can" in!ractorul are repre1entarea re1ultatului social#entepericulos al !aptei sale, nu a acceptat acest re1ultat, ci a sperat, in #o" usuratic, cael nu se 2a pro"uce.

/. Cu"pa s!mp"a

E(ista atunci can" !aptuitorul nu a pre2a1ut re1ultatul !aptei sale, "esitre0uia si putea sa3l pre2a"a.

. A"te mo$a"!tat! a"e u"pe!

'n teoria "reptului penal sunt cunoscute si alte #o"alitati ale culpei ce pot"uce la o #ai corecta caracteri1are a 2ino2atiei si la in"i2i"uali1area pe"epsei.

Ast!el, in raport cu cau1a ce a "eter#inat atitu"inea culpa0ila se !ace"istinctie intre $ i#pru"enta sau nesocotina si ne0a*are "e sea#a, ne*lijenta,nepricepere, ne"i0acie.

-,; +raeter!ntent!a

S"r# d#o/#3ir# d# *#'7#$ r#!#t$r# No! Cod P#n$! o%#r$ o d#%initi#!#$!$ $ "r$#t#rint#nti#i !$ $rt.1 $!in 859 6 4E:i/t+ int#n(i# d#"+&it+ '0nd %$"t$'on/t0nd ;ntr-o $'(in# /$ in$'(in# int#n(ion$t+ "rod'# n r#,!t$t $i r$*'$r# /# d$tor#$,+ '!"#i %+"titor!i.4

Asa"ar, praeterintentia este o !or#a #i(ta "e 2ino2atie care reuneste inlatura su0iecti2a a aceleiasi in!ractiuni intentia si culpa si care se reali1ea1a atuncican" !aptuitorul, prin sa2arsirea !aptei, pre2e"e, ur#areste sau accepta pro"ucereaunui anu#it re1ultat social#ente periculos, "ar in realitate, se pro"uce un re1ultat#ai *ra2 sau un re1ultat in plus pe care !aptuitorul l3a pre2a1ut, "ar nu l3a acceptat,socotin" !ara te#ei ca nu se 2a pro"uce, ori nu l3a pre2a1ut "esi tre0uia si putea sail pre2a"a.

4, +RE:EDEREA FA+TEI IN LEGEA +ENALA

7a*ina ="in '(


9/10

O !apta sa2arsita cu 2ino2atie, oricat "e periculoasa ar !i pentru societate, nuconstituie in!ractiune "ecat "aca este pre2a1uta "e le*ea penala4) Art.1 No! Cod P#n$!819 L##$ "#n$!+ "r#*#d# %$"t#!# '$r# 'on/titi# in%r$'(ini.829 Ni'io "#r/o$n+ n "o$t# %i /$n'(ion$t+ "#n$! "#ntr o %$"t+ '$r# n #r$

"r#*+,t+ d# !##$ "#n$!+ !$ d$t$ '0nd $ %o/t /+*0r&it+.4 < !#$!it$t#$in'riin$rii

O !apta se consi"era a !i pre2a1uta "e le*ea penala atunci can" o nor#ale*ala sta0ileste in ce con"itii o anu#ita actiune sau inactiune 3 social#ente

periculoasa si co#isa cu 2ino2atie 3 este suscepti0ila "e a !i caracteri1ata cain!ractiune si, "eci, "e a atra*e raspun"erea penala.

7rin le*e penala / se intele*e orice "ispo1itie cu caracter penal cuprinsa inle*i sau "ecrete.

8, CARACTERUL NE>USTIFICAT AL FA+TEI ANTI>URIDICITATEA

Antijuri"icitatea, sau caracterul nejusti!icat al !aptei, e(pri#% contra"ic ia!aptei cu ntrea*a or"ine juri"ic%, re1ult)n" "in ine(isten a unui !apt justi!icati2.Acest !apt justi!icati2 constituie o nor#% per#isi2% care re*le#entea1% situa ia ncare !apta concret%, "e i tipic%, nu este contrar% or"inii juri"ice.

Antijuri"icitatea poate !i forma"& i mater!a"&. Antijuri"icitatea esteforma"& atunci c)n" ac iunea sau inac iunea contra2ine preceptului nor#ei. Antijuri"icitatea este mater!a"& atunci c)n" ac iunea sau inac iunea 2at%#% sau

periclitea1% interese in"i2i"uale sau colecti2e protejate juri"ic.

Aceasta trasatura esentiala a in!ractiunii a !ost preluata "e catre le*iuitorulro#an "in "octrina altor state europene 59pania, Italia, Franta, etc.6, pe !on"ulcurentului "e #o"ernitate care tra2ersea1% "reptul ro#)nesc.

9, I?+UTA7ILITATEA

I#puta0ilitatea a !ost "e!init% "e c%tre pro!esorul Don*oro1 ca !iin" /situa iajuri"ic% n care se *%se te o persoan% c%reia i s3a atri0uit un !apt penal, ca !iin"s%2)r it "e ea n #o" 2ino2at/. Autorul re#arc% incoeren a n utili1area "e c%tre "octrina penal% a sensului acestui ter#en i arat% c% /un ter#en te


10/10

'n "octrina ro#)n% recent% s3a a!ir#at c% i#puta0ilitatea 5sau #ai preciscaracterul i#puta0il al !aptei, ca &i con"iie a in!raciunii6 presupune posi0ilitatea"e repro&are a a s%2)r&irii !aptei persoanei n cau1%.

I#puta0ilitatea poate !i neleas% su0 "ou% sensuri$a6"ato sensu, i#puta0ilitatea repre1int% capacitatea persoanei "e a nele*e, 2oi &iaciona n #o" li0er, constituin" o con"iie a r%spun"erii penale

06str!to sensu, i#puta0ilitatea repre1int% "oar capacitatea "e a nele*e &i a 2oi,constituin" o con"iie a 2ino2%iei ca &i tr%s%tur% a in!raciunii.

7a*ina '("in '(

curs 6 - partea i infractiunea si cauzele care inlatura caracterul penal

Documents