Continuare Bizant

In domeniul picturii se trece de la regimul fizioplast al reprezentarii catre regimul ideoplas. Imaginea sufera o transformare capital desi radacinile ei raman in arta antichitatii clasice , iar ac transformare se dat presiunilor pe care ideologia crestina le exercita asupra spiritual artei antichitatii. Aceasta transformare datorata credintei crestine nu ar fi fost posibila daca ar fi lipsit elementul supus transformarii-arta clasicitatii grecesti si romane- . Un punct sensibil al acestei transformari il constituie perioada iconoclasta cand absolutizant o porunca a decalogului-aceea care interzice faurirea unui chip cioplit-imaginea cu caracter sacru este practice alungata din biserica si singura imagine tolerate este aceea cu functie decorative.Doar in Moscheia Omeiazilor din Damasc.- peisaje realizate in mosaic-este ilustrata aceasta restricticie din perioada iconoclasta.

De-a lungul intregii perioade iconoclaste cele doua tabere aflate in confruntare au avut cate ceva de spus: tabara ostila icoanelor era aceea a Iconoclastilor, iar tabara aparatorilor icoanelor era aceea a Iconodulilor. Ac a doua tabara a avut castig de cauza iar restabilirea cultului icoanelor-a imaginii sacre in biserica- a devenit posibil prin hotararile celui de-al 7-lea si ultimul conciliu ecumenic de la Niceea. Se considera ca alcatuirea bisercii ca institutie divino-umana este incheiata.

Sf Teodor Studitul-staret al manastirii sf Ioan Botezatorul- si Ioan Damaschin

Arg aparatorilor icoanelor: ei nu se opuneau precizarii din decalog spunand ca cinstesc persoana pe care icoana o infatiseaza. Arg cel mai important a fost chair dogma crestina a dublei naturi a mantuitorului Hristos care a fost pe de-a-ntregul Dumnezeu sip e de-a-ntregul om :este indreptatit a-l reprezenta prin mijloacele artelor decorative.

\

Mozaicul bizantin este o forma a picturii.

Dat faptului ca fizioplastia individualizata este parasite si este imbratisata ideoplastia se adauga imaginii ceea ce a pierdut .

Biserica San Vitalie din Ravena-biserica inchinata sf Vitalie- edificiu pe plan central datand din vremea imparatului Iustinian.-inca ne aflam in antichitatea tarzie- construit central in forma de octagon. Este surmontat de o turla octogonala. O calota semisferica incoroneaza tamburul/turla.Un spatiu ptr Altar-centru- celelalte doua sunt destinate Proscomidiei(aici se preg de catre preot materiile ptr impartasanie) si Diaconiconul(sunt pastrate hainele preotesti).

Exista un arc triumphal-ce desparte spatial destinat credinciosilor de sf Altar. Chipuri ale apostololor sunt plasate in medallion pe intradosul arcului triumphal.

In conica absidei-sfertul de sfera care acopera absida semicirculara- descoperim de obicei imaginea maicii domnului tronand cu princul Iisus pe genunchi flancata de arhangheli. In primul registru de sub conica apar frecvent cele 2 impartasanii cu paine si cu vin officiate de insusi mantuitorul Hristos in calitate de mare preot iar cei ce se impartasesc sunt insisi apostolii . Urm registru este inchinat sf Parinti care prin ex lor au alcatuit corpul dogmatic al bisericii crestine.

Cetele Ingeresti inconjoara imaginea pantocratului iar cei 4 pandantivipoarta imaginea celor 4 evanghelisti cu rostul lor symbolic de a face legatura intre biserica cereasca si biserica pamanteasca(Biserica Triumfatoare-cereasca- si Biserica Luptatoare-a oamenilor-.

Turla Naosului poarta imaginea mantuitorului Hristos in chip de PANTOCRATOR –atottiitor, atoate stapanitor-. De jur imprejurul peretilor Naosului sunt distribuite pe register scenele din viata mantuitorului Hristos si a Maicii Domnului iar peretele vestic al Naosului este rezervat pentru Portretele Votive.

Cupola centrala-care in vremea imparatului Iustinian nu este decorata-

In LUNETA din dreapta este infatisat dublul sacrificiu adresat lui Dumnezeul Tatal, al lui Abel si sacrificial nesangeros al lui Melkisedec.

Ce de-a doua luneta-Sacrificul lui Abel( LUNETA CEL MAI COMPLEX DECORATA-oSArhitrava a fost inclocuita prin siruri de arce. Luneta corespunde Timpanului Frontonului. Frontonul primeste o decoratie figurative. Friza o puntem cauta in spatial dintre arce. Scena este extrasa din vechiul testamen . Ospetia lui Avraam, filosxenia lui Avraam, Avraam iubitorul de straini sau Cina de la Mamvri/de sub stejarul de la Mamvri;Avraam venise din cetatea Urlui si isi instaleaza aici cortul( ia o forma ciudata, de mica constructie).Lui Avram si sotiei sale Sara le vine In vizita 3 fiinte care intreite erau insasi Tatal(Iahve)l avram ii ospateaza si in ac timp cei 3 oaspeti ii proorocesc ca Sara ii va adduce pe lume un fiu care se va numi Iisac. Sara care se afla in cort nu crede insa este convinsa si asta se si intampla. Aici principiul mateopei este combinat cu cel al frizei prin repetarea ac personaj in imagine. In dreapta este infatisat Avram tot invesmantat fiind gata sa isi jertfeasca fiul, pe Iisac, Dumnezeu punandu-l sa isi arate credinta.Sacrificiul este oprit de catre Dumnezeu Tatal in ultimul

moment prin mana ce se coboara din cer. Prin prezenta aceluias personaj de 2 ori, ac LUNETA povesteste asemenea unei FRIZE.

In ev icoanelor iconografie crestine la un moment dat intervine interdictia de a-l reprezenta pe Hristos in chip de miel ca si imaginea in chip de pastor.

Cheia de bolta-situata in partea rasariteana.

Imparatul Iustinian cu Suita(fond de aur cadru atemporal)-tablou votiv- dar sip e Imparateasa Teodora cu Suita( pe un fond de aur ce sugereaza lumina necreata a divinitatii, spatial si timpul devin una in ac fundal de aur. Imparateasa Teodora este vazuta intr-un cadru lumesc. Textilele poarta numele de Velum(uri). Chipurile doamnelor sunt stereotipe-toate arata la fel- .Doar imparatul si imparateasa au dreptul la o cercetare fizionomica oarecare. Anatomia este inexistenta iar faldurile sunt aplatizate-corporalitatea nu mai este prezinta- si urmaresc un simplu effect decorative.

Lista de monumente: Sfanta Sofia-Salonic- ridicata aprox sec 9 . Edificiul este de plan central.

Pe cupola se abordeaza tipul Sirian. In axul cupolei este infatisata Maica Domnului in chip de oranta(se roaga) . Arhangheli in dreapta si stanga acesteia; In restul cupolei sunt reprezentati apostolii separati fiecare prin elemente de peisaj.

Biserica Sf Lucas din tinutul Focida/nordul Pelonopezului-la sud de canalul din Corint. – edificiu pe plan CENTRAL cu cupola PE TAMBUR in cruce greaca inscrisa. Cele doua nave transversal sunt suprainaltate si totul este inchis intr-un patrat.Ac tip de biserica apare si in tarile romane in sec 14-Biserica Sf Nicolae Domnesc-plan central in cruce greaca inscrisa , de tip Constantinopolitan-

Hosios Loukas din Focida –mozaic. Conca altarului este decorate cu imaginea maicii Domnului tronannd cu pruncul Iisus pe genunchi. Pandantivii nu mai poarta imaginea evanghelistilor ; Emisfera cupolei este decorata cu imagini ale apostolilor asa cum se intampla si la Salonic. Aici este infatisata scena COBORARII SF DUH . In cheia de bolta apare imaginea porumbelului inclestat de evanghelie .

-Evolueaza mai degraba in registru graphic in sensul ca desenul de contur ocupa un loc insemnat insa vesmantul si anatomia sumara poarta sugestii de modelaj/modeleu. Trecerile fine de la intuneric la lumina sugereaza volumul.

Cahrie Djami/Korra/Biserica din Gradina de la Constantinopol-se afla un ansamblu de picture parte mosaic parte fresco datand din vremea Imparatilor Paleologi iar ac ansamblu de picture a influentat in mod hotarat ansamblul iconografic de la Biserica de la Curtea de Arges

- Scena primirii Maicii Domnului la Templu(arhitecturi fanteziste, elemente de vegetatie stilizate. Aspect pitoresti pe care la hosios Lukas nu s-au intalnit- ac elemente apropie de privitor imaginea sacra si sunt specific stilului paleolog.

- Recensamantul din vremea imparatului Quirinius-pictata si la Curtea de Arges-

- Ilustrarea mantuitorului Iisus- sunt prezente sugestiile volumetrice(ceea ce ptr de ex teodora si iustinian nu era valabil). Este interesant detaliul ctitorului Logofatul Theodor Metokites ce prezinta mantuitorului chivotul.

VEACURILE 8 SI 9

Arta Ottoniana

Arta CarolingianaArta Ottoniana debuteaza cu inceputul veacului al noualea-810 cand pe scaunul imparatesc se suie Carol cel Mare(Charlemagne). In vreme ce In rasaritul continentului intre arta antichitatii si aceea a evului mediu se poate constata fenomenul unei desavarsite continuitati in cursul careia se trece de la imaginea fizioplasta la aceea ideoplasta, in apusul continentului devenim martori a ceea ce s-ar putea numi HIATUS STILSTIC.Lipsa preocuparilor artistice trebuie pusa pe seama destructurarii societatii antice care vine sa fie inlocuita ptrintr-o noua organizare statala abia la inceputul sec 9. IImparatul Carlol cel Mare incununat de catre papa este cel care isi asuma responsabilitatea reorganizarii vietii sociale si imperial. Cat de diferit este imperiul lui carol de acela al antichitatii putem estima atunci cand meditam asupra sintagmei”Curte imperiala itineranta” adica curtea lui caron nu avea o capital, ci central imperiului se afla acolo unde se afla imparatul, dar imparatul se misca pe tot intinsul imparatiei sale.

In plan artistic epoca este cunoscuta sub numele de Renastere Carolingiana ptr ca mestesugurile si artele devin o preocupare a persoanei imparatului insusi. Renasterea carolingiana nu se inscribe in acea dezvoltare organic a” vietii formelor” . Asadar marturiile artistice lasate de epoca lui Carol cel Mare sunt dovada mecenatului , a interesului direct al imparatului pentru diferite forme artistice: arhitiectura, ilustratie de manuscris, sculptura.

Capela palatina- de la Achen- este o copie fidela a Bisericii San Vitale din Ravena.Pe langa arhitectura marcam evolutia sculptirii printr- mica statuie a lui Xarol cel Mare. .7Un demomeniu plin de originalitate il marcheaza ilustrarea manuscriselor ex Evangheliarul din Lorsch

Renasterii Carolingiene ii succede Renasterea Ottoniana sau cea din vremea celor 3 imparati de natiune germane care au purtat numel de Otto. Otto al doilea este reprezentat intr-un fildes sculpltat.