Independenta din 1866 – 1881

Cei care au organizat detronarea lui Cuza au instalat un guvern provizoriu si au inceput demersurile pentru alegerea un domnitor . Atat liberalii cat si conservatorii erau pentru aducerea la carma tarii a unui principe strain. Tronul i-a fost oferit lui Carol II de Hohenzollern Sigmaringen si acesta l-a acceptat la 25aprilie / 7 mai 1866. Noul print apartinea unei ramuri catolice de Hohenzollern care locuia in Prusia.Acesta cunostea foarte putine lucruri despre tara care urma s-o conduca si doar prin incercari si greseli avea sa invete de desupturile vietii politice romanesti. Pe parcursul indelungatei sale domnii Carol II , a ocupat pozitia cheie in afacerile politice ale tarii. Inca de la inceput a jucat un rol primordial in afacerile externe si in problemele militare.In octombrie 1866 sultanul l-a recunoscut pe Carol II ca print ereditar dar si-a mentinut ideea ca Principatele Unite vor trebui sa ramana parte intengranta a Imperiului Otoman. Prin intermediul guvernului provizoriu s-au organizat alegeri pentru o noua camera a deputatilor. Servind ca adunare constitutionala aceasta si-a propus sa elaboreze si sa aprobe noua constitutie.

Constitutia de la 1866

Constitutia de la 1866 era in esenta un document liberal. Printre prevederile Constitutiei se numarau limitarea prerogativele domnitorului la cele unui monarh constitutional; crearea conditiilor pentru alegerea unui guvern reprezentativ; sanctionarea ministriilor pentru actiunile lor; introducerea principiul separarii puterilor in stat; stabilirea drepturilor si libertatilor cetatenilor carora li se garanta egalitatea in fata legilor; libertatea deplina a constiintei;libertatea presei si intrunirilor publice; dreptul la asociere;protejarea domiciliului si persoanei impotriva perchezitiei.

Constitutia garanta proprietarilor dreptul deplin la posesiune declarand proprietatea sacra si inviolabila si promitand ca expropierea sa se faca doar pentru utilitate publica.Scopul principal al acestor prevederi era acela de a proteja marile mosii impotriva oricaror noi reforme agrare, desi articolul 20 al Constitutiei stipula ca pamantul acordat taranilor prin legea agrara din 1964 nu trebuie atins.

Sistemul parlamentar constituit in 1866 s-a caracterizat prin rolul preponderent al legislativului. Acesta a devenit aproape partener egal cu domnitorul in elaborarea legilor si a dobandit dreptul de a pune intrebari ministrilor cu privire la linia politica urmata si abuzurile puterii.Constitutia reducea de asemenea puterea domnitorului. El putea sa exercite doar acele atributii care ii erau acordate in mod expres si astfel a domni prin decrete asa cum facuse Cuza, devenea imposibil.Totusi Carol II pastra un rol decisiv in procesul legislativ, putea inainta parlamentului propriile sale proiecte de legi si avea dreptul de a se opune, actiune ce nu putea fi contracarata de adunarea legislativa. Constitutia de la 1866 a fost inspirata de alte constitutii liberale care erau invigoare in Europa Occidentala. Asemanarea intre ele era una dintre consecintele principale ale faptului ca incepand cu 1830 – 1840 Romania isi trimitea intelectualii in Occident. Sursa principala de inspiratie ca forma si continut a fost Constitutia Belgiei din 1831. Formarea Partidulului National Liberal (1875 ) si al Partidului Conservator (1880) in deceniul de dupa adoptarea Constitutiei din 1866 a completat in mare masura suprastructura politica de dinaintea Primului Razboi Mondial. Partidul Liberal din Principatele Române Unite a apărut ca formațiune politică în 1864, condus fiind de Dumitru și Ion C. Brătianu, C.A. Rosetti și frații Golescu, participanți activi la Revoluția de la 1848 din Țara Românească. Partidul Conservator a fost între 1880 și 1918 unul dintre principalele două forțe politice din România. A fost partid de guvernare timp de 14 ani, mai mult de o treime din existența sa. Partidul se baza pe susținerea marilor

proprietari de pământ, burghezia, și a unor intelectuali. Politica economică se baza pe susținerea industriei ușoare, dar nu se împotriveau nici investițiilor în industria grea.

Sistemul parlamentar a inceput sa functioneze din plin. Pentru a nu mai depinde de marile puteri liberalii si conservatorii care au fost intre 1871-1876 majoritatea in parlament, au acceptat in sila tutela Austro-Ungariei,Germaniei si Rusiei, puteri conservatoare unite in Liga celor trei imparati care nu dovedeau vreo inclinatie de a permite popoarelor din regiune sa-si castige independenta prin ele insele.Carol II si conservatorii au elaborat o strategie subtila pentru a castiga sprijin international in vederea obtinerii independentei incheind tratate internationale cu aceste state fara aprobarea prealabila a Imperiului otoman.

Tratatul comercial dintre Austria si Romania

Tratatul comercial dintre Austria si Romania din 1875 a avut avantaje politice si a contribuit considerabil la apropierea de Austro-Ungaria fapt care a culminat cu aderarea Romaniei la Tripla Alianta in 1883. Eforturile lui Kogalniceanu (ministru deexterne in 1876) de a grabi procesul, amenintand Imperiul otoman ca v-a trece la actiune daca acesta nu recunostea imediat independenta Romaniei, nu a reusit sa atraga sprijin international.

In august 1876 noul guvern condus de I.C. Bratianu a reluat atitudinea de neutralitate si a hotarat sa se alieze cu Austro-Ungaria si Rusia. Pe masura ce relatiile dintre Rusia si Imperiul otoman s-au deteriorat guvernul roman a ajuns la concluziaca era imperativ necesar sa se ajunga la o intelegere cu Rusia. In cadrul negocierilor (Rusia-Romania) printul Carol II si Bratianu au insistat asupra incheierii unui tratat general care sa acopere nu numai problemele militare ci sa asigure recunoasterea independentei Romaniei si sa garanteze integritatea existenta a tarii. Dar tarul si ministrii sai doreau numai o conventie limitata care sa permita armatelor ruse sa traverseze teritorilul Romaniei pentru a ajunge la Dunare evitand chestiunile politice. Ambele parti au ramas pe aceste pozitii pana la 1877 cand razboiul dintre Rusia si Imperiul otoman fiind iminent, Rusia a cedat. Parlamentul Romaniei a ratificat conventia in aprilie si adeclarat razboi Imperiului otoman la in mai 1877. Carol II dorea ca armata romana sa se angajeze pe deplin in lupta,sa castige pentru tara statutul de cobeligeranta si sa asigure recunoasterea independentei de catre marile puteri..Armata romana a contribuit in mod decisiv la infrangerea trupelor otomane la Plevna ceea ce a deschis calea spre inaintarea rapida a armatelor ruse spre Constantinopol. Guvernul otoman a acceptat conditiile Rusiei pentru incheierea armistitiului in ianuarie 1878, dar reprezentantii Romaniei nu au fost invitati la negocieri. Pacea de la San Stefano recunostea independenta Romaniei, dar impunea retrocedarea sudului Basarabiei catre Rusia. Chiar daca Rusia oferea Dobrogea si Delta Dunarii in compensatie, Carol II si Cabinetul sau i-au acuzat pe oficialii rusi ca isi incalca angajamentul de a respecta integritatea teritoriala. Tratatul final de la Berlin , recunostea independenta Romaniei dar ii impunea doua conditii eliminarea tuturor restrictiilor religioase in exercitarea drepturilor politice si civile si acceptarea retrocedarii sudului Basarabiei catre Rusia. Pentru Romania rezultatul cel mai important a fost recunoasterea independentei . Consecinta logica a independentei a fost proclamarea Romaniei ca regat si a lui Carol II ca rege in martie 1881.