Curs 1 Zoonozele sunt boli de natura: -virotica -bacteriana -micotica (ciuperci) -parazitara -prionica In anul 1959 OMS Zoonozele sunt boli care se transmit natural de la animale vertebrate la om si vice versa In anul 1995 Benenson O infectie sau o boala infectioasa transmisa in conditii naturale de la vertebrate la om Termenul de zoonoze apare in sec XIX si apartine lui Rudolf Wirehow si a fost acceptat dupa 1959 de comitetul de experti OMS care incearca sa pastreze termenii: -autropo zoonoze (om animal) - zooantroponoze (animal om) ptr a indica directia in care se transmite boala intre speciile de animale vertebrate si de la acestea la om si invers. ISTORICUL ZOONOZELOR: Hipocrate si Aristotel mentioneaza legat dintre om si animale cazul anumitor boli ca turbarea, antraxul, morva (la cal) In epoca Renascentista, G. Fracastro a admis posibilitatea transmiterii unor boli, in special a turbarii la om, prin muscatura de caine. Prima demonstratie stiintifica, privind interdependenta patologiei umane cu cea animala a fost realizata in urma vaccinarii omului cu vaccin de la vaca in scopul imunizarii impotriva variolei. FRECVENTA ZOONEOZELOR -frecvent constatete in multe tari: salomneloza, tuberculoza, turbarea, leptospiroza -rare: morva, pesta -foarte rare: boala Aujeszky, boala Marburg GRAVITATEA ZOONOZELOR -mortale: turbarea -f. Grave: bruceloza, tuberculoza, salmoneloza -benigne: febra aftoasa, pseudopesta aviara AGENTII CAUZALI SI INTERACTIUNEA LOR CU ORGANISMUL UMAN Microorg. Exercita asupra organismului o actiune variata si complexa in functie de patogenitatea speciei respective. Patogenitatea: proprietatea microbilor de a produce procesul infectios

Procesul infectios: rezultatul interactionarii dintre factori de patogenitate ai microbilor si mijloacelor de aparare antimicrobiana de care dispune microorganismul Contaminarea: procesul prin care microbul ajunge in contact cu organismul In forma toxica a toxiinfectiilor, microbii imbolnavesc prin intermediul toxinelor pe care le secreta in alimente. Ex. Clostridium Botulinium Microbii ajunsi in tubul digestiv odata cu alimentele se inmultesc la acest nivel si elaboreaza exo si endotoxine, determinand manifestari clinice ale gatroenteriteloracute -patrund in sange (bacterimie) de unde sunt vehiculate in diferite tesuturi si organe -alteori se multiplica puternic in sange (septicemie) FACTORII DE PATOGENITATE Sunt de 2 categorii: -primara: determina infectia sau intoxicatia organismului -alerarea secundara a caror actiune consta in sensiblizarea alergica a organismului 1. Factorii de alterare primara: VIRULENTA proprietatea microbilor de a se adapta si a se inmulti la poarta de intrare, etapa denumita colonizare, producand apoi invadarea si alterarea tesuturilor si umorilor. TOXICITATEA toxinele se coporta ca niste otravuri, constituind in acest fel o importanta modalitate de agresiune. 2. Factorii de alterare secundara = produc sensiblizarea alergica Zoonozele pot fi impartite in trei grupe : z. majore, foarte frecvente si foarte greve: turbarea (rabia), bruceloza, tuberculoza z. minore, includ boli care d.p.d.v. clinic au o evolutie mai usoara: trematodoze z. potentiale: streptocociile, stafilocaciile Nu intotdeauna boala se produce prin contact direct om aminal Exista cazuri unde apar gazdele intermediare: purici, capuse, paduchi, rozatoare Dupa rezervorul animal: -zoonoze provenite de la animalele salbatice si domestice (sinantrope) -zoonoze provenite de la animale de laborator, inclusiv primate Dupa mediul si zona geografica -zoonoze de tip rural sau urban -zoonoze de padure Dupa sensul de trasmitere al bolii: -antropozoonoze: de la animale la om -zooantroponoze: de la om la animal -amfixenoze: de la om la animal sau de la animal la om -zoonoze profesionale: la pers prin a caror profesie vin in contact cu animalele vii, carcase (crescatorii de animale vii, macelarii, med veterinari)

-zoonoze familiale: transmise de la animalele de curte sau apartament (echinocoza = boala ghearelor de pisica) Dupa criteriul etiologic: -zoonoze virotice, bacteriene, micotice, parazitare, prionice Alimentele responsabile de transmiterea zoonozelor: -alimente contaminate primar, de obicei materii prime prov de la animale bolnave sau purtatoare (carne, lapte, oua, peste) conservate ca atare sau prelucrate sumar -alimente contaminate secundar, au la baza materii prime de origine animala, provenite de la animale sanatoase, dar care in timpul producerii, transportului se pot contamina EPIDEMIOLOGIA ZOONOZELOR Surse de infectie: Organismele vii Toate organismele receptive sau nereceptive ptr un ag infectios pot constitui surse Cadavrele Distrugerea cadavrelor repr o modalitate eficienta e profilaxie Necropsia trebuie realizata in locuri in care decontaminarea este posibila si eficace, cu precautii particulare fiecarei boli Produsele de origine animala: lapte, oua si prod din oua, carnea cruda si preparata, resturi de alimente, oase Mediul exterior: Orice suport din mediul exterior care poate fi poluat de un animal infectat sau de un produs de origine animala contaminata. Exista suporturi: -fixe (sol, cladiri, pasuni, drumuri) -mobile (apa, om, vehicule, animale) Comportarea diferitilor ag patogeni in mediu este variata. Ag patogeni se multiplica daca intalnesc conditii favorabile (leptospira in apa) Majoritatea (virusurile) nu pot sa se inmulteasca, dar se conserva in functie de rezistenta. Timpul poate fi f lung ptr bacteriile sporulate si virusurile conservate. CAILE DE TRANSMITERE A ZOONOZELOR: Contact direct cu animalele domestice sau salbatice care sunt bolnave sau doar purtatoare de germeni. Aceste zoonoze se transmit prin manipularea cadavrelor, laptelui, a sangelui prov de la animalele bolnave. -contact cu obictele contaminate de la animalele bolnave. -consumul alim de origine animala prov de la anim bolnave si incorect preparate Contact indirect pe cale: -respiratorie (tuberculoza, ornitoza) -digestiva (salmoneloza, bruceloza) -cutanata si mucoase (morva, cowpox) -transcutanata prin muscatura (rabia) -accidental (rujet, antrax)

ROLUL OMULUI CA REZERVOR SI SURSA DE INFECTIE PTR ANIMALE -contactul ingrijitorilor bolnavi care elimina patogeni prin tuse, stranut, vorbit -prin muscatura: turbare, sodoku Transmiterea germenilor de la animalele salbatice la cele domestice se face prin intermediul artropodelor. Posibilitatea transmiterii prin schimburile comerciale. Alt rol important il joaca turismul. Caile de contaminare ptr om pot fi: -profesionala -conjuncturala -filiera alimentara

CURS 2 DINAMICA EPIZOOTICA Zoonozele pot evolua: -sporadic -epidemic (crescatoriile de animale, in urma consumului de alimente contaminate, de origine animala) Tipul sporadic caracteristic conditiilordin gospodaria proprie, populata cu diferite specii de animale, invadata de rozatoare. - sau poate sa apara in urma vanatorii, pescuitului, imbaierii in ape cu debit mic sau in urma cazarii in camping. Tipul epidemic frecvent intal in crescatoriile de animale si foarte adesea dupa consumul de alimente de origine animala contaminate. O caracteristica f importanta epidemiologica a zoonozelor este: !Omul repr ultima veriga a lantului epidemiologic. Odata ce omul a contactat boala se incheie evolutia bolii respective, evolutie in fund de sac ex. Turbarea Virusul dispare odata cu omul. TIPURI DE INTOXICATII PRODUSE PRIN ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALA In functie de evolutie: -supraacute -acute -subacute

-cronice In functie de etiologie: -nemicrobiene -microbiene Bolile nemicrobiene pot avea cauze variate: -intaxicatii cu alimente care sunt normale d.p.d.v. organoleptic si clinic dar sunt toxice ptr anumite organisme care sunt afectate de diverse stari patologice. -intoxicatii realizate de agenti fizici -intoxicatii cu alimente contaminate su subst chimice sau provenite de la animale in al caror organism au patruns astfel de substante -compusi toxici formati in alimente in timpul prelucrarii lor culinare Boli microbiene sunt datorate consumului de alimente de origine animala contaminate cu: -microorganisme -toxine microbiene -alterate de catre diversi microbi Un aliment care a fost achizitionat in bune conditii, trebuie sa fie tratat cu atentie ptr a se evita contaminarea in gospodarie. ATENTIE LA: -termenul de valabilitate -conditiile de refrigerare -verificati conditiile in care se gasesc produsele congelate -daca acestea s-au decongelat, nu le congelati din nou -ambalajul nu trebuie sa fie deteriorat EVITATI: -conservele umflate -cu urme de lovituri -ambalaje rupte CONTAMINAREA MICROBIOLOGICA PROFILAXIA SI COMBATEREA ZOONOZELOR Se bazeaza pe un complex de masuri care act asupra unora sau mai multor verigi ale latului epidemiologic. Aceste masuri sunt: -nespecifice = valabile ptr toate bolile infectioase -specifice = caracteristice fiecarei boli in parte Profilaxia depinde in primul rand de masurile care se iau de serviciile veterinare ptr a combatere, reduce si chiar eradicare bolilor animale.

Masurile generale pot avea caracter permanent si se iau pe intreg teritoriul tarii sau pot fi specifice si ele se iau atunci cand exista pericolul aparitiei unei boli infectioase. Masurile cu caracter permanent se refera la: -controlul si supravegherea sanitar-veterinara a tuturor efectivelor de animale. -controlul sanitar-veterinar al circulatiei animalelor in interiorul tarii, dar si al celor importate sau exportate si cele aflate in tranzit -controlul sanitar-veterinar productie, prelucrarii, depozitarii, transportului si valorificarii produselor si subproduselor de origine animala. -controlul aplicarii produselor de profilaxie si combatere in conformitate cu actele in vigoare -este de asemenea necesara respectarea celor mai severe masuri de iginea in: Contactul cu animalelel Pregatirea alimentelor prin spalare (fructe, legume, zarzavaturi) Prelucrarea termica (carne, lapte, peste, oua) Se impunse curatenia corporala a animalelor cat si a omului Dezinfectie periodica a adaposturilor si a locuintelor Masurile specifice (de imunoprofilaxie) sunt caract fiecarei boli si au la baza crearea unei imunitati specifice: -pasive (prin seruri specifice) -active In cazul aparitiei unei boli infectioase este obligatoriu sa declaram acea boala, instituirea carantinei care repr un complex de masuri restrictive in circulatia animalelor, a oamenilor, a prod de orig animala si vegetala, a furajelor, a mijl de transport, a dejectiilor animale, scopul, fiind de a oprii difuzarea bolilor la om si animale. Masurile de carantina sunt de 3 feluri: -canatina de garadul I, se aplica in cazul bolilor cu difuzibilitate mare: febra aftoasa, aviara -carantina de gr II: se aplica bolilor cu difuziblitate medie: pestaporcina clasica -carantina de gr III: se aplic bolilor ce se transmit prin contact direct intre animalele receptive: tuberculoza Zona epizootica repr terit din jurul focarului de boala in care se impune o supraveghere stricta a animalelor sanatoase, precum si unele restrictii de circulatie. Combaterea zoonozelor este o preblema foarte importanta de sanatate publica, implicand in rezolvarea ei medicii umani si veterinari. Zoonozele transmise prin animalele salbatice sau prin artropode sunt dificil de combatut, deoarece animalele in libertate pot scapa de sub controlul omului. Zoonozele de natura telurica, in care solul joaca un rol important, de rezervor al bacteriilor ptr animale este cazul campiilor blestemate, care contin spori de antrax. Legea sanitar-veterinara nr. 60/1974, adaugata si completata in B. Of.nr. 136/2 noi.

Masuri de combatere: *actiuni de profilaxie generala: -supravegherea animalelor, abatorizarii acestora -decontaminarii, dezinsectiei si dezinfectiei *actiuni de profilaxie specifica: -executarea vaccinurilor *supravegherea permanenta a animalelor, a pajistilor, aplicarea conditiilor de igiena. CURS 3 CLOSTRIDIOZE ANAEROBIOZE Clostridiozele sunt produse de clostridii: Cl.Botulinium botulism Cl. Tetani tetanos BOTULISMUL Este o boala grava, rar este toxiinfectie, este de natuta alimentara, este o bola cronica omului si diferitelor specii de mamifere si pasari. Caracterul bolii este sporadic sau enzootic, este produs de Cl. Botulinium si toxina elaborata ed acesta care este neurotoxica. Toxina se absoarbe in tubul digestiv, ajunge in sange si determina paralizie. Toxina se instaleaza in corp in urma consumului de alimte pastrate necoresp sau prin patrunderea bateriilor in rauri. Infectia nu se transmite de la o pers la alta. ETIOLOGIE: Produsa de Cl. Botulinium, bacil strict anaerob, mobil, G+, avand 2 forme: -vegetativa -sporulata Formele vegetative sunt mai putin rezistente, iar in conditii anaerobe alimina una dintre cele mai puternice toxine: 7 tipuri toxigene (A,B,,C,D,E,F,G) Sprii sunt foarte rezistenti la factorii fizici si chimici la o fierbere obisnuita, dar daca fierberea dureaza 5-6 ore, ei sunt distrusi, prin autoclavare la 120 C timp de 20-30 de minute se distrug. Dezinfectantele obisnuite in conc uzuale au act slaba asupra lor. Formolul si HCl in conc de 10% il distrug in 1 ora, fomol 5% dupa 24h Conservarea alimentelor prin sarare, afumare, uscare sau congelare nu distrug toxina.

EPIDEMIOLOGIE: In tara noastra botulismul este determinat de tipurile A, B, si E, frecvent tipul B. Sunt receptibile toate vertebratele, cele mai sensibile sunt solipedele, bovinele si ovinele. Rar se imbolnavesc caprinele, suinele si pisicile. Foarte rar cainii. Boala mai apare la faza, rate, pui de gaste, peste Botulismul apare sporadic sau enzootic. Sensibilitatea diferita fata de tipurile de toxina botulinica explica de ce intr-o ferma in care animalele au consumat acelasi furaj, boala apare numai la o specie. La om, boalaevolueaza sporadic, in familie sau colectivitate. Calul este foarte sensibil la tipul B si C, mai putin A si se datoreaza consumului de siloz. Taurinele sunt foarte sensibile la tipul C si D Ovinele, suinele, nurcile si pasarile sunt sensibile la tipul C Omul este sensibil la toxina tipurilor A, B, C, E, F, si G SURSE DE INFECTIE: Repr de anim domestice si salbatice, fcv ierbivorele, rar animalele poichiloterme (pestii) Omul se contamineaza prin ingerarea de prod alimentare. Tipurile A, B,E,F si G sunt bacterii telurice. Pasarile, suinele si pisicile constituie rezervoare ptr alte specii. La animalele de apartament boala apare consecutiv consumului de conserve. CAILE DE CONTAMINARE -calea digetiva Botulism alimentar, apare atunci cand un aliment ce urma a fi conservat, este contaminat cu spori, iar conservarea nu inactiveaza sporii. Preparatele contaminate nu-si schimba gustul, culoarea sau mirosul. Boala apare frecvent primavara (aprilie mai) -calea cutanata in cazul persoanelor cu leziuni traumatice, contaminate cu pamant. Botulismul infantil apare in mod obisnuit la sugarii hraniti cu miere , legume sau fructe nepreparate termic. MANIFESTARI CLINICE LA ANIMALE: Perioada de incubatie difera in functie de cantiatea de toxina ingerata si in functie de receptivitatea organismului afectat. Forma supra acuta de boala este cea frecventa, se manifesta prin colici, paralizie, mersul greoi, respiratie accelerata, animalul sta cu capul sprijinit de sol, defecarea si mictiunea se raresc, boala se termina prin moarte. Forma subacuta, asemanatoare formei acute, este posibila vindecarea.

Forma Cronica este pz la anim care au incerat cantit mai mici de toxina, animalele se pot vindeca spontan. MANIFESTARI CLINICE LA OM: Incubatia dureaza de la 2 h la 14 zile de la ingestia alimentelor contaminate. Apar tulburari digestive:greata, voma, diaree, dureri abdominale, apar tulburari oftalmologice: diplopie (vedere dubla), ploza palpebrala (imposibilitatea de a mentine ploapele deschise) Concomitent apar semne de afectare a nervului glosofaringian: tulburari de deglutitie, vocea ragusita, ori dispare complet (afonie) Apar paralizii ale diferitelor grupuri de musghi, iar in formele grave, insuficienta respiratorie. Sunt diminuate secretiile, ochii devin uscati, fotofobie, gura uscata etc Botulismul de plaga se afla la nivelul unei plagi infectate contaminate cu pamant. DIAGNOSTICUL: Diag prezumtiv se face pe datele culese Identific toxinei botulinice in serul pacientului si in alim conservate. In cazul botulismului de plaga se face examen de la nivelul de plaga. Diagnosticul de laborator consta in izolarea toxinei sau ag botulinic. Prod patologice recoltate: sange, fecale, alimente pe care le suspectam. Diag bacteriologic consta in izolarea Cl. Botuliniu din aliment, in cond speciale de anaerobioza. Se face si bioproba pe soareci de laborator. Decelarea toxinei se face prin testul ELISA. TRATAMENT: La animale: -serul antibotulinic admn precoce -ser fiziologic glucozat La om: -antitoxina botulinica polivalenta, se injecteaza la cea mai mica suspiciune -seroterapie cu ser polivalent, spalaturi gastrice PREVENIREA: -insilozarea coresp a furajelor, evitarea admn silozului la cai -eliminarea furajelor fermentate, mucegaite, frecvent efectuarea DDD Imunoprofilaxia se real prin admn anatoxinei boulinice. Combaterea botulismului se real prin izolarea animalelor bolnave, se instituie tratamentul asupra lor, iar restul animalelor care au avut acces la sursele de contaminare se seruneaza preventiv sau se vaccineaza.

CURS 4 ANTRAXUL Este o boala, infectioasa, septicemica, este comuna mai multor specii de animale, este produsa de Bacilus Antracis, caracterizata prin febra, tulburari circulatorii si digestive, edeme serohemoragice, aspectul asfixic al sangelui, ramolismetul splinei, denumita si carbune, boala capiilor blestemate. ETIOLOGIE Bacilul antraului -nisa ecologica: solul (spori) supravietuiesc zeci de ani -in organism vegeteaza, capsuleaza, produce agresiune, produce antigen precipitinogen -eliminati in medii prin secretii -dupa deschiderea cadavrului se prod sporularea la T = 14 - 42C -in cadavrele nedeschise formele vegetative sunt ditruse prin putrefactie -bacilii colorati Giemsa sau albastru de metilen -bacili mari, capete drepte, izolati sau in lanturi scurte (2-3bacili) inconjurati de o capsula roz. -in bulion dezvolta un depozit floconos, greu omogenizabil -pe agar colonii mari rugoase cu contur neregulat REZISTENTA -in sol, in piei si sange rezista pana la 55 de ani -putrefactia distuge -sensibil la antibioticele uzuale Dezinfecatntele uzuale neceista ptr istrugerea sporilor un contact prelungit, sararea carnii sau a pieilor nu ajuta la distrugerea soprilor. Sulfamidele sau antibioticele sunt active fata de formele vegetative, dar sunt ineficiente ptr spori. DIAGNOSTIC DE SUSPICIUNE D.p.d.v. epidemilogic, receptivitate la toate animalele cu sange cald:ovine, caprine, taurine, cabaline, procine etc. Factori de risc: varsta, anim tinere + specie, rase perfectionate SURSE DE INFECTIE -animale bolnave care elimina ag patogeni prin secretie si excreii in mediul exterior, interventii sangeroase (venisectii) si deshidratarea cadavrelor -animalele care contin un nr mare de spori (lana, piei, cojoace) -solul, apa, furajele -> sporii sporuleaza -temp ridicate (35 - 40C), umiditatea favorizeaza vegetarea sporilor -plante fitocide (grau, sfecla, usturoi, trifoi) CAILE DE CONTAMINARE -digestiv ierbivore, pasunatul pe terenuri contaminate

-respirator inhalarea prafului contaminat (ovine) -transcutanat leziuni ale pielii sau insecte hamatofage -carnivorele se contamineaza prin consum de carne -la om, cele 3 cai: -antraxul = boala profesionala -contaminarea digestiva, respiratorie, transcutanata CLINIC -incubatia este 1-8 zile -poate evolua septicemic (tipica) sau cu loclizari (atipic) La ovine: forma septicemica supraacuta -se manif prin convulsii si moarte daca dureaza prea mult, se constata hipertermie, abatere, cianoza, dispnee, secretii mucosangvinolente, hematurie (pipi cu sange) La taurine: evolutiapoate fi septicemica, supraacuta, acuta si sub acuta - se manif prin congestie, hipertermie, cianoza mucoaselor, pulsul filiform, meteorism (gaze), diaree hemoragica, hamturie - apar edeme subcutanate invadante, localizate la nivelul salbei La cabaline: forma acuta -colici, tenesme, diaree sangvinolenta, rar edeme La suine: forma subacuta (glosantrax) -edem faringian, dispnee, febra, enterita hemoragica La rate: anghina carbunoasa, edematierea capului si a gatului LA OM -exista 3 feluri de antrax Forma respiratorie prin inhalarea si patrunderea sporilor in pulmoni, prezinta o pleurobronhopneumonie grava. Forma cutanata, sporii patrund prin zona cotanata, se manif dermatita pustulohemoragica la locul de inoculare, la niv fetei si mainilor. Forma gastro-intestinala se manif in urma consumarii de prod crude sau insuficient tratate termic. In cazul suspiciunii de antrax, nu se deschid cadavrele: -sangele negricios, necoagulat -congestia oraganelor -edem sero-hemoragic in tes conj subcutanat -splina este marita in volum, este friabila, marginile ei sunt rotunjite, iar pulpa spenica are aspect negricios-noroios, se scurge pulpa splenica Glosantrax: criptele amigdaliene, hemoragico- necrotice, infiltratii seroase, la porc focare hemoragice, necrotice in intestin, amigdale si splina DIAG DE CONFIRMARE -de la animalele bolnave se recolteaza sange lichid din edeme -de la cadavrele nedeschise, os lung nedeschis, o portiune de piele si frotiuri de sange

In glosantrax frotiuri din edeme, gaglioni, os lung, frotiuri din sange Ptr confirmare recurgem la examen bacteriologic, serologic si bioproba I Examenul bacterioscopic -pozitiv confima (conform diag etiologic) Daca avem bucati de piei, se racleaza fata interna, raclatul suspecat, in bulion/ ser fiziologic. II Examenul serologic (Asedi-Vatenti) Recomandat cand examenul bacteriologic neconcludent, se face din material patologic vechi, cadavre in putrefactie. Reactia de sero-precipitare Ascoli-Valenti -sursa de antigen, extract din tesuturi Executarea reactiei: 1ml extraxt + 1 ml ser precipitant R este pozitiva daca la contactul dintre cele 2 apare un inel albicios III Bioproba Se face prin sacrificare sau inoculare subcutanata la soareci. Prognostic -vital grav TRATAMENT: Antraxul nu este contagios Tratament antimicrobian, antibiotic, serul anticarbunos Profilaxia: Boala la care se intituie carantina de Gr II Profilaxie nespecifica: -evitarea terenurilor contaminate, cultivarea luguminoaselor pe terenurile contaminate, supravegherea circulatiei animalelor si a produselor, distrugerea coresp a cadavrelor, controlul intreprinderilor prelucratoare Profilaxie specifica: -vaccinarea anticarbunoasa inainte de iesirea la pasune -executata concomitent cu exam ptr bruceloza si tuberculoza -daca se fol furje din zone unde a evoluat antraxul se repeta vaccinarea la 6 luni -vaccinarea se executa cu cel putin 14 zile inainte de scoaterea la pasune -la bovine si ovine se real odata pe an, la varsta de 2 luni -la cabaline la varsta de 6 luni, 1 data pe an Sporovaccin -tulpina 1190R obt de Prof Stamatin

-se inoculeaza subcutanat, la baza cozii la taurine si la cabaline, la capre la fata interna a coapsei CURS 5 COLIBACILOZELE Enterocolita infectioasa produsa de diferite serotipuri de E. coli. Sunt afectate animalele in primele zile de viata, iar la om sunt afectati sugarii. MORFOLOGIE Agentul etiologic este E. coli, este un bacil gram negativ, majoritatea speciilor prezinta cili si sunt encapsulate, dar exista si tulpini de E.coli immobile si care prezinta capsule. REZISTENTA Este o bacterie rezistenta in mediul extern, dar este sensibila la antiseptic si dezinfectante uzuale. e. coli prezinta ca structure antigenice: -o sau antigenul somatic -h sau antigenul flagelar -k antigenul capsular Pe baza acestor antigene au fost identificate peste 700 tipuri de E.coli. aceasta bacteria este patogena prin virulent si toxicitate. EPIDEMIOLOGIE Colibacilozele sunt boli de purtatori. Habitat natural pt E.coli este tractul gastrointestinal, in intestinal omului e.coli reprezinta flora dominant a intestinului gros. Prezenta constanta a tulpinilor de e.coli in intestinal gros si in materiile fecale au facut din aceasta bacterie indicatorul de poluare fecala a mediului, in special al apei. Sursa de infectie: atat omul cat si animalele. Pe langa om si animale surse se infectie mai sunt alimentele, mustele , apa si toate obiectele contaminate cu agentul patogen. Poarta de intrare este variata: digestive, respiratorie, urinara, genital. Aceasta cale de intrare determina si tipul de infectie care se instaleaza. Omul se contamineaza obisnuit prin consumul laptelui si carne. MANIFESTARI CLINICE LA ANIMALE La viteiii boala evolueaza sub 3 forme: o forma supraacuta, cu debut brusc, febra, fecale cu mucus si sange, moarte dupa max. 12h. Forma acuta, cu hiperemie, abatere profunda, inapetenta, diaree cu fecale lichide, spumoase, alb cenusii , urat mirositoare, uneori sangvinolente, mucoase palide, moarte in 2-4 zile. Forma subacuta, diaree, tulburari respiratorii si moarte dupa aprox. 10 zile La bovinele adulte boala evolueaza sub forma de mamita. La suine apare dupa primele zile de nastere, diaree, mortalitate 100%. La miei, boala evolueaza acut, sunt afectati nou nascutii, dar si tineretul. La manji boala se manifesta prin febra, diaree, este intalnita si la pui, la tineret, la cei de 4-5 zile, se mai intalneste la iepuri, caini, pisici, soareci si reptile. MANIFESTARI CLINICE LA OM Majoritate speciilor de e.coli sunt saprofite sau conditionta patogene.

Exista patotipuri(fenotipuri patogene) de e.coli implicate in patologia umana: diareigene, uropatogene. Infectiile intestinale(enterocolite) sunt determinate de 5 patotipuri diareigiene, cu manifestari clinice distincte: -ETEC ( enterotoxigenic e.coli) -EPEC (enteropatogenic e.coli) -EHEC (enterohemoragic e.coli) -EIEC(enteroinvasive) -EAGGEC (enteroaggregative) Tulpinile ETEC afecteaza toate categoriile de varsta desi repr etiologia majora a diareei in tarile cu sanitatie deficitara, numita diareea turistilor. Simptome: diaree, colici abdominale, voma. Tulpinile EPEC- sunt afectati copii si simptomul principal este diaree fara fenomene invasive. Tulpinile EIEC sunt afectati atat adultii cat si copii, diaree muco-sangvinolenta, asemanatoare celor din dizenterie. Tulpinile EHEC sunt repr in principal de putin lichid, mult sange si mucus, febra, colici abdominale. Infectiile extraintestinale sunt: -urinare, sunt afectate cu precadere femeile -intraabdominale, manif prin supuratii peritoneale, biliare, genitale, apendiculare. -bacteriemie -meningita neonatala -infectii nosocomiale, este raspandit prin personal medical sau intermediar -soc endotoxinic, febra, hemoragii DIAGNOTSIC Este bacteriologic si consta in identificarea tulpinilor de e.coli in produse patologice repr de : sange, urina, fecale, alimente Diagnosticul de laborator presupune: Cultivarea pe medii pt enterobacterii Identificarea se face pe baza caracterelor biochimice -teste elisa -immunoflorescenta -pcr TRATAMENT Se face prin administrarea de antiseptic intestinale in raport cu localizarea infectiilor, in conformitate cu rezultate antibiogramei. PREVENIRE Profilaxia infectiilor cu e.coli consta in depistarea, izolarea si neutralizarea surselor de infectie, presupune respectarea igienei collective, personale, alimentare. TOXIINFECTII ALIMENTARE BACTERIENE TOXIINFECTII ALIMENTARE SALMONELICE Toxiinfectia salmonelica ocupa locul 1 ca importanta eidemiologica Agenti cauzali sunt: -s. thypymurium

-s.enteritidis -s.parathyphi -s.cholerae suis -s.panama SURSE DE INFECTIE Sunt animale bolnave, purtatoare si eliminatoare de germeni. -pasari (s. thiphymurium, pulorum, gallinarum, enteritidis) -porci(s. cholerae suis) -bovine si ovine. Soarecii si sobolanii prezinta frecvent infectii salmonelice, gandaci de bucatarie. Alimentele contaminate prezinta insusiri importante: -aspectul organoleptic Salmonele se inmultesc f mult in lapte, in preparate din carne, peste si alte specii acvatice. MANIFESTARI CLINICE Sunt determinate de cantitatea de microbi ingerati, rezistenta organismului la infectii. Forma cronica: debut brusc, febra, scaune diareice apoase, galben verzui, avand aspect de piure de mazare. TRATAMENT Dieta hidrica, introducerea treptata a orezului, supe, colici intestinale (scobutil) antiseptic intestinale (saprosan). Antibioticele nu sunt suficiente. In forme severe se recomanda perfuzii intravenoase, cardionotoce. Se impugn controale periodice pt depistarea persoanelor purtatoare si eliminatoare de germeni care lucreaza in sectorul de alimentative publica. TOXIINFECTIILE COLIBACILARE Produse de e.coli, colibacilii fac parte din microflora intestinului gros al omului si al animalelor. Prezenta lor in alimente sau in apa repr un indicator de poluare fecala. Alimente incriminate: carne si produse lactate. Copii sunt cei mai sensibili, adultii in cazul conditiilor deficitare de igiena. Patogenitatea este datorata enterotoxinelor responsabile de producerea enteritei, de tipul dizenteriform si de tipul holeriform. MANIFESTARI CLINICE In forma severa(holeriforma) intalnita la copii mici, debutul este brusc, febra, varsaturi, scaune diareice apoase, de culoare galbena, cu miros fetid. TRATAMENTUL Vizeaza inlocuirea pierderilor hidroelectrolitice, distrugerea microbilor prin antibiotic si chimioterapie. PREVENIREA Se realiz numai prin introducerea in consum a alimentelor provenite de la animale sanatoase si prin respectarea normelor de igiena personala. Se va acorda o atentie deosebita evitarii contaminarii carnii cu continut intestinal.

Curs 6 TUBERCULOZA Este o boala infecto-contagioasa intalnita la animale si la om. Este de tip evolutiv, cu evolutie cronica, caracterizata prin leziuni proliferative granulomatoase. Este un caz tipic de zoonoza deoarece se transmite de la om la animal si invers. ETIOLOGIE Agentul etiologic este incadrat in genul Mycobacteryum, el poseda o proprietate tinctoriala particulara. Acido-alcalo-alcoolo-rezistent -are crestere lent ape mediile rezistente speciale(Lawstein) -este un bacil scurt si gros, imobil, necapsulat, nesporulat -metoda uzuala de colorare Ziehl-Neelsen -importante pt patologie-3 specii de micobacterii patogene mycobacterium tuberculosis, m. bovis si m. avium Izolarea se poate efectua numai pe medii speciale, cu cartof glicerinat si ou. Rezistent la: -frig si la uscare -poate ramane viu mai multe zile in produsele contaminate -in unt rezista sapt, iar in branzeturi fermentate luni de zile -este rezistent la sarare si afumare -formaldehida, varul cloros, fenolul in distruge dupa 24h Raspandire -Romania este printer primele 4 tari din europa privind incidenta la om. -Pierderile economice sunt importante la bovine prin confiscarile totale sau partiale in laborator. -scaderea productiei de lapte si valorificarea cu restrictii sanitar veterinare -scurtarea vietii economice a animalelor -utilizarea carnii in consum conditionat Este o zoonoza grava. M. bovis poate determina la om si in special la copii adenopatii axilare si cervicale si artrite. De la omul tuberculos se pot imbolnavi cainii, pisicile, papagalii, bovinele. Cea mai periculoasa pt om este tuberculoza bovina, atat prin frecventa ei la animale cat si prin posibilitatile de contaminare. EPIDEMIOLOGIE -rumegatoare mari-m.bovis -porcul-m. bovis, m. tuberculosis, m. avium -calul este rezistent -cainele si pisica-m.bovis si m. tuberculosis si rar m. avium -la pasari-m. avium, rar papagalul-m.avium si m. tuberculosis -omul-m. tuberculosis si m. bovis Sursa de infectie pt om o repr bolnavul de tuberculoza pulmonara deschisa, active, care nu se trateaza. O astfel de persoana imprastie in jurul sau atuncai cand tuseste bacilli tuberculosi. Factori favorizanti:

-dependenti de gazda- speie, rasa, varsta, sex, individ -dependenti de management, animale exploatate intensive -dependenti de mediu-microclimat, stabulatia SURSE DE INFECTIE

a) Primare animalele infectate ( nu neaparat bolnave) elimina bacteriile prin fecale, aerosoli, expectoratii, lapte, urina si produse de la animalale bolnave. Daca tuberculoza este localizata la --nivel pulmonar-prin tuse, aerosoli; -la nivel digestive-prin fecale -la nivel renal-prin urinara -la nivelul galndei mamare-prin lapte b) secundare: toate obiectele contaminate cu ag patogen- apa, furaje, ustensile, padoc. CAILE DE TRANSMITERE Calea respiratorie, digestive, rara cutanata si sexuala. Fiecare specie are o cale preponderenta de transmitere.

DINAMICA EPIDEMIOLOGICA

Intr-un efectiv indemn disemineaza in 2-3 ani cuprinzand aprox 90 % din efectiv. Boala evolueaza frecvent la animalele tinute in stabulatie, fiind considerate o boala tipica de grajd. TABOUL CLINIC La bovine simptomatologia este polimorfa, este conditionata de localizare, de conditii de zooigiena. Se manifesta prin slabire progresiva, transpiratie, oboseala, scaderea rezistentei la munca, scaderea productiei de lapte. Tuberculoza pulmonara este caracterizata print use, care la inceput este scurta, seaca, care apare initial la effort si ulterior devine dureroasa, respiratia este dispneica. Tuberculoza intestinala se intalneste rar si evolueaza asymptomatic. Tuberculoza mamara este frecvent intalnita la sferturile posterioare, glanda mamara creste in volum, nedureroasa si prezinta niste nodule de marime variabila. Laptele isis pastreaza caracterele normale, dar

scade cantitatea. Ganglionii retromamari sunt modificati, dupa cateva luni secretia lactate se modifica si capata aspect seros, mamela este hipertrofiata, dura, dar nedureroasa si se spune marea mamela de lemn. Tuberculoza organelor genitale la taur localizarea este testiculara si se manifesta prin orhita (inflamatia testiculelor) cu edem si nodule duri, la vai se poate intalni metrita tuberculoasa.

CAINE SI PISICA

-Animalale sunt abatute, nu se mai hranesc, scad in greutate -localizare pulmonara-este frecventa, se manif prin bronsita -localizare abdominal manif prin ascita si peritonita, pe langa ele hipertrofia ficatului, splinei, diaree si voma -localizare cutanata-consta in formarea de abcese reci, localizate la niv capului la pisica si in regiunea dorso-lombara la caine. Aceste abcese form ulcere din care se scurge un puroi cenusiu. -localiz oculara-manif prin conjunctivita si ulcere corneice.

PASARI

-sensibile sunt pasarile de colivie, papagalul se infecteaza cu bacilli de tip uman -pasarile fac forme de tuberculoza generalizata, cu localizarea granuloamelor in ficat, splina, intestin si oase. -prezinta penele zburlite si diaree -la poumbel, localizarea pulmonara manif prin respiratie dispneica, localizare osteoarticulara manif prin schiopaturi, lasarea aripilor, zbor inclinat, localizare cutanata caracterizata prin aparitia unor noduli situati in cavitatea orbitara pe ploape.

MANIFESTARI CLINICE LA OM

Stadiile apar treptat putand trece sapt sau chiar luni pana cand persoana constientizeaza ca este bolnava. Apetit scazut, pierdere in greutate, temp de 37,6 grade Celsius, tuse la inceput seaca, apoi cu expectoratie purulenta. Unori apare tusea cu sange. Tuberculoza pulmonara . simptomatologia stearsa, tuse cu expectoratie la inceput redusa, de culoare galben sau verzuie, apoi epectoratie devine mai abundenta . Tuberculoza extrapulmonara este produsa obisnuit de m. bovis cu diferite localizari: -meningita TBC -Tuberculoza renala, peritonita TBC -TBC ganglionara -TBC osoasa si aticulara -TBC gastro-intestinala -TBC hepatica

TABLOU LEZIONAL

Leziunea caracteristica=granulomul sau nodulul tuberculos. Putem intalnici focare mici si mari sau mii multiple.

DIAGNOSTIC

Depistarea animalelor infectate se realiz prin tuberculinare. PPD- derivate proteic purificat (tuberculina) Testul de tuberculinare, unic TU, comparative simultan (TCS) PPD bovin este net distinct de PPD aviar.

Tuberculina se inoculeaza intradermic, iar citirea reactiei se face la 72 h de la inoculare. Confirmarea se face prin ex.bacteriologic, frotiuri din granuloame colorate prin metoda Ziehl-neelsen si izolari pe medii speciale. Ex. Histopatologic in care se evidentiaza granuloame gigante de la tip Langhaus. Bioproba pe cobia, iepure sau gaina. Noi metode de diagnostic rapide: -PCR -ELIZA

COMBATEREA

1.Se declara boala official, se instituie carantina de gradul 2, se executa testul unic. 2. asanarea prin extractive 3.se distrug sursele de infectie si se inlatura caile de transmitere Dupa 3 tuberculinari successive la interval de 3 luni unde nu s au mai depistat animale dubioase. PROFILAXIA -respectarea masurilor de filtru -carantina profilactica -evitarea contactului intre effective -tuberculinarea periodica de 2 ori pe an -personal controlat periodic -indepartarea cainilor si pisicilor -deratizare

Modalitati de valorificare a produselor de rezulta din unitati afectate

-laptele se va da in consum doar ca branza telemea dupa 5 luni de la fabricatie -confiscari ale organelor cu leziuni -in formele generalizate de tuberculoza se onfisca carcasa in totalitate -repopularea se face la 3 luni dupa stingerea oficiala a bolii.

CURS 7 BOALA LYME

Este o infectie cauzata de Barelia burgdorferi, boala se mai numeste borelioza sau boala muscaturii de capusa. Bolile sunt mentinute in natura printr-un ciclu care implica animalele salbatice sauomul sau artropodele hematofage. Romania este cuprinsa in zona de raspandire a bolii Lyme. In Romania sunt cunoscute zone endemic-cluj, arad, sibiu, neamt, botosani. ETIOLOGIE Bareliile sunt spirochete groase, mobile, 2 specii sunt de interes medical uman: Barrelia recurrentis, produce febrile recurente Barrelia burgdorferi, produce boala lyme

Aceste bacteria pe medii speciale, ele putand fi cultivate sau isolate in vivo. Pt cultivarea in vivo sunt uitilizati soareci, sobolani tineri, oua embrionate. EPIDEMIOLOGIE Omul inchide ciclul infectiei fara sa devina izvor de infectie, boala nu se transmite interuman decat cu exceptia transmiterii de la mama la fat. Perioada de activitate max-inceputul primaverii pana la sfarsitul toamnei.

Rezervorul potential sunt animalele care pot fi gazde pt agentul vector: animale salbatice, mistret, ovine, bovine, caini, rozatoare, pisici. Transimiterea se face prin capuse si probabil prin tantari. Capusele Ixodides au un ciclu de viata de 2 ani, se hranesc cu sange si paraziteaza animalale. Are 3 stadii de dezvoltare: larva, nimfa si adult, fiecare avand un singur pranz hamtofag. Persoanele care prezinta factorii de risc sunt silvicultorii, muncitori forestieri, agricultori. Receptivitatea este generala, transmiterea se face prin intepaturi de capuse, se poate face si prin muste, tauni. MANIFESTARI CLINICE LA OAMENI Aparitia bolii este legata de timpul de expunere dupa ce musca boreliile sunt introduce in piele, difuzeaza la locul muscaturii, apoi in tot organismul, localizandu-se in final in sistemul nervos si articulatii. Boala evolueaza in 3 stadii - primul stadiu este eritemul cronic migratory, unde obs modificari locale cutanate la locul intepaturii.aceste modificari se intend centrifug, sub forma inelara. Stadiul 2- apar leziuni tegumentare sub forma de eritem inelar, dar si afectare cardiac si nervoasa. Stadiul 3 - este dominat de manif articulare, afectat in mod deosebit genunchiul. Animalele sunt doar purtatoare, nu au manifestare clinica. DIAGNOSTIC Diagnostic microscopic nu s-a putut face la om. Se fac coloratii imunoflorescente. s-a recurs la metode de biologie molecular din capusa capturata de pe bolnav. TRATAMENT Se dau antibiotic dupa o anumita schema de tratament, in fct de stadiul bolii. Cefalosporine si tetracicline. PREVENIRE -evitarea muscarii de capuse -profilaxia specifica-se fac studii pt vaccinuri, iar femeilor gravid li se dau antibiotic.

TULAREMIA Este o boala provocata de francisella tularensis. Predomina in randul animalelor salbatice si poate fi transmisa accidental la om. Manifestarile clinice constau in aparitia unor leziuni ulcerative, insotite de limfodenita. ETIOLOGIE Are forma de coci, imobila, nesporulata, capsulate, gram negative, aeroba, se cultiva pe medii speciale cu galbenus de ou. Rezistenta la temp joasa si umiditate in cadavrele inghetate ale rozatoarelor pana la 6 luni, capusele pot purta agentul patogen 2-3 ani. Rezista in unele produse alimentare, in carnea congelata rezista cca 100 zile, in paine 14 ile, in lapte 8 zile, se inactiveaza repede sub actiunea razelor solare directe. Dezinfectantele au act bactericida, francisella este sensibila la act streptomicinei, tetraciclinei, canamicinei, dar rezista la penicilina si sulfamide.

Francisella tularensis are capacitate de a supravietui intracellular. Doza infectanta este de 50 microorg. Infectia se instaleaza dupa penetrarea tegumentelor sau a mucoaselor sau dupa inhalarea acestei cantitati de microorg. Boala de manifesta prin eritem apoi mai intervin 2 stadii- papula, pustule si apoi ulceratie. Pe cale limfatica, bacteria este deversata in sange (bacteria tranzitorie), diseminata in organism, unde apar niste nodule. EPIDEMIOLOGIE Este o infectie cu focalitate naturala, intalnita la iepuri, vulpi, pisici, rezervorul natural inrepr soarecii si sobolanii, dar in cea mai mare masura iepurii. Sursa de infectie, animalele infectate cu francisella. Rasp tularemiei in populatiile animalelor se raliz prin interm capuselor. Afecteaza iepurii de casa si salbatici, iar cainele si pisica sunt purtatoare ale bacteriei. Trasmiterea de la animale la om se realiz prin urmat cai : -prin contactul direct cu animalele bolnave sau cu produse ale acestora -tegumente sau mucaose, muscatura de animal -pe cale digestive, prin ingestia de apa sau alimente contaminate -prin intermediul animalelor hematofage si f rar pe cale respiratorie Boala are character professional, apare frecvent in perioada sezonului de vanatoare. In 90%din cazuri prin contacul cu iepuri infestati. MANIFESTARI CLINICE LA ANIMALE Tularemia evolueaza: -epizootic la rozatoare -enzootic la oi, capre si pisici -sporadic la alte animale La iepuri salbatici si de casa-focare purulente in ganglionii cervical, submaxilari si leziuni in splina, rinichi, ficat. MANIFESTARI CLINICE LA OM -ulceratii cutanata cu adenopatie DIAGNOSTIC Este dificil de pus, cu ris de infestare a personalului din lab, diagnosticul se practica doar in lab speciale, cu dotari de securitate antiepidemica, cu personal instruit si echipament de protectie. Pt diag bacteriologic se fol material raclat din ulcerele cutanate sau aspirat ganglionar. Cultivarea este dificila, identificarea se realiz prin r de aglutinare pe lama cu ser specific, se recurge la bioproba(soareci,cobia). Iar ca diag serologic se recurge la testul elisa sau aglutinarea in tuburi. Confirmarea se face prin prelucrarea a 2 probe de sange, recoltat la interval de 2 sapt, pt a evidential anticorpi. Se mai poate recurge la metoda alergica, unde ca subst revelatoare folosim tularina. TRATAMENT Antibioticul de elective este streptomicina. Trebuie admin in stadiu precoce deoarece este efficient, in stadiu tardiv se intervine chirurgical. PREVENIRE SI COMBATERE -dezinfectie, dezinsctie, deratizare -spalare cu sapun pe maini cat mai des

-este interzisa folosirea pt apa de baut, folosirea apei din bazine deschise Profilaxie specifica se realiz vaccinare intradermica, nu sunt protejate complet, dar in caz de infectie, vor face o forma usoara de boala. CURS 8 MORVA Este o boala infecto-contagioasa a calului, dar si a altor solipede, este cauzata de Barkholderia mallei. La cal boala evolueaza cronic, cu nodule si ulceratii pe mucoasa nazala, tegumente si in organe. Burkholderia mallei este o bact gram -, necapsulata, nesporulata, se cultiva pe medii glycerinate in cond de aerobioza. Cultivate in bullion produce o membrane la suprafata care se ingroasa si se depune pe peretii eprubetei. Pe mediile solide frm colonii asemanatoare cu picaturile de mere, care prin invechire devin ciocolatii. In afara organismului, rezistenta este f scazuta, in jetajul uscat rezista 2 sapt, in cadaver, adaposturi umede si reci cca 1 luna. La 80 grade Celsius este distrusa in 5 min. EPIDEMIOLOGIE Este o boala specifica solipedelor, in ordinea descrescatoare a severitatii clinice : magarcatar-cal SURSE DE INFECTIE Primare-animale bolnave care elimina prin stranut, jetaj agent patogen in mediul extern. !!!! sangele, saliva, urina, fecalele, laptele nu contin bacilli. Secundare- harnasamente, obiecte de pansaj folosite de la animalul bolnav la cel sanatos, furaje, apa. Pt carnivore sursa de infectie este repr de carnea provenita de la anim bolnave. CAI DE PATRUNDERE -mucoasa digestive -alte mucoase: nazala, conjunctivala -piele PATOGENEZA De la poarta de intrare unde formeaza granulomul morvos primar, agentul aptogen ajunge in ganglion, dupa care ajunge in pulmoni formand un complex morvos. In forma acuta de boala, 42 grade Celsius, pulsul este accelerat, apare jetajul, iar pe mucoasele nazale se constata niste nodule, care de desprind determinand jetajul. Concomitant apar nodule pe pielea capului, gatului, toracelui, care de desprind formand ulcere. Aparitia acestor ulcere este asociata cu limfogita. Ganglionul in care s-a dezv procesul morvos este crescut in volum si adherent in tesut conjunctiv subcutanat. Localizarea pulmonara, se constata expectoratii bogate, asemanatoare cu bronchopneumonia.

In formele cornice, intalnim diferite localizari, cea mai frecventa este morva nazala, caract prin prezenta nodulilor morvosi pe mucoasa nazala, esofaringiana. Localizare pulmonara, localizare cutanata. Se mai constata artrite, cheratite. Omul se poate imbolnavi venind in contact cu secretiile nazale ale animalelor. In forma acuta apare febra, secretii nazale care initial sunt sangvinolente, apoi purulente si ulceratii cutanate. Forma cronica, este asemanatoare formei acute, numai ca dureaza mai mult timp. DIAGNOSTIC Pr confirmarea diag se recurge la ex bacterioscopic, bacteriologic. Pt aceste ex izolarea necesita 3-4 zile. Bioproba pe cobia la care leziunea este orhivaginalita. Se mai poate face si ex histopatologic. PROFILAXIE Romania este indemna, pt supraveghere se face ex alergic intradermic, in dermul pleoapei inferioare si se numeste intradermopalpebral. Subst=maleina. Citirea reactiei se face la 24 h. COMBATERE Pt supravegherea efectivelor se face malcinare. Daca sunt positive, se sacrifice si se recurge la decontaminare. La om, morva este considerata boala profesionala. ACTINOBACILOZA Apare frecvent la ovine, bovine si mai rar la alte animale si om. Boala se caract prin procese supurative si proliferative, in organe si tesuturi moi. (limba, piele, t.conjunctiv, ganglion, buze, pulmoni). ETIOLOGIE Ag etiologic este Actinobacillus lignieresii, care form in tesuturi niste tufe mici. Este gram - , sensibila la antibiotic, sulfamide si subst.dezinfectante. EPIDEMIOLOGIE Sunt recetive bovinele siin mica masura ovinele. Apare sporadic la cal,porc, caine si om. Este o boala de autoinfectie, germenul fiind epifit pe mucoasa bucala. SURSE DE INFECTIE Apa si furajele contaminate recent cu saliva. Boala evolueaza enzootic stationar. Germenii patrund in org.prin mucoasa bucala, lezata de furajele grosiere, spini, pleava, criste. MANIFESTARI CLINICE La bovine este localizata in tesuturile moi. In cazul actinobacilozei subcutanate, apar tumori dure localiz pe pielea capului sau gatului. Pielea se necrozeaza, se form fistule din care se scurge puroi. Actinobaciloza limbii-aici se pot produce ulcere, limba se mareste in volum, devine dura, asa numita limba de lemn Actinobaciloza buzelor-se manif.prin dezv unor nodule duri de marimea unei alone sau chiar mai mari in t.conj.subcutanat. Actinobaciloza ganglionilor limfatici-se manifesta prin leziuni metastatice.

La ovine boala se caract.prin leziuni ale buzelor si prezenta abceselor in regiunea capului. La om se intalneste frevcent actinobaciloza ganglionara, cu localizare cervical si actinobaciloza linguala. TRATAMENT (se deschid) -abcesele secreteaza si se indeparteaza capsula -se fol antiseptic sau antiinfectioase PREVENIRE Evitarea furajelor ce contin plante tepoase. Muncitorii cu leziuni deschise vor evita contactul cu anim bolnave. ACTINOMICOZA Boala frecvent intalnita la taurine, rar la suine si om. Se caract.prin procese supurative si proliferative in diverse tesuturi si organe, la taurine in t.osos, la suine in t.mamar. ETIOLOGIE Ag etiologic este Actinomyces bovis, o bact gram pozitiva, neciliata, nesporulata, anaeroba. In tesuturile lezate are aspect de filament sau form colonii specific cu aspect de tufe/rozete. Acestea pot fi vazute cu ochiul liber in puroi, sub forma de granulatii fine, galben cenusii, uneori calcificate. EPIDEMIOLOGIE Germenii sunt saprofiti pe pamant, in apa, in cereale, Frunze, fructe, iar in org animale in cavitatea bucala, in cariile dentare, pe amygdale, pe caile respiratorii superioare si in caile urinare. SURSE DE INFECTIE La om, infectia se realiz prin patrunderea bacteriilor prin piele, mucoasa bucala sau faringiala, prin mestecare de graunte sau paie parazitate sau prin contactul direct cu animalul bolnav. La animale, contaminarea se poate realize pe cale cutanata, prin leziuni ale pielii sip e cale digestive, prin ingerare de nutreturi. Agentul patogen este saprofit al cailor respiratorii si al tractului digestive. MANIFESTARI CLINICE La bovine, boala se locali frecvent la maxilarul inferior. Initial apare o leziune la niv gingiei, care in timp va cuprinde si osul unde va dezv o tumora voluminoasa numita ACTINOMICOM. Acest actinomicom deformeaza si capul animalului. La scroafe se localiz la niv mamar, cu aparitia unei tumori de dim mari. La carnivore leziunile sunt in t.osos si in piele. MANIFESTARI CLINICE LA OM Boa evol si la om, localiz la niv regiunii cervico-faciale, ea apare dupa afectiuni dentare sau inflamatii ganglionare, apar abcese din care se scurge un puroi galben. Leziunile afecteaza osul si uneori muschii. Forma pulmonara, febra, transpiratii, tuse si abcese in pulmon. Forma digestive, dureri abdominal, varsaturi, scaune diareice. DIAGNOSTIC Se fol antibiotic si se recurge la chiuretajul osului sau a tesutului lezat. PREVENIRE SI COMBATERE

Ingrijitorii cu leziuni deschise pe maini sau in gura nu vor lua contact cu animalele bolnave. Animalele bolnave se izoleaza si se trateaza. CURS 9. RABIA Este o boala infectioasa de etiologie virala,e intalnita la toate animalele homeoterme,are evolutie acuta cu manifestari nervoase,cu hiperexcitabilitate si agresivitate urmata de paralizii si moarte Este o zoonoza majora incadrata in lista B a Oficului International de Epizootii ETILOGIE : agentul etiologic e virusul Rabic care face parte din genul Lyssavirus,fam. Rhabdarividae. Exista diferente mari de patogenitate, diferente pt durata perioadei de incubatie, aspectul manifestarilor clinice, modf histopatologice pe care le produce. Se cunosc : a) tulpini de virus rabic cu virulenta exaltata,extreme de patogene,cu per de incubatie f scurta b) tulpini attenuate natural, cu perioada de incubatie prelungita, cu evolutie lunga si simptomatologie atipica Virusul rabic care se transmite prin muscatura sau zgarietura a fost denumit VIRUS DE STRADA. SENSIBILITATE : rezistenta virusului e redusa: eliminate prin saliva in mediu exterior,e viabil max 24 ore, prin fierbere e distrus instantaneu. Sub forma liofilizata rezista peste 5 ani.Antisepticele au in general o actiune rabicida RECEPTIVITATE : dintre animalele domestice: frecvent turbarea e intalnita la cainii din libertate. La rumegatoare se intalnesc frecvent enzootii mai ales in sezonul de pasunat. Pasarile au receptivitate scazuta. Dintre animalele de lab, soriceii fac froma paralitica, iepurii sunt f sensibili si fac forma paralitica, cobaii fac forma curioasa de boala, oaia este cel mai sensibil animal domestic si animalul de experienta preferat. SURSE DE INFECTIE : boala imbraca caracter de focalitate naturala. Se intalnesc 2 tipuri de rezervoare de virus: - revervor domestic/urban-animale domestice( caine) - rezervor silvatic/ salbatic- animale salbatice ( vulpea si lupul) a) Surse PRIMARE: animalele bolnave, cadravele animalelor turbate.Contaminarea prin cadaver se poate face in timpul necropsiei/ recoltarii creierului b) Surse SECUNDARE: obiecte contaminate cu saliva animalelor bolnave, dar cand e contactul acesteia cu o plaga recenta CAI DE TRANSMITERE: cea mai frecv transmitere de la un animal la altul / de la animal la om se face pe cale transcutanata prin muscatura/zgarietura.Muscaturile st cu atat mai periculoase cu cat sunt mai profunde si cu cat sunt mai aproape de SNC.

-

muscaturile de LUP : sunt cele mai periculoase deoarece st profunde,multiple si situate de regula in zona cefalica. Zgarieturile sunt f periculoase , cele de pisica sunt multiple si profunde Saliva cainilor infectati contine virusul cu 10 14 zile inainte de aparitia semnelor clinice de boala. Sangele, carnea,urina, si fecalele au virulenta limiata Infectia se mai poate realiza si prin intermediul mucoaselor prin depunerea salivei virulente pe plagi/eroziuni recente ale pielii.

DINAMICA EPIDEMIOLOGICA: - la VULPI : se intalnesc mai multe cazuri dupa per de imperechere, iar la RUMEGATOARE boala evolueaza la pasune. Virusul patrunde pe cale transcutanata prin muscaturi, se multipla la locul de inoculare si apoi incepe sa difuzeze - prin intermediul MIOCITELOR patrunde in nervuri, se propaga centripet, ajunge in ganglionii spinali, cuprinde encefalul si provoaca encefalita rabica - propagarea de-a lungul nervilor a fost denumita : neuroprobazie. - De la SNC virusul se disperseaza spre periferie pe cale centrifuga, tot pe traiectul nervilor, propagare denumita: septinevrita TABLOU CLINIC: 2 forme: furioasa si paralitica:- la caine per de incub e dependenta de: patogenitatea tulpinii de virus, sediul si gravitatea muscaturii, varsta animalului, variaza intre limite f mari. -forma Furioasa: 1)perioada prodomala se caract prin : modif de comportament, halucinatii auditive, vizuale,modif de apetit, uneori apare prurit la locul muscaturii, vocea e modificata,mai groasa , mai ragusita 2) per de stare: devine agresiv fata de oameni, animale, obiecte, privire fixa, panditoare.daca st inchisi in cusca,daca li se intinde un baston, acesta se repede cu furie la baston, il musca,isi poate chiar rupe dintii, fractura maxilarul fara a manifesta semne de durere. 3) per paralitica: paralizia muschilor maseteri, limbii, faringelui, in consecinta cainele numai poate degluti,saliva e filanta,maxilarul inferior atarna inert, pleoapa a 3 a proeminenta. Forma PARALITICA: ( turbare linistita/ acuta). Paralizia muschilor maseteri,faringieni,privire absenta, latrat ragusit. La PISICA incubatia medie : 10-15 zile Evolueaza de regula sub forma furioasa, pisica e agresiva inca din faza prodomica, miauna neincetat cu voce stridenta, musca si zgarie omul si animalele, pupilele st dilatate, uneori inegale, in faza de excitatie se rostogolesc si pot muri subit.in faza paralitica idem caine La VULPE : patrund in localitati,devin blande, se lasa mangaiate, apoi musca animalele si omul.

La OM: faza prodomica : cefalee, sensibilitate crescuta la lumina si zgomot, hipersecretie salivara.Faza de stare: halucinatii,respiratie dispneica. Faza paralitica: pareze si paralizii LEZIUNI: leziune patoguamonica: incluzii oxifile( corpusculi Babes-Nergri) in citoplasma neuronilor si in prelungirile acestora DIAGNOSTIC: - de confirmare: imunofluorescenta-amprente de tesut nervos -bioproba- inoculare de soricei care vor fi tinuti sub obs 28 zile PROFILAXIE SI COMBATERE: trebuie sa se realizeze controlul strict al circulatiei cainilor si pisicilor, capturarea animalelor fara stapan, vaccinarea preventiva, sistematica a tuturor cainilor. La animalele salbatice vaccinarea cu momeli Combatere: se declara boala official si se instituie carantina de gradul III.OBS: sanitarvet e de 10 zile si se aplica obligatoriu si la animalele fara semne de turbare care au Muscat sau zgariat personae/animale.

CURS 10. BOALA AUJESZKY ( pseudoturbare)

Este o viroza care afecteaza mai multe specii de animale cu evoluite acuta manif prin semne de encefalomielita insotita de prurit la toate speciile cu exceptia porcului,la suine boala se manifesta prin tulburari respiratorii. Agentul etiologic este un herpes virus, incadrat in fam Herpesviridea, genul Varicellovirus. EPIDEMIOLOGIE: Receptivitate :porcul,caine,pisica,taurine,oaie,capra, sobolan, dihori,vulpe. Tineretul este mai sensibil dezv semne clinice grave. Surse PRIMARE de infectie: animale bolnave,cavalescente si vindicate -porcii elimina virusul prin secretie nazala, oculara,bronhite,genitale,lapte,urina -saliva devine virulenta numai daca se amesteca cu secretiile bronhice -fecalele nu st virulente. - la porcii care suprevietuiesc infectiei , virusul se gas in stare latenta in tonsile si in ganglionul trigemen -rozatoarele,respectiv rozatoarele prin cadravele lor si prin urina repr o sursa de infectie pt porci si pt carnasiere. -sobolanii st rezervoare naturale de virus,contribuind la mentinrea circuitului porcsobolan-porc Surse SECUNDARE: furaje,apa,adaposturi,obiecte,vehicule CAI DE TRANSMITERE:

la porc contaminarea se realizeaza pe cale respiratorie sip e cale digestive prin ingerarea laptelui matern infectat,se poate transmite sip e cale transplacentara - carnivorele si rozatoarele: se real pe cale digestive prin alimente neprelucrate termic de la porci contaminate - bovine,cabaline,rozatoare: pe cale cutanata

-

DINAMICA EPIDEMIOLOGICA: la porc ,boala evolueaza ca endemie de focar, la celelalte specii sporadic,boala poate evolua enzootic cand st hranite animalele cu carne crud ace contin virus

DIAGNOSTIC CLINIC: incubatie : 3-6 zile porcii nascuti infectati: inapetenta,frisoane,convulsii si moarte in cateva ore porcii de 2-12 sapt: manifestari encefalomielitice,mers in melaj,in pozitii anormale ale capului,scrasuiri din dinti.boala evolueasa in medie 1-3 zile,se tremina fie prin moarte fie prin supravietuire dar ramane cu sechele porcii mai mari de 3 luni si adultii: boala evolueaza beningn,febra,inapetenta,jetaj,stranut,tuse,dispnee si animalul adopta pozitia cainelui sezand. Scroafe gestante: avort si fatari premature Bovine: boala debuteaza cu sindrom febril,intalnim 2 forme: una pruriginoasa manif prin tremuraturi musculare,salivatie spumoasa,agonie,prurit( apare frecvent la nivelul capului,membrelor,glanda mamara,organe genitale si la baza cozii) Froma FURIOASA se manifesta prin agresivitate fata de alte animale,in special fata de caini,salivatie ambundenta,privire serioasa,pupile dilatate, Ovinele si caprinele: oaia este f sensibila la infectia experimentala.neliniste,culcari si sculari repetate,tremuraturi musculare,aparitita pruritului in zona capului,buze ,fata,pleoape.animalul se scarpina prov si plagi sangerabile.boala mai poate evolua si sub forma nepruriginoasa,f rara Cal: boala se manifesta prin sindrom febril,agitatie,mers nesigur,paralizii si moarte

-

-

-

-

-

Caine: boala debuteaza cu abatere si inapetenta apoi animalele devin nelinistite,latra fara motiv,dupa 12 ore apare pruritul,.animalul prezinta agresivitate fata de alte animale darn u fata de om.animalul prezinta salivatie spumoasa care se scurge din gura Nu se produce paralizia maxilarului inferior Boala mai poate evolua atipic manif prin moarte fulgeratoare sau forma gastrointestinala La pisica: boala debuteazabrusc cu mieunat plangator, salivatie ambundenta,tulburari de deglutitie,modif vocii, dureri abdominale si voma,la unele pisici apare prurit la niv capului si gatului.

DIAGNOSTIC: -izolarea si identificarea agentului causal -materialele patologicecare se recolteaza sunt: creerul,amigdalele,pulmoni,avorturi -se izoleaza virusuri pe culture celulare, apoi se identify prin reactia de seroneutralizare,imunofluorescnta,testul ELISA,PCR

TRATAMENT: pt porci cu tulburari respiratorii se face tratament symptomatic cu antibiotice pt a preveni infectiile supraadaugate

PROFILAXIE: -GENERALA: achizitionarea de porci din unitati indemne cu respectarea carantinei profilacticede 30 de zile -efectuarea deratizarilor periodice -sterilizarea deseurilor de abator si acelor culinare,folosite in hrana animalelor - pt carnivore: adm carnii dupa tratare termica -SPECIFICA: numai la suine,ce consta in adm de vaccinuricare pot fi vii attenuate sau inactivate COMBATERE:-boala se declara official,se restituie carantina de gradul 3

-animalele bolanve se izoleaza si se trateaza sau se sacrifica si se dau in consum dupa sterilizare - purceii sugari bolnavi se ucid, cadravele si deseurile se distrug sau se prelucreaza in fainuri furajere - se restrictioneaza circulatia animalelor - se vaccineaza de necessitate animalele sanatoase din loturile contaminate -boala se considera stinsa si se ridica masurile de carantina,dupa 3 luni de la ultmul caz de moarte,taiere sau vindecare

PASTEURELOZELE MAMIFERELOR Sunt boli determinate de bacterii din genul Pasteurella EPIDEMIOLOGIE: -receptive: iepurii,taurine,suine,dar si animale salbatice,zebra,camila,cerb -surse de infectie: animale bolnave si cadavrele acestora,urina,fecale,sange,carne si organelle provenite de la animalele bolnave factori de risc: joaca un rol important CAI DE TRANSMITERE: -boala de portaj-epifise ale cailor resp anterioare,cale digestive si respiratory prin aerosoli DINAMICA EPIDEMIOLOGICA: -boala evolueaza enzootic-epizootic la iepure TABLOU CLINIC -la BOVINE: se mai numeste septicemia hemoragica a bovinelor,apare frecvent vara la pasunat -agentul etiologic: este Pasteurella multocida tipul B, este intalnita la animalele trecute de 6 luni -forma supraacuta septicemica -f acuta edematoasa(guster) manif printr-un edem cald,dureros,in reg salbei -f. subacuta(pulmonara) manif cu semen respiratorii -f. cronica (enterica) cu semen respiratorii si digestive -la SUINE: idem bovine. Apare la toate varstele cu incidenta mare la grasuni -la IEPURI: boala evolueaza sub forma supraacuta septicemica/f. acuta respiratory/f. cronica cu localiz cutanat,articulara,mamara,nazala -animalele cu piele mata,fara luciu sis t cahectice

CURS 11. GRIPA AVIARA Este o boala infectioasa,extreme de contagioasa,caract prin tulburari generale respiratorii, digestive si nervoase, infiltratie edematoasa a capului si gatului,diateza hemoragica si proventriculita. Boala este cunoscuta si sub numele de Influenta aviara, este produsa de unde virus de tip A. Agentul etiologic face parte din tipul A, fam. Orthamyxoviridea, genul Influenzavirus Pe baza antigenelor de suprafata:- hemoglutinine (H) -neurominidoza(N) Se cunosc 12 subtipuri H si 9 subtipuri N Alcatuirea segmentara a ge nomului viral favorizeaza recombinarea intre tulpinile gripale animale si cele umane, ceea ce det aparitia de noi varianta Virusul se cultiva pe :-oua embrionare de gaini -culturi celulare aviare sau mamifere - linii celulare REZISTENTA:-in organelle pasarilor moarte rezista 30zile -in cadrave ingropate 40-45zile - in carne congelata pana la 1 an - este distrus usor de dezinfectante uzuala EPIDEMIOLOGIE: -receptivitate la galinacee si pasari salbatice -porumbelul este rezistent, iar ca varsta adultele sunt mai sensibile decat tineretul SURSE DE INFECTIE: -pasarile bolnave sau cele in per de incubatie, care elimina secretii si excretii,cadravele, produsele si ustensilele si obiectele contaminate cu ag pathogen - se considera ca pasarile salbatice si in special cele de apa st rezervor si sursa de virus pt influenta aviara.cele domestice se infecteaza direct sau indirect CAI DE TRANSMITERE: -calea respiratory,mai putin cea digestive -modul de transmitere depinde de tuplina de virus,specia de pasari si fac de mediu - virusul se multiplica in endotelile vaculare,ajunge in circ sangvina si se absoarbe pe supr eritrocitelor - oamenii se pot imbolnavii prin contact direct cu pasarile infectate MANIF CLINICE LA ANIMALE: -per de incubatie in jur de 3 zile,evolutia bolii este rapida,are un pronuntat character septicemic, cu forme acute si supraacute - pasarile bolnave stau retrase,cu aripile lasate, ciocul sprijinit in pamant,refuza hrana

- prez tulburari resp cu resp dispneica,tulb digestive, scurgere de mucozitati din cioc si din nari,diaree - pe langa acestea mai apar tulburari nervoase cu convulsii, contractii cornice si paralizii, edemul pronuntat al capului si gatului MANIF CLINICE LA OM -boala se manifesta prin febra,dureri de gat, tuse,probleme respiratorii grave DIAGNOSTIC: se xepediaza la lab pasari bolnave si cadrave proaspete,confirmarea se real prin izolare si identificare. Izolarea consta in inocularea pe oua embrionare sip e culture celulare,urmarindu-se procentul de embrioni morti si timpul in care acestia au murit tulpinile virulente omoara embrionii in 24-36 ore prod leziuni hemoragice iar in culturile celulare induce un effect citopatic characteristic. Prezenta virusului se stabileste prin reactia de hemoglutinare si se confirma prin imunofluorescenta Pt depistarea anticorpilor specifici in serul sangvin se fol ex serologic prin test elisa Se recurge si la infectie experimentala

-

PREVENIRE SI COMBATERE: -se recurge la monitorizarea pasarilor domestice, supravegherea rutelor pas migratoare, programe de informare a fermierilor, vaccinrea pasarilor in situatii de risc

SINDROMUL PULMONAR CU HANTA VIRUS Este o infectie virala a tractului digestive Agentul etiologic este incadrat in genul Hantavirus, fam. Buny EPIDEMIOLOGIE: -evolueaza la rozatoare,soareci,sobolani,veverita -principalul rezervor de virus il repr soarecele purtator.acesta elimina o cant mare de virus prin saliva,urina si fecale timp de mai multe sapt

-princ cale de transmitere a virusului este prin aerosol sau muscatura,trans se mai poate face si prin obiectele contaminate cu secretii si excretii at cand la nivelul tegumentului exista leziuni MANIF CLINICE LA ANIMALE: -la soareci manif clinice st inaparente si joaca rol de rezervor,conc mare de virus regasindu-se in pulmon si rinichi -LA OM: se manif prin hemoragii si afectiuni renale,boala evolueaza cu febra,mialgii,sindrom respirator DIAG:- de lab consta in efectuarea ex hematologic si serologic PROFILAXIE:- respectarea masurilor de igiena, purtarea echipamentului de protectie in lab unde se lucreaza cu soareci de experienta deratizarea si asig climatizarii in camera unde se cresc soarecii pt a evita contaminarea cu aerosoli

ENCEFALOMIOCARDITA Este denumita si meningoencefalomielita sau febra de 3 zile. Este produsa de un virus ARN ce afecteaza in mod deosebit cordul iar la om apare mai rar Agentul etiologic este un virus ARN care face parte din grupul Cardiovirus, Virusul a fost izolat de la rozatoare,maimute , cabaline, bovine, porcine, pasari salbatice Rezervoarele naturale st rozatoarele,contaminarea se face pe cale orala MANIF CLINCE LA ANIMALE:-porcul este specia cea mai afectata, la purcei boala evolueaza acut cu febra si paralizie progresiva. La necropsie, se obs leziuni de miocardita MANIF CLINICE LA OM:- rar poate aparea si la om,febra si afectarea SNC DIAG:- inoculare intracerebrala la soarece -diag serologic consta in efectuarea reactiilor de neutralizare sau de inhibare a hemoglutinarii

CURS 12. ENCEFALOPATII SPONGIFORME TRANSMISIBILE Sunt boli infectioase neurodegenerative ale SNC , sunt transmissible, st semnalate ata la om cat si la animale si sunt produse de priopi SCRAPIA Caractere gen:-per de incubatie este lunga 2-15 ani -evolutie clinica lenta,progresiva,evolueaza intotdeauna afebril - sunt transmissible

este o boala infecto-contagioasa cronica,specifica ovinelor si caprinelor se caract prin mortalitate ridicata si avort la gestante,sunt receptive oile si caprele de orice rasa indifferent de sex Sursa prin de infectie o repr animalele bolnave si descendentii acestora. Calea princ de transmitere pare a fi cea transplacentara Uneori pot fi contaminate secretiile nazale si salivare Scrapia se mai poate transmite si orizontal,pe cale digestive,iar secretia lactate,urina,sangele,fcalele si sperma st considerate ca neinfectante MANIF CLINCE:-per de incubatie variaza 1-6 ani, se manif prin tulburari de comportament,respective pozitii anormale ale capului ,autoizolare,stari depressive,hiperexcitabiliate,tremuraturi musculare,salivatie ambundenta, tulburari locomotorii,prurit din cauza lui se exfoliaza lana si apar exfoliatii cutanate,boala se termina prin cahexie si moarte E.S.B. ( BOALA VACII NEBUNE) -este o boala infectioasa specifica bovinelor adulte -initial s-a crezut ca este de natura toxica, s-au incriminat pesticide,iar in 1987 apare o epidemie in randul vacilor si at s-a ajuns la concluzia ca animalele au fost hranite cu furaje obt din prelucrarea carnii si a oaselor vacilor si oilor decedate din diverse cause -in 1988 acest tip de furaj a fost interzis in Marea Britanie -in Rom nu s-a semnalat pana astazi nici un caz de ESB SURSA DE INFECTIE:este faina de carne,de organe,oase si sange rezultate din prelucrarea cadavrelor,produselor si subproduselor de ovine si bovine -bovinele se pot contamina si la pasune,unde se afla si oi in care s-au semnalat cazuri de scrapie - se considera ca agentii scrapiei s-a adaptat la bovine prin fenomenul de transversare a barierei de specie -se pare ca omul este receptive la ESB , cele mai periculoase organe fiind: creierul,maduva spinarii, tonsilele amygdale,splina si intestine MANIF CLINICE: -boala se manif prin tulb de comportament,nervozitate,panica,scrasuiri din dinti,pozitii anormale ale urechiilor,loviri cu piciorul,excese de furie.tulburari de atitudine si locomotive,tremuratori,pareze,decubit prelungit,mers in menaj,tulburari sensitive,degradarea treptata a starii gen exp prin scaderea prod de lapte,slabire progresiva,boala se termina prin moarte dupa o evolutie variabila intre 2 sapt si 5 luni TABLOU MORFOPATOLOGIC: -macroscopic obs doar plagi de decubit,iar ca leziuni microscopice acestea sunt la niv SNC, se obs spongioza cu vacuolizare intraventrala si depopulare neuronala. DIAGNOSTIC

Confirmarea diagnosticului consta in ex.histopatologic al sectiunilor din creierul animalelor si bioproba care consta in inocularea materialului infectios indeosebi creier, la soareci pe cale intracerebrala, intraperitoneala sau digestive. BOALA CREUTZFELDT-JACOK Este o afectiune a creierului, care devine spongios ca un burette, SNC-ul se descompune iar boala este mortala. Face parte din grupul infectiilor lente provocate pe prioni. Pt toate bolile incluse in acest grup si sunt 4 la numar: BCJ, Kuru, sindromul Gerstmame-streusher si leucospongioza amiotrofica. Se manifesta prin modificari degenerative-stari spongioase, prezenta unor vacuole microscopice si depuneri de amiloid proteic in subst cenusie a creierului . -prionii se pot transmite de la animalele bolnave la om prin consumul de carne, prin intermediul instrumentelor neurochirurgicale sau produse medicale. -exista posibilitatea transmiterii prin muscatura de animale. Incubatia poate dura 30 ani. Boala se manif prin sindrom cerebelos, tulburari de mers, absenta coordonarii miscarilor, printr-o tremuratura a corpului, dementa. BCJ SPORADIC: e rasp in Australia, franta. Surse de infectie- animalele bolnave. Exista posibilitatea imbolnavirii cu produse de mare-moluste, stridii-carnea insuficienta sau deloc prelucrata termic. BCJ FAMILIALA: sunt inregistrate cazuri familiale in mediul a 3 generatii ceea ce predispunea genetica la maladie. BCJ IATROGENA: se ia din spital, sunt descries cazuri de imbolnavire in urma transplantului de cornee. BCJ VARIANTA NOUA: s realiz prin produsele alimenatare de origine animala. DIAGNOSTIC: consta in rezonanata magnetica-RMN, dar singura cale de confirmare este biopsia de tesut cerebral. Boala este incurabila, se admin medicamente pt ameliorarea simptomelor. PREVENIRE SI COMBATERE: se recurge la masuri generale de protectie a personalului care lucreaza in laboratoare.

LAB. 6 YERSINIOZA -boala infectioasa acuta caract prin gastroenterite, diaree si voma, uneori febra si dureri abdominale. -infectiile cu bacteria din genul yersinia sunt asemanatoare cu simpt.apendicitei -pot cauza infectii in rani articulatii si in tractul urinar -omul se poate contamina consumand apa si produse alim.contaminate -yersiniile sunt incadrate in genul yersinia, fam enterobacteriaceae

-cuprinde 11 specii din care 3 sunt patogene pt om -y.enterocolitica, y.pseudotuberculosis-produc gastroenterite -y.pestis-este agentul pestei(ciuma) -y.pseudotuberculosis-cocobacil gram - , bipolar, prez cili, dar devine imobila 37 grade Celsius -y.enterocolitica este cocobacil cu capetele rotunjite, gram-, necapsulat, cu cili, dar isi pierde imobilitatea la 37 grade Celsius REZISTENTA- temp optima de dezv=22-28 grade -ele se multiplica si la temp frigiderului, rezista timp indelungat in gheata, sol si apa -sunt distruse la fierbere, de uscaciune -sensibile fata de streptomicina si cloramfenicol -d.p.d.v.epidemiologic, rezevorul epidemiologic il repr rozatoarele, pasarile,mamiferele domestice, puricele se sobolan sic el de om. - omul si animalele sunt contagioase in toate perioadele bolii, perioada de contagiozitate poate fi pana la 2 ani de la inceputul bolii -surse de infectie: - rani, saliva, excremente anim bolnave; au fost izolate de pe carnea de pasare, porc, caine si pisica -y.enterocolitica este singura detectata in prod alimentare, carne, inghetata si lapte -tratamentul termin coresp si conditiile de manipulare pot preveni infectiile cu yersinia -legumele se pot contamina si ele in timpul cultivarii, recoltarii, transportului si al depozitarii, un rol imp jucandu-l soarecii si sobolanii -transmiterea yersiniozelor-pe cale fecalo-orala -y.tuberculosis produce septicemia la om, provoaca uneori simp comparabile cu ale apendicitei -este un ag patogen al rozatoarelor si pasarilor, traiesc in tubul digestive al acestora si se pot izola din materiile fecale ale anim.infectate. -y.enterocolitica produce enterocolite-inflamatii ale mucoasei intestinale -supravietuieste in prod lactate contaminate -porcii sunt purtatori ai seroptipurilor int si la oameni -episoade de boala apar frecvent in anotimpuri reci -cel mai frecvent contaminate sunt alim crude: lapte, prod lactate, carne, y. dezv in cond de refirgerare. MANIFESTARI CLINICE LA ANIMALE -intalnita la porcusorii de guinea, iepuri, soareci, dar si la anim domestice- caine pisica cal -boala se manif prin slabire progresiva si se termina prin moarte -in organelle anim,infectate se obs formatiuni nodulare. MANIFESTARI CLINICE LA OM -perioada de incubatie este de 24-28 h de la ingestia alimentului, calea digestive este ce a mai frecventa -boala debuteaza brusc cu febra 39-40 grade, tulburari intestinale cu diaree severa. DIAGNOSTIC -se realiz prin analize biochimice si serologice a individului afectat, dar si a alim ingerat -detectarea e realiz prin marii fecale sau sange TRATAMENT -in formele incipiente de boala- antibiotic sau sulfamide

-trat medicamentos nu asigura sterilizarea bacteriologica PREVENIRE SI COMBATERE -MAsURI PROFILACTICE se va evita contactul cu anim bolnave (rozatoarele), asigurarea unor conditii bune de crestere si fuajare, iar in azul anim de ferma nu se admitee necessitate, deoarece simpla manipulare a carcaselor si a oorgan sacrificarea lor implica riscul transmiterii bolii la om. MASURI ANTIEPIDEMICE-daca boala apare la oameni, omul va fi spitalizat, membrii fam vor fi examinati bacteriologic, de asemenea se vor recolta probe si de la anim de casa si a rozatoarelor daca este posibil. Se va face controlul bacteriologic al produselor alimentare, DDD.