r\v

CONCEPTUL DE PIIODUSE $I SERVICII BANCANN.OPEIIATIUNI BANCARE

1.I CARACTERISTICILE PRODUSELOR $I SERVICIILOR BANCARE

Intr-o formi arhaicr dar Pragtnaticd. bdncile elau cunoscute ca institufii cle creclit carefhceatt comer! cu banii, atrigdrlcl resursele nronetare clisponibile qi plas6ndu-le sub fornrd deprodttse' insofite de servicii, potrivit cerinlelor piegei. la prefuri care sd acopere cost'rile giriscurile Ei sd asigure un profit. in esenE[, acest[ concepfie este valabila gi astdzi, numai cdprodtrsele gi serviciile bancare s-au cliversificat extrern de mult, au apdrut tip'r.i cleosebit deperfolmante' in special ca urtnare a progreselor tehnologice ip infor'ratica Ei comu'icatii.ce€o c€ a prodtts profunde tratrsfb,.rttari atat in relagia bancd-client, cet si in or_ua.izarea ;;iconducerea sistemului bancar.

caracteristici. p'od'sere qi serviciire bancarediferenliazd de celelalte procluse gi servicii. astfel:

- sunt imateriale, adica ltu au uu suport ftzic, dar satisfac a'uuriteind i spe'sabi le societdlii, facilitand c i rculaf ia bru*rri lor materiale r

- suut condigionate de reclenrentdri bancare care stabilesc anumite condilii clefuncfionare. risc, garantare etc;

- produsele dau acces la ntonedd, iar serviciile asigura transferurile monetare intr.epaft icipanti i la tranzacgii ;

- produsele 5i servici le se'alot ' i f ica prin reteu. prop' ie cle unitat i bancare $i nu se potinclr i r ia l

- produsele gi serviciile se 'alorificd 'u'rai

clientelei care areconturi deschise la bancd).

Din punct de vedefe al gestitrnii batrcare. proclusele angajeazd capitalurile bancilor 5ifbncltr ' i le cl ienti lor depttse in blnci. care se ar,ansealzir sub fornrd de inrprunruturi. i ' t inrp ceserviciile transfera fondurile clientelei cle la rur paltener la altr.rl. Rapor-turile juridice care secreaza intre bancd 9i client plaseazi banca, in cazul produselor (creditelor), in pozitia decreclitor gi clientul de debitor, iar al clc'pozitelor'. clientul clevine creditor (pentru depozitele pecare le define in bancd) 5i banca clcbitor; in ce prrvcEte servici i le. banca este in pozit ia.cledebitor 5i cl ientul creditor. Asceste t ' i tPorturi in car'e cl ientul poate f i irr u'ele cazrri crecl i t .r. .iar ir l altele clebitor strnt clesttt l clr ' conlplcxs- gr surlr spccif ice nur'. i sistenri l ' i ba.car.

au unele particularitdti care le1l

relalii cu banc4..(du

\I

, l

Produse gi ser' ici i . Pri 'cipi l lele p.oduse gi se^,ici i pe car.e bancile Ie f irrnizeaza r{

clientelei sunt urmdtoalele:

Produse ,

- depozite la vedere sau la tenlten;

- certificate de depozit;

- credite pe termen scurt, mijlociu gi lung;

- credite sindicalizate;

- garanfii bancare;

- carduri;

- obl igal iuni;

- titluri de valoare;

_ custodie:

- consultanti bancard.in unele tbri existd anumite restrictii in ce privegte sfera produselor gi serviciilor

bancare pe care le poate folosi sisteniul bancar, in sensul ca bdncile sunt autorizate sr operezenumai pe piata monetard, in tinrp ce i.r alte fdri bdncile opereazd pe ambele pie!e, monetard gide capital' concttrenfa a cleterminat insd specializarea instituliilor de creclit. astfel ca acesteaopereazd fie pe o piafa fie pe alta.

Relatia bancr-cl ient ' Plocltrsc' le gi servici i le bancare implica o relal ie banc6-cl ient cumultiple semnificafii care a evoluat clif'erit in timp. pdnd cdtre sfargitul secolului XX- incentrttl atenfiei se sitLra banca care ttrnrdrea sd asigure produsele gi serviciile cerrte cle piald girnai ptr l in ntodtt l de deservire al cl ien!i lor. clupd principiul ' .cipe are,re'oie<t6-,rr i ,r" n,,grsegte"' in aceastd perioad[, clienlii se cleplasau la bancd pentru operaliuni ,.fafi la fa1a,'. iarbincile erau preocupate sd inspire incrdclere, si asigure onorabilitate, sd dispuna de sediiitnpttttdtoare 9i'de persorral bine calificat. Lupta de concurenfd a detenrrinat ca bi'cile s[ seapropie din ce iu ce tlrai nrttlt cle clicrteli, mai intdi prin extinderea relelei d.e u4itagi bancare.iar dupi apari l ia pl[ l i lor electrort ice. in arri i I 980- 1990. prin plal i le cle la cl istanti sirestr ingerea activitat i i din sedii le battcare. prina la apirr igia self '-bank. acl ici a binci lor conrpletautotnale (lird personal bancar) cu prncluse s;i serl'icii electrolice. I' aceastir a doua per.ioarlii.in centrttl atenfiei se situeazd clientul care este atras prin produse gi se^,icii cle o calitate cilt

Servicii

- pldli sau transferuri inter/intrabancare:

- transfbruri internationale valutare

(Wester Union, Ir4oneyGranr);

- incasdri gi plati in numerar:

- colectarc numerar;

- pdstrare valori in tezaur:

- schimb valutar;

- compensdri interbancare;

- plIgi prin canale electronice:

- deconrdritranzactii pe pia[a

bursierd

- private banking, cash management;

{t

.1

n'lai btula' rapiditate i 'execufie 9i costuri nrai scazute. Istoria ult irni lor 30 de ani a demonstratcd et'olu{ia cerinfelor clienfilor'pentru produse gi se.vicii bancare esqe extrerrr de diferita gitendinfa de ai indepdfia pe cl ienfi de banc[ nu'uifor, 'cea mai bund. concluzia care s-adesplins in urma unol stuclii de specialitate efectuate de firme de prestigiu (IFS - Institute ofFina'cial Services impreunf, cu algi parteneri,200l) a fost cd nu treb' ie

'egl i jat niciun ca'al

de distribufie - refeaua bancard, carclurile, internetul, terefonia fixd sau rnobild - ci oferta deproduse gi servicii sd se adreseze clit'erengiat pe segmente de clienteld in f'nctie de cerinleleacestora 9i cultura bancard' Ca urt'are, se revine in bp'd parte la refeana bancard, crarrestrtlcturati' in senstll extinderii acesteia gi

'rai mult, aparifia de noi u'itd1i specializate pe

diferite produse gi servicii (creclit consunr. credit ipotecar. crecrit cre crezvortare. gararrtiibancare' pldti electl'onice la clistarrlti etc) ca'e pot acoperi toate categoriile de clientela cucerinlele specifi ce acestol.a.

1.2 TIPURI DE ACTIVITATI BANCARE

Produsele gi srviciile bancat'e sunt oferite unei clientere destul cle diversificate care infunctie de amploarea activitdlilor clesfhgurate se grupeazd in doud mari categorii: persoanejuridice (corporate) 9i persoane fizice (retail). Proclusele gi serviciile s'nt identice incliferentde categoria de clie'telr care le tblosegte, dar ceea ce le difere n[iazd,este preferi'fa clie'teleipentrtl atrumite produse 9i servicii care corespund mai bine specificului acti'itafii clesligr-rrateqi maritnea acesteia' Separarea irr cele cloui categorii se face dupd cifra de afaceri aclienrelei. pragur fiincr diferit de Ia 1ar[ la lard qi destul de

'robil.Persoane juridice (corporate). Activitatea corporatistd cr.rprincle pr.oduse cle ge'ulliniilor de credite, creclite cle t.ezorerie, credite ipotecare, creclite de dezvoltare. cr.eclitesi'dicalizate, garanlii battcare, clepozite la termen gi la veclere, precrurl pj.,flasameute pe pia[acle capital (investilii financia.e), iar i' clo'reniul serviciilor, tLqnsfdir;i de fo'duri gi piirirelectronice (plafi profesionale), co'rpensdri interba.care, colectdri de numerar, decontareatranzacgiilor pe piafa brtrsierd, cash nra'agenent, nrulticash, consr.rltanld bancard etc. In acesteacti'itdti stlnt necesare aptitLlcli'i P'of'esiorrale cle slreciaritate. intrucdt proclusele sunt

'raicontplexe gi de 'alori

rtrai tnari. iar cl ienfi i sunt conrpanii mijroci i gi mari. uneori foarte 'rari(grtrprrr i ' holding'r i) ' Din aceste rttot ive. cal i tatea servici i lor. personalizarea procluselor,

grai l t l l de r isc asunlat de bartca. r 'elat ia bancir-cl ient gi reputal ia bancii sunt de cele nrai nrulteori detenninante perrtt'u opfiunile clienlilor. Activitaea cu persoane j'ridice aduce ve'ituris,bstantiale bi 'ci lor ' dit t care cauzii acestea sunt interesate in atragerea cl ie't i lor

'rari . dar si

I\v

,\I

riscurile aslttnate de ba.cr sunt clestul de mari gi necesitd un niver profesio'ar cre nranagenrentsuperior altor activitat i ' Pe de altzi 'p,rte' persoanele juricrice sunt drurt nrai stabire, nrai f icrere,iar br 'ci le devi ' mai f lexibi le gi ca,ta solugii pe'tru a veni i ' i ' tdnrpir larea cerinterorconrpanii lor.

Persoane fizice (retail)' In aceastd categorie se incadreazd persoanere fizice care nlldesfbgoard activitafi economice, p.ecrrlr qi persoanere fizice autorizate pent*r anumiteacti ' i ta1i ' dar sunt achnise gi co' ipa.i i le mici ca cele comerciale, prestdri se^,ici i , cabinetelemedicale' avocaturd' co'sultangd etc' Produsele cle retair su.t reprezentate de crecritLrr cre.constllll ' creditul ipotecar/imobiliar' ga'anliile bancare, depozitere bancare Ia vedere gi raternlell' precLlm 9i serviciile cle plagi electronice prin carduri sau canare alternative (internet.telefb'ie mobili)' schi'rb 'altttar'

pdstrarea varoriror in seif'rire binciror. transferurirnternafionale gen Western Union etc.Persoanele f izice' in general. sunt mult rnai sensibi le la orice schinrbare incaracteristicile produselor gi se^'iciilor care incluc infl'en1e in structrua prefului sau afacilitalilor si de accea piaga este

'rult mai voratild. Diversitatea tot mai mare acaracteristicilor produselor'9i serviciilor accentueazd acestd volatiritate gi bdncire trebuie sifie tot mai irnaginative i' ce priveSte ofertele lor pentru a fi cdt mai atractiue. in opfiu'eaclie'tilor pentru selectarea ofertelor a'ansate de bdnci, cateva caracteristici rdm6. esenliare.prectlm preful' facilitalile' rapiclitatea gi calitatea procruseror gi serviciiror. ra care se acrau,ud giincrederea i'ba'cd' intt-o piafa satbila. dife'enlierire cantitative nu pot fi

'rar.i gi ra

'' voru'rmai redus de produse satt servicii i'fluengele nu sunt se'r'ificative. a$a ca opfiu'ire sebazeazd' nrai mttlt pe facilitali 5i calitate. i'schirnb, Ia vorrmre nrai mari accentur se plrne pepref (dobarlda gi/sarr co'r ision)' i t t trtrcat di l 'erengele sunt semnif icati i ,e. pentru birrci, preILrrprocltrsului/serviciultr i este cel t t t , i i ' rPo'ta,., t erenrent gi acesta tr.ebuie sa,e cdt rnaicompetit iv.

Actvitatea de retail s-a clezvoltat ca o altelnativd la cea corpor.atistd. clar mult timp astat i' umbra acesteia' i' ultinrii 30 cte ani a a'ut loc o dezvortare accentuata a activitefii deretail bancar gi a reztrltat ca poale lr la f-el <le re'tabird ca cea corporatistd gi cu riscur.i nrait lr ici ' Potrivit unui studitr al KPMC (. f irma internIio'ald de co'surtarlr f inancrara) cri ' 200r.in Europa' are loc tln pl'oces cle co''solidare gi cle corcentrar.e a activtalii in bdnci nrari sau ingrupuri fi'anciare care cttpritrd balrci de retail, societagi de asigurare gi de i'vestifii frnanciaregi de expansiune pe piefele in fbrntare clin Etrropa ce'tralr gi de Est. I't^rc6t unere experienfede trattsfbr a activitagi i cle retai l battcar cl i . tr-o [ari irr arta nu au dat rezurtarere a$reptate. s-aadoptat strategia al ianfei unor barrci r lc. nivel rnonclial cu binci rc_gionale sau rr i t f ionale qi cLr o

r\!

,\I

. t

r0

prezenfa locala nlult superioard' Perlt'u urmatorii ani KpMG estinreazd crezvorlarea activitaliide rerair bancar gi co'rinuarea concer.rtrarii irr banci *n.i ,o,rg.;;;a ,,|;l|r,. , ,,

I .3 BANCI COMEITCIALE PENTRU PRODUSE $I SERVICII

Produsele gi servici le bancat'e s' ' t of 'eri te cre bdncire comerciare sarr de bincircinternagionale (BIRD' BERD' IFC)' tlar pe ldngd acestea rnai existd gi arte agenfii/instit'fiinonbancare care acordr creclite (ex' Agenfia Nagionard pentrll Locuinfe) sall age'fiinoubancare pentru servicii de plali sau transfbruri cre fonduri (age'1ii de deco'tdri, SWIFT giwestern u'ion pentru tra'sfe*ui de fbnduri) ori institulii (pogta), toate autorizate de ba'cilecentrale' concuren{a a cleterminat e'olufia binci lor conrerciare. ca profir. cer putin in crotr idirectii mari: bdnci universale gi banci specializateBinci universale' Bd'cile ttrtiversale sunt acelea care acopera toatd ganla de produse9i servicii bancare' Acestea sunt cele mai numeroase in sisternur bnacar, dispun de o refeabancar[ de sucursale gi agenfii disPc'rsate terito'iar gi se adreseazd tutur.or categor.iiror declie'gi ' in f iuncl ie de voluntt l actir i tat i i . ba.ci le ur.r iversare se strLlct ureazd.i ' banci

'r ici ,mijlocii' mari si bd'ci cle prima tttiit'ime (prinre banks) care operea zd, pepran regio'ar saumondial' Bdncile universale se pot achesa clienterei sub formd de companii sau persoanefizice cu toatd gama cle produse gi servicii specifice acestor segmente de clie'terd. cele rnaimulte bd'ci u'iversale sunt bdrrci rriijlocii ;i niari cu o puter-e fina'ciard co'siderabird,capabile sd prezinte procluse Pi scrrr icii irrtr-o -eanrd rargd gi cre caritate. In preziirt. sedesfhqoara un proces de concetrtrare . capitalului ba'car in bd'ci mari care pot sd faca t-a1a inmai bttne condilii ceri'lelor cle moclernizare tehnologici, de acraptare Ia ceri'fere piefei creprodttse 5i servicii pe grupe cle clic'rrti ca putere fi'anciard (co'rpa'ii

'iari gi foarte nrari.companii mici 9i mijlocii, clienli pc.sr)ane fizice). cle imbunitafir.e a calitigii gi cle reducer. acosturi lor gi bineinleles cle cregtere a profi turi lor.

Binci special izate' Bi 'ci lc special izate sau bdncire de ,.nigd,. su't profirate peatrunrite produse gi servici i care st lnt cerute cu priori tate de piafd gi care in concri l i i re bdnciroruniver.sale nu ar putea satisface irr nrod opertaiv clientela. Asenrenea bdnci sunt bdncileipotecare (nrorgate banks), bancile rle clezroltare (cleveloprnent banks), bancile de leasingbdncile de rat 'urd (agricole, inclustr i ' le. const'r.rcf i i) . uancite 0",r,.-u,r""r,r. or"o.,re cu rargirdesfhcere (bdnci pentrtt atttotttristne) sa. binci penru servicii bancare care crese^,q;c artebdnci care ntl au o refea cle u' i t51i pentru a efectrra piopri i le operafiuni cle irrcasir i 5i 'plat i .Bdncile special izate in credita'e nccesit i u'capital r,ai nrare. irtr.ucat f i 'a' fdrire su't oe

I\v

\I)

l l

ternlell t'ijlocitt 9i lung 9i viteza de recuperare a capitalului investit este mai micd, din carecauzl ele aparfin' de cele mai multe ori. utor g.rp*ri fina'ciare c' .r.r potentiar rnai nraredecdt al unei singure binci. in ce pl ivegte agen[i i le cle pld1i, capital ' l acestor.a este clestul clemic' intrucdt efecttreazd servicii contra conrisioane care se incaseazi imecliat gi viteza derota[ie este destul de trtare, risctrrile su't recluse, dar gi rata profit'lui este mai mic6. Tencli'1ape plan rnondial este de a se menfint' asemerlea bd.ci care acoperf, sectoare strict speci alizatepe anumite produse gi servicii 9i care asigtrra o procluctivitate gi un ra'dame.t ar capitalLrruinrai rrrare decdt s-ar rearizai' cacrrur

'nei bauci universare.

Brnci self se^' ice' Bdncile self service (banci cu artoservire sau bd'ci autor. late) srrtde fapt st'tct'usale bancare' contplet autonratizate gi inform atizate. ftrd perso.al ba'car. racate clienlii pot' prin i'te',ecli'l terrtrinalelor PC. sd efectueze pldfi electronice. transferuriintre conturi (ex' incdrcatea contttlui cle card). sd constituie depozite prin transfenrl de foncluridin contul ctuent in conttll cle depozit.l, sa obgi'd extrasul de cont cllrenr privind oper.aliLr'ileefctuate in ultima perioadd cle timp gi satrea financiar-d Ia un a'umit moment. sd primeascdrdspunsuri cu privire la accesul la c'eclite gi orice alte informafii privind proclusele gi serviciileoferite de banc6' Ase'renea trnitali bancare sunt, cle reguli, deschise non stop gi reprezi'ti ofacilitate pentru cliengii i'struili in teh'ica electro'icd, in sensur cd pot efectua operaliu'i gi i'afara progra'rului de lucru al bancii- i. unele sucursale bancare. existd amenajate in spagiilepentru clien{i localii pentrll operagiu'i self sc^ ice'gF,}ocalii pe't*r lucru cu personarul bdncii."face to face", ca o moclalitate cle a satisfhce cerinlele divese ale clientelei.

Grupul bancar' Glupr'rl bancar reprezintd o alianfd intre nrai rnulte entitafi - ba'ca.societate de asigurare, societate de investilii f-i'a'ciare sau de n.lana-qenlentur actir,,eror.gipasi'elor bancare - care oferd pe't*r clie'tii bancii un lanf cle pr.oduse gi se^,icii legate cleactivitatea bancard in scopul satisfhceri i ceringelor nrult iple ale cl ienfi lor in cadnrl unui gr.rrptlnaltciar in care actionartrl principal este lranca. Aceste entitali efectueazd ser'icii intrc c.relegate de activitatea battcard, ca de e.rentplu. banca acordd credite gi ef-ectueaza se^,icri crepldgi: societatea de asigurare fhce s,-'^'icii cle asig.rf,ri pe'tnr credite. i' special pe'trucreditele de consum' trattspofitrl 9i Clepozitarea nrurerarului dac6 nu sunt tezaur.e, asiguraripentrt l buntrr i le i ' robi le 9i tehnica clc calcul ale ba'ci i gi alte t ipuri cle asi-eurir i . societatea c.remanagernent active 5i pasi 'e face ope'atiurr i cle trc-zorerie - praseazd excecrent,r gi currpar.ade pe piatd sunrele petlt t ' t l acopr-t ' i rea clcl lci tului. cumpari/r, incle t i t luri gi alte acti 'e.sindicalizeazd credite pe piafa cle capital. ernite/vincle acfiuni pentru bancd - societatea creinvestit i i f i tranciare plaseazi restt 'sele cl isponibi le bancii gi cu'rpdrd t i t l .r i . ac{iuni etc.' l ' ranzac[i i le

se ef-ectueaza atat perlt^r barrcir cit gi pentru cl ie'1i i ba'ci i . i .sa totul se

r\v

,\I

. l

r l

inrrdrte$te i t t tr-un cerc de el l t i tat i . legate int 'e ele. in care existh incredere reciprocd qiprofittrrile rdmdn in cach'ttl grtrprrltri. Aser'errea g.'p*ri apar tot mai des gi reprezinta o formade corrcentrare a capitaluriror cLl o tendi'!a cre extincrere murtinalio'ari.

I .4 SEITVICIT BNACARE LA DISTANTA

Progresele tellrologice au pet'tuis apaLigia plalilor electronice gi posibilitatea efectuariioperatiu.ilor bancare cle la dista.fa fhri a nrai fi necesard preze'{a umand i. ba.cd. Caralelepriu care se efectlteaza plalile electrouice su't urmEtoarele: cardul, internetul gi telefo'iarnobil5' lnstrumentele de platd pe suport hartie au fost inlocuite aproape in totalitate cr_rinstrunrente pe sttport magnetic sau electrorric ai s-a sinrpl i f icat consiclerabil circuitultransferttrilor' Efectul acestor ttoi teli'olclgii a fost fluiclizarea transfe^r.ilor bancare.reducerea duratei de deco'tare cle la cdte'a zile la cateva secunde gi aparilia plagilor i' ti 'rpreal' creqterea voltnrului cle decontiri, mininrizarea riscului gi asigurarea unui manage'rentbancar performant' Aceste telurologii au necesitat i'vestifii foarte mari din partea sistemuluibancar care se recupereazd numai clupa atingerea urui anumit prag de tranzac[ii procesate,destul de inalt' 9i afbcteazd bancile

'rai mici care llu au capacitatea financiard sd sLlporte

aceste costuri gi ca urmare llu vor putea rezista ruptei de conc,ren16.Pletile electronice au adus insa gi riscuri

'oi determinate de rapiditarea cu care sercalizeazd transferurile qi de posibilitatile cle interceptare a transmisiei qi de deturnare afondurilor' ceea ce a lbcut ca toate t.ansferurile sd fie codificate clin ce in ce mai sofisticat gi

sd se introducd sem.dtura electrott icr. Inst*rr,e'tul cel mai perfbrmant s-a do'ecrit a f i carc.r, lcare s-a generalizat gi a deve.it clc "lttasa", irlocui'rcl

'umerarul gi i' acela;i ti'rp sti ra bazapldgilor prin internet 9i telefonia nrobild. Dotarea cardului cu memorie erectronicd - s'rart

cardul (cardul inteli-eent) - l-a tra'sfbt'tnat in cel mai sigur inst*lment erectronic de pratd gi cuo largd gamd de aplicafii' De aset'ettea. orcli'r-rl de platd electronic a deve'it instrunrentui clubazd pentru pldti le i tr monedd scripturala. i ' schinrb pentru cec'r electronic ,u s-a gasit otehnologie de succes din ca'e cauzd este firlosir destr.rr de puli'.

I .5 OPEITATI UNI I]ANCAREpl{rvrND pRoDtrsttLB gr SERVICITLE

rIv

,\I

, t

Operaliuni le bancare sunt

blnci i pr iv ind relat i i le cu c l ierr t i i 5 i

deter, ir. te de activital ire care se desfhgoara in cacr*rrsurr t : rct ivc s:ru pasive dupd pozi t ia bi lanl iera. Cele nrai

nlt l l te operatitul i genereazi relafi i patr irnoniale care cleterminh moclf ic[r i de sunre in conturi lecl ienl i lor gi sunt cunoscute sub clenuniirca cle opcrafiuni.bi lanfierc (acti 'e gi pasive).celelalte operafiuni ref lectd numai oLrl igal i i ale cl ientelei sau bd'ci i . potenlial patr inro' iale.care l'ltl se inregistreazd in conturile bilanliere ci in conturi din afara bila.lului gi se nu'rescoperafiuni extra bilanfiere (de co'rision, cle mandat, garanfii, obligalii anticipate, crediteneperformante expirate, surlle in litigiu aflate la instanfele de judecat6 etc).

operafiunile pasive sunt ccle-de constituire a resurselor gi se referi la: operafiu'i detrezorerie gi interbancare' operaliuni cu clientela, operaliuni cu titluri de valor-i 5i operaliunide capital, rezerve gi provizioane. Ponclelea cea nrai ntare,6004-g0% din pasivul bilantier. artrebtri si o defind operaliu'ile cu clie^tela (depozitele). principalele operafiu'i de pasiv s,ntturmdtoarele:

Depozitele bancare reprezirttd p'incipala sursd de finanfare pentru o bancd, iarvoluntul acestora ar trebtri sa f ie cel ptrI in egal cu volumul plasame'telor i ' crecl i te gi t i t luride valori' Depozitele bancare sunt cle cloua ll'luri: la

'edere gi la termen. Depozitele la vedere

sunt constituite din disponibilitdlile clienlilor aflate in conturile curente din care se pot facepldli in orice moment, deci sunt foarte

'olatile. Depozitere Ia termen reprezint6 sumele atrase

pe diverse termene de la clienteli sau alte banci pi sunt mai stabile avdncl o perioacladeterminatd. Dobdnire bo'ificate ra crc-pozite sr. ,,mesc dob6nzi pasive.

Imprumuturile' Bdncile conterciale apeleazi la piafa monetard pentrLl irnprumuturicare sd acopere lipsa ternporard de lichiditate sau pentru asigurarea Lnor resurse pe termenernai lungi sub forma unor imprulltuturi pentrlr finanlarea de proiecte sau linii de finan1are, intrltinra i'stangd' bd'cile pot apela l. lranca centrald pent*r refina'fare s.b fbrrna creclitelorintraclay (pe parcurstrr zirei) pe baza uror.-!.rar.anri i c ' t i truri de'arori.

Tit luri de vatol ' i ' opera!i trrr i lc cu t i t luri cle valori reprezinti enrisiuni cle obliqatiuni irrscopul de a atrage resurse' in special r alutit. Totodati. prin aceste ernisi.ni bancile igi verificaatracti'itatea pe piafi, in special pe ;riafa inter'afiouald, gi pentru ag

'renfine prezerlfa l,eaceastd piafd pentru

'oi enrisiur-ri i. ,rrle pr.opriu sau pentru clien(i.

capitalul ' operagiu' i le cle e.pitul p' ivesc tbrnrarea acestuia (capital ' l social; laconstituirea bdncii' majorarea Pe Parcurs 5i cli'i 'uarea cu pierclerile i're-uistr.ate. surrtasinrilate capitaluh'ri rezel'va genenrla de risc cle credite gi provizioa'ele de risc care setttodiflci frecvent pc parctlrsttl artulLti. IJanca centrald stabileqte, din tinrp i' tirrip, li 'ritemirr i ' re pe'tru capitarur propriu ar lr.rrci i . curc srnt ol lr igatori i .

o;rcratiuni lc acti 'c st ' t t l l celc clc l ir losire a resurseror Ei se relra la: operatiu' i cletrezorerie (operafitr. i ct l I . lLl l ]1erar. ( lL'pozirc constituite la banca ce'tr. la qi Ia alte birrci.

r\ ,v

\t

. t

IJ

col ' l turi de corespotrdetrt ' credite cle trezorerie acorclate artor ba'ci), operatiuri cu cl ie' tela(credite curente de toate tipurile, credite restante, creante atagate,, opeiatiuni cu,titluri,operal iurl i cu active irnobil izate). operal iuni le cu cl ientela gi cele cu t i t t ' r i ar trebui sd clel indpo'derea pri'cipali in activul bilangier. Principalele operafiuni de activ sllnt urmatoarele:

operafiuni cu numerar re;rrezintr incasdri le qi plat i le iu nunrerar.. i ' lei gi 'aluta,efectuate la cererea clie'lilor' Exceclent'l sau cleflcitul de numerar in nroneda locali settateaza cu banca centrald, iar Valuta cu bancile din str.dindtate, in special clin Elvefia.

creditele neguvernantentale (acordate clientelei) reprezintd portofoliul cel maiimportant de active pentrtl o bancf, conterciala gi in acelagi timp forma principali cle folosire aresurselor; in strllcttlt'd, creditele pentr* esplratare sunt cele rnai solicitate qi reprezinti pc.ste50% din creditele negLlvernamentale. Acestea se acordd pentru acti,v,itatea curertzi deexploatare sub fortra creclitelor globale de exploatare, liniilor de credite gi crecritelor peobiect' Din punct cle vedere al be'eficiarilor peste vz din credite se acordd

'nitdlilorcorporatiste qi ceva'rai pugin populaliei. ceea ce 'eflectd

gradul incd scdzut al activitetii deretail' Activitatea de creclitare adttce cele rnai importante venituri ba'ciror crin dobdnzi,comisioane gi alte speze bancare' precrt-lr gi clir serviciile barrcare cre cont curent. operariunicu nulnerar, carduri gi alte sen,icii (garanlii. er irludri etc).

creditele guvernzlmentale (titluli cle Valori) se acordd de bdnci in bazabonurilor detezallr sau a obligaliunilor emise cle entitatile gLrvernamentare care sunt purtdtoare dedobdnda' Acestea stnt pe tennen ntijlocirr pi se pot valorifica pe piala secundard pentrlloblirierea de lichiditali.

portoforiur dc titruri al bd'ciror sc r),ate constitui prin scontar.eatitlurilor in garanfie pentru creclitele acorclate. acrrizigionarea titl,rilor deTitlLrrile' cu exceptia ceror

-euver'anrentarc. cretin o poncrer.e crestur crebdncilor comerciale.

I .6 CONTT l t tLE BANCAREPENTITU OPERATIUNI CL: PRODUSE $I SERVICII

Relaliile cat'e se stabilesc i't'e bi'ci :.i clie.fii acestora 'raterializate

in operafiu'ilebancare se reflecth i l t sistemttl cottt t tr i lor birrrcure qi intr-o for 'rd agregata in bira'fur co't,bi lal acestor insti tul i i ' Principala't i l izare a corrturi lor este aceea de inregistr.ar.e a operal iu. irorla ntotnentul efecttr iu' i i lor '9i de a rel lecta ttcpruri le 5i obl igafi i le bdncii l-a[a cle cl ient. Contuleste organizat de ttt t cttstocle al cl ic- ' tLrlui. clc reg' la o banci gi de aceea se nLrnle$te cont

(Iv

cambii lor, primirea

pe piara de capital.

scdzutd in activul

,\tI

I5

bancar' Conturi le care se pot deschicle cl ien;i lol se pot grupa in patru categori i : conturicltrente' contllri de depozite, contttri cle inrPr'unruturi gi conturi de dob6rrzi gi conrisioane.

conturi le cut 'cttte se deschi,- l cl ienri lor pentru iruegistrarea operafiu' i lor de i 'casrri9i plali in nutnerat'' transferul lbndtrrilor inrre bdncile clienfilor gi alte opera[iuni generare cleacordarea gi derularea creditelor, constituirea ;;i retragerea depozitelor. contul crrent este celtrtai utilizat cont batrcar, irltrucat prin el se rlesfrgoara intreg fluxul monetar al clientulr.ri gipemlite o informare operativd astlpra lichiclitalii imediate a acestuia. in credit, contul curent

'ef lectd disponibi l i tagi le cl ienttr lui i ,r in clcbit plr l i le efectuare. astfel cd la sfhrgitul zi lei

soldtr l creditor reprezit l t i disponibi l i thf i sau claci este debitor reflectd crecl i tul clatorat. incurstt l zi lei ' contul curent poate avea solcl c'cditor sau debitor. fu'c1ion6nd ca o suveicd careasigurd folosirea mai i'tdi a fonduriror proprii :gi apoi a celor imprumutate.

Conturile de depozit sLult,conturi cle pasiv care reflecta obligagiile bd'cii fafa cleclient 9i se crediteazh ctt stlnele constituite ca clepozite gi se crebite azd cncele iegite din co'tla lichidarea depozittllui' La scacle.td- clepozitul gi clobancra afere.td se trarsfer.a in contulcurent dacd nu exista o clauzd de re?noire auromatd.

conturile dc creclite sunt contLll'i cle activ care reflecta obligaliile clienlilor fala debancd 9i se debiteazd ctt valoat'ea creditelor trase, creditdndu-se cu sumele rambursate. pentruflecare fel de credit se deschide cdte Lln cont de i'rprumut. Toate co'turile de imprumutfunclioneazd numai prin inter*ecriur corrttrrr i curent.

conturile de clobflnzi se cleschicl perrrlu fiecare depozit gi creclit qi filrctio.eazi i'relaf ie cu contul curenr.

I.7 CONTUL CUIiENT LA BANCA CENTRALA

Pentru indeplinitea ft,rcliilo' sale. b.rrca centrald deschide conturi cLrrente centralizateperrtru bdncile cotnerciale in care acestea iyi rin clisponibilitalire banegti gi ef'ectueaza platile.Bdncile defin r'ur siltgur cont curettt cent'alizat ctr cloud subconturi, unul pentru efectuareadecontdri lor gi alt ,r pe't.u rezerva'r ir inra'hrigatorie.

Peutru battca cetttral i scopLrl princip,l cste cir decontir i le sa dobdncleasca cafactr.rr lde f inal i tate gi irevocabil i tate qi crt rrceaslu sr. i se incheie cicrul f ina'ciar al tra'zacti i lor. Defapt' banca cent'ali .ioaci rol de i'lte.trccliar financiar pri' care se asigurd tra'sf-e*rlfonduri lor de la o banci la alta.

in ce pri 'eqte l 'ezer'a nti t t i ' ta obli-uatorie. contul central izat asigLrr[ constituirearesut'seloL 9i trt i l izarea aceslol 'a pott ' i t i t P' l i t ici i nronetare a barnci i ce'trale. pentru bd.ci

(\v

t\I

I

t6

aplicarea mis'r i lor ini l iate cle barre;r cerrt 'ula insearrni rnajorir i sau recluceri a rezer'eimininre obligamrii Ei r'ajo.ari sa' re c:ircer.i , rrob'nzii cu car.e este'remuner:atd rezerva. r, ,,

' Prin conturi le curente cerrtral izate,t ' bon.o' 'bentraldt , .de1if lei, i contrrolulr, uruor;disponibilitelilor bd.cilo. comercirrle gi a tra'sferuriror interba'care de fond'ri giinf luengeazd evolul ia creditului bancar..

r '\ .v

,\t)

r\v

\I

. . ,

3.1 CREDITUL BANCAR

3.1.1 Conceptul de credit

creditele reprezintd creatrte clefinute cle ba.cd asupra clie.telei, crearlte ce auapdrut diu necesitatea satisfacerii nevoilor cle fi'a.fare ale persoanelor fizice giinh.eprinderilor. Originea cuvAnfului creclit este latina. ,,Creclere,,,

h.aclus prin acrede' i'seamn{ mai repede a avea tncredere i'fapful cd i. viitor se vor respecta totitermenii contractului de credit stabili;i i' prezent de comun acorcr. imprumutatur ar.eincredere in faptul cd suma obfinuta va fi astfel utilizatd incAt sd-i clea posibilitatearambursdrii gi plefii unei dobdnzi,iar imprumutatorul are increclre in faphll cd

'arecupera suma avansatd Ia termenul stabilit gi 'a

obfine u' cagtig co'form intelegeriiinclreiate' in legea bancard nr' 58/7998, creclit.rl este crefinit ca orice a'gajame't crePunere la dispozifie sau acordare a unei sume cle ba.i ori prelu'girea scacle'tei u^eidatorii' i' scl'rimbul obligafiei sau a altor cheltuieli legate de aceastd sumd sau oriceaugajament de achizitionare a unui titlu care i'corporeazd o crea^fd ori a arhli crr.eptla incasarea unei sume de bani' Rezult{ cd, in relafiile cle creclit apar cloi parteneri,creditor si debitor' care, de regulx, sunt bd'ciie i' pozilie de creclitor gi age'fiieconomici, populafia sau staftll de debitori

in economiile modeme crecliful joaca tur rol foar.te important. El faciliteaziscltimburile' stimuleaz{ proclucpa, sustine cregterea ecorromicd gi joacd u' roli'rportant in creatia monetard' Dezvoltd'cl pu,ul icleea gdsim urmatoarele aspectepozitive induse de credit in economie:

' creditul faciliteazd scl'rimburile - acesta a reprezentat pri'rul rol jucat cre creclit, carea stat gi Ia baza aparifiei bdncilor. Recurgerea Ia creclit, materializatd i.h-o a^ticiparede venifuri' pe'nite obfinerea unui surplus cle putere cle cump6'are cu influe.ticli rec td a supra volumului mxrfurilor h.anzac,tiona te.

' c'eclihrl stirnuleazd producfia - dezvoltarea activitilii productive clepinde de rnisura in carecapacitdfile cle producfie pot fi moclernizate, inlocuite sau extinse. Creclihrr permitei.treprinderilor str achizitioneze capacitrfi cle pr'e6pcfie ir-r strAnsd legdturi cu ca'titatea si

25

3 PRODUSE BANCARE PENTRU FINANTARE

calitatea producfiei de realizat. Pe cte alt{ parte el oferi cumpdrdtorilor resurse fi'a^ciare,sti'ruld.d consu'tul' Astfel, creazd, ce'ere, penku oproducfia oferittr. Efectele creclihrluiasuPra p'ocluctiei nu se manifestr doar la agenful economic beleficiar, ci se exti.clindirect gi la alte inh.eprinderi.

' crediful joacd un rol in creafia monetard - in conclifiile irr care o ba.cd acorcld uncreclit' ea creaza fluxuri monetare. sunt astfel folosite resurse din clepozite pentruacordarea cle credite, fatd' ca deponenfii sd fie privati de utilizarea clepozitelor. pri.creditare, bd'cile comerciale creazdmo.ecld in economie.

3.1.2 TrisXturi caracteristice aIe creditului

Perioada de creditare

Perioada de creditare reprezintd intervalul cle timp cle la incheierea acorcluluicle imprumut pdnd la rambursarea totalx a acesfuia. Existd o mare diversitate i' ceeace privegte perioada creditdrii. in cazul plasamentelor bancare in operatiu.i ctrclientela' creditarea se realizeazdpe scaclente care merg de la catev a zile,la creclite cleh'ezorerie sau operafiuni de creditare a creantelor comerciale, gi ajunge la zeci cle ani,la creditele ipotecare sau cle dezvoltare. Pe ansamblul operafiunilor de creclitareexistd scadente gi mai mici, respectiv gi mai mari pentru operafiuni pe piafainterbancard sau piafa ipotecard.

Perioada de grafie

Perioada de gragie reprezintd o facilitate, acordattr de cdtre ba.cd, pe.h.uauutnite sihlafii (ex' construirea cle locuinte, realizarea cle investiFii) pe o perioaciibine determi.ata 9i PresuPune plata in aceastd perioadh nunai A sunrci, rreprezentdncl dobanda datoratd bdncii pentru creclitul acorclat. Aceastd perioacld seacortld la solicitarea clientului. Este irnportant c1e retinut cd aceastx perioacl6 .uprelungegte termeuul de rambursare stabilit in conh.act. perioacla cle gr.atie esten1otivath de fapfut cd un investitor are nevoie cle un inter.val cle timp pe.trurealizarea investitiei dupd care incepe s{ obfind venifuri clin care sd ramburseze rateledin cdedit' Peutru bancd, aceastd perioacld reprezintd nigte venituri amAnate gi esteirrteresat?i iu a reduce acest interval cle timp penh'u a nu inrobiliza forrclur.ilc. o

r\v

\I

, )

perioadd i.delu'gatd' De reguld, la creclitele de clezvortare perioada de gratie este cle1-3 a'i in funclie de :nafura'investitiei

(la echiphme'te,periodde: mai scurte, laconsh.ucfii perioade mai lungi)

.Perioada de tragere

Pe.ioada de h'agere reprezi'td intervalul cle timp i' care imprumutatur poate siefecfueze trageri din credit' Perioacla cle t'agere incepe cle la intrarea in vigoare aacordului de credit' aclicd imprumutatul a indeplinit concligiile de acces ra cr.edit(constituiri de garanfir, asigurdri), pAni la tin anumit mome't cdnd se prevedereali zar ea obiectivului propus p entru creclitare.

Metode de rambursare

Rambursarea crediteror se poate face prin trei modalitdti:

a) Rambursare in rate egale - Presupune ca mirimea ratei sd fie constantd toatdperioada de derulare a creditului. Pe mHsura rambursdrii, dobanda plititd va fidin ce in ce mai micd.

b) Rambursare prin anuitdfi consta'te - face ca suma prdtitd bdncii (rata + dobancra)sd nu se modifice pe toatd perioada de rambursare. Anuitatea se poate stabili cuajutorul relafiei:

Antt i tate=Kx ,O ,- ; unde:| -lt + d)-"

K - credihrl;

d - rata anuald a clobdnzii;

n - numdrul de ani.

c) Ramburlsare totald Ia scaclentX sau ,,in fine,, _ cAncl creclitul se ramburseazd lafinal, iar dobAnda se plategte perioclic.

in practicd' creclitele Pe termen scurt se ramburseazd o singura datd Ia scaclentd,iar creditele pe termen mijlociu gi lu'g se ramburseaz{ i. rate egale sau anuitdfi,dup{ preferi'fa imprumutatului. Penh'tr creditele care se ramb.rseazd i^ rate, ba.:aiutoc'reste tur plan de rambursare (.umit gi scaclentar), care se anexeazd Ia co'h.actul

f 'Iv

,\I

. ) 27

\'

cle creclit, in care se prevdcl datele la care vor a\rea loc plhfle gi sumele pentru fiecare t'vrat?i.

DobAnda

DobAnda incasatd de bancd depinde in mod direct de mf,rimea capitalului clat

cu irnprumut, de nivelul ratei dobAnzii gi de perioada creditXrii. Ea poate sX fie

sirupld, la operafiuni pe termen scurt, cand se ia in calcul un numdr de zile sau

cornpusa, in cazul celorlalte operafiuni.

BXncile unlizeazl. in operatiunele desfdgurate doud tipuri de rate ale dobAnzii:

fixe si variabile. O ratd declaratd fixd nu igi modificd nivelul pe clurata de viatd a

eletnentului bilanfier la care se aplicd. O rat[ declaratX variabild se modificd in aceastd

perioadd in funcfie de evolufia unui element de referintd. Acesta este de r.eguld un

indice sau o ratd a dobAnzii definitorie pentru pialX sau penh'u annmite categorii cle

operatiuni. ExistX gi un mixaj intre cele dout tipuri de rate, ce imbracd forma ratei

revizuibile. Aceasta este fixd, putAndu-se insi modifica numai la anumite inten'ale cle

timp, inh-o maniera regulat[.

De asemenea, cu privire la rata dobAnzii iirtdlnim urmatoarele variante:

. se aPlicd o ratX proporfionald - aceasta nu fine cont de capitalizare. Spunem cd

avem o ratl a dobdnzii proportionali atunci cAnd, dorind sd obfinem o ratH lur-rard

sau h'imesh'iali, trebuie sd impar,tim rata anuali La12., respectiv la 4.

. se aPlicd o ratd actuariald - aceasta tine cont de capitalizare pe o anumitd perioacli.

Spuuem cd avem o ratd a dobAnzii achlariale afunci cAnd, de exemplu, rata lunard

este ridicina de ordin 12 din rata anuald.

De exemplu, iu cazul unei rate a dobdnzii anuale de 22% obfinem pentrtr

h'imestru urrn{toarele rate:

- rata proportionald:

- rata actuariald:

22%:4 = 5,5o/o

( t t \ il00l l+-- | =5.52Yo

\ t00/

DobAnda perceputh de banci la creditele acordate se mai nurnegte gi

dobAndi activi intrucAt creditele reprezint[ un activ bilanfier, iar cea bonificatd la

tlepozitele bancare dobAndi pasivi de la pozifia de pasiv bilanfier al deopozite'lor .

\I

. t

Corrrisioane

Cornisioanele sunt destinate in mocl norrnal r,emu'eririiprestarea unui serviciu, spre deosebire cle dobAn zi, care h.ebiriecapitalul efectiv imprumutat. Tofugi, sub clenumirea cle comision

.., "r.,categorii:

' comisioane Propriu-zise, ce corespund remunerdrii unui serviciu prestaf' comisioane asimilate dobanzilor, al cdror mocl cle calcul este icle.tic cu cel aldobAnzilor.

In practica bancard, comisioanele intalnite le putem incaclra iltr-u'a cli^h.eurrudtoarele categorii:

' comision de angajament - rentunereazd serviciul prestat cle ba'ca penh.uintocmirea gi analiza dosarului de creclit, care se plitegte o singurd clatd la pr.imah'agere clin creclit.

' comision de neutilizate - este clestinat str remunereze banca pe.tru partea cle cr.eclitPe care ea a Pus-o la dispozifia clie'fului fdrd ca acesta sd o utilize ze. Elcompenseazdparlial lipsa unei dobdnzi penh'u solclul neutilizat al creclitului gi se pldteste a'ual.' comision de administrare (gestiune) - perceput cle bancd penh.u gestio'aleacreditului' el poate fi incasat o singura clata la eliberarea sumelor imprumutate sauperiodic Ia soldul co'fului, sifuafie in care se poate asimila u'ei clobanzi.' cheltuieli anexe (speze bancare) - in aceastd categorie inh.a o serie de cheltuieliIegate de diverse asigurdri, evaluarea bunurilor acluse in garantie sau cle intocrnirea $iob;inerea actelor notariale.

Costul creditului (DAE -dobAnda anuali efectivi)

Cheltuielile cu dobdnda, comisioane $i spezele bancare constifuie cosh,lcreclitului care se exprimd intr-o ratd anuald. intrucat unele clin aceste cheltuieli seachitd duph efectuarea lor, iar altele pe parcursul perioadei cle creclitare, se folosegtemodelul a'uitdfii care permite cunoagterea unui cost mecliu anual al creclitului.Uneori' nu existd suficientd transparenld clin partea bdncilor gi se afigeaza .umaiclobAnzile fhri a se menfiona gi comisioanele care pot reprezenta 1 - 5 puncteprocetlfuale satt chiar mai mult, deci acestea au o influenta semnificativi as'pracostului total al creditului. Baca centrala intervine uneori gi obligr b5ncile s5 afigeze

29

( t

\bXncii pc'r)tru V

sd remunel.eze

intalnim douil

{I)

I

IIv

coshll nlediu anual al creclifului pentru informarea corecta a celor i.teresafi inobfirrerea unui credit; Del:exemptu;,iri luna clecernbrie 200g)pohivit clatelor tutorbhnci comet'ciale de prim{ mhiime'clin Romania, DAE la unele tipuri de creclite eraurmdtorul:

Dobdnda DAE- Credite ipotecare gi imobiliare RON

€

- Creclite penh.u nevoi personale RON

€

73,95% 77,65%

8,90% 70,70%

76,'I..5% 22,65o/o

72,40 % 27,900/oDatoritd unor cosfuri ale creclitelor cleosebit de mari, Guvernul a clecis in anul

2008 u' pachet de mdsuri pentru asigurarea trnei h.a.sparente totare gi regarea.clobanzilor variabile de anumiti indici bancari locali sau intemationali ca RoBoRpentru lei 9i EURIBOR pentru €. Astfel, la lei clobdncla va fi rata RoBoR + o marje depAnd la 25%' iat la € rata EURIBOR plus o marje practicatd pe piala € pe.h.u tararespectivd' La dobdnda astfel determinatd se aclaugd comisioa'ele percepute deba'cd' Toate costurile vor h'ebui nomi'alizate in contracful cle creclit, iar pe parcursulcreditdrii' l1u vor mai putea fi moclificate unilateral de bancd decat cu acorclulbeneficiarului de credit.

Dobdnda anuald efectivd se practicd cle muit timp pe piafa internafio'ald, clarse folosegte in analizele interne bancare gi nu existd o transparenfd falx cle clie'ti,inh.trcdt costul de bazd il reprezintd clobdncla, iar comisioanele snnt consicleratecoshlri adiacente

3.1..3 Tipuri de credite

Putem clasifica creditere acordate crupd mai murte criterii:1 dupd perioada de creditare

. ctedite pe termen scurt (pAni la 1 an)

. credite pe termen mediu (1 _ 5 ani)

. credite pe termen lung (peste 5 ani)

2 dupfi activitatea finantatd

. creclite de producfie,\II

. credite de consum

. credite penh.u dezvoltare

3 dupd destinafie

r credite comerciale

. credite bancare

. credite ipotecare

. credite obligatare

4 dupd modalitatea de rambursare

. cr.edite rambursabile intr_o trar.rgd (in fine)

. credite rambursabile in mai multe rate

. credite rambursabile prin anuitdfi constante

5 dupd tipul clientilor beneficiari

. credite acordate persoanelor fizice

. credite acordate persoanelor juriciice

6 dupa forma de acordare

. avansul in cont curent

. imprumut acordat

. cesiune de creante (scontare, factoring)

. creditul bazatpe angajamentul de garantie7 dupa serviciul datoriei

. credite performante (standarcl)

. credite in observafie

. credite substandard

. credite incerte

. credite cu risc major (pierclere)

3.2 PRINCIPALELE TIPURI DE CREDITE

3.2.1 Creditul comercial

Creclitul comercial reprezintd o amanare Ia platd pe baza unor insh.ume.te deplatd (cambie' bilet la ordirr) sau a unei amA'dri acorclate de furnizori satr de

I

r\v

,\I) 31

colllercianfi cumprrdtorilor. Creclitul conrercial a creve.it o practicd r^-.- r'larg raspatrdit i ,

\bu'u'ile gi serviciile fiinfl.livratg Eu- plata Ia o lund sau mai murt. crecritur comerciala clevenit Sptfel o sursx atras5' grafuitd care Ia 'iverur

u.ei eco'omii reprezi't{ 10%- |20% din resuresele totale cle fi'antare. Creclihrl comercial se creosebegte cre cer bancarpri' fapful ca proclucdtorul sau comercianful imprumutd banii sdi i' ti 'rp ce bancai'rprumutd banii cleponenfilor sau cei imprumutati pe'tru completarea l.esurseror.

3.2.2 Creditul bancar

Creditul bancar reprezi'td pri.cipala forma cre crecrit crin econo'rie. Acesta sebazeazd pe clepozitele bancare, imprumufuri cle pe piafa rnonetari, i' special cle Iaalte bdnci' imprumufuri cle pe piala fi.anciard gi fonclurile proprii ale bd'cilor.Cl'eclitul bancar este iu cea mai mare parte un crecrit pe termen scurt pe'tru cd siresursele su.t prepouclerente pe terrne. scurt gi provi' cle pe pia;a mo^etard.Creditul pe termen mijlociu 9i lung are ca sursd principali impru'rutirile cle pe piafafinanciard.

Creclitul se adreseazd activitdtii corporatiste - inh.eprinderi mijlocii gi mari giactivitdfii cle retail - intreprincleri mici gi popurafla. crecritur bancar crpi'cte in primurrdnd de calitatea clientelei' adicd de abilitatea acesteia cre a desfdgura o activitaterentabild gi de a avea caPacitatea fi'a.ciard de a rambursa creditere ava'sate. Bd'c'eat'anseazd creditele.numai pebazd cle garantii reare sau cesiuni cre crea'te asupr.avenifurilor viitoare ale be'eficiarilor gi a sumelor cri'confurile bancare are acestoragi gara'fii personale' Creditele se acorcld penh'u crestinatia stabilitd pr.in co.h.act, iarutilizarea creclitului pe'tru altd clesti.atie cld clreptul bd'cii si i.h.erupd crclitare. gisi h'eacd Ia rarnbursarea anticipatd a sumelor avansate. Co'hacful cre crecrite gicouh'actele de gara'fii co'stifuie titlu executoriu, ceea ce i'seam.d c{ ba'ca se po"1tei'tlrepta asupra debitorului fdrd alte clemersuri juriclice. i. continuare, snrlt cietariatecrecritele bancare in contexful generar al tiporogiei intalnitd Ia banci.

A Credite pe termen scurt

Creditul global de exploatare

\I

, ) 32

Creclitul global de exploatare reprezintd principalul tip cle creclit folosit cleageulii economici pentru activitatea economicd pe, care o desfdgoarfi. Acest tip c{ecredit a fost denumit in mai rnulte feluri, cel pufin clupd anul 1990 gi pdnd in preze'!,in functie de anumite orientdri ale autorit[fii monetare. in anul 7gg0, se folosea

i: noFiunea cle credit de productie, care reflecta cat se poate cle bine clesti.afiacreditului, adicd de fir-rantare a activit5lii cte proclucere a bunurilor materiale gi cleprestare a serviciilor. intrucAt termenul era mai vechi, prin 1995 a fost illocuit cunotiunea de credit global de exploatare care avea acelagi continut economic clal eraconsiderat mai adecvat economiei de piafd in curs de formare. Di1 alul 2000 s-apreferat notiunea de credit revolving, un tip cle creclit folosit in occidelt, carepermitea reinnoirea creditului utilizat pand la nivelul inifial aprobat, asftel cd firrnaavea la dispozifie, permanent, acelagi volum cle creclit pand Ia scaclenta fir-rald. Ese.facredifului nu s-a schimbat, ci numai folma de acorclare gi rambursal.e, abanclolAlclu-se sistemul clasic in favoarea unei forme moderne cle creclitare care permitea cavolumul credihrlui sd evolueze dupd fluctuafia fluxului cle lichiclitdti al companiei, ctracorddli gi rambursdri multiple pe parcursul perioaclei de creciitare, clar in limitanivelului aprobat. Notiunea de credit revolving a fost larg acceptatd de comu'itateabancard, penh'ucd reflecta desful de bine caracteristica creclitului, care da posibilitateafolosirii unui volum de credite mai mare clecAt cel aprobat, numai cd h.ebuia sd fie girambursat ahrnci cand se creiau disponibilitdfi pentru a se incaclra in limita aprobatd.Aceasti formd de creditare a rePrezentat un pas inainte in clomeniul creclitarii cuavantaje in primul rdnd penhu agenfii economici, clar gi pentru banch, iltrucat pri.derularea uuin volum mai mare cle creclite, in limitele prudenfiale stabilite, beneficiagi de un volum mai mare de dobanzi gi comisiooane penh.u operatiunile cle plifi.Palalel s.a folosit gi termenul de linie de credit care a fost consiclerat mai aclecr.r,peuh'u activitatea de creditare Ei care reprezenta, cle fapt, un creclit r.eyolvi'g.Mecauisrnul cle creditare era conful curent, care prin funcfionare, debitare-creclitare,reflecta fie cleditul exitent (solctul clebitor), fie clisponibilitaFile bdnegti (solclulcreclitor)' Din afrul 2007, banca centrald a introclus notiunea cle plafon de creclit, c'acelagi continut gi mecanism de funtionare ca gi linia cle credit, clar cu o clenumiremai pufin reprezentativi. in continuare, vom folosi nofiunea cle credit global cleexploatare care reflectd n'rai bine esenfa acestui tip cle creclit.

33

t '\\

\I

. )

Ceclirul global de exploatare se poate acorda fie penh.u creclitarea cle ansamblua activitxlii cprente de aprovizionare, producfie, desfacere, fie a unor subactivitdti,pt'oiecte, corthacte, care prin natura lor se desfdgoard Ei se evicle nliazdil coltabilitatedistinct. Creditul se acordd pe o perioacla de pana la 12 lu.i gi se poate reinnoi, lacererea clientului, pe baza unei analize similare cu cea cle la cleschiclerea li'iei.Creclitul se Poate majora sau diminua pe parcursul anului, dacd activitatea clientuluieste mai bund sau mai slabi fatd de parameh'ii luafi in considerar.e la aprobareaacesttlia.

Pot beneficia de credite globale de exploatare agentii economici car.einregistreazd performante financiare corespunzXtoare (categoria A sau B) gi au u'sen'iciu bun al datoriei. Se pot acorda linii gi agenlilor din categoriile de perforrnaltd

C sau D numai pentru export, cAncl ponderea acesteia in cifra cle afaceri estesemnificativd gi are caracter de permanenfd.

Creditul pe obiect

Creditul pe obiect se referd la creclitarea unor comenzi, a stocurilor. cle prociusefinite destinate vAnzdrii, inclusiv productia neterminatd, pe parcusul perioaclei clecreditare. Acest tip de creditare este specific intreprinclerilor. inclush.iale gi cleconsh'uctii, care lucreazdpe bazi de coutracte incheiate inaintea inceperii procesului

de produclie sau a firmelor comerciale care achizifioneazd stocuri de rndrfuri pe'trudesfacere. Pentru bancd, acest tip de credit este mai atractiv clecAt cel global deexploatre, irrtrucAt produsele au ciesfacerea asigurath gi pr.in aceasta existiceltitudinea rambursdrii creditului.

Credite penku finantarea stocurilor sezoniere

in aceasta categorie se cuprincl: (a) cleditele penh.u cheltuieli gi stocuritemporare tle materii prime, materiale care clepagesc necesarul ca ur.mare a unorfactori conjunturali (primire de la furnizori in avans, aproviziondri in loturi optilre,inh'eruperea productiei, greutdfi in expedierea produselor Ia intern sau export); si (b)creditele pentru cheltuieli gi stocuri sezoniere de materii prime gi procluse (pr.ocluseagricole vegetale gi animale, agroalimentare, alte stocuri cu o perioacli mai nar.e cleutt trimesh'u clar fdrd a depdqi 12 luni; aceste stocuri sunt specifice inh.eprinclerilor cu

34

f

\v

\I

)

activitate sezonierd di. agricurturd gi incrustria arimantard.

' : : : . I

Cre di te --d e. trezorerie

Creclitele de trezorerie cunoscute gi sub numele cle credite pe'h.u nevoi' temporare se acordd pentru acoperirea deficifului cle lichiclitate ca urmare a

'nordisfu^ctionalitHti in incasarea mdrfurilor/serviciilor, satisfacerea unor cerintetemporare de finanfare, iuclusiv folosirea unor oportunitdfi oferite cle piati. creclitelede h'ezorerie se acorde pei perioadd cre maximum 30 z'e.

Tot de aceiagi naturx sunt gi creditele penh'u facilitifi de cont, precurn gicleditele pentru descoperit de cont (overdraft) care se acorcld pand Ia 30 zilepe.truacoperirea decalajului in cash flow in urma unor situafii neprevizute.

Creditul de scont

Creditul de scont se acord{ pe baza unor instrumente cre prati, precumcambia si biletul la ordin, denumite gi efecte cle comert care pot co.stitui gara^fiiacoldate bhncii pand la incasarea acestor efecte sau se gireaza in favoarea b d.cii careva recupera valoarea nominald a acestora i' calitate cle beneficiar. in mocl sirnilar sepoate proceda gi cu cecul care, fie se remite Ia incasare de bancd, fie se gireazd ir.rfavoarea bdrrcii' Cambia, biletul la orclin gi cecul cor-rstituie titluri cle creciit care clatracces la mo.edd Ia vedere sau la scacle'fd. Nu pot beneficia cle asemenea cr.editeagenfii economici care figur eazd, in evidenta Centralei Inciclentelor cle pldpi cueve.imente i.r ultimele 6 luni sau cu suspendarea drepfului cle a le folosi pe timp cleull an.

Creditul de scont este mai riscant clecdt alte tipuri de creclite, i'h.ucdtiusrumentele de platd primite clrept gara'fie nu asigurd crecontarea acesLora gi e>ristdriscul de neplatd de cdtre debitor' facilitat cle perioacla clinh.e emitere gi i'casar.e,uneori desful de mare, ca in cazul cecurilor postclatate. Elocve'te su't sihrafiileiutAl'ite i' sistemul .ostru bancar, in care creclitele acorcrate pe baza turor cecuriposdatate' refuzate la platd din lipsd cle dispo.ribiliteri, au cletermi'at piercleri pe.h.ubtrncile care le-au acorclat, urmAnd sd incerce reuperarea prin sistemul juriclic.

Factoringul

r\v

\I

. t

;

Factoringul este operatiunea desfasuratX pe bazx conh.actuald, pril carefactolul (barlca) preia creanfe de la clientul siu numit aclerent prin plata fachrrilor.sale rezultate in urma"unor operatiuni de comert, in schirnbul unui comisiol. De fapt,existd un cotnision de finantare, care s{ remunereze punerea sumei in avans ladispozifia clienfului gi un comision de gestiune ce remune reazd banca penh.u eforhrldepus in recuperarea creanfelor. Spre cleosebire de scontare, in cazul factor.ilgului nuintAlnim cambii.

i. funcgie de mome.tul fina'!{rii clie.tului, existd croud tipuri de factori.g:o factoring clasic (engl' old line factoring), cdncl factorul pldtegte fachrr.ile i.momentul preluXrii acestora.

o factoring la scadenld (eng. matur'it1' factoring ), cAncl factorul pldtegte crealteleaderenhrlui in momenful exigibilitafii acestora. In acest al cloilea caz, factoml nu maiincaseaza comisionul de finantare, ci este remunerat doar pe'tru cleco'tareaoperafiunii.

De o mare importanld in finanfarea exporfurilor sunt serviciile cie evalnare ariscului de insolvabilitate gi a riscului valutar. Asigurarea impotriva riscului cleinsolvabilitate se realizeazd, implicif prin subrogarea factorului in pozip,aaderentului, astfel incAt importatorul se va elibera valabil prin efectuarea pldfii cdh.efactor. Penh'u riscul valutar se adaugd, cle reguld, o marja la costul operatiulii. Costulacestor servicii este de 0,5o/o - 3% din valoarea facturii penhu aclmirristr.ar.earegish'ului contabil 9i sprijin in gestiune, iar plata in avans a fachlrilor va pl.esup'rleo clobAncld care va fi cu 7,5o/o - 3% peste cea bancard. Utilizarea factorului prezilti oserie de avantaje: dd posibilitatea utilizdrii cambiei sau a acreclitivului pe.truefectuarea plafli; inldturd neinfelegerile ce pot interveni clin cauzautilizdrii unei lirnbish'aiue 9i pe cele generate cle necunoagterea legilor gi a qzaltelor tf,ririmportatorului.

Factoringul clasic asigurd aderentului clisponibilittfile financiare in ayals fatide scadenta creditelor acordate importatorilor, clAnclu-i posibilitatea cle a da cur.s ulornoi comenzi, 9i il pune la addpost de riscul insolvabilitdtii debitor.ilor sii. i1 pl,-rs,oferd posibilitatea acordtrii unor facilittfi de platd, cleci este pe.trtr exportator u.rnijloc cle prornorrare a exporfurilor.

I

rI!

,\t

, ) 36

Creditul de consum

creditul de consum - reprezintd c.editul acordat persoa,eror fizicepentrlr procrr.areade bunrrri 9i servicii din refeaua comerciala. In generar, acesta este un credit pe termen scurt9i Inediu' Ini l ial ' creditul de consum a apdrut din posibir i tatea oferitd de comerciant de acuntpdra bunttr i ' al imentare de cele mai multe ori, gi de a re plnti ra sarariu. creditur dei't"j ' ton'urn prezintd avantaje pentru ambele parti. curnpdrdtorur are posibiritatea sd oblindmArftrr i le de care are nevoie fErd si dispund de srma necesard achizit iondri i lor, iarconrerciantur sau producdtorur reugesc sd- gi pronroveze ra consum produsere. creditur decol ' lsum a existat la inceput sub forma creditului comerciar in care r iscur de nepratd apargineavdnzdtorului ' iar cu t impul s-a transformat in credit bancar. Exista o varietate destur de rargdde credite de consum care se rnodif icd dupa oferta de bunuri tot mai diversif icatd siprefen' ' lele consumatori lor in str6'sd dependenfd de venituri le acestora, adicd de nivelul detrai ' Tipuri le cele'rai sol icitate de credite de consunr surt urnrtoarere: creditLrr nenor' i 'arizat,creditul punte' cardul de credit, creditul pentru descoperit de cont (overdraft), creditur auto,creditul pentru bunuri de folosingd indelungatd, creditul irnobil iar si creditul ipotecar.creditul de consum (cu excepfia celui imobil iar gi ipotecar) are o l imit i minimd gi altamaximd (cca' 500-20'000 RoN), care variazdde la bancd ra bancd, o perioadd de p6nd ra patrLr- cinci ani 9i o dobdndd variabi ld Ia care se adaugd comisioanere. creditur poate f i obginLrt inlei sau o valutd externd' Mdrimea creditului este datd de varoarea bunurui care seachizi l ioneazd 9i venituri le realizate de persoana (famiria- co?nrprumutat) care se irnpr.umutd.Garan{ia o coltst i t tr ie cesiunea venituri lor din salari i gi ale giranli i lor, dacd este cazul.creditul de consum are gi o componentd sociald, deoarece finanleazdsatisfacerea

cerinfelor de consum ale populafiei, in continur cre$te.e, printr-o ranrbursare arnarati ,devenind motorul activitat i i de retai l ' cu cdt o societate este mai ava'sati , cu atdt po'crereacreditului de consttm este mai mare in totalul crediteror neguvernametare. Existd i 'sd gi ol imit i a extinderi i creditului de consum determinatd de gradul maxim de indatorare apopulal iei in raport cu venituri le realizate; care variazd,de ra fard ra [ard, f i i 'cr cuprins i ' tr ]e50% gi 70yo in luncfie de politica monetard a tdrii.

Creditul nenominalizat

C'eclitul 'ertominalizat (cunoscut gi sub

'umele cle creciit perh.tr

'evoiperso'ale) este fot'ma cea mai utilizatd a crecliturui cre cons'm, intruc^t nu ar.e oauumitd destinatie, fiind folosit pe'tru acoperirea ceri'telor curerrte arei'rprutnutatului gi ale familiei acesfuia. De reguld, acesta este u^ creclit pe ter're.J/

r\v

;\IT

scult care se garanteazx cu venifurile personale gi evenhlal cu girar-rfi. DobAncla estecea calculatd la creditele,pe termen scurt.

Pe pialii au aparut credite nenominalizate gi penhui'delu'gattr, dar care au regirnur creclitelor pe termen mijrociu

rt\

bunurile de folosintd

gi lung.

II

, ,

Credite prin cardul de credit

Creclitul pri' cardul de credit este un creclit clasic, pe termen scurt, care seacordd poh'ivit normelor bfurcii. Acesta este un credit tip revolving, aclicd o li.ie clecredit de o anunrita valoare (rrumita gi plafon de creclit), din care in tirnpul lu'ii sepot face plefi din credit in limita plafonului, cu reinnoire lunara a acestuia. posesorulcarclului are obligafia sd ramburseze lunar 1/3 clin soldur creclitului cle la finele lu.iigi sd acopere clobAnda gi comisioanele aferente, apoi se reinnoiste plafo'ul cle creclit.Riscul de neplatx este mai mare la carclul cle creclit clecAt ra celelalte creclite pe ternenscurt' din care cauzd gi dobanda este mai ridicatd. Cu toate acestea, creclitul prin carcrs-a generalizat 5i a devenit forma preferatd cle plati pentru bunurile d.e consum.

credite prin cardul de debit penku descoperit de cont (ovedraft)Creditul overdraft pentru Persoane fizice este specific carclului de clebit si

reprezintd o linie de credit legatd de funcgionarea aceshri carcl. in principiu, pldlile sepot face din cardul de debit numai in limita sumei existente in contul cle carcl. Lacaldul de salarii, banca ofera o facilitate cle creclit in sensul cd, in lipsa clispo'ibiluluiirr cardul de debit, se asigurd efectuarea cte plafi cli' linia de creclit, inh.-o a.umitdpropot'fie din salariu, urmdud ca slrna sx fie returnath clin primul salariu cal.e seincaseazd' impreuntr cu dobancla gi comisioanele aferente. Garantia este oferiti rlea.gajator, care se obligd sd facd poprire pe salariu, in cazul nerambursdrii creclituluioverdraft.

B Credite pe termen mijlociu si ltrng

Creditul pentru dezvoltare

Creditele pentru dezvoltare sunt creclite pe termen lung care se acordd pe.h.uin'estitii t'toi in capacitdfi de proclucOfic' gi ecl-ripamente, lucrtiri de i.frash.uchrr.a,

38

amenajari hidroteh.ice, consh'ctii urba^e gi altele care creaz dbazamateriald pe^tru {'dz'oltarea economicd. Investitiile sunt cle valori mari care se realizeara ir., *oi mtrlti \

ani gi au uu efect economic pe o perioaclt'indelungatd. Investifiile se realizeaz5 pebaza unor documentafii tehnico economice care co'tn, cleosebit de partea teh'ici gi ofundamentare a eficienfei economice.

Creditele se acordtr pe baza acestor documentatii, aprobate cle conclucereabeneficiarilor gi expertizate de aparatul tehnic ai economic al bdncilor, iar in cazul incare acestea nu dispun de specialigti se apeleazd la consulta.ta cle specialitate.Analiza baucara este focalizatd asupra eficientei economice a investifiei di' care sdrezulte posibilitatea de rambursare a creclitelor gi cle cregtere a re'tabilitdtiibe'eficiarului' Creclitele se acorcld i.r completarea fo.clurilor proprii aleinvestitorului, dar reprezintd sulsa principala cle finantare (cca. 60%-70%).perioaclade creditare este de cca' 75 - 25 de ani in functie cle nafura gi eficie.ta ir.rvestitiei.

Penh'u investifii de valori mari se practicd sistemul cre sinclica hzarea creclitelor,aclicd se formeazd un grup de bdnci care fiecare participH cu o anumitd cota lafi'ranfare i. vederea dispersdrii riscului cle creclitare. Finantarea se asigurd printr-osi'gurd bancd care rePrezintd grupul - banca agent - gi care monitorizeaza creclitulpAnd la rambursarea integrald. Garanfia o constifue investifia, iar clacd se consiclerhnecesar datoritd perioadei lungi a creclitului se soliciti contragar.anfii bancare sau alestatului.

Credite ipotecare

Creditele ipotecare sunt tot credite pe termen rung acordate pe.h.ucumpirarea de locuinte (case, apartamente sau terenirri) care au la baza ipotecaasupra investifiei, reglementatd prin Legea creclitului ipoteccar nt. 790/7999. i.Ro'rauia' creditul ipotecar a luat amploare clin anul 2003 gi a crescut rapicl clator.itddeficitului mare de locuinfe gi a posibilitafilor cle finantare apdrute. Creclitul se acorcldirr proportie de cca' 70% din valoarea investitiei, iar imobilul rdmane ipotecat infavoarea institufiei de creclit pdnd la rambursarea integral{ a acestuia. Ivldri'rercreclitului depi'de de venifurile impru'rutatilor si cle vArsta acestora, astfel ch sumasi poatti fi ralnbursatd i^tegral i. perioacla activd cle viat{. perioac-la de cr.eclitare este,de pdni Ia 20-30 ani, dar in functie tle politica morletari aceste limite pot fi depdgite.

39

,\t

. )

Peuh'u finantarea acestor investifii sunt bdnci ipotecare care angajeazd credite pe itermen lung cle pe piafa de capital sau organi zeazdcofinantdri cu societ5ti financiare,

fonduri de i'vestitii, dar rolul de agent il joacd banca ipotecard. Riscul este cadebitorul sll-gi piardtr capacitatea de platfr inh'-o perioad{ aga cle lulgd gi ba'ca sd seoctlPe cle valorificarea imobilului in functie cle conclitiile pietei. cel

'rai rnare risc este

tocmai dificultatea prevederii evolutiei economiei pe terme'e lu^gi, u. exempluelocvent fiind criza creclitelor subprin're clin suA care a cleterminat mari pierderisocietdfilor financiare, unele ajungdncl in stare cle falirnent. Dupd everrime.tele clin 11septembrie 2007, guvernul american a incurajat reclucerea dobdnzilor, cal.e au ajunsde la T% la To/o' pentru a incuraja consh'uctiile gi a stimula cregterea economici, ceeace a determinat o avalangd de credite ipotecare. Probrema a apdrut c6ncl clobA'cla acrescut punand pe mulfi debitori in sihlafia cle a nu-gi mai putea pliti r.atele, ceea ce adeterminat deteriorarea portofoliului cle credite ipotecare (unul clin pah.u crecliteriscante a devenit neperformant). Incapacitatea cle platd a conclus la prdbugireacererii cle locuinte gi in consecintd a prefurilor, asfel cd bdncile n' au r.eugit sdvalorifice locuintele preluate de la debitori gi au inregish.at piercleri, unele aju.ga'clin prag de faliment' Aceast{ crizd a inceput sd se manifeste Ei i1 alte tdri, ca cleexernplu in Uniunea Europend, din motive similare, inregish.anclu-se falime'tebancare ale unor binci mari.

Credite imobiliare

Creditele pentru investifii imobiliare se acorcld pentru cumpalarea cleproprietdfi imobiliare sau terenuri penh'u consh'uctii, care se garanteazd cu ir.obilul.t'espectiv terenul cumparat sau cu alte proprietxli de irnobile sau terenuri. Acesteasttttt credite pe termen mijlociu sau lung care se bazeaza pe actele de va.zare-cumpdrare gi pe capacitatea de rambursare a investitorului. creclitele imobiliare sefolosesc ai pentru consh'uctia cle imobile, cu garantia imobilului consh.uit clupa clar.eaacestuia in functiune' Pdnd la finalizarea imobilului se folosesc alte tipuri cle garantii,iuh'ucat u[r imobil neterminat gi nepus in functiune nu reprezirrta u1 obiectiv carepoate fi luat in garantie.

Creclite de leasingl\

tI

Creditele cle leasing se acorcl{ pe terme. mijlocitr unor societdti fi.a.ciare cleleasilg penh.u cumpdrarea de bunuri mobile sau imobile,,care apoi se valorificd prirrIeasi'g sub forrna de inchiriere cu opfiunea ca Ia finelb perioaclei cle i'chiriere cle acumpdra bunul la un pre! dinainte stabilit sau cre ar restitui societatii. Creditur sei"1i-l': ';acordd i'r proporfie de pdntr la 85% di' valoarea bu'urilor acrrizifio.ate pe baza degaranfii reale (imobiliare) Ei a bunurilor care se cumpdrd di' crecrit, precum gigalanfii suplime'tare sub formd de cesiune de crea'fe a sumeror cri' co't, cli.despdgubiri cle la societdflle cle asigurare. Desi reasingul este o activitate mai noua,acesta s-a extins destul de repecle pebazafinanfdrii clin creclite bancare.

Credite nominalizate (autoturisme gi alte bunuri)Creditul se acordd penntru procurarea cle autofurisme noi cle la clealer.iautorizati sau magini second hand de la comercianfi second ha'rcr sau de ra persoa'eparticulare' Particularitatea o constituie faptul cd cumpdrdtorur trebuie sd co'h.ibuiecu cel Purin 25o/o fonduri proprii gi creclitul sd reprezi'te maximum 25% cri'valoarea bunului' Bunul trebuie sa fie asigurat cre cumpdrdtor, iar polita de asigurarese cesioneazd bdncii' Creditele pentru alte bunuri (aparafurd electro'icd gielech'ocasnicd' tehnicd de' calcul' componente IT, mobilier. etc) se acorcrd i' acereagicondifii ca penhu autofurisme.

Credite pentru forfetare

Forfetarea este o operafiune de transrnitere cdtre o banca sau o institulie flna'ciardspecial izatd a crean!elor provenite din operafiunire de comerl exterior efectuare pe credit.Banca pldteqte imediat aceste creanfe, urrndnd ca ea sd recupereze contravaloarea acestora, rascaden[d, de la debitorul importator. Operafiunea este asemdndtoare scontdri i , i rrsa erist icateva elemente tehnice care determinS deosebiri. in primul r6nd, forfetarea spre deosebire descontare nu dd bdncii drept de recurs as.pra vdnzdtorul ' i crea'fei ?n cazul Lrnor incidente cleplatd datorate debitorului ' In al doi lea rdncl, termenur tranzactiei face diferenfa. Forfetarea seaplicd nu nrtntai creanfelor pe tetren scurt. de pdnd ra un arr. ci gi ceror provenite crirre'xporturi le pe credit ctt scadenfa de la I an la 7 ani. Titrurire fbrosite i ' forfetare pot trcarnbi i le, b i letele la ordin, acredi t ivele.

t '\ .\,'

{II

47

Avantajele forfetdrii sunt crearea cle lichiclittrti, resF.rectiv irnbun2itihirea cashflorv_uluiPrin incas4Jea,11n-eqliatd,a y4lorii rezultate clin vanzarea efectelor c-le cornert, eliminareariscului de neplatd la scadenld a efectelor cle comer! - acest risc fiincl prreluat de ba'cacumpdrdtoare. Coshrl forfetdrii are Ia trazh o rati fixd cle clobAncld, la care se adaugi uncomision difere.fiat in funclie de bonitatea clebitorului, d.e m dsura in care cambia este sa, n'avalizatd, de riscul estimat al operatiunii, cle modalitatea cte platd. sco'hrl astfel cletermi.atdiminueazi valoarea nominala platitd exportatorului. Tinancl cont de riscul preluat cle banch,in cazul forfetdrii inregistrdm cosfuri mai riclicate comparativ cu operafiunea cle scontare.

(\!

\I)

42