curs 1,2 rcp.ppt

Resuscitarea cardiopulmonara la adult

Obiectul cursului

• Recunoasterea stopului cardiorespirator si alertarea precoce a sistemului de urgenta

• Aplicarea masurilor de resuscitare– Compresiile toracice (masaj cardiac extern)– Ventilatia (respiratia artificiala)– Defibrilarea (socul electric extern, in caz de ritm socabil))– Medicatia

• Primul ajutor in cazul persoanei cazute/ inconstiente

Definirea unor termeni

• Pierdere de cunostinta

• Stop cardiac; stop cardio-respirator

• Infarct miocardic acut (atac de cord)

• Accident vascular cerebral (paralizie, coma; infarct cerebral; apoplexie = hemoragie cerebrala)

Persoana cazuta, inconstienta

• Pierdere de cunostinta, dar cu respiratie normala pastrata– De scurta durata (ex: sincopa)– De lunga durata (coma)

SAU

• Stop cardiorespirator (moarte clinica) – nu respira !!!– Potential reversibil in primele minute (chiar zeci de minute la

hipotermici)– Ireversibil (deces) daca nu se intervine precoce sau masurile de

resuscitare nu au succes

Diagnosticul stopului cardiorespirator

• Inconstient, lipsa completa de reactie la stimuli

+

• Lipsa respiratiei normale

• Absenta pulsului carotidian si a zgomotelor cardiace auscultator – pentru personalul antrenat (SMURD, UPU, ATI, Cardio)

Stopul cardiac poate surveni

• Subit (moarte subita, oprire cardiaca subita) = apare pe neprevazute, fara simptome premonitorii sau la mai putin de 1 ora de la debutul simptomelor

• Ca eveniment final al unei suferinte cronice severe – nu are indicatie de resuscitare (in special daca persoana a exprimat asemenea optiune)

Relatia infarct miocardic – stop cardiac

• Infarctul miocardic acut (IMA, atac de cord) se manifesta de obicei cu durere in piept, dar cu stare de constienta pastrata

• Infarctul se poate complica, mai ales in primele minute - ore, cu stop cardiac; stopul cardiac poate fi prima manifestare in IMA

• Majoritatea stopurilor cardiace subite au la baza ischemia miocardica

Relatia accident vascular cerebral – stop cardiac

• Accidentul vascular cerebral se manifesta cu deficit motor (ex: paralizie) si uneori pierdere de cunostinta (coma)

• Rar accidentul vascular se manifesta cu stop cardiac

Relatia stop cardiac – stop respirator

• Oprirea cordului este urmata in termen de secunde de oprirea respiratiei (stop cardiac primar; exemplu – fibrilatia ventriculara in infarctul miocardic)

• Oprirea respiratiei este urmata la cateva minute de oprirea cordului (stop respirator primar; exemplu – bol alimentar blocat in laringe)

Modificarea starii de constienta• Normal = alert = urmareste

spontan cu privirea persoanele din jur si raspunde la intrebari

• Verbalizeaza = nu deschide ochii spontan, dar raspunde daca i se vorbeste

• Reactie doar la stimuli durerosi

• Absenta oricarei reactii = inconstient

Normal

Constienta modificata

Inconstient

Resuscitarea cardiopulmonara (RCP) include:

– SUPORTUL VITAL DE BAZA (BASIC LIFE SUPPORT) = masaj cardiac extern + ventilatia

• Tehnici ce reprezinta primele masuri de resuscitare si care pot fi efectuate deopotrivă de publicul neantrenat (laici), cât şi de personalul medical fara a utiliza echipamente specifice

• Aplicarea corectă a acestor manevre în primele 5 minute de la instalarea stopului cardiorespirator, dublează şansele de succes al unei resuscitări

– DEFIBRILAREA PRECOCE

– SUPORTUL VITAL AVANSAT (ADVANCED LIFE SUPPORT) =intubatia oro-traheala, medicatia i.v.

• Tehnici de resuscitare complexe care nu pot fi efectuate decât după o pregătire specială

Etiologia stopului cardiorespirator

– Boala cardiaca (80%)

– Boli respiratorii

– Asfixie

– Boli cerebrovasculare

– Traume

– Intoxicaţii medicamentoase, droguri

Activitatea elctrica a inimii in stopului cardiac (aspectul de monitor)

– Tahiartmii ventriculare maligne (ritmuri socabile)• Fibrilatia ventriculara

• Tahicardia ventriculara fara puls

– Bradiasistola

– Disociatia electro-mecanica

Atentie

• Pulsul se verifica la carotida, nu pe monitor

• Activitatea electrica a inimii poate apare normala pe monitor, desi pacientul este in stop cardiac (disociatie electro-mecanica)

Stopul cardiac:lantul supravietuirii

SUPORTUL VITAL DE BAZĂ(BASIC LIFE SUPPORT)

SUPORTUL VITAL DE BAZĂ

1. Recunoaşterea rapidă a unei urgenţe şi alarmarea precoce a unui sistem medical de urgenţă

2. Resuscitarea cardio-respiratorie

3. Defibrilarea precoce : aducerea la timp (< 10 minute) a unui defibrilator creşte de 5-6 ori rata supravieţuirii în SCR


In timpul de la chemarea pana la sosirea ambulantei

supravietuirea victimei este dependenta de resuscitarea cardiorespiratorie si utilizarea defibrilatoarelor externe automate (“automated external defibrillators” : AED)


1. Recunoaşterea rapidă a unei urgenţe şi alarmarea precoce a sistemului medical de urgenţă

2. Resuscitarea cardio-respiratorie 3. Defibrilarea precoce : aducerea la timp (< 10

minute) a unui defibrilator creşte de 5-6 ori rata supravieţuirii în SCR


• Verificați starea starea de conștiență a victimei cazute:– mișcați cu blândețe umerii victimei și întrebați cu

voce tare: “Sunteți bine?”

• Inutile – Zdruncinarea violenta (periculoasa daca sunt leziuni

ale coloanei cervicale)– Strigatele repetate– Palmuirea, stropirea cu apa

Scuturaţi şi intrebati


Dacă se misca / răspunde:

– lasați victima în poziția în care ați găsit-o, dacă ați stabilit că nu există nici un alt pericol

– încercați să aflați ce i s-a întâmpat și chemați ajutor dacă este nevoie (112)

– reevaluați-l cu regularitate• ABC-ul resuscitarii : A- airway (cale aeriana), B – breathing

(respiratie), C- circulation (circulatie).


Dacă victima nu răspunde :

– Se strigă după ajutor– Eliberarea cailor aeriene si verificarea rapida

a respiratiei : max. 10 secunde

Eliberarea căilor aeriene

• Hiperextensia capului (daca nu exista suspiciune de leziuni ale coloanei vertebrale cervicale) : se plasează o mână pe frunte si se împinge cu blândete capul pe spate;

• Ridicarea mandibulei (se va ridica bărbia victimei cu vârful degetelor plasate sub menton).

• Daca se suspicioneaza o leziune cervicala se foloseste manevra de subluxare a mandibulei si nu se face hiperextensia capului

• Verificati respiratia

Verificarea respiraţiei

• Mentinând căile aeriene deschise salvatorul încearcă să stabilească dacă victima respiră utilizând algoritmul “ priveste –ascultă- simte ” :

• Priviţi expansiunile toracelui• Ascultaţi sunetul respiraţiei• Simţiţi pe obraz aerul expirat• Toate acestea nu trebuie să dureze mai

mult de 10 secunde după care hotărâţi dacă pacientul respiră sau nu

SUPORTUL VITAL DE BAZA

Dacă victima respiră normal :

– se asează victima în pozitie de sigurantă – salvatorul va trimite sau va pleca dupa ajutor – va apela 112

sau numărul local de urgentă,pentru chemarea ambulantei;– va continua să evalueze respiratia victimei urmărind dacă

aceasta ramâne normală.

Poziţia laterală de siguranţă

Faza I


Faza II


Faza III


Faza IV


Lipsa constienței +

Absența respirațiilor spontane (sau inspiratii agonice, rare, zgomotoase)

Necesita RCP imediat !!!


1. Recunoaşterea rapidă a unei urgenţe şi alarmarea precoce a unui sistem medical de urgenţă

2. Resuscitarea cardio-respiratorie

3. Defibrilarea precoce : aducerea la timp (< 10 minute) a unui defibrilator creşte de 5-6 ori rata supravieţuirii în SCR


Minimizarea riscului pentru salvator, victima si martori:– Evitarea pericolelor exterioare fizice : trafic,

electricitate, gaz, apă– Evitarea pericolelor exterioare chimice :

• Acidul cianhidric sau hidrogenul sulfurat : se foloseşte masca şi se părăseşte urgent zona contaminată

• Substanţele corozive : se absorb prin piele şi tractul respirator; se folosesc haine protectoare

– Infectiile

• Tuberculoza• SARS• Nu se transmite hepatita B sau C, sau CMV• Nu au fost raportate cazuri de infectare cu HIV

după aplicarea manevrelor de resuscitare

Riscul infectios pentru salvator


• Dacă victima nu respiră sau respiră anormal

• Se trimite pe cineva după ajutor sau,

– dacă este singur va folosi telefonul mobil pentru alertarea serviciilor de urgentă (112)

– salvatorul va părasi victima numai dacă nu are altă alternativă

• Se incepe imediat resuscitarea


Compresiile toracice (masaj cardiac extern):– se îngenunchează lângă victimă;– salvatorul plasează podul unei palme pe centrul

toracelui victime– podul palmei celeilalte mâini se plasează peste cea

aflată pe torace– se întrepătrund degetele mâinilor evitându-se

compresia pe coastele victimei

Apăsaţi pe stern:Astfel încât acesta să coboare 4-5 cmRitm: 100 /minut

COMPRESIUNILE TORACICE

Nu se îndoaie coatele

Nu se vor face compresii la nivelul abdomenului superior sau la nivelui apendicelui xifoid

Respiraţia artificială

• Pensaţi nasul victimei• Ţineţi-i bărbia ridicată• Inspiraţi adânc• Încercaţi să aplicaţi

cât mai etanş buzele pe cele ale victimei

Respiraţia artificială

• Expiraţi continuu (1 sec) în gura victimei

• Verificaţi dacă i se ridică pieptul

• Păstraţi-i bărbia ridicată

Verificarea revenirii toracelui


• Dacă primele ventilatii nu produc ridicarea peretelui toracic, atunci, înaintea următoarei încercări:– se priveste în gura victimei si se îndepărtează orice obstructie;– se reverifică extensia capului si ridicarea mandibulei;

• Nu sunt recomandate mai mult de două încercări de a ventila înaintea reluării compresiilor.

Curăţarea digitală a cavităţii bucale

• Se va efectua numai pentru îndepărtarea corpilor străini solizi, vizibili

Ventilaţia gură-la-nas

• Dacă ventilaţia gură-la-gură este dificilă

• Dacă gura este serios lezată

• Victima este salvată de la înec

• Motive estetice


• Combinarea compresiilor toracice cu ventilatiile : – După 30 de compresii se deschide calea aeriană

folosind hiperextensia capului si ridicarea mandibulei si se face respiratia gura – gura/ gura – nas

– Se fac 2 ventilatii consecutive in mai putin de 5 secunde

– Se reia masajul cardiac extern– Se continuă efectuarea compresiilor toracice si a

ventilatiilor într-un raport de 30:2.


• Resuscitarea doar cu compresii toracice se poate efectua:– dacă salvatorul nu este instruit sau nu doreste să administreze

ventilatii

Resuscitare cardiopulmonară efectuată de o singură persoană

RaportCompresiuni toracice: Frecvenţă ventilaţii

• 30 compresiuni : 2 ventilaţii


Resuscitarea se continua până când:– soseste ajutor calificat si preia resuscitarea;

sau

– victima dă semne de viată: se miscă, deschide ochii sau respiră normal;

sau

– savatorul este epuizat fizic

Este lezată coloana vertebrală cervicală?

• Dacă este posibil, să se păstreze capul, gâtul şi pieptul în acelaşi ax

• Extensie minimă a capului• Preferabilă subluxaţia mandibulei• Adesea este necesară asistenţa specializată

Siguranţa salvatorului şi a victimei

Reacţionează lastimuli externi

Da Nu

- Evaluare leziuni * STRIGĂ DUPĂ AJUTOR- Diagnostic * ELIBEREAZĂ CĂILE AERIENE- Prim ajutor * VERIFICĂ RESPIRAŢIA Respiră NU RESPIRĂ- Poziţie de siguranţă - SOLICITĂ AJUTOR CALIFICAT- Sună la 112 - ÎNCEPE RCP DE BAZĂ:- Reevaluează victima -compresiuni toracice + - ventilaţie artificială - raport CT:V = 30:2

REEVALUAREA VICTIMEI

DEFIBRILAREA PRECOCE

– Aducerea la timp (< 10 minute) a unui defibrilator creşte de 5-6 ori rata supravieţuirii în SCR

– Fiecare minut de intarziere a defibrilarii reduce probabilitatea de supravietuire cu 10–12%

– Apariţia defibrilatoarelor automate (DEA) face posibilă utilizarea acestora şi de către persoane nemedicale (laice), cu o instrucţie minimă anterioară.

Pacient inconştient?

Eliberarea căilor aerieneNu respiră normal

RCP 30 : 2Pana la sosirea defibrilatorului

EvaluareaRitmului

Se indică şoc

Nu se indică

şoc

Defibrilaţi o singură dată

150 – 200 J bifazic360 J monofazic

RCP 2 min30 : 2

Algoritmul DAE

Solicitaţi ajutor

RCP 2 min30 : 2

Până la reluarearespiraţiilor normale

Trimiteţi după defibrilator semiautomatSolicitaţi ajutor prin 112

Defibrilarea

• Defibrilatoarele externe automate

– Defibrilatoarele externe automate (DEA) sunt dispozitive sigure si eficiente atunci când sunt folosite de persoanele laice sau de salvatori profesionisti (în spital sau în afara lui).

– Folosirea DEA de către o persoană laică permite defibrilarea cu multe minute înainte de sosirea ajutorului calificat.

– Se palseaza în locuri publice: aeroporturi, săli de sport, birouri,cazinouri aeronave, unde stopul cardiac este deseori observabil si salvatorii instruiti pot interveni rapid.

Defibrilarea

• Imediat după sosirea DEA:

– se va porni DEA si se vor atasa padelele pe toracele dezgolit al victimei;

– dacă există mai mult de un salvator, RCP trebuie continuat atâta timp cât se atasează padelele;

– vor fi urmate imediat comenzile vocale sau cele afisate;– salvatorul se va asigura că nimeni nu atinge victima în timp ce

DEA analizează ritmul.

Defibrilarea

• Dacă există indicatie de soc:– salvatorul se va asigura că nimeni nu atinge victima;– va apasă butonul de soc urmând instructiunile;– va reîncepe imediat RCP utilizând un raport de 30:2;– va continua conform comenzilor vocale sau afisate.

Defibrilarea

• Dacă nu există indicatie de soc:– salvatorul va începe imediat RCP cu un raport

de 30 compresii toracice la 2 ventilatii;– va continua conform comenzilor vocale sau

afisate.

ALGORITMUL DEFIBRILARII EXTERNE AUTOMATE

I. Plasarea electrozilor autoadezivi

1 – in linia medioclaviculara stanga, submamelonar

2- sub clavicula dreapta


II. se asteapta analiza automata a ritmului, lasand cateva sec victima neatinsa


• Daca aparatul recomanda socul electric, se aplica prin apasarea butonului special; in momentul declansarii acestuia nimeni nu atinge victima


III. Dupa declansarea socului electric, aparatul va indica reluarea manevrelor de resuscitare

MEDICATIA RESUSCITARII

• Accesul venos periferic– trebuie obtinut imediat dupa primul şoc

electric extern, in vederea administrarii medicatiei resuscitarii

– in situatii de exceptie, cand accesul venos nu poate fi obtinut, unele medicamente se pot administra intraosos


• Adrenalina

• Medicatia antiaritmica :amiodarona

• Bicarbonatul de sodiu


• Adrenalina (Epinefrina)• Prezentare : fiole a 1 ml 1%0 ( 1 mg)

• Administrare : 1 mg i.v., la fiecare 3 minute, indiferent de mecanismul ce a produs oprirea cardiaca;

• Actiuni: adrenalina este un stimulator al sistemului simpatic, induce deci– vasoconstrictie arteriala cu cresterea perfuziei

cerebrale si coronariene– crestere a frecventei ventriculare si a fortei contractile


• Medicatia antiaritmica :– se utilizeaza in FiV / TV refractare la primele

socuri electrice externe– dupa adrenalina 1 mg i.v., se va administra

unul din urmatoarele antiaritmice: amiodarona, (in lipsa: lidocaina)


• Amiodarona-

• Prezentare: fiole a 5 ml cu 150 mg/fiola.

• Administrare: – 300 mg amiodarona i.v. lent

MEDICATIA RESUSCITARII• Bicarbonat de sodiu : corecteaza acidoza, efect inotrop pozitiv

pe miocardul ischemic, favorizeaza eliberareaO2 spre tesuturi

– in prezenta acidozei (pH< 7,1) si a hiperpotasemiei– resuscitarea dureaza peste 20-25 min a fost inceputa tardiv si

suboptimal– in intoxicatia cu antidepresive triciclice

• Prezentare: solutie 84%0 = solutie molara, flacon de 100 ml

• Administrare : – Doza : 50 mEq = 50 ml intravenos

RCP in spital

• Recunoasterea si prevenirea stopului cardio-respirator în spital

RCP in spital

– Recunoasterea precoce a pacientului critic si prevenirea stopului cardiorespirator este prima verigă a lantului supravietuirii.

– Odată ce stopul cardiac a fost instalat, mai putin de 20% dintre pacientii care au instalat stop cardiac în spital supravietuiesc si sunt externati

– Prevenirea stopul cardiac în spital presupune o bună pregătire a personalului medical, monitorizarea pacientului, recunoasterea pacientului critic si un sistem medical de urgentă eficient.

Stopul cardiorespirator intraspitalicescla pacientii din zone nemonitorizate

• nu este de obicei un eveniment imprevizibil si nici nu are ca si cauză primară boala cardiacă.

• Acesti pacienti se deteriorează progresiv dezvoltând

• Hipoxie• Hipotensiune • Deshidratare• Dezechilibre electrolitice• care nu sunt recunoscute de personal, sau sunt tratate necorespunzător.

• Ritmul opririi cardiace este unul nesocabil (asistola si disociatia electromecanica), rata supravietuirii fiind mică

RCP in spital

• Natura deficientelor în recunoasterea si răspunsul la deteriorarea pacientului

– Evaluari deficitare : târzii, incomplete sau mai putin frecvente ale semnelor vitale;

– Lipsa de cunostinte în ce priveste valorile normale ale semnelor vitale;

RCP in spital

Parametrii de urmarit

– Frecventa cardiacă – Frecventa respiratorie – Presiunea arterială sistolică (tensiunea arteriala)– Starea de constienta - mnemonicul AVPU

• A : alert; • V : răspuns vocal ; • răspuns la durere P – pain; • inconstient U – unresponsive

– Temperatura,– Saturatia în oxigen

Valori de alarmare

– Frecventa cardiaca < 35 si > de 140 / min– Respiratii <6 si >32/min– TA < 80 mm Hg

Suportul vital avansat la adult

• Numărul personalului are tendinta să fie mai mic pe timpul noptii sau la sfârsit de săptămână ceea ce poate influenta monitorizarea, tratamentul si prognosticul pacientului.

• ratele de supravietuire după stop cardiac intraspialticesc sunt mai mici – pe timpul noptii si– la sfârsit de săptămână – Internarea pe o sectie generală după ora 17:00 sau în spital pe

timpul week end-ului – Pacientii transferati noaptea din terapie intensivă pe sectii

generale

Abordarea ABCDE a pacientului critic

Eliberati calea respiratorie prin extensia capului si ridicarea barbiei

Verificati prezenta respiratiei

Verificati rata cardiaca si timpul de reumplere capilara

Verificati starea de constienta

Eliberati de haine pentru examinare

curs 1,2 rcp.ppt

Documents