procedura penala ii

7/23/2019 Procedura Penala II

1/61

I. DISPOZITII GENERALE

Obiectul UP- art. 200 Cpr.pen.- strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificareafaptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora

Exista doua limite - inceperea UP- adoptarea de catre procuror a unei solutii de terminare a UPIn general UP se declanseaza de catre organele de UP din oficiu sau ca urmare a uneisesizari.Strngerea probelor necesare = ansamblul activitilor desfasurate de organele de UPn vederea descoperirii, administrrii i conservrii probelor pentru a se stabili dac s-acomis o fapta prevazuta de legea penal.

Scopurile strangerii probelor1) Existenta infractiunilor = existena n materialitatea sa a faptei care mbractrsturile infraciunii, indiferent dac e vorba de o infraciune consumat / de o tentativ

2) Identificarea faptuitorului/lor = aflarea datelor necesare cunoaterii faptuitorilor subaspectul participaiei penale3) Elemente ce stabilesc raspunderea penala a faptuitorilor = materialul probatortrebuie s elucideze aspectele legate i de vinovia fptuitorilor si care cere existenaunor temeiuri s poat fi trai la rspundere penal4) Identificarea persoanelor vtmate ( nu e prevazut n art. 200)

Actele prin care se concretizeaz activitatea de strngere a probelor1. Actele procedurale de dispoziie de regul intr n atribuiile procurorului, prin

excepie n atribuiile organelor de cercetare penal2. Actele procedurale care constituie de fapt materialitatea actului procesual se

realizeaz de regul de organele de cercetare penalToate aceste acte se materializeaz n scris ntr-un dosar numit dosar de UP carecuprinde anumite forme i un anumit coninut i care trebuie s garanteze dreptul la unproces echitabil i dr. la aprare. n esen, UP i sunt aplicabile regulile desfurriiprocesului penal. n faza de UP se aplic toate regulile de baz ale procesului penal cuanumite particulariti. Regula este rolul activ al organelor de UP ( art. 202 Cpr.pen. ),dar n faza de UP se aplic i reguli specifice.

Reguli specifice fazei de urmarire penala Caracterul confidenial, nepublic al UP - e necesar pt. eficientizarea luptei

mpotriva infractorilor, pt conservarea unor probe, dejucarea planurilor fptuitorilor de a

se sustrage UP. Sunt confideniale coninutul declaraiilor, datele privind svrireainfraciunii, etc. La terminarea UP, organele judiciare sunt obligate la prezentareamaterialului de UP ( art. 250 Cpr.pen.). Prezentarea materialului de UP se realizeaz fade inculpat aducndu-i-se la cunostin toate actele procesuale i procedurale ndreptatempotriva sa. Momentul la care intervine stoparea acestui caracter confidenial e prevzutde art. 255 Cpr.pen. privind ascultarea nvinuitului nainte de terminarea cercetrii.nvinuitul poate invoca probe n aprare, n raport de probele din dosar. Caracterul

www.re


2/61

confidenial are n vedere i necesitatea de a proteja persoana mpotriva creia sedesfoara aceste acte, ca o consecinta a prezumtiei de nevinovatie. Caracterul limitat al contradictorialitii confidenialitatea UP duce la limitarea

principiului contradictorialitii;Acest principiu se respect indirect prin aprtorul inculpatului. Oragnul de UP apreciaz

dac un anumit act din aceast faz poate s aib caracter contradictoriu sau dac acestcaracter trebuie limitat. Caracterul preponderent al formei scrise toat activitatea organelor penale se

consemneaz, dup desfurare n scris. Aceste acte nu sunt dezbatute n faa prilor itrebuie avute n vedere n faza de judecat.Aceste caractere decurg unul din altul.

Limita iniial a UP-are o importan semnificativ deoarece determin nceputul raporturilor juridiceprocesuale ntre subiecii care particip la rezolvarea cauzei penale i corespunde cudeclanarea procesului penal. Se concretizeaz n actul de ncepere al UP ( proces-verbal;

rezoluie ).n funcie de modul de sesizare a organelor de UP, UP ncepe prin:- proces-verbal oragenle de cercetare penal se sesizeaz din oficiu- rezoluie organele de cercetare penal sunt sesizate printr-o plngere / denun

Organele de UP ( art. 201 Cpr.pen.)-organele care efectueaz activitatea de UP sunt prevzute la art. 201 Cpr.pen. UP se efectueaz de procurori i de ctre organele de cercetare penal. Organele decercetare penal sunt ( al.2 ): 1) organe de cercetare penala ale politiei judiciare; 2)organele de cercetare speciale.Organele de cercetare ale poliiei judiciare sunt lucrtori specializai din MAI desemnai

nominal de ministrul Adm si Internelor, cu avizul conform al procurorului general alParchetului de pe lng CCJ i si desfasoara activitatea sub autoritatea procurorului gen.al poliiei de pe lnga CCJ. Retragerea avizului conform al procurorului general alpolitiei de pe lnga CCJ conduce la ncetarea calitatii de lucrator n cadrul politieijudiciare.Organele de cercetare speciale sunt persoane anume desemnate din MAI:

1. ofierii anume desemnai de ctre comandanii unitilor militare corp aparte isimilare

2. ofierii anume desemnai de ctre efii comenduirilor de garnizoan3. ofierii anume desemnai de ctre comandanii centrelor militare4. ofierii poliiei de frontier

5. cpitanii porturilor

Organele de UP dispun asupra unor msuri procesuale prin ordonane i rezoluii ( art.203 Cpr.pen. )

Limita final a UP- trimiterea n judecat prin rechizitoriul dat de procuror. Rechizitoriul e actul de sesizare

al instanei


3/61

- soluia netrimiterii n judecat. n cazul n care vinovia nu a fost stabilit, procuroruldispune prin ordonan / rezoluie scoaterea de sub UP ( art. 10, lit a-e ) cnd existinculpat / nvinuit n cauz- soluia dispus prin ordonan / rezoluie privind ncetarea UP.

Actul prin care se dispune ncetarea UP

daca aciunea penal a fost pus n micare procurorul se pronunta prin ordonanta daca aciunea penal nu a fost pus n micare procurorul se pronunta prin rezolutiemotivata- in caz de clasare a dosarului cnd nu exist nvinuit n cauz actul e ordonanaArt. 203 Cpr.pen. ordonana e folosit ntotdeauna atunci cnd legea prevede acest lucru, rezoluia e folosit cnd legea nu prevede expres ordonana ca metod de a dispuneasupra actelor / msurilor procesuale. Rezoluia trebuie s fie motivat. ordonana / rezoluia poate fi nfptuit de toate organele de cercetare penal

Diferente ordonanta - rezolutie

- complexitatea ordonanei e sporit comparativ cu a rezoluiei- situaiile n care se dispune prin ordonanpresupun luarea msurilor eseniale n cadrulactelor procesual penale i intocmirea actelor procedurale eseniale.Ordonanta are o forta obligatorie mai mare

- ordonana va cuprinde meniunile speciale prev. de lege pt anumite acte / msuri. Prinrezoluie motivat se iau msuri n toate celelalte situaii........- ordonana pt a fi valabil trebuie s fie motivat i s cuprind obligatoriu data & loculntocmirii; numele, prenumele i calitatea celui ce o ntocmete; cauza la care se refer;obiectul actului / msurii procesuale; temeiul legal al acesteia; semntura celui care antocmit-o + legiuitorul impune condiii suplimentare- rezoluia se caracterizeaz prin lipsa de formalism; legiuitorul nu impune un coninut

expresOrganele de UP pot dispune si prin proces-verbal atunci cnd se ncepe UP n baza uneisesizri din oficiu, n cazul percheziiei, n cazul cercetrii la faa locului, recunoaterean grup. n anumite situaii cade n competena procurorului de a efectua toate actele.Organele de cercetare penal fac propuneri ce trebuie motivate n cazul n care considerc trebuie s fie luate anumite msuri.Actele de urmarire penal se semneaz de procuror / organele emitente. n anumite cazurie necesar o ncuviinare / autorizare, confirmare de ctre procuror a actelor de UP.

II. COMPETENTA ORGANELOR DE UP

Competena organelor de cercetare ale poliiei judiciare 207 Cpr.pen- e o norm de competen general deoarece este incidenta pt orice infraciune care nu edat, n mod obligatoriu, n competena altor organe de cercetare penal- organele de cercetare ale poliiei judiciare sunt organe de cercetare de dr. comun- competena organelor de cercetare penal nu e condiionat de competena unei anumiteinstane pt ca nu functioneaz dup criteriul n care e mprit competena instantelor- organele de UP sunt competente teritorial n baza art 30, 31,45 Cpr.pen. si i desfoaractivitatea n limitele competenei teritoriale. Desfurarea activitii n afara limitei


4/61

teritoriale se face cu ntiinarea n prealabil a organelor corespunztoare n razateritoriului unde se desfoar aceast activitate sau poate dispune efectuarea unui act deprocedur prin delegare sau prin comisie rogatorie.

- Cazuri urgente- Art. 213. - Organul de cercetare penala este obligat sa efectuezeactele de cercetare ce nu sufera amanare, chiar daca acestea privesc o cauza care nu este

de competenta lui. Lucrarile efectuate in astfel de cazuri se trimit, de indata, prinprocurorul care exercita supravegherea activitatii organului ce le-a efectuat, procuroruluicompetent.

Competena organelor de cercetare penal speciale art. 208- fiecare categorie ndeplinete actele de UP pt infraciunea la care art. 208 face trimitere- Art. 208. - Cercetarea penala se efectueaza si de urmatoarele organe speciale:

a) ofiterii anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare corp aparte sisimilare, pentru militarii in subordine, precum si pentru infractiunile savarsite in legaturacu serviciul de angajatii civili ai acestor unitati. Cercetarea poate fi efectuata si personalde catre comandant;

b) ofiterii anume desemnati de catre sefii comenduirilor de garnizoana, pentruinfractiunile savarsite de militari in afara unitatilor militare. Cercetarea poate fi efectuatasi personal de sefii comenduirilor de garnizoana;

c) ofiterii anume desemnati de catre comandantii centrelor militare, pentruinfractiunile de competenta instantelor militare, savarsite de persoanele civile in legaturacu obligatiile lor militare. Cercetarea poate fi efectuata si personal de catre comandantiicentrelor militare. La cererea comandantului centrului militar, organul de politieefectueaza unele acte de cercetare, dupa care inainteaza lucrarile comandantului centruluimilitar;

d) ofiterii politiei de frontier, anume desemnai pt infractiunile de frontiera;e) capitanii porturilor, pentru infractiunile contra sigurantei navigatiei pe apa si

contra disciplinei si ordinii la bord, precum si pentru infractiunile de serviciu sau inlegatura cu serviciul, prevazute in Codul penal, savarsite de personalul navigant almarinei civile, daca fapta a pus sau ar fi putut pune in pericol siguranta navei sau anavigatiei.

In cazurile prevazute la lit. a), b) si c), cercetarea penala se efectueaza in modobligatoriu de organele speciale acolo prevazute.

Competenta procurorului n faza de UP art.2091) Supravegheaz UP2) Conduce i controleaz nemijlocit activitatea de cercetare penal a politiei

judiciare si a altor organe de cercetare speciale3) Poate sa efectueze orice acte de UP in cauzele pe care le supravegheaza.

Atunci cand urmarirea se efectueaza in mod obligatoriu de procuror nerespectareadispozitiei atrage nulitatea actelor de UP.

UP se efectueaza, in mod obligatoriu, de catre procuror, in cazul infractiunilor prevazutein Codul penal:


5/61

INFRACIUNI CONTRA SIGURANEI STATULUIArt. 155. Tradarea, Art. 156. - Tradarea prin ajutarea inamicului, Art. 157. - Tradareaprin transmitere de secrete, Art. 158. - Actiunile dusmanoase contra statului, Art. 159. Spionajul, Art. 160. - Atentatul care pune n pericol siguranta statului, Art. 161. -Atentatul contra unei colectivitati, Art. 162 - Subminarea puterii de stat, Art. 163 - Actele

de diversiune, Art. 165 - Subminarea economiei nationale, Art. 166. - Propaganda nfavoarea statului totalitar, Art. 1661. Actiuni mpotriva ordinii constitutionale, Art. 167. Complotul, Art. 168. - Compromiterea unor interese de stat, Art. 1681. - Comunicareade informatii false, Art. 169. - Divulgarea secretului care pericliteaza siguranta statului ,Art. 170. Nedenuntarea, Art. 171. - Infractiuni contra reprezentantului unui stat strain,Art. 172. - Unele cauze de nepedepsire sau de reducere a pedepsei , Art. 173. -Sanctionarea tentativei, tainuirii si favorizarii

INFRACIUNI CONTRA PERSOANEIArt. 174. Omorul, Art. 175. - Omorul calificat, Art. 176. - Omorul deosebit de grav,Art. 177. Pruncuciderea, Art. 179. - Determinarea sau nlesnirea sinuciderii, Art. 189. -

Lipsirea de libertate n mod ilegal, Art. 190. Sclavia, Art. 191. - Supunerea la muncafortata sau obligatorie

INFRCIUNI CONTRA PATRIMONIULUIArt. 211. Tlharia care a produs consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmaremoartea victimei, Art. 212. Pirateria

INFRACIUNI CONTRA AUTORITIIArt. 236. - Ofensa adusa unor nsemne, Art. 239. Ultrajul, Art. 239 1. Cazuri specialede pedepsire

INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR ACTIVITATI DE INTERESPUBLIC SAU ALTOR ACTIVITATI REGLEMENTATE DE LEGEArt. 250. - Purtarea abuziva, Art. 252. - Neglijenta n pastrarea secretului de stat, Art.2531. Conflictul de interese, Art. 254 - Luarea de mita, Art. 255 - Darea de mita, Art.257. - Traficul de influenta, Art. 265. - Omisiunea de a ncunostinta organele judiciare,Art. 266. - Arestarea nelegala si cercetarea abuziva, Art. 267. - Supunerea la reletratamente, Art. 2671. Tortura, Art. 268. - Represiunea nedreapta, Art. 273. -Nendeplinirea ndatoririlor de serviciu sau ndeplinirea lor defectuoasa, din culpa, Art.274. - Nendeplinirea cu stiinta a ndatoririlor de serviciu sau ndeplinirea lor defectuoasa,Art. 275. - Parasirea postului si prezenta la serviciu n stare de ebrietate , Art. 276. -Distrugerea si semnalizarea falsa, Art. 2791. - Nerespectarea regimului materialelornucleare sau a altor materii radioactive, Art. 280. - Nerespectarea regimului materialelorexplozive, Art. 2801. - Nerespectarea regimului de ocrotire al unor bunuri

INFRACTIUNI LA REGIMUL STABILIT PENTRU ANUMITE ACTIVITTIECONOMICEArt. 3022. - Nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuriINFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELATII PRIVINDCONVIETUIREA SOCIAL


6/61

Art. 317. - Instigarea la discriminare, Art. 323. - Asocierea pentru svrsirea deinfractiuni

INFRACTIUNI CONTRA PCII SI OMENIRIIArt. 356. - Propaganda pentru rzboi, Art. 357. Genocidul, Art. 358. -

Tratamente neomenoase, Art. 359. - Distrugerea unor obiective si nsusirea unor bunuri,Art. 360. - Distrugerea, jefuirea sau nsusirea unor valori culturale, Art. 361. -Sanctionarea tentativei- Codul de procedur penal:Art. 27. - Competenta tribunalului:

1. judeca in prima instanta:b) infractiunile savarsite cu intentie, care au avut ca urmare moartea unei

persoane;c) *) infractiunile privind siguranta nationala a Romaniei prevazute in legi

speciale;d) *) infractiunea de trecere frauduloasa a frontierei de stat, in cazurile in care

minimul special al pedepsei este de 2 ani sau mai mare;e) *) infractiunea de bancruta frauduloasa, daca fapta priveste sistemul bancar;Competenta Curtii de Apel

Art. 281.*) - Curtea de Apel:1. judeca in prima instanta:b) *) infractiunile savarsite de judecatorii de la judecatorii si tribunale, de

procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante, precum si de notarii publici;Competenta Curtii Supreme de Justitie

Art. 29. - Curtea Suprema de Justitie:1. judeca in prima instanta:a) infractiunile savarsite de senatori si deputati;

b) infractiunile savarsite de membrii Guvernului;c) infractiunile savarsite de judecatorii Curtii Constitutionale, membrii,judecatorii, procurorii si controlorii financiari ai Curtii de Conturi si de presedinteleConsiliului Legislativ;

d) infractiunile savarsite de maresali, amirali si generali;e) infractiunile savarsite de sefii cultelor religioase organizate in conditiile legii si

de ceilalti membri ai Inaltului Cler, care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent alacestuia;

f) infractiunile savarsite de judecatorii si magistratii asistenti de la CurteaSuprema de Justitie, de judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel,precum si de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante;

g) alte cauze date prin lege in competenta sa;+ infraciuni mpotriva proteciei muncii

III. SUPRAVEGHEREA EFECTUATA DE PROCUROR IN ACTIVITATEADE UP


7/61

-activitatea de supraveghere e principala sarcin a procurorului ( art. 209, al 1, art. 216-220 )-activitatea de supraveghere reprezint un complex de activiti specifice desfurate deprocuror n scopul aflrii adevrului, putndu-se astfel lmuri cauza sub toate aspectele

Trsturi:1. exercit supravegherea de pe poziia de conductor a UP avnd dr. de control i decizieasupra actelor organelor de UP2. supravegherea se exercit permanent i complet din momentul nceperii UP i pn lafinalizarea ei3. se exercit n strict consonan cu caracterele UP

Obiectul supravegherii- art. 216 Cpr.pen.- procurorul vegheaza ca nici o persoana sa nu fie retinuta sau arestata, decat in cazurilesi in conditiile prevazute de lege.- In exercitarea activitatii de supraveghere, procurorul ia masurile necesare sau da

dispozitii organelor de cercetare penala ca sa ia asemenea masuri. Procurorul ia masuri sida dispozitii in scris si motivat. Supravegherea vizeaz respectarea dispoziiilorprocedurale, a legalitii lor, pt a fi atins scopul procesului penal.

Competena procurorului art. 209 al 4- e competent s efectueze UP i s exercite supravegherea asupra activitii de cercetarepenal procurorul de la parchetul corespunztor instanei care potrivit legii judec nprim instan cauza.- incompatibiliti art 209, al 4', 4

Trecerea cauzei de la un organ la altul art. 217 Cpr.pen.

- procurorul poate dispune ca UP s fie efectuat de un alt organ de cercetare penal ptmotive de obiectivitate i operativitate- lit. de specialitate supravegherea e determinat de circumscripia teritorial- organul de cercetare la care se trece cauza trebuie s fie competent, la fel i procurorulcare transfer cauza- actul procedural prin care se dispune tercerea cauzei de la un organ la altul de ctreprocuror e ordonana motivat, instituia e delegarea atribuiilor

Modaliti de exercitare a supravegherii art. 218 Cpr.pen.Procurorului poate participa direct la UP - poate s efectueze orice act de cercetarepenal. verificarea dosarului de cercetare penal, a lucrrilor de cercetare penal efectuate ncauz. Aceste obligaii constau n verificarea oricrui dosar de la organele de cercetarepenal, acesta fiind obligat s-l trimit procurorului cu toate actele, materialele i dateleprivitoare la fapte care formeaz obiectul cercetrii.- deplasarea la sediul organului de cercetare penal cea de-a doua modalitate deexercitare a supravegherii. Prin intermediul acesteia, procurorul verific toate dosareleaflate n curs de cercetare, asigurnd astfel principiul legalitii.


8/61

- verificarea actelor de cercetare cu ocazia solicitrii de ctre organele de cercetare penala unei autorizaii prealabile, a unei ncuviinri atunci cnd legea prevedea aceasta.

Dispoziii date de procuror art 219. Cpr.pen.- organele de cercetare penal sunt obligate s in seama n mod absolut de dispoziiile

date de procuror acestea avnd caracter absolut. Al. 3 instituie ca n situaia nendeplinirii/ ndeplinirii n mod defectuos de ctre organele de cercetare penal a dispoziiilor date deprocuror, acesta va sesiza conductorul organului de cercatare penal care are obligaia can termen de 3 zile de la sesizare s comunice procurorului msurile dispuse.

Autorizarea, confirmarea, ncuviinarea i infirmarea actelor i msurilorprocesuale de ctre procuror- dac actele nu ndeplinesc prevederile legale procurorul, prin dispoziii obligatorii,poate interveni prin:1. Autorizarea actului de UP- e prealabil efecturii UP

- organul de cercetare penal poate dispune nceperea UP pt o infraciune svrit nafara teritoriului Rom de ctre un cetean strin / o pers fr cetenie care nudomiciliaz pe teritoriul rii, prin care s-a produs o vtmare grav unui cetean romn,ns aceast procedur poate interveni numai cu autorizarea prealabil a procuroruluigeneral de la Parchetul de pe lng CCJ2.Confirmarea actului de UP e o ratificare a acestuia fr de care actul nu produce efecte juridice. E cerut expres delege si e ulterioara efecturii actului3.ncuviinarea se refer la acte a cror efectuare e de atribuia organelor de cercetare penal, darvaliditatea actului e supus aprobrii procurorului ( ex. exhumare ). Poate fi prealabil

dar i posterioar actului ( n caz de urgena )4. Infirmarea art. 220 Cpr.pen. cnd un act / o msur procesual a organului de UP nu e dat curespectarea dispoziiilor legale, procurorul o infirm prin ordonan. Regimul nulitilor art 197 Cprpen

IV.EFECTUAREA UP

Sesizarea organelor de UP art 221-227 Cpr.pen.

Actul de sesizare- mijlocul prin care e informat organul de UP despre svrirea unei infraciuni.- constituie punctul de plecare al UP; fr actul de sesizare nu poate ncepe UPSesizarea e elementul de informare i temeiul legal de declanare a activitiiprocedurale

Modurile de sesizare a organelor judiciare art 221 Cpr.penClasificarea se face dup urmtoarele criterii:


9/61

1) Sursa de informare mod de sesizare extern: plngerea i denunul- mod de sesizare intern: din oficiu

2) n raport de organul de UP sesizat

moduri de sesizare primar n situaia n care ncunotiinarea despre svrirea uneiinfraciuni a ajuns pentru prima dat n faa unui organ UP: plngerea, denunul isesizarea din oficiu- moduri de sesizare complementar n situaia n care cauza a trecut de la un organ laaltul prin declinarea competenei prevzut de art. 210 Cpr.pen, al 2

3) n raport de efectele pe care le produc moduri de sesizare general produc efectul de a ncunotiina organul UP, nefiindindispensabile pt nceperea UP pt ca pot fi nlocuite: plngerea, denunul, sesizarea dinoficiu- moduri de sesizare special- produc efectul de a ncunotiina organul UP dar sunt

indispensabile pt nceperea UP, neputnd fi nlocuite: plngerea prealabil ( difer deplngerea propriu-zis ), la sesizarea sau cu autorizarea organelor prevzute de lege,exprimarea dorinei Guvernului strin n cazul infreciunilor prev. la art. 171 Cpenal

Moduri generale de sesizare

1)Plngerea art.222 Cpr.pen

- al.1 : const n ncunotiinarea fcut de o pers f/j referitor la o vtmare ce i s-a cauzatprin infraciune-nu poate fi confundat cu plngerea prealabil plngerea poate fi nlocuit cu un

denun / o sesizare din oficiu, pe cnd plngerea prealabil nu poate fi nlocuit cu niciunalt mod de sesizare pt c aceasta constituie o condiie de pedepsibilitate-art. 222, al 2: coninutul plngerii: formal poate fi fcut n scris- trebuie semnat depetiionar; lipsa semnturii poate fi considerat un denun anonim / o sesizare din oficiu.Poate fi i verbal trebuie consemnat ntr-un proces-verbal de ctre organul care oprimete.Plngerea trebuie s conin: numele, prenumele, calitatea i domiciliul petiionarului;descrierea faptei care formeaz obiectul plngerii; indicarea fptuitorului dac e cunoscuti indicarea mijloacelor de prob.Titularii plngerii: se face personal de cel cruia i s-a cauzat o vtmare prininfraciune. Dac petiionarul are capacitate restrns de exerciiu, plngerea se face cuncuviinarea printelui, tutorelui / curatorului ( al.6 ). Se poate face i prin mandatar mandatul trebuie s fie special, iar procura rmne ataat plngerii; prin reprezentanilegali - pt. persoana lipsit de capacitate de exerciiu; de ctre substituiii procesuali- unuldintre soi pentru cellalt so / de ctre copilul major pentru prini. Persoana vtmatpoate declara c nu-i nsuete plngerea.Regimul juridic: plngerea e facultativ. Excepie art.221, al 4: cand prin savarsirea uneiinfractiuni s-a produs o paguba uneia din unitatile la care se refera art. 145 din Codulpenal, unitatea pagubita este obligata sa sesizeze de indata organul de urmarire penala, sa


10/61

prezinte situatii explicative cu privire la intinderea pagubei, date cu privire la faptele princare paguba a fost pricinuita si sa se constituie parte civila.Plngerea trebuie s se refere la fapte reale nvinuirea mincinoas e consideratinfraciune de denunare mincinoasa prev de art 259 Cprpen.Plngerea greit adresata la organele de UP / institana de judecat se trimite la organul

competent2) Denunul - art. 223 C.pr.pen.

E ncunotiinarea fcut de o pers f/j despre svrirea unei infraciuni. Prin denun seaduce la cunotin organelor UP despre svrirea unei infractiuni n dauna unei pers.,nefiind necesar ca acel ce depune denunul s fie prejudiciat, vtmat.- Denunul trebuie s conin aceleai date ca i plngerea-Trebuie fcut n scris, trebuie semnat de denuntor; dac e nesemnat e considerat osimpl informare ce duce la sesizarea din oficiu.-Denunul oral se consemneaz ntr-un proces-verbal de ctre organul n faa cruia a

fost fcut- Denunarea poate fi fcut de orice persoan, chiar de ctre pers. ce a svritinfraciunea (= autodenun- recunoaterea din proprie iniiativ a faptei svrite,constituind o circumstan atenuant acordat fptuitorului )- Denunul e facultativ dar obligatoriu pentru cei ce au luat la cunotin anumiteinfraciuni prevzute de art. 170 Cpenal, art. 262 Cpenal, privind nedenunarea unorinfraciuni

3) Sesizarea din oficiu

e o modalitate de sesizare intern; posibilitatea ( dr. si oblig. ) organelor de UP de a se

autosesiza ori de cte ori afl pe alt cale dect plngere / denun c s-a svrit oinfraciune

Situaii:- la constatarea unor infraciuni flagrante: proces-verbal- actul de ncepere din oficiu aUP- denunul anonim se fac cercetri operative i discrete- mijloace de informare n mas, zvon public, cu ocazia cerctrii altei fapte / laconstatarea altor organe dect cele de UP

Moduri speciale de sesizare a organelor UP art. 221, al 2, 3, C.pr.pen

1. Plngerea prealabil = recunoaterea fcut de pers. vtmat pentru una din infr.Pantru care legea prevede asemenea plngere, prin care i exprim voina de a fi tras larspundere fptuitorulArt. 279, al. 2 se adreseaz organului de cercetare penal / procurorului

2. Sesizarea organului prevzut de lege


11/61

3. Autorizarea organului prevzut de lege procurorul de la parchetul de pe lngCCJ

4. Manifestarea dorinei Guvernului strin n situaia prevzut de lege art 171Cod penal

Art. 225 C. pr.pen Sesizarea la cererea organului competent sesizarea specialtrebuie fcut n scris i semnat de ctre organul competent. Aceasta trebuie s aibacelai coninut ca i plngerea, art. 222, al 2

URMARIREA PENALA

ACTE PREMERGATOARE: reglementare juridica art. 224 C.pr.pen.Art.224(1) In cazul in care exista indicii temeinice si concrete ca s-a savarsit sau ca se

pregateste savarsirea unei infractiuni contra sigurantei nationale prevz.de C.pen si in legispeciale, precum si in cazul infractiunilor de traffic de stupefiante si de arme, traffic depersoane, acte de terrorism, spalare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, sau aunei infractiuni prevazute in Lg.78/2000 petru prevenirea, descoperirea si sanctionareafaptelor de coruptie, cu completarile ulterioara, ori a unei alte infractiuni grave care nupoate fi decoperit sau a carei faptuitoti nu pot fi identificati prin alte mijloace, pot fifolositi, in vederea strangerii datelor privind existenta infractiunii si identificareapersoanelor ca au savarsit o infractiune, investigatori sub o alta identitate decat cea reala.

Obiectivele actelor premergatoare:- completarea informatiilor organelor de urmarire pen.pentru a le aduce la nivelul unorcunostinte si constatari care sa determine inceperea urmaririi pen.;- verificarea informatiilor deja detinute in baza sesizarii primite;- verificarea existentei/ inexistentei vreunuia dintre cazurile prevz. in art.10 C.pr.pen / aunui caz de nepedepsire a carui incidenta ar putea determina dispunerea inceperii /neiceperii U.P.

Caracterele actelor premergatoare:a) facultative , adica daca exista date suficiente in cuprinsul sesizarii pt. a se dispune

inceperea U.P. ele nu se mai efectueaza (date suficiente: certificate medico-legaleetc.);

b) anterioritate , deriva din aceea ca actele premergatoare sunt prealabile inceperiiU.P. (investigatii prealabile).

Ansamblul activitatilor ce se pot desfasura in aceasta faza:-activitati ce nu au elemente comune cu regulile procesuale, nefiind regelmantate in

C.pr.pen (filajul unor persoane suspecte, efectuarea de razii, legitimarea si identificareaunor persoane necunoscute);


12/61

-activitati care sub aspect formal pot fi assimilate unor acte procedurale, dar care nu auvaloare juridica (verificarea gestiunii);

-activitati desfasurate conform regulilor procesuale pen. (cercetare la fata locului,constatarea unei infractiuni flagrante, efectuarea unei constatari medico-legale).Aceste activitati trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de dispozitiile procesului

pen.Art.224 impune cerinta consemnarii actelor pen. efectuate intr-un P-V ce poate constituimijloc de proba. Lipsa acestui P-V determina lipsa de valoare probatorie a actelor.

Competenta efectuarii actelor premergatoare art.224(2):-organul de U.P.: procurorul, organele de cercet.pen., respectandu-se regulilecompetentei;-lucratori operativi desemnati din MAI, altii decat cei ce au atributii de cercet.pen. (cei cedesfasoara operatiile de filaj);-lucratori operativi din celelalte organe de stat anume desmanti in acest scop si pentrufapte ce constituie amenintari la adresa sigurantei nationale (lucratori SRI, SPP, MApN

etc.)Actele premergatoare efectuate de investigatorii sub acoperire (lg. 189/2003)

Cazuri in care pot fi folositi investigatorii sub acoperire:- in cazul in care exista indicii temeinice si concrete ca s-a savarsit sau se pregatestesavarsirea unei infractiuni contra sigurantei nationale, a unei infractiuni de trafic destupefinate si arme, trafic de persoane, acte de terirism, spalare de bani, folosirea demonede sau alte valori, infractiuni ai caroro infractori nu pot fi descoperiti in alte moduri;- investigatorii strang date si identifica persoanele fata de care exista presupunerea ca ausavarsit o infractiune.Investigatorii sub acoperire au o alta identitate decat cea reala; sunt lucratori operativi din

Politia Judiciara, pot fi folositi pe o perioada determinata in conditiile art.224 indice 2 si224 indice 3 C.pr.p. si alti lucratori operativi din organele de stat ce desfasoara activitatide informare pentru asigurarea sigurantei nationale (SRI, SIE, SPP, STS, MapN).Investigatorii sub acoperire pot efectua investigatii numai cu autorizarea motivata aprocurorului care efectueaza su supravegheaza UP. Autorizarea este data prin ordonanatamotivata, pt o perioada de cel mult 60 de zile si poate fi prelungita pentru motivetemeinic justificate. Fiecare prelungire nu poate depasi 30 de zile, iar durata totala aautorizarii, in aceeasa cauza si cu privire la aceeasi persoana, nu poate depasi 1 an. Incercetarea de autorizare adresata procurorului se vor mentine datele si indiciile privitoarela faptele si persoanele fata de care exista o infractiune, precum si perioada pentru care secere autorizarea. Ordonanata procurorului prin care se autorizeaza folosireainvestigatorului sub acoperire trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile prevz. la art.203,urmatorele:

a) indiciile temeinice si concrete care justifica masura si motivele pentru caremasura este necesara;

b) activitatile pe care le poate desfasura investigatorul sub acoperire;c) Persoanele fata de care exista presupunerea ca au savarsit o infractiune;d) Identitatea sub care investigatorul sub acoperire urmeaza sa desfasoare activitatile

autorizate;


13/61

e) Perioada pentru care se da autorizarea;f) Alte mentiuni prevazute de lg.

In cazuri urgente si temeinic justificate se poate solicita autorizarea si a altor activitatidecat cele pentru care exista autorizare, procurorul urmand sa se pronunte de indata.Datele si informatiile obtinute de investigatorul sub acoperire pot fi folosite numai

incauza penala si in legatura cu persoanele la cere se refera autorizatia emisa de procuror.Aceste informatii si date vor putea fi folosite si alte cauze in legatura cu alte persoane,daca sunt concludente si utile.

Masuri de protectie a investigatorilor sub acoperire:- identitatea reala nu poate fi dezvaluita nici in timpul, nici dupa terminarea actiunii;identitatea poate fi cunoscuta de procurorul competent.(lg. 143/2000: prevenirea si combaterea traficului si consumului de droguri;

lg. 668/2001: - //- -//- -//- de persoane;lg. 656/2002: -//- -//- si sanctionare spalarea banilor;lg. 39/2003: -// -//- criminalitatii organizate)

art.6 CEDO dreptul la un proces echitabiljurisprudenta CEDO:

1) Teixeira de Gastro vs Portugalia: Curtea nu contesta faptul ca interventia politistilora avut parte ca o operatiune impotriva drogurilor dispusa de un judecator, dar dincircumstantele cazului => cei 2 politisti nu s-au limitat numai la a exemin pasivactivitatea reclamatului, ci au exercitat o influenta astfel incat sa determine comitereaunei infractiuni. Actiunea celor 2 politisti a depasit actiunea unui agent infiltrat astfel cainterventia lor l-a privat pe reclamant ab initio si definitiv de un proces echitabil.2) Eduard si Luis vs UK: pentru a determina daca acuzatul a fost sau nu victima uneiprovocari ilicite din partea politiei judecatorul national a trebuit sa examineze mativul

pentru care operatiunile politiei au fost organizate, natura si intinderea participarii politieila savarsirea infractiunii, natura detrminarilor sau agresiunilor efectuate de politie.Reclamatilor li s-au refuzat accesul la unele probe, acestia nu au avut posibilitatea de adovedi in fata judecatorului ca au fost determinate de politisti in vederea savarsiriiinfractiunii. Curtea apreciaza in aceste conditii ca procedura urmata pentru aspectelorlegate de determinarea sau nu a reclamatilor in vederea savarsirii de infractiuni nu arespectat nici exigentele necesare garantarii caracterului contradictoriu al unei proceduri,ea neoferind garantii care sa permita protejarea adecvata a interesului reclamatilor(adiminstrarea probelor).3) Ludi vs Elvetia: cand in nici unn stadiu al procesului agentul nu a fost confruntat informa adecvata cu acuzatul nici el nici avocatul lui navand posibilitatea de a-l interoga peagent sau sa-i in discutia credibilitatea, Curtea a considerat ca acest lucru s-ar fi pututface intr-o modalitate care sa tina seama in acelasi timp de interesele legitime aleautoritatilor de politie in cazuri complexe cum sunt cele privind trficul de stupefiante, cupastrarea anonimatului agentului, cu scopul de a-l proteja, dar si interesele legitime sidrepturile acuzatului la un proces echitabil.Natura juridica a actelor premergatoare

- acte procedurale cu o natura juridica si trasaturi proprii, ce le apropie de acteleprocedurale propriu-zise, dar le si deosebesc prin aceea ca au o natura si o functionalitate


14/61

specifica. Sunt acte procedurale pentru ca sunt efectuate de organele de urmarire penala,se situeaza in afara momentului procesual al inceperii UP, au o natura juridica apropiatade cea a actelor de constatare. Scopul inceperea UP. Actele premergatoare pot fiefectuate de organul judiciar competent daca are suficiente informatii in baza carora sapoata dispune inceperea UP, cu exceptia faptelor ce sunt descoperite in cursul UP. Pot fi

efectuate pana la inceperea UP.Desfasurarea UP art.228 C.pr.p.

Inceperea UP constituie momentul initial al procesului penal cat si faptul ca implicadrepturi si obligatii specifice pentru organele de UP si pentru ceilalati participanti inproces. Este precedata de o sesizare.Modalitatea de incepere a UP: organul de UP sesizat in vreunul din modurile prevz. inart.221 dispune prin rezolutie inceperea UP, cand din cuprinsul actului penal sau alactelor premergatoare efectuate nu rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a puneriiin miscare a actiunii penale prevz. in art.10, cu exceptia lit.b) indice 1.

Conditii pentru inceperea UP:- savarsirea unei fapte prevz. de lg. penala,- existenta unei sesizari a organului de UP, inexistenta vreunuia din cazurile de ipiedicareprevz. la art.10.Inceperea UP se poate dispune de organul ce cercetare penala sau procuror prin: -rezolutia de incepere a UP, in cazul sesizarii (plangere sau denunt). Actiunea simpla informa si continut cuprinde temeiul legal, dispozitiile de incepere a UP, incadrare juridica,numele si prenumele faptuitorului daca e cunoscut, data si ora la care s-a dispus incepereaUP, semantura organului de urmarire penala, inregistrarea acesteia intr-un registruspecial;- ordonanata prin care procurorul solutioneaza un conflict de competenta dispunand

inceperea UP.Rezolutia emisa de organul de cercetare penala se supune confirmarii motivate aprocurorului care exercita supravegherea activitatii de cercetare penala, in termen de celmult 48 de ore de la data inceperii UP, organele de cercetare penala fiind obligate saprezinte totodata si dosarul cauzei. Daca din cuprinsul actului de sesizare sau al actelorpremergatoare efecutate dupa primirea plangerii sau denuntului rezulta vreunul dincazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevz. in art 10, cu exceptiacelui de la lit.b) indice 1, organul de UP inainteaza procurorului actele incheiate cepropunerea de a nu se incepe UP. Daca procurorul constata ca nu sunt intrunite conditiilearatate, restituie actele organului de UP, fie pentru completarea actelor premergatoare, fiepentru inceperea UP. In cazul in care procurorul este de acord cu propunerea, o confirmaprin rezolutie motivata. Copie de pe rezoluite se comunica persoanei care a facutsesizarea, precum si dupa caz, persoanei fata de care s-au efectuat acte premergatoare.Impotriva rezoluitei de neincepere a UP se poate face plangere la instanta de judecata,potrivit art.278 indice 1 si urm.Daca ulterior se constata ca nu a existat sau ca a disparut imprejurarea pe care seintemeiaza propunerea de a se incepe UP, procurorul infirma rezolutia si restituie acteleorganului de UP dispunand inceperea UP.


15/61

Cand procurorul constata ca in cauza nu e incident vreunul din cazurile prevz laart.10 cu exceptia lit.b) indice 1 restituie actele organelor de UP fie pentru completareacercetarii fie pentru inceperea UP tinand seama de imprejurarile specifice fiecarui caz.Procurorul sesizat dispune prin ordonanta scoaterea de sub UP si instiinteaza despreaceasta, cand este cazul, persoana care a facut sesizarea. Daca procurorul sesizat constata

ca nu este cazul sa scoata de sub urmarire, restituie dosarul organului de cerectare penalapentru continuarea cerectarii penale.Persoana fata de care se efectueaza UP se numeste invinuit cat timp nu a fost pusa

in miscare actiunea penala impotriva sa. Invinuitul este subiect procesual, nu este parte inproces. Dupa ce e pus sub inculpare, prin punerea in miscare a UP devine parte in proces,devine inculpat. Invinuitului ii sunt recunoscute aceleasi drepturi si are aceleasi obligatiicu ale inculpatului:

-dreptul de a da declaratii;-dreptul sa aiba aparator;-dreptul sa dovedeasca lipsa de temeinicie a probelor;

-obligatia de a suporta anumite masuri prevz. de lg. (arestarea

preventiva)Efectuarea UP

Se desfasoara dupa urmatoarele criterii:1. al cunosterii identitatii faptuitorului UP se desfasoara in rem cand nu se cunoaste identitatea faptuitorului, caz in care seefectueaza acte de UP pentru clarificarea imprejurarilor in care s-a savarsit infractiunea sipentru a se descoperi identitatea persoanei ce a savarsit fapta.- UP se poate desfasura in rem si in persona cand se cunoaste persoana faptuitorului.2. calitatea procesuala a faptuitorului UP se desfasoara numai fata de invinuit in cazurile simple si daca nu este necesara

privarea de libertate a acestuia pe o durata mai mare.La terminarea UP se dispune de procuror punerea in miscare a actiunii penale sitrimiterea in judecata prin rechizitoriu cand UP se desfasoara fara punerea in miscare aactiunii penale.Up se poate desfasura si fata de inculpat in cauzele complexe cand exista probe temeiniceca faptuitorul poate fi invinovatit de savarsirea infractiunii fapt ce determina punerea inmiscare a actiunii penale anteriro intocmirii rechizitoriului.

Efectuarea UP fata de invinuit:- ascultarea invinuitului, a persoanelor vatamate, a martorilor, luarea masurilorasiguratorii.- cand exista probe temeinice ca s-a savarsit fapta org de cerc. pen. dispune retinereainvinuitului.- daca organul de cercetare considera ca sunt intrunite conditiile prevz. de lg pentru luaremasurii arestarii preventive a invinuitului, face propuneri in acest sens si le inainteazaprocurorului. Daca procurorul, dupa ce examineaza dosarul cauzaei, constata ca estecazul sa se ia masura arestarii preventive a invinuitului, procedeaza potrivit art 146. Dacaorganul de cerectare penala considera ca sunt temeiuri pentru punerea in miscare aactiunii penale, face prop[uneri in acest sens pe care le inainteaza procurorului. Organul


16/61

de cercetare penala, daca considera ca sunt intrunite si conditiile prevz. de lg pentruluarea masurii arestarii preventive a inculpatului, procedeaza in acelasi mod. Procurorulse pronunta asupra punerii in miscare a actiunii penale dupa examinarea dosarului. Dacaprocurorul nu este de acord cu propunerea, pune in miscare actiunea penala prinordonanta. Aceasta trebuie sa cuprinda pe langa mentiunile aratate la 203, date cu privire

la persoana inculpatului, fapta pentru care este invinuit si incadrarea juridica a acesteia.UP fata de inculpat

Procurorul sesizat, daca pune in miscare actiunea penala si daca apreciaza ca suntintrunite conditiile prevazute de lg pentru luarea masurii arestarii preventive ainculaptului, procedeaza conform art.149 indice 1. Dupa aducerea la indeplinire adispozitiilor, procurorul, daca este cazul, dispune continuarea cercetarii penale. Organulde cerectare penala continua efectuarea actelor de cercetare, fiind obligat sa respecte sidispozitile date de procuror. Procurorul se pronunta asupra punerii in miscare a actiuniipenale dupa examinarea dosarului; in acesta situatie ordonanata este act de inculpare in

baza caruia invinuitul dobandeste calitatea de inculpat, devenind parte in proces. Prinacesta ordonanta se fixeaza modalitatile de continuare a UP. Procurorul poate infirmapropunerea organului de cercetare penala; si infirmarea se realizeaza prin rezolutie,situatie in care va proceda la restituirea dosarului organului de cercetare penala dacaconsidera necesara continuarea cercetarii penale sau poate dispune clasarea, scoaterea desub urmarire, incetarea UP.Legea prevede activitati specifice in cazul UP fata de inculpat:-obligatia organelor de cercetare penala de a chema inculpatul pentru a i se comunicafapta de care este acuzat si a-i da explicatii cu privire la drepturile si obigatiile pe care leare. Acestea se efectueaza dupa momentul punerii in miscare a actiunii penale. Invinuituldevine inculpat si dobandeste calitate de acuzat, este parte in procesul penal. Art. 6(3)

CEDO: obligatia ca orice acuzat sa aiba dreptul de a fi informat in termenul cel maiscurt intr-o limba pe care o intelege si in mod amanuntit asupra naturii si cauzei acuzatieiaduse impotriva sa. Daca procurorul a pus in miscare actiunea penala, organul decercetare penala il cheama pe inculpat, ii comunica fapta pentru care este invinuit si ii daexplicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are. Atunci cand inculpatul nulocuieste in tara, organul de cercetare penala va tine seama, la fixarea termenului deprezentare in fata acestuia, de reglemantarile speciale privind asistenta judiciarainternationala in materie penala.CEDO: informare = aducerea la cunostinta lui a faptelor materiale ce i se reproseaza si acalificarii juridice ce i se da. Dispozitiile art.7 evidentiaza necesitatea ca autoritatilenationale sa depuna o maxima diligenta, actul de acuzare are rol determinant in procesulpenal.

Mattocia vs Italia: rolul important al acuzatiei oficiale aduse unei persoane.Aceasta informare vizeaza faptele materiale si calificarea juridica.Informarea trebuie sa fie detaliata, in materie penala, sa fie o informare precisa sicompleta cu privire la faptele ce se reproseaza acuzatului si a calificarii lor juridice,reprezentand o conditie esentiala a dreptului la un proces echitabil si exista o legaturaevidenta cu dispozitiile art.6 (3) lit.b CEDO: orice acuzat are dreptul sa dispuna de timpulsi de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale.


17/61

Art. 237 al 2 C.pr.p. coroborat cu art.6 para. 3 lit.b CEDO: statele trebuie saadopte masura pozitive, informarea sa fie efectiva. Modificarea acuzatiei trebuie adusa lacunostinta persoanei in conditii de promptitudine pt a dispune de facultatea pregatiriiapararii.

Luarea masurii de arestare preventiva fata de inculpatOrganul de cercetare penala pune in vedere inculpatului aflat in stare de libertate

ca este obligat sa se prezinte la toate chemarile ce i se vor face in cursul procesului penalsi ca are indatorirea sa comunice orice schimbare de adresa. Organul de cercetare penalava continua urmarirea si fara sa-l asculte pe inculpat, cand acesta este disparut, sesustrage de la cercetare sau nu locuieste in tara.Organul de cercetare penala, daca constata fapte noi in sarcina invinuitului sauinculpatului ori imprejurari noi care pot duce la schimbarea incadrarii juridice a fapteipentru vare s-a dispus inceperea UP ori s-a pus in miscare actiunea penala sau date cuprivire la participare si a unei alte persoane la savarsirea acelei fapte, este obligat sa fac

propuneri procurorului pentru extinderea cercetarii penale sau schimbarea incadrariijuridice. Propunerile se inainteaza in cel mult 3 zile dde la data constatarii faptelor,imprejurarilor sau persoanelor noi. Procurorul va decide prin ordonanta in cel mult 5 zile.

Suspendarea UP

Unele activitati procesuale presupun obligatprou prezenta inculpatului sauinvinuitului, confruntarea, reconstituirea. Cand aceasta prezenta nu este posibila are locsuspendarea UP.. Suspendarea UP = intreruperea temporara a procesului penal ca urmarea existentei unei boli grave a inculpaului / invinuitului constata prin expertiza medico-legala.

Conditiile ce trebuie indeplinite cumulativ(art 239 C.pr.p.):- boal grava a inculpaului / invinuitului- boala sa fie grava = iresponsabilitate a invinuitului / inculpatului existand inclusiv canda savarsit fapta penala.- boala sa fie constata prin expertiza medico-legala, in urma constatarii unei boli grave seintocmeste un referat cu propunerea de suspendare a UP.In cazul in care se constata prin expertiza medico-legala ca invinuitul sau inculpatulsufera de o boala grava, care il impiedica sa ia parte la procesul penal, organul decercetare penala inainteaza procurorului propunerile sale impreuna cu dosarul, pentru adispune suspendarea UP. Procurorul se pronunta asupra suspendarii prin ordonantaDupa ce dispune suspendarea, procurorul, are obligatia:- sa comunice invinuitului / in culpatului, partii vatamate masurile luate,- sa restituie dosarul organului de cercetare penala, care dupa dispunerea suspendariicontinua sa efectueze acte a caror indeplinire nu este impiedicata de situatia invinuitului /inculpatului,- sa se informeze periodic daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea UP.Incetarea UP


18/61

Solutiile de netrimitere in judecata sunt dispuse de procuror cand se constataexistenta unui caz prevz. la art.10 C.pr.p., din oficiu sau la propunerea organului deurmarire penala.

Incetarea UP reprezinta solutia ce se dispune cand se constata existenta unui cazprevz. in art 10 lit.f-h, i, j cand exista invinuit / inculpat in cazurile / cand exista o cauza

de nepedepsire prevazuta de lg.pen., aceasta situatie fiind reglemantata la lit.i indice 1. eo solutie simetrica inceputuluii procesului penal, pronuntata de instanta.Conditii pentru a se dispune incetarea UP:- trebuie sa existe inculpat / invinuit in cauza;- existenta cazului prevz.la art.11 pct.1 lit.c C.pr.p.Incetarea poate fi totala sau partiala.Este totala cand imprejurarile intervenite determina o stingere in intregime a cauzeipenale (exista o singura fapta penala, intervine un impediment in exercitarea UP).Este partiala daca in aceeasi cauza sunt mai multi invinuiti / inculpati sau daca maimulte fapte fac obiectul aceleiasi cauze, iar cauza de impiedicare a exercitatii actiuniipenale are aplicabilitate numai la anumiti invinuiti / inculpati ori numai la anumite fapte.

In situatia in care organele de cercetare penala constata existenta unui caz de mentionat,inainteaza procurorului dosarul + propunerea de incetare a UP. Pe langa aceastapropunere cuprinsa intr-un referat trebuie sa cuprinda elemente specificate la art.259:fapta retinuta in sarcina inculpatului, probele administrate si incadrarea juridica.Fapta retinuta in sarcina inculpatului trebuie sa se limiteze la ceea ce a constituit obiectulUP si la ultima incadrare juridica. Cand exista mai multi inculpati referatul trebuie sacuprinda mentiuni cu privire la toti inculpatii si toate faptele. Procurorul poate pronunta:- restituirea dosarului la organele de cercetare pen. cu dispozitia de a se continuacercetarea in cazul in care se constata ca nu e cazul sa se dispuna incetarea UP;- incetarea UP, solutie ce poate imbraca forma unor acte procedurale distincte:ordonanta / rezolutie. Exista ordonanata in cazul in care s-a pus in miscare actiunea

penala, si se pronunta prin rezolutie motivata in cazul in care UP se desfasoara fara a fipusa in miscare actiunea penala. Continutul ordonanatei de incetare a UP: mentiunileprevazute de art.203 + mentiuni speciale prevazute la art.244 si dispozitii complementare(art.245): confiscare licrurilor care conform art.118 sunt supuse confiscarii si restituireacelorlalte lucruri (in situatia in care proprietatea unor lucruri ce au servit ca mijloace deproba este contestata, sunt pastrate de organe pana la hotararea instantei civile); masuriasiguratorii privind reparatiile civile 9in situatia in care parsoana vatamata nu introduceactiune in fata instantei civile in termen de 30 de zile de la terminarea UP se vorconsidera desfiintate); masuri privind stabilirea cuantumului prejudiciilor; restituireacautiunii (in cazurile prevz. de lg.).

In situatiile in care in caz este un invinuit sau inculpat acuzat in odonanata trebuiesa se faca referire si cu privire la revocarea arestarii preventive, dispusa de catre instanta.In acesta situatie procurorul trebuie sa se pronunte asupra incetarii UP in aceeasu zi incare a primit propunerea de incetare a UP. Instanta se va pronunta in 24 de ore asupracererii de revocare; masura si punerea in libertate a invinuitului / inculpatului se dispuneprin incheiere, dosarul se restituie procurorului in 24 de ore + incheierea prin care s-adispus. (art. 5 CEDO, art.243, 244 C.pr.pen.)


19/61

Cand nu exista inculpat / invinuit arestat, legea nu contine precizari privindtermenul inauntrul caruia procurorul trebuie sa se pronunte asupra incetarii UP dinmomentul inregistrarii dosarului.Art. 6 CEDO face referire la termenul rezonabil care include si UP. in opinia Curtiicaracterul rezonabil este un criteriu pentru analizarea rezonabilitatii duratei unui proces.

Aprecierea duratei se face conform unui principiu (vz. Cazul Bersinger vs Austria) + altecriterii:- complexitatea cazului in fapt si in drept;- comportamentul partilor din proces;- comportamentul autoritatilor statale competente.

Dupa ce se dispune incetarea UP, procurorul trebuie sa instiinteze despre acesta personeleinteresate, daca inculpatul / invinuitul este arestat preventiv exista obligatia pentruinstanta de a instiinta si locul de detinere.

Scoaterea de sub UP

- este o soluite similara de achitare pronuntata de catre instanta.Conditii: - sa existe invinuit / inculpat;

- sa existe vreunul din cazurile prevazute la art.10 a-e.Scoaterea de sub UP este totala, cand are loc stingerea cazului in intregime, sau partiala.Procurorul se pronunta asupra restituirii dosarului la organele de cercetare penala, pentrucontinuarea urmaririi, sau pronunta scoaterea de sub UP.Exceptie: art.10 lit.b indice 1 - procurorul se pronunta numai prin ordonanta indiferentdaca actiunea pen. a fost sau nu pusa in miscare. Conditiile ordonantei, termenele vz.incetarea UP.Art. 10 lit.b indice 1 presupune aplicarea unor sanctiuni cu caracter administrativ.

Ordonanata trebuie sa cuprinda si reglementari vizand masurile cu caracter administrativaplicate. Executarea mustrarii sau mustrarii cu avertisment, in cazul in care s-a luat fatade un minor aceasta se executa de indata, in sedinta in care s-a pronuntat hotararea; canddin orice imprejurare masura nu poate fi executata indata dupa pronuntare, se fixeaza untermen pentru cand se dispune aducerea minorului, citandu-se totodata parintii, ori daca ecazul tutorele sau curatorul ori persoana in ingrijirea sau supravegherea careia se aflaminorul.Executarea mustrarii cu caracter administrativ se face de catre procuror de indata, dupascoaterea de sub UP sau se fixeaza un termen la care se dispune aducerea invinuitului /inculpatului in situatia in care mustrarea nu poate fiexecutata la momentul dispuneriiscoaterii de sub UP. Executarea amenzii adiminstrative se face dupa expirareatermenului in care se poate face plangere impotriva ordonantei prin care s-a dispusscoaterea de sub UP. Daca s-a facut plagere, executarea se face dupa respingereaplangerii. Executarea efectiva se face conform art. 442-443 C.pr.pen. de catre procuror.Impotriva ordonantei de scoatere de sub urmarire se poate introduce plangere in termende 20 de zile de la instiintare, de catre orice persoana interesata.

Clasarea


20/61

- intervine in situatiile in care se constata existenta anumitor cazuri prevazute de art. 10C.pr.pen. indiferent care sunt acestea.Nu exista inculpat in cauza:- cand organele de urmarire penala nu au date cu privire la persoana ce a savarsit fapta;- cand constata ca urmarea produsa nu se datoreaza faptei unei persoane. Existenta uniui

caz prevazut de art. 10 : desi legiuitorul face trimitere la art. 10 nu se pot retine catemeiuri acele dispozitii ale art. 10 care sunt aplicate intuitu personae (inlocuirearasapunerii penale, impacarea partilor, decesul etc.).Clasarea se face de procuror din oficiu sau la propunere prin rezolutie motivata. Cand nuexista i nculpat in cauza si nu se constata cazurile de la art. 10 nu se pronunta clasarea,dosarul ramane nesolutionat pana la identificarea autorului.

Procedura prezentarii materialului de urmrire penala (PMUP)

Dupa punerea in miscare a actiunii penale, daca au fost efectuate actele deurmarire penala necesare, organele de cercetare penala cheama pe inculpat in fata sa si:

a). ii pune in vedere ca are dreptul de a lua cunostinta de materialul de urmarire penala,aratandu-i si incadrarea juridica a faptei savarsite;b). ii asigura posibilitatea de a lua de indata cunostinta de material. Daca inculpatul nupoate sa citeasca organul de cercetare penala ii citeste materialul;c). il intreaba, dupa ce a luat cunosinta de materialul de urmarire penala, daca are deformulat cereri noi sau daca voieste sa faca declaratii suplimentare.

PMUP este un drept al inculpatului, presupune obligatia organelor de urmarirepenala ca la sfarsitul urmaririi penale sa aduca la cunostinta inculpatului sau invinuituluiprobele administrate in vederea cunoasterii de acesta a intregului material probator sipentru a i se da posibilitatea dre a combate probele in acuzare prin noi cereri saudeclaratii suplimentare.

Art.6.paragraf 3 CEDO: orice acuzat are dreptul sa fie informat in termenul celmai scurt, intr-o limba pe care o intelege si in mod amanuntit, asupra naturii si cauzeiacuzatiei aduse impotriva sa; sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare apararii sale;sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator de el si, daca nu dispune demijloacele necesare pentru a plati un aparator, sa fie asistate in mod gratuit de un avocatdin oficiu atunci cand interesele justitiei o cer; sa intrebe sau sa solicite audiereamartorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditiica si martorii acuzarii; sa fie asistat in mod gratuit de un inerpret, daca nu intelege sau nuvorbeste limba folosita la audiere.PMUP are loc dupa ce actiunea penala a fost pusa i n miscare si au fost efectuate toateactele necesare. Daca urmarirea penala s-a desfasurat fara actiunea penala pusa inmiscare organul de cercetare penala va trimite dosarul procurorului cu propunerea de apune in miscare actiunea penala. PMUM are loc indiferent ca e vorba de o urmarirepenala cu sau fara actiune pe nala fara miscare, inaintea rechizitoriului. Competent adispune PMUM este procurorul cand actiunea penala nu a fost pusa in miscare , iar peparcursul urmaririi penale organul de cercetare; procurorul cand exista cazurileprevazute la art. 209 alin. alin 3 .Conditiile PMUP:- cercetarea penala sa fie terminata;


21/61

- inculpatul sa fie prezent pentru a putea lua contact cu organele de urmarire penala;- inculpatul sa fie chemat (adus cand e in arest sau chemat cand e liber).PMUP nu este posibila cand inculpatul este disparut sau sa sustrage.Referatul de terminare a urmaririi penale va cuprinde si imprejurarile concrete care audeterminat ipmobsibilitatea PMUP. In situatia in care inculpatul se prezinta sau este prins

sau adus propcurorul procedeaza la aceasta prezentare.Despre aducerea la indeplinire a dispozitiilor prevazute la art. 250 organul decercetare penala intocmeste proces verbal, in care consemneaza si declaratiile, cererile siraspunrurile nculpatului,. Procesul verbal este obligatoriu semnat de inculpat, de cel careil incheie si de aparatorul inculpatului. Daca inculpatul a formulat cereri noi i n legauracu urmarirea penala, organul de cercetare penala le examineaza de indata si dispune prinordonanta admiterea sau respingerea lor . Organul de cercetare dispu ne prin aceeasiordonanata completarea cercetarii penale, atunci cand din declaratiile suplimentare saudin raspunsurile inculpatului rezulta necesitatea completarii.

Prezentarea din nou a materialului de urmarire penala: organul de cercetare penalaeste obligata sa procedeze din nou la prezentarea materialului, daca a efectuat noi

cercetari, sau daca constata ca trebuie sa fie schimbata incadrarea juridica a faptei.Obligatia PMUP este obligatia statului de a asigura informarea in conformitate cuarticolul 6 paragraf 3 CEDO. Cand exista mai multi inculpati prezentarea materialului seface individual, separat pentru fiecare inculpat in parte. Prezenta aparatorului esteobligatorie.

Terminarea urmaririi penale

acea etapa a urmaririi in care organul de cercetare penala a administrat toate probeleexiste nte la dosarul inaintat procurorului pentru ca acesta sa se pronunte conform legii.Nu corespunde cu epuizarea urmaririi penale. Presupue doar terminarea activitatii de

urmarire efectuata de organul de urmarire penala. Epuizare urmaririi penale estedispozitia luata de procuror in vederea trimiterii in judecata a inculpatului sau scoatereade sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale sau clasarea.

A. Terminarea urmaririi penale fara actiunea penala pusa in miscare:- daca urmarirea penala s-a efectuat de organele de cercetare penala fara punerea inmiscare a actiunii penale exista trei momente prin care se efectueaza:1. Ascultarea invinuitului inainte de terminarea cercetarii. Dupa efectuarea actelor decercetare penala daca exista invinuit in cauza si se constata ca impotriva acestuia existaproe suficiente sa procedeaza la o noua ascultare a invinuitului, aducandu-i-se lacunostinta invinuirea si intrebandu-l daca are noi mijloace de aparare.Acest momentprespune indeplinirea conditiilor: existenta invinuitului in cauza (sa fie identificat, saexiste posibilitatea de a se lua legautra cu el), sa se constate ca impotriva invinuituluiexista probe suficiente pentru a fi tras la raspundere penala (daca nu sunt probe suficientenu se mai procedeaza la ascultarea acestuia, dosarul se transmite procurorului pentru adispune scoaterea de sub urmarire penala.Momentul ascultarii invinuitului de organul decercetare penala nu trebuie sa se confunde cu PMUP pentru ca inca nu este pusa inmiscare actiunea penala. Daca dupa ascultare nu a propus probe noi sau propunerea sa nua fost gasita temeinica ori daca cercetarea a fost completata potrivit propunerilor facute,cercetarea sa considera terminata.


22/61

2. Inaintarea dosarului privind pe invinuit . Actul procedural prin care se dispuneinaintarea dosarului este referatul care are acelasi continut ca si referatul intocmit incazul urmaririi penale cu actiunea pe nala pusa in miscare.3. Prezentarea materialului de catre procuror. Procurorul, pruimind dosarul il cheamape invinuit si ii prezinta materialul de urmarire penala potrivit dispozitiilor art. 250 si

urm., care se aplica in mo corespunzator.B. Terminarea urmaririi penale cu actiunea penala pusa in miscare :- in cauzele i n care actiunea penala a fost pusa in miscare, dupa completarea cercetarii sidupa indeplinirea dispozitiilor privitoare la PMUP, cercetarea penala se consideraterminata. Organul de cercetare penala inainteaza de indata procurorului dosarul cauzeiinsotit de un referat care contine fapta ce a format obiectul actiunii penale, persoanainculpatului, incadrarea juridica a faptei si mijloacele materiale de proba, masurile luatein cursul cercetarii penale cu indicarea locului unde se afala aceste mijloace materiale deproba si masurile asiguratorii privind reparatiile civile, executarea pedepsei amenzii,masurile privind cheltuielile judiciare. In situatia in care urmarirea penala o faceprocuroul nu exista obligatia intocmirii referatului de terminare a urmaririi penale. In

aceasta situatie actul prin care se finalizeaza urmarirea penala este rechizitoriul sauordonanta, acte ce vor suplini referatul.

Trimiterea in judecata.

Este momentul ultim al fazei de urmarire penala, intervine in momentul in careurmarirea este complet epuizata, iar organele de urmarire penala se dezinvestec. Inaintatdosarul la instanta, este investita instanta de judecata si incepea faza judecatii. Singurulorgan competent sa dispuna trimiterea in judecata este procurorul. Instanta nu intra inraport direct cu organul de cercetare penala. Procurorul este obligat ca in termen de 15zile de la primirea dosarului trimis de organul de cercetare penala sa procedeze la

verificarea lucrarilor urmaririi penale si sa se pronunte asupra acestora. Procurorulprocedeaza la PMUP in situatiile prevazute in art.254 alin.1 daca inculpatul se prezinta,este prins sau adus dupa inaintarea dosarului la parchet. Rezolvarea cauzelor in care suntarestati se face de urgenta si cu precadere. Termenul de 15 zile este un termen derecomandare, nerespectarea lui poate antrena sanctiuni disciplinare. Exista o situatiereglementata: in cazul in care exista arestati procurorul va proceda la verifica lucrarilorde urmarire penala de urgenta si cu precadere. Cerinta este determinata de necesitatearespectarii termenuluui rezonabil; aceste cauze au in general un caracter mai complex.Verificarea lucrarilor de urmarire penala presupune verificarea competentei organelor deurmarire penala, a respectarii dispozitiilor legale in administrarea problelor si arespectarii obligatiei asigurarii adevarului (art.3.).

Rezolvarea cauzelor de catre procuror - legiuitorul reglementeaza urmatoarelesituatii:a). Daca procurorul constata ca u fost rspectate dispozitiile legale privind aflareaadevarului, ca ur arirea pe nala este completa, existand probele necesare si legal adinistrate va dispune tri miterea in judecata;daca nu se justifica trimiterea in judecata sedispune clasarea saususpendarea sau incetarea sau scoatera de sub urmarire penala.b). Daca procurorul constata ca urmarirea penala nu este completa sau ca nu au fostrespectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului sau cand constata ca


23/61

urmarirea penala nu a fost facuta de un organ competent, procurorul dispune trimitereasau restituirea cauzei in vederea completarii sau refacerii urmaririi penale sau trimitereacauzei la organul competent sa efectueze urmarirea penala.Dispozitiile de trimitere in judecata sunt luate numai in situatiile in care sunt indeplinitecumulativ urmatoarele conditii:

- respectarea dispozitiilor legale ce garanteaza aflarea adevarului,- urmarirea penala sa fie completa (probele fiind suficiente si legale administrate),- sa existe o fapta prevazuta de legea penala,- fapta sa fie savarsita de inculpat sau invinuit,- invinuitul sau inculpatul sa raspunda penal.

Rechizitoriul este actul de trimitere in judecata. Daca actiunea penala nu a fostpusa in miscare in cursul urmaririi penale, procurorul emite rechizitoriul prin care pune inmiscare actiunea penala si dispune trimiterea in judecata. In aceasta situatie rechizitoriulare o dubla functie: act de inculpare, act de sesizare a instantei de judecata. Situatia incare procurorul ajunge la concluzia ca este necesra arestarea, inainteaza rechizitoriul in24 ore. Actiunea penala pusa in miscare de catre procuror care intocmeste rechizitoriul si

dispune trimiterea in judecata. Rechizitoriul are o singura functie: sesitarea instantei dejudecata.Continutul rechizitoriului. Rechizitoriul trebuie sa se limiteze la fapta si persoana

pentru care s-a efectuat urmarirea penala si trebuie sa cuprinda pe langa mentiunileprevazute in art 203 datele privitoare la persoana inculpatului, fapta retinuta in sarcina sa,incadrarea juridica, probele pe care se bazeaza invinurea, masura preventiva luata sidurata acesteia, precum si dispozitia de trimitere in judecata, numele se prenumelepersoanelor care trebuie citate in instanta, cu indicarea calitatii lor in proces si locul undeurmeaza a fi citate.

Dupa intocmirea rechizitotiului acesta este verificat atat sub aspectul legalitatii catsi al temeiniciei de catre Procurorul General sau Prim Procuror. Daca UP este efectuata

de Procurorul General, rechizitoriul este verificat de catre Procurorul ierarhic superior.In situatia in care UP este efectuata de catre un procuror de la ICCJ, rechizitoriul va fiverificat de procurorul sef de sectie, daca UP este efectuata de acesta atunci rechizitotiulva fi verificat de Procurorul General la Romaniei. Acesta verifica in cazurile cu arestatide urgenta si cu precadere; cand rechizitoriul nu este infirmat in urma verificarii sedispune trimiterea dosarului instantei de judecata. In situatia in care rechizitoriul esteinfirmat se dispune refacerea lui / completarea UP, inlocuirea rechizitoriului cu un altrechizitoriu daca se justifica / o solutie de netrimitere in judecata. Procurorul intocmesteun singur rechizitoriu, chiar daca lucrarile UP privesc mai multe fapte si faptuitori sichiar daca aceste fapte / faptuitori li se dau rezolvari diferite.Netrimiterea in judectata- cand nu sunt indeplinite conditiile prevz. de lg. se dispune netrimiterea in judecata prin

ordonanta- poate fi determinata de incidenta existentei unei cauze de neurmarire penala. Se poatedispune restituirea dosarului pentru refacerea UP in situatia in care UP a fost efectuata cuincalcarea dispozitiilor legale ce garanteaza aflarea adevarului in procesul penal. Actulprocedural este ordonanta procurorului care trebuie sa cuprinda indicarea actelor decercetare penala ce trebuie efectuate in vederea compelatarii / refacerii UP si mentiunilede la 203. Aceasta ordonanata cuprinde indicarea faptelor si imprejurarilor ce urmeaza a


24/61

fi constatate, indicarea mijloacelor de proba ce urmeaza a fi folosite, dispozitiile privindrevocarea / mentinerea masurilor preventive de siguranta / asiguratorii luate in cursulUP / care se impun a fi luate.Daca procurorul constata ca UP nu a fost efectuata de un organ competent, procuroruldispune prin ordonanta efectuarea UP de organul competent. Daca se dispune trimiterea

la organul competent raman valabile masurile asiguratorii, masurile procesuale, acteleincuviintate de procuror, actele procesuale ce nu pot fi refacute. Organele de UP sesizatede procuror au obligatia de a-l asculta pe invinuit/inculpat, de a dispune refacerea actelorprocesulae si a actelor care trebuie completate in situatia in care s-a facut pentrucompletarea UP.

Situatii in care poate interveni reluarea UP (art.270) :-incetarea cauzei de suspendare;-restituirea cauzei de catre instanta de judecata in vederea refacerii UP;-redeschiderea UP.Reluarea UP nu poate avea loc daca se constata ca intre timp a intervenit vreunul dincazurile prevazute in art.10.

Solutiile pronuntate la epuizarea fazei de UP nu au autoritate de lucru judecat, poateexista posibilitatea ca UP sa fie reluata cu privire la aceleasi persoane si fapte, cu conditiasa nu existe vreun caz prevazut de art.10.Procedura de reluare a UP este o institutie procesuala complementara, cu caracter deexceptie ce are ca scop aducerea procesului penal pe linia de desfasurare normala.

1. Reluarea dupa suspendare- are loc cand se constata ca a incetat cauza care a determinat suspendarea. Organul decercetare penala care constata ca a incetat cauza de suspendare inainteaza dosarulprocurorului pentru a dispune asupra reluarii. Reluarea se dispune prin ordonanta, dosarul

se restituie organului de cercetare penala.2. Reluare in caz de restituire a dosaruluiExista situatii in care instanta poate pronunta aceasta solutie, procurorul este obligat sadispuna efectuarea actelor procedurale conform celor consemnate. Reluarea UP nu eobligatoriu sa fie dispusa de procuror.

3. Redeschuderea UP- redeschiderea UP in cazul in care s-a dispus incetarea UP sau scoaterea de sub urmarire

are loc daca ulterior se constata ca nu a existat in fapt cazul care a determinat luareaacestor masuri sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia incetarea / scoaterea desub urmarire. Redeschiderea are loc de asemenea cand judecatorul a adimis plangereaimpotriva ordonantei sau, dupa caz, a rezolutiei procurorului de scoatere de sub UP saude incetare a UP ori de clasare, si a trimis cauza procurorului in vederea redeschiderii UP.daca instanta a admis plangerea impotriva rezolutiei de neincepere a UP si a trimis cauzaprocurorului in vederea inceperii UP, acesta dispune inceperea UP in conditiile prevazutede lg. Dispozitiile instantei sunt obligatorii pentru organul de UP, sub aspectul faptelor siimprejurarilor ce urmeaza sa fie constatate si a mijloacelor de proba indicate.


25/61

In situatia in care exista o solutie de clasare si ulterior se constat ca nu exista imprejuraricare sa justifice masura nu se pronunta deschiderea UP, se continua UP in vedereadescoperirii faptuitorului.Reluarea UP pe motivul incetarii cauzei de suspendare / a redeschiderii urmaririi si incazul reluarii UP prin redeschiderea urmaririi, termenul privitor la masura arestarii

inculpatului curge de la data luarii acestei masuri. In cazul restituirii cauzei dacainculaptul este arestat, termenul de 30 de zile curge de la data pronuntarii hotararii.

Plangerea impotriva masurilor si actelor de UP

Acest drept revine oricarei persoane, daca prin aceste masuri si acte s-a adusvatamare intereselor sale legitime. Persoana se adreseaza procurorului caresupravegheaza activitatea organuli de cercetare penala si se depune fie direct la acesta fiela organul de cercetare penala. Introducerea plangerii nu suspenda aducerea la indeplinirea masurii sau a actului care formeaza obiectul plangerii. Cand plangerea a fost depusa la

organul de cercetare penala, acesta e obligat ca in 48 de ore de la primire sa o inaintezeprocurorului impreuna cu explicatiile sale, atunci cand acetsea sunt necesare. Procuroruleste obligat sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sacomunice de indata personei care a facut plangerea modul in care a fost rezolvata.Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pebaza dispozitiilor date de acesta se rezolva de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz,de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel ori de procurorul sef desectie al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie. In cazul in care masurile siactele sunt ale prim-procurorului sau ale procurorului general al parchetului de pe langacurtea de apel sau al procurorului sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea supremade Justitie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de catre acestia,

plangerea se rezolva de procurorul ierarhic superior.In cazul rezolutiei de neincepere a UP sau al ordonantei ori, dupa caz, al rezolutieide clasare, de scoatere de sub UP sau de incetare a UP, plangerea se face in 20 de zile dela comunicarea copiei de pe ordonanta sau rezolutie persoanlor interesate. Rezolutiilesau ordonantele prin care se solutioneaza plangerile impotriva rezolutiilor sau ordonatelorde neincepere a UP, de clasare, de scoatere de sub UP ori de incetare a UP, se comunicapersoanei care a facut plangerea si celorlalte persoane interesate.Dupa respingerea plangerii se poate face plangere de catre orice persoana ale careiinterese sunt vatamate in termen de 20 de zile, termen ce curge de la comunicare de catreprocuror a modului de rezolvare a plangerii initile. Aceasta se face la judecatorul de lainstanta competenta sa judece in prima instanta. Procurorul este obligat sa trimitainstantei in 5 zile dosarul in care se pronunta solutia contestata. Persoanele fata de carese dispune neinceperea UP, scoaterea de sub UP, precum si persoana care a facutpalngerea se citeaza. Neprezentarea acestor persoane, legal citate, nu impiedicasolutionarea cauzei. Cand judecatorul considera ca este absolut necessara prezentapersonei lipsa, pot fi luate masuri pentru prezentarea acesteia. La judecarea plangeriiprezenta procurorului este obligatorie. La termneul fixat pentru judecarea plangerii,judecatorul da cuvantul persoanei care a facut plangerea, persoanei fata de care s-a dispusneinceperea UP, scoaterea de sub UP sau incetarea UP si apoi procurorului. Judecatorul


26/61

solutionand plangerea, verifica rezolutia sau ordonanta atacata, pe baza lucrarilor si amaterialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi prezentate. Judecatorulpronunta una din urmatoarele solutii:1- respinge plangerea, prin sentinta, ca tardiva sau inadmisibila ori, dupa caz, canefondata, mentinand rezolutia sau ordonanta atacata;

2- admite plangerea, prin sentinta, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si trimitecauza procurorului, in vederea inceperii sau redeschiderii UP, dupa caz. Judecatorul esteobligat sa arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicand totodata faptelesi imprejurarile ce ureaza sa fie constatate si prin care anume mijloace de proba;3- admite plangerea, prin incheiere, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si, candprobele existente la dosar sunt suficiente, retine cauza spre judecare, in complet legalconstituit, dispozitiile privind judecata in prima instanta si caile de atac aplicandu-se inmod corespunzator.

Hotararea judecatorului pronuntata in situatiile 1 si 2 poate fi atacata cu recurs deprocuror, de persoana care a facut plangerea, de persoana fata de care s-a dispusneinceperea UP, scoaterea de sub UP, precum si orice lata persoana ale carei interese

legitime sunt vatamate. Cand plangerea se respinge, persoan nu mai poate fi urmaritapentru aceeasi fapta niciodata. Judecatorul este obligat sa rezolve plangerea in termen decel mult 30 de zile de la primirea acesteia. Plangerea gresit indreptata se trimiteorganului judiciar competent.

Procedura plangerii prealabile (lg.356/2006)

Punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila apersoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care lg. prevede ce este necesara astfel

de plangere. Plangerea prealabila se adreseaza organului de cercetare penala sauprocurorului, potrivit legii, care va sesiza instanta. Exista si infractiuni pentru careplangerea prealabila este necesara; in situatia lispsei acesteia, in situatia existentei uneiinfractiuni pentru care lg. cere existenta plangerii prealabile, nu se poate pune in miscareactiunea penala daca plangerea prealabila nu exista.Exceptie: in caz de infractiune flagranta, organul de UP este obligat sa constate savarsireaacesteia, chiar in lipsa plangerii prealabile.Dupa constatarea infractiunii flagrante, organul de UP cheama persoana vatamata si, dacaaceasta declara ca face plangere prealabila, continua UP. In caz contrar procuroruldispune incetarea UP. in caz de conexitate sau indivizibilitate intre o infractiune pentrucare punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila si o altainfractiune pentru care punerea in miscare a actiunii penale nu se face la plangereprealabila a persoanei vatamate, daca disjungerea nu este posibila se aplica proceduraprevz.la art.35.Continutul plangerii: - descrierea faptei;

- indicarea autorului;- aratarea mijloacelor de proba;- indicarea adresei partilor si a martorilor;


27/61

- precizarea daca partea vatamata se constituie parte civilasi, atunci cand este cazul, indicarea persoanei responsabile civilmente.

Este obligatorie verificarea calitatii persoanei la introducerea plangerii prealabile, candtragerea la raspundere penala este conditionata de plangerea prealabila.

In cazul infractiunilor pentru care lg. prevede ca este necesara plangereaprealabila, aceasta trebuie sa fie introdusa in termen de 2 luni din ziua in care persoanavatamata a stiut cine este faptuitorul. Cand persoana vatamata este un minor / incapabil,termenul de 2 luni curge de la data cand persoana indreptatita a reclama a stiut cine estefaptuitorul. Acest termen este unul de decadere si nerespectarea lui antreneaza aplicareadispozitiilor art.10 alin.1 lit.e C.pr.pen.Daca plangerea prealabila este gresit indreptata la organul de UP sau la instanta dejudecata se trimite organului competent. In aceste cazuri, plangerea se considera valabila,daca a fost untrodusa in termen la organul necompetent. Daca intr-o cauza in care s-aufacut acte de cercetare penala se considera ulterior ca fapta urmeaza a primi o lataincadrare juridica pentru care este necesara plangerea prealabila, organul de cercetare

penala cheama partea vatamata si o intreaba dac aintelege sa fac plangere. In cazafirmativ, organul de cercetare penala continua cercetarea. In caz contrar transmite acteleprocurorului in vederea incetarii UP.

JUDECATA

Este faza centrala a procesului penal, prin aceast activitate se realizeaza scopulprocesului penal orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie trasa la raspunderepenala si in acelasi timp nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.

Tragerea la raspundere penala se face numai de instantele de judecata; numai instantelede judecata sunt abilitate sa judece. Autoritatea judecatoreasca include C.S.M, Min.Public, instantele judecatoresti. Puterea judecatoreasca include doar instantele de judecata(lg.304/2004, lg.303/2004, 317/2004).

Fiecare persoana are dreptul la judecata in mod public, echitabil si in modrezonabil a cauzei sale de catre o instanta indepemdenta si impartiala, instituita de lg.,care va hotara fie asupra incalacrii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fieasupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptata impotriva sa (art.6CEDO).Instanta independenta si impartiala presupune:1). Existenta unui tribunal stabilit prin lg.;2). Existenta unui tribunal independent si cele 3 elemente care potrivit jurisprudenteiCurtii Europene se impun a fi luate in considerare: modul de desemnare si duratamandatului, existenta unei protectii adecvate impotriva presiunilor exterioare,posibilitatea de a verifica daca acest tribunal prezinta sau nu aparenta deindependenta (inamovibilitatea judecatorilor din cursul mandatului lor fara a fi necesaraafirmarea expresa a inamovibilitatii, independeta fata de executiv, independenta fata departi si fata de puterea legislativa);


28/61

3). Existenta unui tribunal impertial; inpartialitate ce se defineste ca fiind absentaoricarei prejudecati sau a oricarei idei preconcepute privitoare la solutia unui proces.Notiunea se impune a fi apreciata in dublu sens: din punct de vedere subiectiv caresemnifica incercarea de a determina convingerea personala a unui judecator, semnificandimpartialitate subiectiva; impartialitate obiectiva a tribunalului = judecatorul ofera toate

garantiile suficiente pentru a se exclude in persoana lui orice banuiala legitima.Curtea Europeana considera ca impartialitatea subiectiva se prezuma pana la probacontrarie, iar impartilitatea obiectiva consta in a determina daca independent de conduitapersonala a membrilor tribunalului unele imprejurari sau fapte care se pot verificaautorizeaza punerea in discutie a impartialitatii lor. Impartialitatea obiectiva ajudecatorului e analizata si sub aspectul aparentelor. Mai mult, aparentele au un roldeosebit pentru ca intr-o societate democratica, tribunalele trebuie sa inspire justitiabililoro deplina incredere. Nu este suficient sa se faca dreptate, trebuie sa se si vada ca se facedreptate. Jurisprudenta impune judecatorului sa se abtina de la examinarea unui caz canddespre acesta se poate crede ca nu va fi pe deplin impartial. (impartialitae subiectiva aexistat intr-o cauza contra Finlandei, iar obiectiva contra Italiei).

Obiectul fazei de judecata consta in solutionarea problemei raspunderii celuiacuzat, solutionare ce se poate concretiza prin condamnare, in caz de vinovatie siaplicarea unei pedepse proportionale cu gradul de vinovatie / se poate solutiona prinachitarea persoanei / incetarea procesului penal in cazul existentei uni caz de exculdere araspunderii penale / de inlaturare a acestuia. Instanta va judeca prin actul de sesizare.Functia de acuzare revine Min. Public prin procuror + partea vatamata, in unele cauze.Actele efectuate de instanta de judecata sunt jurisdictionale; aceste acte se aduc laindeplinire in acte procedurale prevz. de lg. Instanta de judecata poate da hotarari ce potdobandi valoare de adevar si o autoritate de lucru judecat dupa parcurgerea proceduriistabilite de lg. Conflictul de drept penal se solutioneaza prin hotarare definitiva.Activitatea prin care se realizeaza:

- verificarea temeiniciei si legalitatii actului de sesizare/acuzare;- elaborarea si emiterea unei hotarari judecatoresti corespunzatoare aspectelor constatatesi convingerii formate de instanta de judecata cu privire la actiunea penala si civiladeclansate in urma sesizarii;- verificarea in caile de atac a legalitatii si temeiniciei hotararilor judecatoresti date deinstantele inferioare pentru a dobandi autoritate de lucru judecat.Desfasurarea activitatii se realizeaza prin gradele de jurisdictie si in situatiile proceselorpenale romane, judecata se face in 3 grade de jurisdictie: in prima instanta, in apel si inrecurs.Exceptie: unele cauze beneficiaza doar de 2 grade de jurisdictie (exista judecata in fond/prima instanta si una in recurs).Judecata in prima instanta este obligatorie, celelalte intervin daca partile / procurorulexercita caile de atac. In cadrul controlului judecatoresc, se face o verificare a intregiiactivitati desfasurate in cursul UP si a activitatii desfasurate de instantele inferioare.Fiecare cale de control are sarcini specifice.

Principii ( speciale ) + principii fundamentale:1. publicitate2. nemijlocirea


29/61

3. contradictorialitatea4. oralitatea

1. Publicitatea- reglem. 290Cpr.pen.: consta n posibilitatea oricarei pers. de a asistala desfasurarea judecatii. Locul judecatii e accesibil publicului garantie importanta a

obiectivitatii / impartialitatii instantei judecatoresti. Art. 6 paragraf 1 CEDO,Constitutia Rom., legea 304/2004 privind organizarea judecatoreasca reglem. acestprincipiu.Art. 290 C.pr.pen. cuprinde dispozitii viznd participarea la sedinta de judecata: minoriimai mici de 16 ani au o interdictie de a participa la sedinte datorita consecintelor pe carevrsta o are asupra capacitatii lor. De asemenea, daca judecarea n sedinta publica arputea aduce atingere intereselor de stat, moralei, integritatii unei pers., instanta, din oficiusau la cererea uneia dintre parti sau a procurorului poate declara sedinta secreta ntotalitate / ntr-o faza a procesului ( ex. la audierea martorilor )Declararea sedintei secrete se face n sedinta publica dupa ce se face solicitarea acesteicereri, motivarea ei de procuror. La sedinta secreta participa partile, reprezentantii

partilor, aparatorii, alte pers. chemate de instanta n interesul cauzei.Art. 8 CEDO- dr. la respectarea vietii private si de familie: se pot declara sedinte secrete.Jurisprudenta CEDO pt respectarea pr. publicitatii: art. 6 paragraf 1 are scop protejareajustitiabililor mpotriva justitiei secrete nesupuse controlului public. Ea constituie unmijloc de a prezerva ncrederea opiniei publice n tribunale si instantele de judecata. Printransparenta pe care o asigura administrarii justitiei, publicitatea dezbaterilor jud. realizarea obiectivului principal al art.6 ( derularea pr. echitabilitatii n deplinaconcordanta cu pr. fundamentale ale oricarei societati democratice ).Cauze n materia publicitatii : Sutter contra Elvetiei, Dimette contra Frantei.Publicitatea sedintei implica(CEDO): publicitatea dezbaterilor, a pronuntarii deciziei/hotarrii instantei. Acest principiu nu e absolut. Modul n care se realizeaz putand fi

diferentiat n functie de particularitatile procedurilor: exista cauze n care s-a pronuntat nsensul admiterii limitarii publicitatii ( n cazul unor minori de 11 ani-pentru a evitainhibarea / intimidarea minorului).Art. 485 C.pr.pen. : sedintele cu infractori minori nu sunt publice; participa anumite

categorii de persoane.OBS. Sedinta secreta sedinta nepublicaArt. 197 C.pr.pen: prevede nulitatea absoluta n cazul nerespectarii prevederilor legalereferitoare la publicitatea sedintelor de judecata.

2. Principiul nemijlocirii 289 C.pr.pen.- obligatia instantei de a ndeplini n mod direct toate actele procesuale i

procedurale ce dau continut sedintelor de judecata. Instanta intra n contact direct cutoate probele ( n faza de UP sunt audiati martori, inculpatul instanta le reia ) si asupratuturor aspectelor legate de solutionarea cauzei.

- Continuitatea completului de judecata ( legea 304/2004 ) - pna la pronuntareahotrrii. Dup dezbaterea cauzei e inadmisibila schimbarea completului de judecata.Dezbaterea = partile / participantii la pr. penal pun concluzii la fondul cauzei.


30/61

Practica jud: CCJ, decizia 1947/2000: e nelegala hotrrea prin care instanta a luat act derenuntarea procurorului la ascultarea unor martori care au fost audiati in faza de urmarirepenala.

3. Principiul contradictorialitatii

- toate probele administrate n cauz sunt supuse discutiei partilor, procurorului,aparatorilor. Nu se administreaza probe fara a le pune n discutie.Contradictorialitatea = instanta percepe probele instituind un filtru al punctelor de vedereexprimate verbal de toate partile cu interese contrare n solutionarea cauzei penale.Probele administrate n prezenta / sub controlul, contributia directa a partilor.Art. 6 CEDO: pr. contradictorialitatii garantie a unui proces echitabil, a proceduriijudiciare. Acest pr. garanteaza ca partea adversa sa fie instiintata de depunerea oricareiobservatii n cauza / sa aiba posibilitatea de a comenta aceste observatii. Autoritatiletrebuie sa comunice apararii toate probele acuzarii si sa asigure posibilitatea efectiva ptcel nvinuit / inculpat de a discuta argumentele acuzarii ( cauza Fitt contra UK )Curtea a statuat ca acest principiu priveste nu numai partile ntre ele ci si Ministerul

P

procedura penala ii

Documents