Curs 12

Audierea martorului se realizeaza in general dupa aceleasi reguli dupa care se realizeaza si audierea celorlalte persoane, indiferent de calitate.Exista o prevedere specifica, care nu exista in privinta persoanelor interesate, adica asubiectiolor principali si a partilor. Este vorba de regula potrivit careiaaudierea martorilor se realizeaza separat, adica in absenta celorlalti martori care nu au fost inca audiati. Cuprivire la aceasta regula, ea este valabila atat pentru urmarirea penala cat si pentru faza de judecata. Pentru faza de urmarire penala nu exista nici o regula. Pentru faza de judecata insa vom vedea ca exista prevederi speciale care sunt cuprinse in articolul 381.Procedura de audiere a martorului se realizeaza in doua etape:Relatarea libera a martorului; martorul este anterior incunostintat cu privire la obiectul marturiei. Martorului stie despre ce trebuie sa relateze

Etapa de intrebari; Este o etapa care se desfasoara in intregime in mod contradictoriu. In privinta intrebarilor este reglementata doar in faza de judecata o ordine a intrebarilor. In privinta fazei de urmarire nu este o ordine, astfel ca intrebarile se stabilesc unilateral de catre procuror si tin de strategia de urmarire penala. Avocatul trebuie sa exercite o aparare activa, efectiva si concreta, care presupune interventia in procedura de audiere prin adresare de intrebari, astfel ca astazi procurorul intreaba avocatul daca are intrebari. Avocatul are si dreptul si obligatia sa formuleze obiectiuni, sa solicite procurorului sa consemneze aceste obiectiuni si in general sa se opuna oricarei atitudini care este contrara dispozitilor legalein cadrul procedurii de audiere in faza de urmarire penala. In faza de judecata potrivit articolului 381, audierea martorilor este total contradictorie spre deosebire de cea din faza de urmarire care este partial contradictorie.

Articolul 122 alineatul 3 CPP contine o prevedere similara cu cea care exista in materia audierii suspectului, a inculpatului si a pesoanei vatamate. Este o prevedere referitoare la inregistrarea martorului in faza de urmarire penala prin mijloacele tehnice. Inregistrarea nu este o obligatie, ea este o facultate. Este lasata la decizia organului de urmarire penala. Procurorul are un interes sa inregistreze pentru ca declaratia martorului sa nu fie contestata ulterior. In situatia in care se contesta, procurorul se prezinta in fata instantei cu inregistrarea. Si martorul are un interes, astfel ca inregistrarea poate fi ceruta de catre martor.In ceea ce priveste consemnarea, prevazuta de articolul 123, normele sunt de trimitere, practic se face trimitere la articolul 110 in ceea ce priveste consemnarea regula este simpla: consemnarea se realizeaza exact si complet.In ceea ce priveste audierea martorului minor, in varsta de pana la 14 ani, sunt dispozitii speciale prin care se urmareste evitarea efectelor negative a audierii cu privire la starea psihica a minorului. Astfel incat se prevede ca audierea minorului se face in prezenta parintelui, tutorelui sau curatorelui, a persoanei care se ocupa de ingrijirea minorului. In situatia in care persoana care ingrijeste minorul martor are si calitatea de inculpat se considera ca prezenta unei astfel de persoane poate influenta continutul declaratiei, atunciaudierea se va face in prezenta unui reprezentant, o persoana de incredere in ceea ce priveste garantarea caracterului obiectiv a martorului. Audierea martorului se poate face si in prezenta unui psiholog.

Audirerea martorului protejatSe face dupa regulile speciale prevazute de articolele 125-130. Noile reguli prevazute de codul penal de procedura actual prevad modalitati speciale de audiere a martorului care face parte din categoria martorului protejat si anume legea 682/2002 cu modificari si completari privind protectia martorilor.Noul cod nu se departeaza de vechiile prevederi. Practic reia prevederile din vechiul cod. Ceea ce este nou este ca dupa modelul precesului penal adversiar, codul de procedura face distintia intre doua categorii de martoricare sunt protejati:Martorul amenintat (art.125) acel martor cu privire la care exista suspiciunea rezonabila ca lui si membrilor de familie ii este pusa in pericol viata si integritatea corporala precum si indeletnicirea, profesia si bunurile, elementnou adaugat de legiuitor fata de vechea prevedere. Pentru ca un martor sa se afle in aceasta pozitie este necesar sa existe elemente de fapt. Sub acest aspect modul de redactare a textului este defectuos, deoarece prevede ca trebuie sa exista doar suspiciunea rezonabila. Este extrem de periculos sa decizi cu privire la un asemenea statut doar cu privire la o suspiciune. Ar trebui sa existe indicii.(proful sustine ca trebuie sa exista elemente de fapt pentru ca un martor sa fie considerat unul amenintat).

Fata de martorul amenintat pot fi luate una din masurile prevazute de articolul 126 pt. Faza de urm. penala si 127 pt faza de judecata. Nu exista diferente majore intre aceste doua texte. Atat in faza de urm penala cat si in faza de judecata pot fi dispusemasuri de protectie. In faza de urm penala acestea sunt dispuse de procuror prin ordonanta, iar in faza de judecata sunt dispuse de catre instanta prin inchiere. Asemenea masuri pot fi dispuse si in camera preliminara de catre judecatorul de camera.Aceste masuri sunt masuri extraprocedurale de protectie si masuri procedurale de protectie. Masurile extraprocedurale de protectie: supravegherea sau paza permanenta alocuintei, ori chiar acordarea unei locuinte provizorii, luarea tuturor masurilor de protectie a persoanei martorului dar si a membrilor de familie in timpul deplasarilor. Ele pot fi dispuse atat in faza de urmarire cat si in faza de judecata. Masurile procedurale cu caracter procedural pentru faza de urmarire:1.protectia datelor de indentitateale martorului, inclusiv atribuirea unui nume fictiv. Priveste toate datele martorului prevazute de articolul 119. Protectia poate fi totata sau partiala in functie de pericolul la care se expune martorul prin audierea sa. De aceea este posibil ca doar anumite date sa fie protejate. Audirea se realizeaza in mod direct, nemijlocit de catre org judiciar. Se respecta toate regulile de audiere, exceptant etapa de intrebari care privesc indentitatea martorului. Pe parcursul audierii nu se pun intrebari si nu sunt admisibile intrebari care pot sa conduca la indentitatea martorului. Se vor respinge intrebarile care creaza prin raspunsuri riscul revelarii indentitatii martorului protejat ;2.audierea martorului de la distanta, avand imeginea si vocea distorsionatapentru ca martorul sa nu fie recunoscut. Este o masura extrema la care se recurge doar in situatii de exceptie cand este absolut necesar. Se da posibilitatea apararii ca in etapa de intrebari sa poata sa puna intrebari direct martorului audiat. Intrebarileformulate nu sunt receptionate de martorul interogat in timp real. Ele sunt receptionate dupa un anumit interval, pentru a da posibilitatea org judiciare sa cenzureze intrebarile care ar putea dezvalui identitatea martorului. Acest procedeu dupa parerea profului nu afecteaza substanta dreptului la apararea in ceea ce priveste credibilitatea martorului care este audiat in aceste conditii fiind asigurata inclusiv contradictorialitatea. Identitatea reala a martorului este cunoscuta doar de organul judiciar. Consemnarea se realizeaza dupa regululile examinate anterior, cu precizarea ca in faza de urm penala declaratia se semneaza de martorul audiat precum si de organul de urmarire penala. In privinta fazei de judecata procedura este similara, in toate fazele declaratia se inregistreaza si de asemenea se consemneaza si in scris dupa care se semneaza de presedintele completului de judecata. Declaratia trebuie semnata si de martor, deoarece prin semnare nu se creaza riscul revelarii identitatii in cazul in care declaratia martorului nu se va afla la dosar, deoarece aceasta se pune la un dosar special si se va pastra in conditii de siguranta.Masuriile nu sunt perfecte, deoarece nu creaza garantii suficiente de respectare a unor drepturi procesuale, in special a dreptului la aparare, pentru ca nu exista o regula care sa permita apararii sa aiba acces la declaratia martorului data in aceste conditii speciale, ceea ce reprezinta un mare inajuns. Masura audierii martorului la distanta nu poate constitui o expectie de laaplicarea masurii protejarii datelor de identitate. Cele doua masuri nu se exclud. Masura audierii la distanta trebuie sa includa si protejarea identitatii.Aceste doua masuri pot fi dispuse si in faza de judecata. In faza de judecata mai poate fi dispusain plus si nepublicitatea sedintei de judecata ca derogare de la principiul publicitatii care guverneaza faza de judecata.In ceea ce priveste pericolul in care se afla martorul amenintat, acesta trebuie sa se datoreze chiar cunostiintelor pe care acestale detine, informatiilor pe care le cunoaste cu privire la imprejurile faptei.Martorul vulnerabil- este martorul care a suferit o trauma de pe urma infractiunii sau ca urmare a atitudinii suspectului sau inculpatului sau martorul minor. Statutul de martorvulnerabil nu se acorda in mod automat. El trebuie sa aiba la baza dispozitia organului judiciar. Pentru martorul vulnerabil sunt aplicate aceleasi reguli care sunt aplicate martorului amenintat, cu deosebirea ca in ceea ce priveste audierea fara ca martorul sa nu fie prezent fizic, nu este obligatorie distorsionarea vocii sau imaginii.

Procedura confruntarii (art. 131)Este o modalitate speciala de audiere a persoanelor care se utilizeaza in situatia in care in urma audierii se constata ca anumitepersoane au dat declaratii care se contrazic. Se foloseste in cazul tuturor categoriilor de persoane in toate cazurile. Confruntarea este o procedura contradictorie indiferent de faza procesuala, care permite persoanelor sa isi puna intrebari reciproc. Orgjudiciar are ocazia de ar urmarii nu numai raspunsurile, ci si reactiile acestora in scopul lamuririi cotradictilor si a stabilirii adevarului. Procedeul confruntarii cunoaste doar etapa de intrebari. Intrebatriile sunt puse de org judiciar, iar apoi cu incuvintarea acestuia intrebari care sunt puse direct de persoanele care sunt confruntate.Activitatiile desfasurate cu ocazia confruntarii (intrebari, raspunsuri) se consemneaza intr-un proces verbal, care poarta denumirea de proces verbal de confruntare, care este semnat de organul judiciar precum si de persoanele care au format subiectul acestui proceduri. La confruntare pot participa si avocatii. In acest caz procesul verbal este semnat si de avocati.

Identificarea obiectelor si persoanelor (132-137)Enumerarea mijloacelor de proba este una exemplificativa, asta inseamna ca inafara mijloacelor de proba prevazute expres pot fi utilizate si alte mijloace de proba cu conditia sa nu fie contrare dispozitiilor legale. Putem vorbi de mijloace de proba numite si mijloace nenumite. Cele numite sunt reglementate in mod expres. Codul actual prezinta un mare dezechilibru, pentru ca aceasta categorie a mijloacelor de proba reglementate expres formeaza o parte insemnata, consistenta a codului de procedura actual,care este in mod vadit disproportionala ca intindere raportat la celelalte parti ale codului. Ea formeaza o parte extrem de tehnica si de dificil de inteles si de asimilat si de aplicat(dupa parerea profului nu era necesara si puteau face trimitere la legi speciale). Regululile de procedura trebuie sa fie simple si clare pentru a putea fi usor aplicate.Aceasta procedura de identificare a obiectelor si persoanelor nu are caracter procedural. Este un procedeu care apartine criminalisticii. Aceasta procedura insa exista in cod si nu putem sa o ocolim. Se poate recurge la o asemenea procedura cand organul judiciar apreciaza ca este necesara lamurirea unor situatii de fapt, a unor fapte si impresujari sau clarificari in scopul stabilirii adevarului.Aceasta procedura se realizeaza in faza de urmarire penala, ea fiind creata pentru aceasta faza. Sunt insa situatii cand se poate realiza si in faza de judecata. Instanta intreaba martorului daca recunoaste o persoana din sala, este un procedeu de identificare. Aceasta procedura are reguli preluate din filmele politiste. Are regului de tactica, de criminalistica.Identificarea de obiecte priveste identificarea unor mijloace materiale de proba. Termenul de obiect este general. Un obiect nu prezinta interes in procesul penal decat atunci cand este mijloc material de proba, adica atunci cand el contine sau poarta o urma a infractiunii.Identificarea persoanei poate avea loc si dupa analiza unor fotografii, nu e necesar ca persoanele sa fie prezentate.In toate activitatiile desfasurate cu ocazia identifiicarii se consemneaza un proces verbal. Este un mijloc de proba scris. Spre deosebire de celelelate mijloace de proba scrise, procesul verbal este un mijloc de proba preconstituit. El este preconstitiut prin aceasta activitate de identificare de care are nevoie org de urm penala pentru a isi fundamenta invinuirea. Procedura de identificare este un procedeu probatoriu.

Metodele speciale de cercetare a probelorEle sunt reglementate in articolele 138-154. Dupa legea de punere in aplicare a actualului cod de procedura, aceste metode sunt divizate in doua mari categorii:de supraveghere- cercetarea comunicatiiilor si a oricaror comunicari de la distanta, de orice fel, accesul la un sistem informatic, supravegherea audio-video, localizarea si urmarirea prin mijloace tehnice si obtinerea datelor prinvind tranzactii financiare a unei persoane.

De cercetare- retinerea, predarea sau perchezitionarea, utilizarea investigatorilor sub acoperire, participarea la activitati autorizate, livrarea supravegheata si obtinerea de date de furnizorii de retele publice de comunicare, doar in ce priveste datele acestora nu si continutul, fiind vorba de date care sunt retinute de acesti furnizori in baza unei legi speciale, legea 82 din 2012,care este integral declarata neconstitutionala. Toate prevederile cuprinse in articolul 152 cpp precum si prevederile de la 154 privind conservarea datelor informatice (acele date care sunt retinute, generate si prelucrate de furnizori) sunt prevederi preluate din legea speciala 82 din 2012. Prin urmare toate aceste prevederi sunt neconstitutionale. Ele nu isi gasesc aplicarea in acest moment, cat timp nu exista o lege speciala aplicabila.

Distinctia dintre metodele speciale de supraveghere si cele de cercetare este destul de fragila, pentru ca legiuitorul nu recurge la criterii clare. Aparent criteriul de delimitare ar fi cel potrivit caruia metodele de supraveghere ar furniza probe organelor de urm penala in timp real, pe cand metodele de cercetare furnizarea de probe ar avea loc ulterior., ceea ce este nereal, pentru ca exista metode de cercetare speciale care furnizeaza probe chiar in timpul desfasurarii activitatilor de cercetare. Este vorba despre utilizarea supraveghetorilor sub acoperire, participarea la activitati autorizate.Al doilea criteriu este cel potrivit caruia in cazul metodelor de supraveghere care prezinta un grad mai ridicat de intruziune in viata privata a persoanei, intervine intotdeauna judecatorul, iar in celelalte cazuri siprocurorul. Nici acest criteriu nu este solid, pt ca exista metode de cercetare pentru care se prevede ca autorizarea se da de catre judecator, cum este cazul retinerii, predarii sau perchezitionarii trimiterilor postale, unde procedura este identica cu cea prevazuta pt supravegherea tehnica.Dupa parerea profului nu se justifica nicio diferentiere de tratament intre metodele de supraveghere si de cercetare.In ceea ce priveste supravegherea tehnica, conditiile sunt stricte. Sunt prevazute de art 139 alineatul 1 si 2. Ele privesc:1.suspiciunea rezonabila privind savarsirea unei infractiuni. Este necesar sa priveasca fie savarsirea, fie pregatirea unei infractiuni de o anumita gravitate care sa figureze pe o lista prevazuta la alineatul 2 al art 139 cpp.2.proportionalitatea masurii. Masurea trebuie sa fie proportionala in raport de restrangerea drepturilor si libertatilor persoanei. Sunt 3 criterii de stabilirea a proportionalitatii:particularitatii cauzei- cel mai important criteriu il reprezinta complexitatea cauzei

importanta informatiei sau a probei care urmeaza sa fie obtinuta. Legatura informatiei cu propriul obiect.

Gravitatea- este o gravitate care trebuie privita din prisma unor elemente de fapt

3. subsidiaritatea. Face ca o asemenea masura sa fiedispusa doar daca este necesara. Astfel, ea poate fi dispusa doar daca se apreciaza ca mijloacele de proba clasice nu sunt suficiente pentru probarea unei infractiuni.Aceste criterii ale supravegherii tehnice sunt prevazute alternativ, ceea ce creaza posibilitatea recurgerii la supravegherea tehnica in locul unor mijoace de proba clasice.Recurgerea la supravegherea tehnica trebuie sa indeplineasca si niste conditii de forma:cea mai importanta conditie de forma este sa fie inceputa urmarirea penala. Se prevede in art 140 al 1 ca supravegherea penala poate fi dispusa doar daca urmarirea penala a fost inceputa. Este suficienta si urmarirea in rem.

Autorizarea- poate fi dispusa doar de JDL in cursul urmaririi penale, din cadrul instantei competente sa judece cauza in prima instanta sau dupa caz a instantei corespunzatoare in grad primei instante in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. Rezulta ca supravegherea tehnica poate fi dispusa doar in faza de urmarire penala!! NU si in faza de judecata. JDL nu intervine din oficiu, ci doar sesizat de procuror. Procurorul la randul sau sesizeaza JDL fie din oficiu, fie la recomandarea organului de cercetare penala, fie conform alineatului ultim al art 140 cpp chiar la sesizarea persoanei vatamate. In situatia in care procurorul cere supravegherea la sesizarea pers vatamate, autorizarea poate fi data pt orice infractiune ! Indiferent de natura acesteia si de limitele de pedeapsa.

Procedura de autorizare este o procedura publica, care are loc in camera de consiliu, fara citarea partilor, participarea procurorului este obligatoriu. Se da incheiere, ea nu este supusa niciunei cai de atac, iar in baza incheierii se emite un mandat de inchiere tehnica in care sunt mentionate toate elementele necesare din care rezulta indeplinirea conditiilor din art 139 al 1 si 2. de asemenea rezulta si perioada pentru care s-a dat autorizarea. Poate fi dispusa pe o perioada determinata de cel mult30 de zile. Continutul mandatului de supraveghere tehnica este acelasi cu continutul incheierii.In cazuri exceptionale, art 141 reglementeaza o procedura de autorizare chiar de catre procurorul care efectueaza urm penala. Dupa parerea profului, intreaga procedura de autorizare de catre procuror este neconstitutionala. Aceasta procedura nu are nicio ratiune in aceste conditii in care s-a creat, pentru a face fata situatiilor de urgenta, pentru ca JDL are obligatia de a dispune cu privire la autorizarea tehnica chiar in aceea zi.Exista situatii in care autorizarea nu este obligatorie- in cazul inregistrarilor care se pot efectua de pers vatamata, de parti sau de oricare alta persoana, cu conditia ca acestea sa priveasca convorbirile proprii pe care le au cu tertii. Pentru aceste convorbiri nu se cere autorizarea. Pe langa aceste inregistrari pot fi folosite cu titlu de proba si oricare alte inregistrari daca nu sunt interzise de lege. Nu exista nicio prevedere care sa interzica inregistrari, ori neexistand o asemenea prevedere inseamna ca orice inregistrare poate fi folosita ceea ce este o atingere a vietii private a unei persoane.O conditie de forma recent introdusa in cpp este autenticitatea semnatura electronica restransa. Din punctul de vedere al legiuitorului este o garantare a integritatii datelor obitnute in urma activitatii de supraveghere tehnica. Ea apartine unor persoane autorizate, atat in cea ce priveste realizarea supravegherii, a transmiterii informatiilor obtinute, primirii datelor si deasemnea a copierii datelor obtinute, pers care sunt autorizate potrivit legii sa garanteze prin semnatura lor . Care este sensul acestei prevederi? Pentru a elimina si ultima ramasita de garantare a veridictitatii si a autenticitatii unor inregistrari de convorbiri, pentru a justifica renuntarea la expertiza ca mijloc de verificare a veridicitatii si autenticitatii. In conditiile actuale, daca in materialul de supraveghere tehnica obtinut se gaseste semnatura electronica, persoana autorizata isi asuma intreaga responsabilitate cu privire la integritatea datelor obtinute, primite sau copiate.O alta conditie de forma este autenticitatea pe care o da procurorrul cu ocazia consemnarii activitatilor de supraveghere tehnica in cond prevazute de art 143. autenticitatea se da de procuror in modalitatea certificarii procesului verbal in care se consemneaza activitatiile de supraveghere tehnica. Dupa parcurgerea acestor proceduri de interceptare si inregistrare, convorbirile care au legatura cu obiectul cauzei se redau in scris intr-un proces verbal de catre procuror sau de organul de cercetare penala sub supravegherea procurorului, dupa care procurorul certifica pentru autenticitate procesul verbal.

Prelungirea autorizarii este reglementata de art 144.Autorizarea supravegherii tehnice poate fi prelungita pentru aceeasi durata, de cel mult 30 de zile, fara a se putea depasi in total o durata de 6 luni potrivil actualului cod, cu o singura exceptie si anume a supravegherii audio, video sau prin fotografiere in spatiiprivate pentru care nu se poate depasi 120 de zile cu privire la aceeasi persoana si fapta in aceeasi cauza.Codul anterior prevedea doar 2 limite , aceeasi persoana si aceeasi fapta, actualul cod prevede si a 3- a ,in aceeasi cauzacare creaza posibilitaea eludarii dispozitilor legale privind durata maxima a autorizarii activitatilor de supraveghere tehnica in privinta aceleasi pesoane in situatia frecvent intalnita in practica a disjungerii cauzelor.

Cauze penale care privesc orice alta infractiune altele decat cele reglementate limitativ pe lista de infractiuni prevazute de ...............NU SE INTELEGE. CRED CA ESTE VB DE ART 139, DAR NU POT SA DEDUC CE VORBESTE BATRANU VIETII.Practic pe aceasta cale o masura speciala derogatorie este adusa din dreptul special in dreptul comun.

-art.142 alin.(1) NCPP punerea n executare a activitii de supraveghere tehnic se realizeaz personal de ctre procuror sau de organul de cercetare penal, de lucrtori specializai ai poliiei sau de alte organe ale statului, n baza unei delegri date de procuror prin ordonan; s-a legiferat posibilitatea punerii n executare a supravegherii tehnice n toate cazurile, nu numai n cazurile n care exist ameninri la adresa siguranei naionale-punerea n executarese realizeaz, de asemenea, i cu sprijinul furnizorilor de reele de comunicaii electronice sau servicii de comunicaii publice, dar i cu concursul tehnic al unor specialiti-art.142 alin.(5) NCPP prevede n mod expres posibilitatea utilizrii materialului rezultat din supravegherea tehnic i n alte cauze penale, dac acesta conine informaii considerate concludente i directe pentru soluionarea altor cauze penale-*aceast prevedere este lipsit de orice garanie, fiind lsat la stricta apreciere a procurorului, fr intervenia judectorului; judectorul ar trebui s aprobe folosirea acestor materiale i n alte cauze penale; n aceast situaie, utilizarea materialelor nu mai este limitat de condiiile prevzute n art.139 alin.(1) i (2)-nprivinta raportul dintre avocat i client, acesta nu poate forma obiectul supravegherii tehnice, cu excepia situaiei n care ar exista indicii privind svrirea de ctre avocat a unei fapte prevzute de legea penal; totui, dac un asemenea raport a format obiectul unei supravegheri tehnice, datele obinute nu pot fi folosite n niciun proces penal-*este o prevedere lipsit de garanii, deoarece exist posibilitatea valorificrii acestor date n scopul obinerii probei printr-un alt mijloc de prob

-art.145 NCPP reglementeaz un drept special de informare n privina rezultatelor activitilor de supraveghere tehnic; se prevede c dup ncetarea activitilor, organul de urmrire penal este obligat ca ntr-un termen de 10 zile s informeze persoana care a format subiectul supravegherii-de la data la care s-a obinut informarea persoanei supravegheate c a format subiectul unei supravegheri,n termen de 20 de zile, persoana interesat poate solicita organului de urmrire penal s i comunice procesele-verbare de redare n scris i s i asigure ascultarea convorbirilor care au fost interceptate i nregistrare i vizionarea interceptrilor audio-video-se mai prevede pentru procuror dreptul de a amna att informarea, ct i comunicarea proceselor-verbale i a suporilor tehnici persoanei interesate n situaia n care procurorul constat c prin aceasta s-ar periclita buna desfurare a urmririi penale sau s-ar pune n pericol sigurana martorilor, a membrilor de familie ai acestora, a persoaneivtmate sau dac prin informarea sau comunicarea proceselor-verbare i a suporilor tehnici nu s-ar putea realiza supravegherea altor persoane; amnara poate fi dispus de procuror pn la finalizarea urmririi penale-*n realitate, dreptul la informareeste un drept iluzoriu, innd cont de faptul c procurorul poate amna informarea pn la sfritul urmririi penale; dac este amnat acest drept, persoana interesat ia cunotin de coninutul supravegherii tehnice n etapa de camer preliminar

-art.146 NCPP reglementeaz o procedur de conservare a materialului, att n faza de urmrire penal, ct i n faza de judecat-n faza de judecat competena de conservare este dat instanei-n faza de urmrire penal competena de conservare este datjudectorului de drepturi i liberti-*nu exist nicio raiune ca aceast competen a conservrii s fie dat n compentena judectorului de drepturi i liberti; trebuia s aparin procurorului

-art.147 NCC n privina metodelor de cercetare,reinerea, predarea sau percheziionarea trimiterilor potale, sunt supuse acelorai proceduri ca i aprobarea supravegherii tehnice, dar i n ceea ce privete punerea n executare

INVESTIGATORII SUB ACOPERIRE-art.148 NCC reglementeaz utilizarea investigatorilor sub acoperire-NCPP menine competena exclusiv a procurorului care supravegeaz urmrirea penal; *competena de autorizare trebuia dat n competena de autorizare a judectorului de drepturi i liberti-procurorul autorizeaz utilizarea,verific i procedeaz la punerea n executare a activitii i, primind informaiile obinute n urma activitilor desfurate de ctre investigatorii sub acoperire, ia msuri prin intermediul proceselor-verbale de valorificare a informaiilor n scopulobinerii de probe n procesul penal, fr niciun control-investigaia sub acoperire este una din msurile cele mai atentatoare la drepturile i libertile persoanei n cadrul unui proces penal-investigatorii sub acoperire sunt lucrtori din cadrul poliiei judiciare, care au specializare n activitatea de investigare sub acoperire, care intervin n procesul penal n faza de urmrire penal, n special n etapa de urmrire in rem, cu o alt identitate fa de cea real, atribibuit de ctre procuror prin ordonana prin care autorizeaz investigaia sub acoperire-condiiile de autorizare a investigaiei sub acoperire sunt aceleai condiii ca n cazul supravegherii tehnice: suspiciunea rezonabil privind svrirea unei infraciuni dintre cele grave prevzute n lista de infraciuni, condiia proporionalitii, condiia subsidiaritii-*investigatorii sub acoperire trebuie s se limiteze doar la activitile autorizate, care sunt activiti strict de descoperire i de strngere de informaii care privesc fapta material i identificarea persoanei-scopul investigaiei sub acoperire nu este cel de obinere de probe, ci de obinere de informaii cu privire la fapt i persoan, pe care apoi le prezint procurorului care efectueaz sau supravegheaz urmrirea penal, care apoi le verific, le selecteaz i le apreciaz-investigatorii sub acoperire pot prezenta informaiile n mod nemijlocit procurorului sau prin intermediari (persoane de legtur)-investigatorii sub acoperire ntocmesc rapoarte de investigaie, care sunt acte secrete; sunt confideniale-procurorul ntocmete procese-verbale care contin aceste informaii i care, prin intermediul procesului-verbal, se transform n probe-autorizarea utilizrii investigatorilor sub acoperire este supus unei proceduri de prelungire, dat n competena procurorului; *legea nu prevede ns care procuror; considerm c este vorba despre acelai procuror care a autorizat iniial utilizarea investigatorilor sub acoperire; nu reprezint o garanie real a respectrii dreptului la un proces echitabil-durata maxim de utilizare cu privire la aceeai persoan i aceeai fapt n acelai proces penal este de 1 an

-participarea la activiti autorizate este legat de prevederile investigatorilor sub acoperire, acolaboratorilor, dar i a informatorilor i a investigatorilor cu indentitate real-colaboratorulintervine cnd este imposibil utilizarea investigatorilor sub acoperire, dac organul de urmrire penal apreciaz c pentru descoperirea de probe, a prinderii i identificrii unor persoane este necesar utilizarea colaboratorilor-colaboratorii sunt persoane din afara poliiei, care accept s colaboreze fie n scopul de a benficia de imunitate, fie n alte scopuri, fiind persoane care ntr-un fel sau altulsunt remunerate de organul de urmrire penal pentru serviciile de colaborare-n ceea ce privete utilizarea colaboratorilor, sunt aplicabile aceleai prevederi ca i n cazul investigatorilor sub acoperire-informatoriiprovin din mediul infracional itransmit informaii cu privire la acest mediu; n schimbul unor sume de bani, sunt angajate temporar, s informeze n special organele de urmrire penal cu privire la svrirea unor infraciuni-investigatorii cu identitate realsunt persoane autorizate s svreasc infraciuni, n scopul descoperirii altor infraciuni (de ex., trafic de droguri, infraciuni de corupie etc.); aceeai procedur de autorizare ca i n cazul utilizrii investigatorilor sub acoperire

LIVRAREA SUPRAVEGHEAT-art.151 NCPP reglementeaz livrarea supravegheat, care nseamn transportul de sume de bani, de droguri etc., care au orice legtur cu o infraciunea-nu mai este limitat doar la droguri, ci este extins cu privire la alte bunuri i sume de bani-este supus aceleai proceduri ca i n cazul investigatorilor sub acoperire

-art.149 NCPP prevede c msurile de protecie se aplic i pentru investigatorii sub acoperire, pentru colaboratori i chiar i pentru informatori

-art.153 NCPP reglementeaz msura obineriide date privind situaia financiar a unei persoane; *este reglementat extrem de defectuos, putnd fi foarte uor confundat cu msura obinerii de date privind tranzaciile financiare ale unei persoane-msura se dispune de procuror, prin ordonan, nsnumai dup obinerea ncuvinrii prealabile a judectorului de drepturi i liberti

PERCHEZIIA art.156-171 NCPP-felurile percheziiei:domiciliarcorporalinformaticasupra unui vehicul

PERCHEZIIA DOMICILIAR art.157-164 NCPP-percheziia domiciliar reprezint ptrunderea ntr-un domiciliu n sensul NCP, sau ntr-un spaiu limitat, care poate fi privat sau public, deinut sau folosit de ctre o persoan fizic sau juridic, atunci cnd exist suspiciunea rezonabil c s-a svrit o fapt care s-ar putea s constituie infraciune, fiind suficient o urmrire penal in rem, sau atunci cnd exist suspiciunea rezonabil c o persoan fizic sau juridic deine obiecte sau nscrisuri care ar putea avea legtur cu o infraciune, nscopul de a se descoperii probe privind svrirea unei infraciuni/participaia la o infraciune a unei anumite persoane, precum i n scopul prinderii suspectului/inculpatului-este posibil i atunci cnd nu sunt cutate doar obiecte sau nscrisuri care au legtur cu o infraciune, ci i persoane, cu privire la care exist indicii din care rezult suspiciunea rezonabil, c se afl ntr-un anumit domiciliu sau spaiu nchis, unde se ascund fie n scopul de a se sutrage prezentrii n faa organului judiciar sau n scopul sustragerii executrii unei msuri sau a unei pedepse-pe lng condiiile de fond, percheziia domiciliar, pentru a fi efectuat, este necesar s fie autorizat de ctre judectorul de drepturi i liberti, n faza de urmrire penalsau de instana de judecat, n faza de judeca, deoarece percheziia domiciliar reprezint atingerea grav adus unei persoane a dreptului la un domiciliu; trebuie s fie guvernat de principiul proporionalitii ingerinei n sfera vieii private a persoanei; unicul garant este judectorul, de aceea, n faza de urmrire penal, procurorul care efectueaz sau supravegheaz urmrirea penal formuleaz o cerere de efectuare percheziiei domiciliare, adresat judectorului de drepturi i liberti din cadrul instanei care ar avea competena s judece cauza n prim instan, potrivit naturii infraciunii pentru care se efectueaz cercetarea, sau din cadrul instanei corespunztoare n grad n a crei circumscripie se afl sediul parchetului din care face parte procurorul-procedura de autorizare este una nepublic; are loc n Camera de consiliu, fr citarea prilor, cu participarea obligatorie a procurorului-autorizarea se d printr-o ncheiere definitiv, nefiind supus niciunei ci de atac, pe o perioad determinat de cel mult 15 zile-n baza ncheierii de autorizare se emite un mandat care are acelaii coninut cu ncheierea de autorizare, n care, pe lng condiiile care trebuie ndeplinite pentru autorizarea percheziiei, n mod obligatoriu trebuie s fie descrise n concret activitile care pot fi efectuate cu ocazia percheziiei, adic s se indice care sunt obiectele i nscrisurile cutate i care este legtura acestora cu infraciunea sau, n cazul persoanelor, s se indice persoanele cu exactitate, dar i indiciile din care rezult suspiciunea rezonabil conform creia persoana se afl n spatiul respectiv-nceperea urmririi penale este o condiie obligatorie-NCPP conine o prevedere pentru situaia n care s-ar transmite obiectele saunscrisurile ori persoanele s-ar retrage din locurile pentru care s-a autorizat percheziia n locuri nvecinate; n aceast situaie, se prevede c mandatul de ppercheziie emis de ctre judector este valabil; percheziia va putea continua ntr-o asemenea situaie doar cu ncuvinarea procurorului care efectueaz sau supravegheaz urmrirea penal art.158 alin.(3) NCPP-percheziia domiciliar se efectueaz personal de ctre procuror sau de ctre organul de urmrire penal-persoana percheziionat estencunotinat cu privire la efectuarea percheziiei de ctre organul de urmrire penal; n acest sens, i se nmnez persoanei mandatul de percheziie; de asemenea, persoana percheziionat este informat cu privire la obiecturile i nscrisurile cutate sau cu privire la persoana cutat, solicitndu-i-se, n mod expres, s le predea; n cazul predrii de bun-voie, percheziia nu mai poate continua-dac persoana care deine sau folosete locuina lipseste, ea poate fi reprezentat de un reprezentant,persoan fizic, cu capacitate de exerciiu deplin (persoan de ncredere) sau de avocat (sau poate fi reprezentat i asistat de un avocat)-dac suspectul/inculpatul se afl n stare de reinere sau este aresat, este obligatorie aducerea lui la locul percheziiei; dac nu poate fi adus, este obligatorie prezena unui martor-asistent-dac persoana la care se efectueaz percheziia nu se gsete la locuin sau nu se afl la locuin sau, la solicitrile organului de urmrire penal refuz s deschid ua locuinei n vederea efecturii percheziiei, este autorizat ptrunderea prin utilizarea forei-obiecturile i nscrisurile mai nti se prezint persoanei prezente sau reprezentantului acesteia, dup care se va proceda la etichetarea i sigilarea acestora, n vederea ridicrii, cu excepia acelor nschisuri sau obiecte care sunt lsate n custodie, dup care se vor face copii-dreptul la un avocat n procedura de efectuare a percheziiei domiciliare este prevzut espres n NCPP; presupune informarea nprealabil a persoanei suspuse percheziiei cu privire la acest drept; n situaia n care persoana solicit sa i se acorde acest drept, organul judiciar are obligaia s amne efectuarea percheziiei domiciliare pn la sosirea avocatului, ns nu mai mult de 2 ore; exist i excepii, pentru cazurile de urgen, cnd i se permite organului de urmrire penal s procedeze direct la efectuarea percheziiei, n scopul asigurrii eficienei percheziiei-procedura se finalizeaz cu un proces-verbal, care se ntocmete potrivit art.161 NCPP; procesul-verbal conine o descriere a tuturor activitilor efectuate; el se semneaz de toate persoanele care sunt prezente la efectuarea percheziiei; procesul-verbal reprezint un mijloc de prob-ntreaga efectuare a percheziiei poate fi nregistrat audio i video i, de asemenea, se pot efectua fotografii, schie, care se ataeaz la procesul-verbal-n faza de judecat, percheziia se aduce la ndeplinire de ctre procuror

PERCHEZIIA CORPORAL art.165-166 NCPP-se poate dispune conform dispoziiilor date de organul de urmrire penalArt. 165 Cazurile i condiiile n care se efectueaz percheziia corporal(1) Percheziia corporal presupune examinarea corporal extern a unei persoane, a cavitii bucale, anasului, a urechilor, a prului, a mbrcmintei, a obiectelor pe care o persoan le are asupra sa sau sub controlul su, la momentul efecturii percheziiei.(2) n cazul n care exist o suspiciune rezonabil c prin efectuarea unei percheziiicorporale vor fi descoperite urme ale infraciunii, corpuri delicte ori alte obiecte ce prezint importan pentru aflarea adevrului n cauz, organele judiciare sau orice autoritate cu atribuii n asigurarea ordinii i securitii publice procedeaz laefectuarea acesteia.Art. 166 Efectuarea percheziiei corporale(1) Organul judiciar trebuie s ia msuri ca percheziia s fie efectuat cu respectarea demnitii umane.(2) Percheziia se efectueaz de o persoan de acelai sex cu persoana percheziionat.(3) nainte de nceperea percheziiei, persoanei percheziionate i se solicit predarea de bunvoie a obiectelor cutate. Dac obiectele cutate sunt predate, nu se mai efectueaz percheziia, cu excepia cazului cnd se consider util s se procedeze la aceasta, pentru cutarea altor obiecte sau urme.(4) Procesul-verbal de percheziie trebuie s cuprind:a) numele i prenumele persoanei percheziionate;b) numele, prenumele i calitatea persoanei care a efectuat percheziia;c) enumerareaobiectelor gsite cu ocazia percheziiei;d) locul unde este ncheiat;e) data i ora la care a nceput i ora la care s-a terminat efectuarea percheziiei, cu menionarea oricrei ntreruperi intervenite;f) descrierea amnunit a locului i condiiilorn care nscrisurile, obiectele sau urmele infraciunii au fost descoperite i ridicate, enumerarea i descrierea lor amnunit, pentru a putea fi recunoscute; meniuni cu privire la locul i condiiile n care suspectul sau inculpatul a fost gsit.(5)Procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagin i la sfrit de cel care l ncheie i de persoana percheziionat. Dac persoana percheziionat nu poate sau refuz s semneze, se face meniune despre aceasta, precum i despre motivele imposibilitiisau refuzului de a semna.(6) O copie a procesului-verbal se las persoanei percheziionate.(7) Dispoziiile art.162 se aplic n mod corespunztor.

PERCHEZIIA UNUI AUTOVEHICUL art.167 NCPP-este asimilat, sub aspectul naturii juridice, unei percheziii corporale, de aceea nu este necesar o autorizare din partea unui judector-presupune o verificare att a interiorului, ct i a exteriorului unui vehicul, precum i a prilor componente n scopul de a se descoperi obiecte sau nscrisuri care aulegtur cu o infraciuneArt. 167 Percheziia unui vehicul(1) Percheziia unui vehicul const n examinarea exteriorului ori interiorului unui vehicul sau a altui mijloc de transport ori a componentelor acestora.(2) Percheziia unui vehicul se efectueaz n condiiile prevzute la art. 165 alin. (2).(3) Prevederile art. 162, 165 i 166 se aplic n mod corespunztor.

PERCHEZIIA INFORMATIC art.168 NCPP-reglementarea este identic cu cea prevzut pentru percheziia domiciliarArt. 168 Percheziia informatic(1) Prin percheziie n sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice se nelege procedeul de cercetare, descoperire, identificare i strngere a probelor stocate ntr-un sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice, realizat prin intermediul unor mijloace tehnice i proceduri adecvate, de natur s asigure integritatea informaiilor coninute de acestea.(2) n cursul urmririi penale, judectorul de drepturi i liberti de la instanacreia i-ar reveni competena s judece cauza n prim instan sau de la instana corespunztoare n grad acesteia n a crei circumscripie se afl sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaz sau supravegheaz urmrirea penal poatedispune efectuarea unei percheziii informatice, la cererea procurorului, atunci cnd pentru descoperirea i strngerea probelor este necesar cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice.(3) Procurorul nainteaz cererea prin care se solicit ncuviinarea efecturii percheziiei informatice mpreun cu dosarul cauzei judectorului de drepturi i liberti.(4) Cererea se soluioneaz n camera de consiliu, fr citarea prilor. Participarea procurorului esteobligatorie.(5) Judectorul dispune prin ncheiere admiterea cererii, atunci cnd aceasta este ntemeiat, ncuviinarea efecturii percheziiei informatice i emite de ndat mandatul de percheziie.(6) ncheierea instanei trebuie s cuprind:a) denumirea instanei;b) data, ora i locul emiterii;c) numele, prenumele i calitatea persoanei care a emis mandatul;d) perioada pentru care s-a emis mandatul i n cadrul creia trebuie efectuat activitatea dispus;e) scopul pentru care a fost emis;f)sistemul informatic sau suportul de stocare a datelor informatice care urmeaz a fi percheziionat, precum i numele suspectului sau inculpatului, dac este cunoscut;g) semntura judectorului i tampila instanei.(7) ncheierea prin care judectorulde drepturi i liberti se pronun asupra cererii de ncuviinare a efecturii percheziiei informatice nu este supus cilor de atac.(8) n cazul n care, cu ocazia efecturii percheziiei unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, se constat c datele informatice cutate sunt cuprinse ntr-un alt sistem informatic ori suport de stocare a datelor informatice i sunt accesibile din sistemul sau suportul iniial, procurorul dispune de ndat conservarea, copierea datelor informatice identificate i va solicita de urgen completarea mandatului, dispoziiile alin. (1)-(7) aplicndu-se n mod corespunztor.(9) n vederea executrii percheziiei dispuse, pentru asigurarea integritii datelor informatice stocate pe obiectele ridicate, procurorul dispune efectuarea de copii.(10) Dac ridicarea obiectelor care conin datele informatice prevzute la alin. (1) ar afecta grav desfurarea activitii persoanelor care dein aceste obiecte, procurorul poate dispune efectuareade copii, care servesc ca mijloc de prob. Copiile se realizeaz cu mijloace tehnice i proceduri adecvate, de natur s asigure integritatea informaiilor coninute de acestea.(11) Percheziia n sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice se efectueaz n prezena suspectului ori a inculpatului, dispoziiile art. 159 alin. (10) i (11) aplicndu-se n mod corespunztor.(12) Percheziia n sistem informatic ori a unui suport de stocare a datelor informatice se efectueaz deun specialist care funcioneaz n cadrul organelor judiciare sau din afara acestora, n prezena procurorului sau a organului de cercetare penal.(13) Procesul-verbal de percheziie informatic trebuie s cuprind:a) numele persoanei de la care a fostridicat sistemul informatic sau suporturile de stocare a datelor informatice ori numele persoanei al crei sistem informatic este cercetat;b) numele persoanei care a efectuat percheziia;c) numele persoanelor prezente la efectuarea percheziiei;d)descrierea i enumerarea sistemelor informatice ori suporturilor de stocare a datelor informatice fa de care s-a dispus percheziia;e) descrierea i enumerarea activitilor desfurate;f) descrierea i enumerarea datelor informatice descoperite cu ocazia percheziiei;g) semntura sau tampila persoanei care a efectuat percheziia;h) semntura persoanelor prezente la efectuarea percheziiei.(14) Organele de urmrire penal trebuie s ia msuri ca percheziia informatic s fie efectuat fr ca faptele i mprejurrile din viaa personal a celui la care se efectueaz percheziia s devin, n mod nejustificat, publice.(15) Datele informatice identificate cu caracter secret se pstreaz n condiiile legii.(16) n cursul judecii, percheziiainformatic se dispune de ctre instan, din oficiu sau la cererea procurorului, a prilor ori a persoanei vtmate, n cazurile prevzute la alin. (2). Mandatul de efectuare a percheziiei informatice dispuse de instan se comunic procurorului, careprocedeaz potrivit alin. (8)-(15).

RIDICAREA DE OBIECTE SAU NSCRISURI art.169-171 NCPP-este prevzut c o obligaie a organului judiciar n toate cazurile n care este vorba de obiecte sau nscrisuri care au legtur cu o infraciune-este guvernat de principiul predrii de bun-voie-n faza de urmrire penal, organul de urmrire penal dispune predarea unor obiecte sau nscrisuri, dac apreciaz c ele ar putea constitui prob n procesul penal, putnd astfel servi la aflarea adevrului-persoana fizic sau juridic care deine aceste obiecte sau nscrisuri, are obligaia de a le preda; n situaia n care i ndeplinete aceast obligaie, se va ntocmi un proces-verbal, care constituie dovada predrii-daca nu i ndeplinete aceast obligaie, se va recurge la ridicarea silit; este o procedur special, care se dispune prin ordonan, de ctre procuror n cursul urmririi penale, sau de ctre instana de judecat, prin ncheiere, n cursul judecii-de regul, ridicarea silit nsoete procedura de percheziie (n cadru procedurii de percheziie, dac se gsesc obiecte sau nscrisuri, se dispune ridicarea silit)

EXPERTIZA I CONSTATAREA art.172-191 NCPP-sunt procedee probatorii diferiteConstatarea tehnico-tiinific poate fi dispus doar n cursul urmririi penale, n condiiile prevzute n art.172 alin.(9) si (10) NCPP-poate fi dispus numai de ctre procuror prin ordonan, atunci cnd exist urgen n ceea ce privete lmurirea unor situaii de fapt, sau cnd exist pericolde dispariie a mijlocului de prob sau a schimbare a situaiei de fapt-se efectueaz de specialiti fie din cadrul organului de urmrire penal, fie din afara organului de urmrire penal-constatarea se efectueaz printr-un raport de constatare care conine, pe langa activitile care s-au efectuat n vederea lmuririi situaiilor de fapt i concluziile n care sunt incluse probele rezultate din constatrile efectuate-atunci cnd constatarea este contestat, este obligatoriu efectuarea unei expertize

Expertiza este un procedeu probatoriu complex care permite organelor judiciare penale (att organelor de urmrire penal, ct i instanelor) s recurg la cunotinele unui expert n toate cazurile n care apreciaz c sunt necesare cunotine de specialitate ale unui expert pentru efectuarea unor constatri directe, pentru efectuarea unor clarificri a unor situaii de fapt sau pentru formarea unor opinii de specialitate n scopul aflrii adevrului i soluionrii juste a cauzei penale-reprezint un procedeu probatoriu care se utilizeaz n mod frecvent n procesul penal actual-nu poate fi dispus n cursul procesului penal dect dac sunt ndeplinite condiiile care sunt prevzute n art.100 NCPP, care sunt aplicabile n aceast materie-expertiza este un proces extrem de complex, avnd un caracter contradictoriu; are ca rezultat obinerea unui mijloc de prob: raportul de expertiz-expertiza poate fi dispus n cursul urmririi penale de organul de urmrire penal din oficiu sau la cererea prilor i a subiecilor procesuali principali; n cursul judecii, expertiza oate fi dispus de ctre instan fie din oficiu, fie la cererea procurorului, a prilor i a persoanei vtmate-n ceea ce privete procedura de numire a expertului: numirea expertului se realizeaz diferit n raport de felul expertizei

-exist dou categorii de expertize:oExpertize care se efectueaz de experi autorizai, independeni expertize tehnice-judiciare-numirea expertului se realizeaz de ctre procuror, n faza deurmrire penal sau de ctre instan, n faza de judecat, n mod direct, nemijllocit-att n faza de urmrire penal, ct i n faza de judecat, procedura este contradictorie-numirea expertului se realizeaz dup consultarea prilor i a subiecilorprocesuali principali, inclusiv a avocailor iar, n faza de judecat, dup consultarea procurorului, a prilor i a persoanei vtmate, precum i a avocailor, ntr-o procedur contradictorie, n urma unor dezbateri contradictorii-numirea experilor serealizeaz cu condiia ca experii s fie autorizai potrivit legii (s se afle nscrii pe lista de experi autorizai aprobat de Ministerul de Justiie)oExpertize care se efectueaz de instituiile medico-legale, de laboratoare de specialitate sau dealte instituii de stat expertize medico-legale, expertize criminalistice-numirea expertului nu se realizeaz direct de ctre procuror sau de ctre instan, ci de instituia de specialitate din care acesta face parte n baza unei solicitri scrise dinpartea organului judiciar

-n toate cazurile, se asigur exercitarea dreptului pe care l au prile i subiecii procesuali principali de a propune un expert recomandat de acestea pentru a participa la efectuarea expertizei mpreun cu expertul oficial;un asemenea drept este recunoscut i pentru procuror, atunci cnd expertiza se dispune n faza de judecat

Drepturile i obligaiile expertului:-dreptul la un onorariu i la plata cheltuielilor ocazionate de efectuarea expertizei-dreptul de a beneficiade msuri de protecie n aceleai condiii cu martorii-dreptul de a refuza expertiza n condiiile prevzute de art.117 NCPP; dac nu se gsete n una din aceste situaii, expertul are obligaia de a efectua experiza, atnci cnd a fost desemnat de organul judiciar sau de instituia din care face parte-obligaia de a se prezenta la toate chemrile organului judiciar, n aceleai condiii cu martorul-obligaia de a efectua expertiza i de a o finaliza la termenul care este stabilit de organul judiciar care a autorizat efectuarea expertizei-obligaia de a efectua o expertiz n conformitate cu dispoziiile legale i de a formula concluzii n cuprinsul raportului de expertiz n conformitate cu realitatea

Procedura de efectuare a expertizei:-dup emiterea dispoziiei de ncuvinare a expertizei, expertul oficial este chemat n faa organului judiciar (a procurorului sau a instanei); i se pune la dispoziie ntregul material; i se aduce la cunotin obiectivele expertizei, ntrebri la care expertul trebuie s rspund; este ntrebat dac are de formulat observaii; i se d posibilitatea s solicite lmuriri de la organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei; cu ncuvinarea organului judiciar care a dispus efectuarea expertizei, i se prevede posibilitatea solicitrii de lmuriri de la pri i de la subiecii procesuali principali i de la avocaii acestora; i se aduce la cunotin termenu pn la care trebuie s finalizeze expertiza (expertul poate solicita i prorogarea termenului, ns nu pe odurat mai mare de 6 luni de zile)

-art.174 NCPP reglementeazincompatibilitatea expertului

-art.178 NCPP reglementeazntocmirea de ctre expert a raportului de expertiz-raportul de expertiz are trei pri:-partea introductiv, n care se facemeniuni cu privire la organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei, cu privire la termen, cu privire la materialele puse la dispoziie, cu privire la lmuririle solicitate-partea expozitiv, n care se descriu toate operaiunile efectuate-concluziile, care constituie rspunsurile expertului la ntrebrile formulate i care reprezint proba care este rezultat din raportul de expertiz(expertiza este procedeul probator, raportul de expertiz este mijlocul de prob i concluziile din raportreprezint proba)

Audierea expertului art.179 NCPP-se realizeaz dup aceleai reguli care sunt prevzute pentru audierea martorului-dac organul judiciar apreciaz c este necesar pentru lmurirea situaiei de fapt, expertul va fi chemat i va fi audiat-dac se constat ulterior c expertiza nu este complet, se va dispune suplimentarea raportului art.180 NCPP-suplimentul de expertiz se realizeaz de cre acelaii expert; cnd nu ese posibil desemnarea aceluiai expert, se va dispune efectuareaunui noi expertize, de ctre un alt expert-exist i o procedur de efectuare a unei noi expertize, care poate fi dispus atunci cnd se constat c expertul nu a formulat concluzii, concluziile sunt neclare, contradictorii sau cnd organu juridiciar arendoieli cu privire la exactitatea concluziilor art.181 NCPP-o nou expertiz poate fi efectuat de o comisie; este posibil ca i prima expertiz s fie efectuat de o comisie n cazuri complexe care necesit cunotine interdisciplinare

-art.184 NCPPreglementeazexpertiza medical psihiatric este reglementat o procedur de internare vountar i una de internare nevoluntar n vederea efecturii expertizei-se prevd trei cazuri n care expertiza medico-legal psihiatric este obligatorie:n cazul infraciunii de ucidere a copilului nou-nscutn cazul infraciunilor svrite de ctre minori cu vrsta cuprins ntre 14 i 16 ani, pentru stabilirea discernmntuluin toate cazurile n care organul judiciar are ndoieli cu privire la boalapsihic sau asupra discernmntului suspectului/inculpatului de la data comiterii infraciunii-ntotdeauna expertiza psihiatric este efectuat de ctre o comisie-dac inculpatul refuz s se prezinte la comisie n vederea efecturii expertizei, se va emite un mandat de aducere-dac n urma examinrii medico-legale, comisia consider c pentru efectuarea comisiei este obligatorie internarea, inculpatul este ntrebat dac dorete acest lucru; dac este de acord, va fi o internare voluntar, iar n situaia n care refuz, poate fi dispus i o internare nevoluntar, la sesiarea comisiei, fie de ctre judectorul de drepturi i liberti, la solicitarea procurorului, care constat prin ordonan ndeplinirea condiiior legale, fie de ctre instan, printr-o ncheiere-mpotriva ncheierii de dispunere a internrii nevolutare se poate face o contestaie n termen de 24 de ore, care se soluioneaz de instana superioar n termen de 3 zile

-art.188 NCPP reglementeazexpertiza toxicologic este supus acelorai reguli

-art.189 NCPP reglementeazexpertiza medicol-legal

-art.190 NCPP reglementeazexaminarea fizic trebuie fcut distincia fa de expertiza medico-legal, dar i fa de percheziia corporal-examinarea fizic nseamn att oexaminare a corpului unei persoane n exterior, ct i o examinare n interiorul corpului-dac suspectul/inculpatul refuz examinarea fizic, ea se poate dispune doar de ctre judectorul de drepturi i liberti, n faza de urmrire penal la cererea procurorului sau, n faza de judecat de ctre instan, dup procedura prevzut pentru internarea nevoluntar

-art.191 NCPP reglementeazexpertiza genetic face trimitere la legea special

-mai exist i alte activiti care au ca obiect obinerea de probe: cercetarea la faa locului i reconstituirea

Cercetarea la faa locului art.192 NCPP-se poate dispune n cursul urmririi penale de ctre procuror, dar i n cursul judecii, de ctre instana de judecat, cnd se apreciaz c este necesar lmurirea unor situaii de fapt, n special cele referitoare la situarea locului infraciunii

Reconstituirea art.193 NCPP-reprezint reproducerea modului de svrire, atunci cnd se apreciaz c este necesar pentru unele clarificri privind situaia defapt; presupune prezena personal a suspectului/inculpatului; NCPP permite, n mod excepional, realizarea reconstituirii i n absena suspectului/inculpatului; *este inadmisibil absena-este necesar ca n ceea ce privete organizarea activitilor dereconstituire s se evite nclcarea legii sau a ordinii publice, s nu fie adus atingere moralei publice i s nu fie pus n pericol viaa sau sntatea persoanelor