Curs 1 (04.10.2013):Examen: 20 de grile, 10 obligatorii pt 5.Procedura penala este codificata insemna ca marea majoritate a normelor legale care alcatuiesc brosura penala se gasesc adunate intr-o singura lege si anume codul de procedura penala (CPP intrat in vig in 1969 cu numeroase mdificari.). NCPP - data de intrare in vigoare este de 1 feb 2014 si legea de aplicare a NCPP care are ca obiectiv punerea in aplicare a CPP, modificarea si completarea unor dispoziti din CPP si legi speciale si reglementarea situatiilor tranzitori dintre noul si vechiul CPP.Procedura penala in lumina CPP actual nu are o definitie legala, ea este definita de doctina. Ea poate fi definita ca fiind o parte a dreptului public intern care reglementeaza procesul penal. Procesul penal, nu doar cel desfasurat in fata unei instante de judecata, ci in intreaga sa desfasurare, incepand din momentul constatarii unor fapte, continund cu descoperirea faptuitorilor, cercetarea faptelor, urmarirea, judecata si finalizarea procesului penal. De asemenea, procedura penala mai reglementeaza si proceduri judiciare ce au legatura cu procesul penal (ex.: procesurile prinvind masurile civile care au legatura cu procesul penal). Spre deosebire de CPP, NCPP contine in art 1 alin 1 o definitie a procedurii penale normele de procedura penala reglementeaza desfasurarea procesului penal, precum si a altor proceduri judiciare care au legatura cu o cauza penala (sintagma este neadecvata, corect ar fi proces penal si nu cauza). Totodata, spre deosebire de CPP actual care nu contine nicio prevedere in acest sens NCPP stabileste in alin 2 al art 1 care este scopul procedurii penale. Astfel, se prevede ca procedura penala urmareste asigurarea exercitarii eficiente a atributiilor organelor judiciare penale cu respectarea garantiilor si a drepturilor persoanelor in procesul penal in conformitate cu prevederile Constitutiei, ale Tratelor de constituire a Uniunii Europene, precum si a pactelor si tratatelor internationale privind drepturile omului. Procedura penala are ca obiectiv asigurarea unui echilibru intre 2 categorii de interese care sunt puse in joc in cursul unui proces penal si anume: intereseul public/al justitiei care trebuie urmarit permanent si de la care nu se poate renunta sub nicio forma si interesele private ale persoanelor care sunt implicate intr-un proces penal (ale partilor si ale ). Dincolo de aceste prevederi trebuie facuta distinctia intre notiunea de proces penal si notiunea de procedura penala. Procesul penal este obiectul procedurii penale, fiind o activitate judiciara concreta in timp ce procedura penala este indrumatorul legal al acestei activitati. In raport cu dreptul material (=dr penal) procedura penala are un caracter derivat in sensul ca ea este precedata de dreptul penal si nu poate exista inafara unui drept penal, material. Ea cuprinde regulile de aplicare a dreptului penal material la spete, adica la cazurile penale concrete. Aceasta demonstreaza importanta procedurii penale si caracterul ei indispensabil pentru infaptuirea justitiei in materia penala deoarece in absenta unei proceduri penale nu se paote realiza aplicarea normelor de drept penal material. Normele de procedura penala care alcatuiesc procedura penala sunt de 2 feluri:

1. Norme procesuale acele norme de procedura penala care reglementeaza actele si masurile cu caracter procesual, cele care conduc la dinamizarea procesului penal, adica cele care privesc declansarea, inceperea, desfasurarea si finalizarea procesului penal. Reglemenetaza actele de dispozitie.2. Norme procedurale acele norme de procedura penala care reglementeaza actele si masurile cu caracter procedural, adica cele care realizeaza indeplinirea actelor si masurilor procesuale. Reglementeaza acte si masuri de executare (ex.: mandatul de arestare preventiva).Normele de procedura penala sunt norme juridice de ordine publica (norme imperative si de stricta interpretare). Sanctiune normei nu este inclusa in strctura normei juridice, ci este supusa unei reglementari speciale. Ramura de drept public - statul nu paote lipsi sub nicio forma din cadrul unui proces penal (statul este pricipalul actor al procesului penal). Normele de procedura pun probleme in legatura cu aplicarea in spatiu si in timp.Aplicarea in spatiu Este guvernata de principiul teritorialitatii. Acest principiu nu este consacrat in mod expres in CPP actual, el este prevazut insa in NCPP in art 13 alin 2 in care se arata ca normele de procedura penala se aplica in privinta actelor care se efectueaza si a masurilor care se dispun pe teritoriul Romaniei cu exceptiile prevazute de lege. Teritorialitatea decurge din principiul suveranitatii statului care este prevazut in Constitutite. Din continutul principiului suveranitatii decurg 2 consecinte in ceea ce priveste reglementarea de principiu a teritorialitatii normelor de procedura penala: Normele de procedura penala romane se aplica doar pe teritoriul Romaniei, neputandu-si gasi aplicarea infara frontierelor de stat a Romaniei, adica pe teritoriul unui stat strain. Nu isi gases aplicarea pe teritoriul Romaniei normele procedurale straine.Exceptii de la principiul teritorialitatiiAcestea sunt de natura politica, decurgand din formele de cooperare judiciara penala internationala dintre statul nostru si alte state in cadrul luptei comune a tutror statelor impotriva infractiunilor. In aceasta privinta NCPP pastreaza viziunea CPP in sensul ca exista o dispozitie legala de principiu in care se prevede care este cadrul legal al cooperarii judiciare penale internationale. Astfel, ea se realizeaza pe baza acordurilor si tratelor internationale, iar in absenta acestora pe baza legii speciale, adica pe baza legi care este in viagoare (legea 302/2004 privind cooperarea penala internationala cu numeroase modificari si completari). Forme care prezinta forme de cooperare internatioanla, exceptii de la principiul teritorialitatii: extradarea, mandatul european de arestare, comisiile rogatori internationale, transferurile de proceduri in materie penala, transferul persoanelor condamnate cu indeplinirea actelor de procedura cum sunt comunicarea si citarea, recunoasterea procedurilor penale straine si adminisrarea unor tehnici speciale de investigare (interogarea prin sisteme video, organizarea de echipe comune de cercetare, efectuarea de anchete sub acoperire)Aplicarea in timp a normelor de procedura penala Este guvernata astfel cum exista in toate ramurile de drept de principiul activitatii care permite ca legea penala sa se aplice tuturor actelor si actiunilor care se efectueaza sau se dispun din momentul intratrii in vigoare pana in momentul iesirii din vigoare a legi de procedura penala cu exceptiile specifice. Aceast principiu al legii de procedura nu este prevazut in CPP actul, acest neajuns fiind inlaturat prin NCPP care reglementeaza principiul activitatii normelor de procedura penala la alin 1 al art 13. In materie procesual penala, legea de procedura penala este de imediata aplicare. Aceast caracter al legii decurge din principiul activitatii legi de procedura penala. Din continutul sau decurg 3 consecintesi anume: Legea de procedura se aplica doar din momentul in care intra in vigoare pentru toate actele care se efectueaza sau masurile ce se dispun cat timp este in vigoare aplicarea imediata a legii noi; Actele de procedura care au fost efectuate inainte de intrarea in vigoare a noi legi de procedura raman valabile; Legea de procedura nu se aplica actelor care se efectueaza sau masurilor care se dispun dupa iesirea sa din vigoare chiar daca procesul penal a fost pornit anteroir, adica in timpul cat legea era in vigoare.Probleme ridica asa numitele situatii tranzitorii care reprezinta situatii in care in timpul unui proces penal in curs de desfasurare intervin legi noi de procedura care poarta denumirea de legi succesive sau intermediare ce pun problema trecerii de la aplicarea unei legi la aplicarea unei alte legi. Reglementarea situatiilor tranzitori se realizeaza prin dispozitiile tranzitorii. Cele mai importante dispozitii tranzitorii sunt cele prevazute in legile de punere in aplicarea a codurilor (legea 31/1968 legea de punere in aplicare a CPP actual si care este in vigoare pe toata durata in care este in vigaore CPP si legea 255/2013 care are ca obiectiv punerea in aplicare a NCPP si care contine dispozitii tranzitori determinate de intrarea in vigoare a NCPP; nu exista diferente mari intre cele 2 legi de punere in aplicare). Ele privesc exceptiile de la aceste dispozitii tranzitori de la principiul activitatii. Ele sunt de 2 feluri:1. Retroactivitatea legi de procedura este posibila in principiu, intr-o singura situatie si anume atunci cand legea noua nu mai contine conditia sau formalitatea pe care o prevede legea veche cu privire la efectuarea unui act de procedura, situatie in care daca actul de procedura nu a respectat dispozitia legala prevazuta in legea veche desi el este nul potrivit legii vechi devine valabil in temeiul legii noi. Cu alte cuvinte, nulitatea actului va putea fi invocata numai daca legea noua o prevede. In acelasi sens, legea nr 255/2013 prevede ca nulitatea unui act de procedura care a fost efectuat in cursul urmaririi penale in temeiul legii vechi poate fi invocat in fata instantei dupa intrare in vigoare a NCPP doar in conditiile acesteia (adica doar in conditiile NCPP). In mod exceptional legea de procedura penala va putea retroactiva si in alte cazuri daca acestea sunt prevazute in mod expres de lege.2. Ultraactivitatea insemna aplicarea legii de procedura efectuate dupa iesirea sa din vigoare, adica pentru viitor este posibila in 3 situatii:1.1. Competentei daca dupa pronuntarea unei hotarari in prima instanta intervine o lege de procedura noua care modifica competenta, apelul si dupa caz recursul se vor judeca de instantele prevazute de legea in vigoare din momentul pronuntarii hotarari instantei. Legea nr 255/2013 precizeaza alte metode de stabilre a competentei tinand cont de momentele: sesizarii organului de urmarire penala si inceperii urmaririi penale. Astfel organul de urmarire penala care este sesizat inainte de intrarea in vigoare a legi de procedura penala ramane competent sa cerceteze cazul. In faza de judecata, daca la momentul in care a intrat in vigoare NCPP nu a inceput cercetarea judecatoreasca, instanta are obligatia de a-si declina compenta determinata dupa legea noua. Daca legea noua nu modifica competenta prima instantei, ea este obligata sa trimita cauza judecatorului de camera competenta. Daca la momentul intrarii in vigoare a NCPP a inceput cercetarea judecatoreasca instanta va ramane competenta sa judece cauza penala dupa legea in vigoare din mom sesizarii. Este momentul in care a fost pronuntata hotararea atacata. 1.2. Cai de atac caile de atac sunt cele prevazute de legea in vigoare la momentul pronuntarii hotararii. In aceasta privinta legea nr 255/2013 contine dispozitii particulare in sesul ca, atunci cand in mometul intrarii in vigoare a noii legi de procedura exista pe rolul instantei o cerere, ele vor fi considerate apel si se vor finaliza cu hotarari penale definitive. Aceasta reglemenatare reprezinta o consecinta a aplicarii imediate al legii noi.1.3. Termene in privinta termenelor,reperul folosit este cel al momentului de la care termenele au iceput sa curga. In acest sens, termenele sunt cele prevazute de lege din momentul in care termenele au inceput sa curga. Procesul penal este o activitate judicara concreta, realizata de organe judicare penale. NCPP a renuntat la formularea actuala care, fara a definii procesul penal, stabileste care sunt scopurile acestuia, respectiv scopul mediat care este de natura social politica si consta in apararea societatii impotriva infractiunilor, apararea ordinii de drept, apararea drepturilor si intereselor persoanelor, precum si educarea acestora in sensul respectarii legii. Scopul imediat al procesului penal consta in constatarea la timp si in mod concret a faptelor care constituie infractiuni astfel incat orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. Daca renuntarea la scopul social politic al procesului penal in NCPP reprezinta un fapt pozitiv pentru ca intr-adevar el nu isi gaseste locul intr-un CPP si nu este adaptat noilor reaitati. Renuntarea dintr-o data la aratarea in CPP a scopului pt care se organizeaza un proces penal nu reprezinta un fapt potrivit. Cu atat mai mult cu cat, in realitate el a fost preluat de NCPP si introdus in cadrul unui principiu nou si anume, in art 8, care reglementeaza principiul dreptului la un proces echitabil si al solutionarii intr-un termen rezonabil. Aici se prevede ca organele judicaire penale au obligtia de a desfasura urmarirea penala si judecata cu respectarea garantiilor procesuale si a drepturilor partilor si a subiectilor procesuali in scopul constatarii la timp si in concret a faptelor care constituie infractiunii astefel incat, orice persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala, iar persoana vinovata de savarsirea unei infractiuni sa fie pedepsita potrivit legi intr-un termen rezonabil. Ceea ce este pozitiv in NCPP fata de vechiul cod este ca principiile directoare ale procesului penal au fost introduse intr-un titlu distinct, in titlul I, separat de actiuni. In CPP actual titlu I este alcatuit din principii, regulile de baza ale procesului penal si actiuni. In absenta unei definitii legale procesul penal care isi pastreaza actualitatea si in NCPP sub aspectul continutului si al modelului este o activitate complexa si progresiva care este realizata in conformitate cu legea de organele judiciare penale cu participarea activa a partilor si a altor subiecti procesuali si cu respectarea garantiilor procesuale si a drepturilor in scopul constatarii la timp si concret a faptelor care constituie infractiuni astfel incat orice persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala, iar persoana gasita vinovata sa fie pedepsita potrivit legii intr-un termen rezonabil. La fel ca in CPP si in NCPP procesul penal se realizeaza in trepte, fiind o activitate progresiva, fiind impartit in diviziuni ce poarta denumirea de faze:1. Urmarirea penala;2. Judecata;3. Executarea hotararilor penale.In lumina ambelor coduri, procesul penal este realizat de organe judiciare penale, in general aceleasi, existand organe de urmarire penala (de 2 feluri: procurori si ), instante de judecata care realizeaza judecata (judecatori, tribunale, curti de apel, ICCJ, instante militare doar 2 in NCPP, adica tribunale militare si curtea militara de apel). In NCPP spre deosebire ce CPP exista 2 organe judiciare noi care au fost create ca urmare a introducerii a doua noi functii: judecatorul de drepturi si libertati (funct. de dispozitie asupra dr si libertatilor in faza de urmarire penala) si judecatorul de camera preliminara (funct. de verificare a legalitatii trimiterii sau netrimiterii in judecata). Procesul penal este o activitate care se realizeaza cu participarea activa a partilor. Prin parti intelegand persoane care au dobandit drepturi si obligati din actiunile exercitate in cadrul procesului penal. Sunt insa unele diferente: in CPP avem inculpatul, partea vatamata, partea rapsonsabila civilmente, in NCPP parte vatamata este eliminata fiind preluate de partea civila. In NCPP suspect si in CP invinuit. NCPP a elmitat prevederea din CP referitoare la scopurile procesului penal, desi au fost eliminate formal scopul procesului penal, acesta este identic cu cel care era reglementat si in CPP, cel al constatarii la timp (consecinta operativitatii) si in complet a faptelor (conseicnta a principiului aflarii adevarului) cu privire la care exista suspiciuni. In NCPP se pune pe prim plan obiectivul ca o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala, fiind o consecinta a recunoastere garantiilor procesuale a personei si a accentului care se pune pe asigurarea respactarii dreptului partilor. Persoana gasita vinovata dupa cercetarea completa a probelor sa fie pedepsita, iar pedepsirea acesteia sa se faca potrivit legii (se are in vedere si legea de procedura si cea penala), pedepsirea trebuie sa se realizeze intr-un timp rezonabil (in NCPP, fiind o importanta garantie a dreptului la un proces echitabil, dar si a obtinerii unei bune justitii in materie penala). PrincipiileNu au o valoare formala, ci ele apartin praticii decugand chiar din scopul procesului penal. In CPP acestea sunt:1. Legalitatea art 2 alin 1. Organele judicare penale sunt obligate in ambele faze ale procesuui penal sa respecte dispozitiile legale. Reglementarea nesatifacatoare pentru ca priveste doar 2 faze, nu si faza executarii. In NCPP se mentine acest principiu si nu face distinctie in fazele procesului penal, trebuind a fi respectate dispozitiile penale pe toata durata procesului penal. Pe CPP avem stricta legalitate a procesului penal, pe NCPP avem doar legalitate pentru ca NCPP prevede si oportunitatea urmaririi penale ca exceptie de la legalitatea urmariri penale. In NCPP procurorul este liber sa urmareasca, sa efectueze urmarirlea daca sunt indeplinite conditiile prev de lege. Pe CPP este obligat.2. Obligativitatii si exercitarii urmaririi penale art 7 procurorul este obligat sa puna in miscare si sa exercite actiune penala in toate cazurile in care constata sa exista probe din care rezulta presupunerea ca o persoana a savarsit o infractiune si daca nu exista cuauza legala de impedicare. Cu exceptia a doua situatii: procurorul apreciaza ca interesul public nu cere realizeazrea obiectului actiunii penale procurorul poate cere renuntarea la urmarire penala; a doua situatie in cazul infractiunilor pt care legea penala prevede conditia plangerii prealabile a persoanei vatamate sesizarea sau autorizarea organului competent sau alta conditie prevazuta de legepentru punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale, procurorul este obligat sa puna in miscare, sa exercite actiunea penala doar atunci cand este indeplinita conditia prevazuta de lege.3. In CPP este prevazuta oficialitatea cu titlu de principiu al procesului penal. Stabilindu-se ca toate actele de procedura se indeplinesc din oficiu cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel. NCPP preia acest principiu doar in cadrul unui alt principiu si anume cel al separatiei functiei judiciare (art 3) in care se prevede ca functiile judiciare se exercita din oficiu. Aceasta prevedere este o eroare din partea legiuitorului pt ca nu toate functiile judiciare se execita din oficiu, ci doar toate actele se exercita din oficiu. Ex: functia de judecata nu se poate exercita din oficiu sub nicio forma, instanta judeca doar la sesizarea procurorului (prin rechizitoriu) si nu din oficiu, judecatorul de drepturi si libertati nu dispunde din oficiu arestarea suspectului, ci la cererea procurorului. Princip separatiei functiilor judicare este o noutate, fiind impus de legislatiile statelor membre ale UE. In NCPP au fost introduse 2 functii judiciare noi. Functia de dispozitie asupra drrpturilor si libertatilor in faza de urmarire penale si functia de verificare a legalitatii trimiterii sau netrimiterii in judecata. NCPP functi judicare: functia de urmarire penala (realizata de org anul de urmarire penala), functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor persoanelor (judecatorul de drepturi si libertati, cenzurarea actlor din cursul urmarii penale prin care s-a adus atingere drepturilor si libertatilor persoanei urmarite), Functia de verificare a legalitatii trimiterii sau netrimiterii in judecata (judecatorul de camera preliminara, intre finalizarea urmaririi penale si sesizares instantei de judecata), functia de judecata (instanta de judecata). Functiile judiciare sunt exercitate cu respectarea principiului separatiei din care decurge regula potrivit caruia in principiu ele sunt incompatibile in cadrul exercitiului cu o singura exceptie care a fost corectata de legea 255/2013. Exceptia : functiei de verificare a trimiterii sau netrimiterii in judecata care este compatibla cu functia de judecata. 4. In CPP si NCPP principiul prezumtiei de nevinovatie orice persoan trebuie trata ca fiind nevinovata pana la momentul finalizarii procesului penal (nu e corect persoana, ci persoana invinuita sau incuplatului sau pe NCPP pers. suspectului). Toate probele treubie administrate atat in favoarea cat si in defavoare, iar daca exista o indoiala aceasta trebuie sa profite inculpatului si nu acuzatorului. Aceasta regula poarta denumirea de in dubio pro reo fiind prev in mod expres in NCPP in cadrul acestui principiu. Prezumtia de nevinovatie nu poate fi limitata la materia probelor, ea existand pe parcursul intregului procesul penal5. Principiul repesctarii demnitatii umane (art 5 CPP). Este prev si in NCPP. Este interzis sa supui persoana oricarei forme de constrangere, torturii, tratament inuman, degradant sau cruzimi(implica viata privata, resp domiciliului si coresp). Completat in NCPP, unde avem si exceptia de la principiu: se paote aduce atingere demintatii umane se poate realiza numai in cazurile si conditiile prev de lege si numai daca resptrangerea este necerasa intr-o societate democaratica.