Curs 1 Dr. PenalFormele infractiuniidupa fazele activitatii infractionaleAcestea urmaresc procesul care are loc in savarsirea unei fapte oricare ar fi ea.Perioadele activitatii infractionale: Perioada interna-psihica: se formeaza atitudinea psihica fata de fapta si de rezultat, se contureaza latura subiectiva. Despre aceasta perioada se afla post-factum. Aceasta periaoda are cateva momente: Conceperea activitatii infractionale Deliberarea Decizia sau rezolutia infractionalaAceste 3 momente sunt specifice infarctiunilor savarsite cu intentie ( nu si celor savarsite din culpa)Perioada interna poate avea uneori si o latura externa, si anume faza oratorie: infractorul comunica altor persoane intentia sa. Perioada externa-de executare: manifestarea exterioara a actului de conduita, totalitatea actelor efectuate in vederea realizarii hotararii de a savarsi infractiunea. Ea poarta denumirea de iter criminis- drumul infractiunii de la prima manifestare externa in executarea rezolutiei infractionale, pana la producerea rezultatului periculos sau pana la ultima evolutie eventuala a acestui rezultat.Perioada externa este cea care conteaza. Reazlizarea hotararii infractionale presupune parcuregerea in timp a mai multor etape:1. Faza actelor pregatitorare2. Faza actelor de executare 3. Faza urmarilor Specifice laturii obiectiveLegatura dintre aceste etape si formele infractiunii: Latura subiectiva se realizeaza in intregime in momentul luarii deciziei infarctionale Latura obiectiva se poate realiza numai in parte pentru ca: Actul de executare a fost intrerupt Actul de executare a fost parcurs in intregime, dar din diverse cauze, rezultatul nu s-a produs Actul de executare a fost parcurs in intregime si rezultatul a suferit o amplificare deosebita ( mai mare decat cea urmarita)Formele infractiunii- formele pe care infractiunea le poate imbraca in ceea ce priveste latura obiectiva in raport cu fazele de desfasurare ale activitatii infractionale

Coresupunzatoare:1. Fazei actelor de pregatire: - forma actelor preparatorii2. Fazei actelor de executare: - forma tentativei3. Fazei urmarilor: forma infractiune fapt consumat forma infractiune fapt epuizat

1. Actele preparatoriiSunt toate acele acte prin care se pregateste savarsirea actiunii ce constituie elementul material al infractiunii. Actele de pregatire pot fi de ex: De natura materiala: producerea sau procurarea instrumentelor in vederea comiterii faptei De natura morala: culegerea datelor si informatiilor despre conditiile in care va savarsi faptaActele de pregatire nu corespund actiunii tipice indicate in norma incriminatoare. Nu ii corespund lui verbum regens. Pentru a fi considerate forma a infractiunii, actele de pregatire trebuie sa fie efectuate in vederea savarsirii unei infractiuni. Actele preparatorii nu tradeaza intentia faptuitorului de a savarsi fapta si sunt posibile numai la infractiunile intentionate. Regimul actelor preparatorii Teza incriminarii: se creeaza conditii favorabile pentru savarsirea faptei, se insereaza in antecedenta cauzala a rezultatului creand o stare de pericol pentru valoarea sociala protejata; Nelimitate Limitate- doar in cazul infractiunilor grave Teza neicriminarii: actele de pregatire nu prezinta pericol social prin ele insele, au in general caracater echivoc.In dreptul penal roman, actele preparatorii nu sunt incriminate- este adoptata teza neicrimianrii. Prin exceptie, actele preparatorii sunt incriminate: Fiind asimilate cu tentativa ( act de executare): CP art. 412 alin.2 Actul preparatoriu e infractiune de sine statatoare :CP art.314 Atunci cand sunt privite ca acte de complicitate anterioara

2. Acte de executareTentativa art.31Consta in punerea in executare a intentiei ( hotararii) de a savarsi infractiunea, executare care a fost intrerupta sau, desi a fost efectuata in intregime, n-a produs rezultatul cerut de lege pentru existenta infractiunii in forma tip a acesteia.

Conditii de existenta ale tentativei:1. Intentia( hotararea) faptuitorului de a savarsi infractiunea2. Punerea in executare a intentiei( rezolutiei) infractionale- pasirea pe taramul actelor de executare3. Executarea sa fi fost intrerupta sau sa nu se fi produs rezultatul. Important e sa nu se fi produs rezultatul, altfel se trece in faza urmarilor. Punerea in executare a rezolutiei infractionale implica trecerea de la actele de pregatire la actele de executare a faptei. Este necesara delimitarea precisa a actelor de pregatire de cele de executare. Actele de executare pot fi sanctionate ( tentativa se pedepseste).Criterii de distinctie dintre actele de pregatire si cele de executare.Exista mai multe teorii: Teorii subiectiveActul de executare tradeaza sau da in vileag rezolutia infractionala a autoruluiTeoria echivocitatii: actul de pregatire este intoteaduna echivoc( nu lasa sa se intrevada in ce scop a fost efectuat), pe cand cel de executare este univoc( lasa sa se vada limpede legatura sa cu infractiunea la comiterea careia faptuitorul se decisese). Cumpararea unei chei brute constituie un act preparator intrucat nu tradeaza intentia de a fura. Teoriile subiective extind sfera actelor de executare pe taramul celor de pregatire( ex: luarea amprentei cheii de la o casa de bani)

Teorii obiectiveIntre actul preparator si cel de executare distinctia se face pe criteriul dinamismului.Teoria cauzalitatii inerte: actele de executare sunt acelea care au primit o orientare precisa catre valoarea sociala protejata, iar cele de pregatire nu au primit inca o astfel de orientare. In cazul actelor de executare nu mai este nevoie si de alte acte care sa duca la realizarea actiunii ce constituie elementul material al infractiunii. De exemplu,procurarea unei substante otravitoare- act preparator; punerea substaneti otravitoare in pahar- act de executare

Teorii formaleDistinctia se face pe identitatea formala intre actul savarsit si actiunea incriminata in continutul infractiunii. Daca actul savarsit corespunde lui verbum regens atunci el este act de executare.Aplicare stricta: restrangerea sferei actelor de executare. Descoperirea unei persoane noaptea in curtea victimei langa hambarul cu cereal- formal, este un act de pregatire desi este un act de executare.

In deosebirea actelor pregatitoare de cele de executare se va porni de la criteriul formal ce se va completa cu el obiectiv.Vor fi considerate acte de executare: Introducerea mainii in buzunarul unei persoane Patrunderea intr-o incapere sau curte cu chei false Fortarea usii sau efectuarea unei sparturi in zidul unei magazii. Modalitatile tentaivei reies din definitia legala a acesteia:a. Dupa citeriul gradului de realizare: Tentativa intrerupta sau imperfecta actul de executare e incomplet Tentativa terminata sau perfecta - actul de executare e complet si cu toate acestea rezultatul nu se produceb. Dupa criteriul cauzelor care determina neproducerea rezultatului: Tentativa idonee sau apta in a produce rezultatoul socialemente periculosNeproducerea rezultatului se poate realiza: Din cauza ineficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite Din cauza lipsei obiectului de la locul unde faptuitorul credea ca se afla T. Idonee e forma a infractiunii ( angajeaza raspunderea penala) Tentativa neidonee sau neapta in a produce rezultatul socialmente periculos: neproducerea rezultatului: Modul absurd de concepere a executarii T. Neidonee nu reprezinta o forma a infractiunii si nu angajeaza raspunderea penala.Strict legat de tenativa s-a introdus o notiune:Fapta putativa:fapta care are caracter infractional numai in mintea infractorului; s-a introdus pentru a face diefrente intre diferite forme ale infractiunii: pedepsibile-nepedespibile.Se face diferenta intre:1. Fapta putativa si tentativa neidonee( absurda) La fapta putativa mijloacele sunt proprii proudcerii rezultatului , dar fapta nu se consuma pentru ca valoarea sociala protejata de fapt nu exista In cazul tentativei neidonee, exista valoare sociala protejata numai ca mijloacele de a o periclita sunt improprii. 2. Fapta putativa si tentativa idonee La fapta putativa, lipsa obiectului protectiei juridice este absoluta In cazul tentativei idonee lipsa obiectului este accidentala. Obeictul protectiei juridice exista, dar nu in locul in care credea faptuitorulFapta putativa:- perspectiva diferita Exista atunci cand exista si o eroare de drept cu caracter invers. Ex: cand se comite o fapta care fie nu a fost incriminata niciodata, fie nu mai este incriminata la momentul savarsirii acesteia. In cazul in care eroarea poarta asupra unui cognitiv avand caracter invers,nu mai exista fapta putativa ci o tentativa idonee pedepsibila. Ex: cand se descarca un foc de arma asupra unei persoane culcate in pat, cu intentia de a o ucide, fara ca faptuitorul sa stie ca aceasta era deja decedata cu putin timp inainte. Reglemenatrile tentativei in NCP Dispozitiile din art. 20 CP Vechi ( tentativa relativ improprie) nu se mai regasesc in art. corespondent din NCP ( art.32) Se va renunta la clasificarea tentativei in proprie si impropire Dispozitiile art.20 VCP( tentativa absurda) ce se ragesesc in art. 32 NCP vor suplini prin interpretarea per a cotrario lipsa dispozitiilor privind tentativa relativ improprie. Tentativa idonee( periculoasa) si tentativa neidonee( nepericuloasa) T idonee: acte ce creeaza o stare de pericol pentru valoare ocrotita( acopera tentativa proprie si realtiv improprie din veceha regelmenatare) T neidonee: exista atunci cand din cauza modului de concepere a executarii, nu se pune problema crearii unei stari de pericol pentru valoarea sociala respectiva ( acopera tentaiva absolut improprie din VCP)Cea mai mare parte a doctrinei apreciaza ca enumerarea de la art. 20 din VCP era limitataiva. Orice situatie care nu constituie tentativa proprie si nici nu se incadreaza in enumerarea limitatativa ( insuficienta, defectuozitatea mijloacelor ori lipsa obiectului) nu poate fi pedepsita. Ex: incercarea faptuitorului de a ucide victima cu o arma pe care o stia incarcata dar pe care cineva o descarcase anetrior. Pentru un abservator care detine aceleasi informatii ca si autorul, actiunea putea sa produca rezultatul dorit ( moartea). Infractiuni la care tentativa nu este posibila. Din punct de vedere material: La infractiunile ce se comit prin inactiune La infractiunile cu executare prompta ( ex: infractiuni comise prin cuvinte etc) La infractiunile de obicei ( din obisnuinta) Din punct de vedere subeictiv: La infractiunile savarsite din culpa La infractiunile savarsite cu intentie depasita.Pedepsirea tentativei- art.33NCP: incriminare si sanctionareIntinderea incriminarii tentativei: Incriminare limitata ( doar la infractiunile mai garve) Incrminare nelimitata ( la toate infractiunile unde e posibila)In dreptul nostru tentativa e incriminata doar cand legea prevede expres ca tentativa se pedepseste( incriminare limitata). Daca legea tace, tantativa nu se pedesesteSanctionarea tentativei: Sistemul parificarii : presupune sanctionarea tenativei intre aceleasi limite de pedeapsa pe care legea le prevede pentru infractiunea propriu-zisa. Sistemul diversificarii: presupune ca trebuie sa se faca o deosebire intre rezultatul tentativei si rezultatul infractiuniiIn Romania, tentativa la o infractiune e sanctionata mai bland decat infractiunea consumata. ( sistemul diversificarii). Limitele de pedeapsa la tentativa sunt reduse la jumatate decat se prevede la infractiunea consumata. Cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata se aplica pedeapsa inchisorii de la 10 la 20 de an

Sanctionarea tentativei in cazul persoanei juridice.In cazul persoanelor jurudice, limitele pedepsei amenzii se reduc la jumatate. Art.147 alin. 1 NCP. Este consacrat acelasi sistem ca in cazul persoanei fizice. ( sistemul diversificarii)Concluzie: din punct de vedere practic, exista o continuitate , practic se ajunge la acelasi rezultat.

3. Faza umarilor