curs 1-lucrari de sustinere

LUCRARI DE SUSTINERE PENTRU EXCAVATII ADANCI – TIPURI SI UTILIZARI

LUCRARI DE SUSTINERE PENTRU EXCAVATII ADANCI

Prof. dr. ing. Horațiu POPA

Master Inginerie Geotehnica


TIPURI ŞI UTILIZĂRI

�dezvoltare continuă impusă în special de extinderea si aglomerarea zonelor urbane:

- retele de metrou;- parcaje si pasaje subterane;- subsoluri adânci etc.

�cheuri portuare

�consolidarea malurilor raurilor

�sustinerea masivelor de pamant (drumuri, cai ferate)

�lucrari de terasament


3

� evoluţie: - materiale (lemn, beton armat, metal)- tipuri- tehnologii de execuţie- sisteme de rezemare

TIPURI ŞI UTILIZĂRI

Sprijinirile utilizate la susţinerea excavaţiilor în zone urbane pot fi grupate în două tipuri de lucrări, în funcţie de elementele componente şi de tehnologia utilizată:

1. Sprijiniri folosind elemente prefabricate.

2. Pereţi îngropaţi.


4

NORMATIVE:

� NP124:2010 - Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de susţinere

� NP120:2006 – Normativ privind cerinţele de proiectare si execuţie a excavaţiilor adânci in zone urbane – aflat in faza de revizuire

� SR EN 1538:2011 - Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Pereţi mulaţi

� SR EN 1536:2011 - Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi foraţi� SR EN 12063:2003 - Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Pereţi din

palplanşe

STANDARDE:


5

SPRIJINIRI CU ELEMENTE PREFABRICATE

Sprijinirile cu elemente prefabricate sunt utilizate în general pentru lucrări temporare. Doar în cazul pereţilor din palplanşe acestea pot reprezenta lucrări definitive.

� Sprijiniri simple

Sprijinirile simple sunt executate în totalitate din lemn, cele trei elemente componente fiind: dulapii orizontali sau verticali, filatele şi şpraiţurile.

Aceste lucrări de sprijinire au întotdeauna un caracter temporar, fiind întâlnite cu precădere la sprijinirea unor gropi de fundare care nu sunt foarte adânci şi nu au vecinătăţi construite.

Având în vedere ca nu formează pereţi etanşi, sprijinirile simple nu pot fi utilizate pentru excavaţii care pătrund sub nivelul apei subterane.


6



Figura 1. Sprijinire cu dulapi orizontali


7



Figura 2. Sprijinire cu dulapi verticali


8



Dispunerea verticală sau orizontală a dulapilor este controlată de coeziunea pământului:- Pentru terenurile necoezive se impune dispunerea verticală dată fiind necesitatea executării sprijinirii (prin baterea dulapilor) anterior lucrărilor de excavare. - În cazul pământurilor coezive, care pot să se susţină singure pe o anumită înălţime, excavarea precede sprijinirea, caz în care dispunerea dulapilor este orizontală.

Aplicarea sprijinirilor simple la susţinerea unor excavaţii adânci în zone urbane, în a căror zone de influenţă există vecinătăţi construite, nu este indicată datorită rezistenţelor reduse pe care le oferă, a flexibilităţii peretelui şi a tehnologiei de executare care presupun mişcări ale terenului adiacent peretelui ce pot pune în pericol integritatea construcţiilor învecinate.


9


� Sprijiniri cu palplanşe

Palplanşele sunt elemente prefabricate din metal, beton armat sau lemn, introduse în pământ prin batere, vibrare sau presare astfel încât să formeze pereţi continui cu rol de susţinere şi etanşare.

Palplanşele sunt prevăzute cu îmbinări care asigură continuitatea peretelui din punct de vedere al etanşării.

Palplanşele pot fi utilizate pentru lucrări definitive sau temporare.


10


• Palplanşe metalice

Palplanşele metalice au secţiunea în formă de Z, S sau U (Figura 3). Acestea pot fi combinate rezultând secţiuni compuse în funcţie de condiţiile de stabilitate şi rezistenţă pe care trebuie să le îndeplinească (Figura 4).Introducerea în teren a palplanşelor metalice se realizează prin batere, vibrare sau presare. Presarea este indicată în zone în care vibraţiile şi zgomotele produse prin batere sau vibrare pot aduce prejudicii vecinătăţilor.În cazul utilizării palplanşelor metalice pentru lucrări definitive sunt necesare măsuri de protecţie anticorozivă în funcţie de agresivitatea mediului.


11



Figura 3. Exemple de palplanşe metalice şi de tipuri de îmbinări


12



a – tuburi + palplanşe „U”

b – chesoane din profile „U” + palplanşe „U”

c – chesoane din profile „Z” + palplanşe „Z”

d – grinzişoare şi palplanşe „Z”.

Figura 4. Exemple de pereţi din palplanşe mixte


13



Figura 5. Exemplu caracteristici palplanşe tip Z


14



Palplanşele metalice reprezintă o soluţie des întâlnită la susţinerea excavaţilor adânci în zone urbane. Avantajul utilizării acestora este dat de uşurinţa şi rapiditatea în manipulare şi la realizarea peretelui propriu-zis. Totodată pereţii din palplanşe metalice nu necesită o finisare deosebită, ei putând rămâne aparenţi, de exemplu în cazul unui perete de parking subteran (Figura 6a).


15Figura 6a. Exemple de pereţi din palplanşe


16Figura 6b. Exemple de pereţi din palplanşe (Keller Romania)


17Figura 6c. Exemple de pereţi din palplanşe


18Figura 6d. Exemple de pereţi din palplanşe

introducere prin vibrare


19Figura 6e. Exemple de pereţi din palplanşe

introducere prin batere – berbec

Diesel

introducere prin presare


20


• Palplanşe din beton armat sau precomprimat

Palplanşele din beton armat sau beton precomprimat sunt utilizate, de regulă, pentru lucrări definitive. Utilizarea lor pentru lucrări temporare nu este indicată din cauza recuperării dificile datorate greutăţii proprii mari.

Transportul, manipularea şi introducerea în teren ale palplanşelor din beton armat sau precomprimat presupun maşini şi utilaje grele. Introducerea în teren se realizează prin batere sau vibrare.

Palplanşele din beton armat sau precomprimat au secţiuni dreptunghiulare şi sunt prevăzute cu îmbinări pentru asigurarea etanşeităţii (în rosturi se introduce mortar de ciment amestecat cu iută în vederea etanşării), (Figura 7).


21


• Palplanşe din beton armat sau precomprimat

Figura 7. Exemple de palplanşe din beton armat

sau precomprimat şi de tipuri de îmbinări


22


• Palplanşe din lemn

Palplanşele din lemn sunt confecţionate din dulapi sau grinzi ecarisate din esenţe răşinoase sau din esenţe tari. Acestea sunt introduse în teren prin batere. Pentru a nu se deteriora la introducerea în teren palplanşele din lemn sunt protejate la capete cu platbande metalice.

Utilizarea palplanşelor de lemn este restricţionată la lucrări temporare (ex: sprijinirea pereţilor gropilor de fundare).

În funcţie de gradul de etanşare necesar se pot adopta diferite tipuri de îmbinări între palplanşe (Figura 8).


23


• Palplanşe din lemn

Figura 8. Exemple de palplanşe din lemn şi de tipuri de îmbinări


24


� Sprijiniri de tip mixt

Sprijinirile de tip mixt utilizează combinaţiile între diferite materiale pentru alcătuirea structurii de susţinere: metal cu lemn, metal cu beton, beton cu metal şi lemn.

Dintre aceste sprijiniri, cel mai răspândit este aşa numitul „sistem berlinez”. Sistemul berlinez combină metalul cu lemnul, elementele de rezistenţă verticale fiind alcătuite din profile metalice laminate (dubluT) amplasate la diferite distanţe (circa 2 ... 3 m) pe conturul viitorului perete de susţinere, între care, pe măsura avansării lucrărilor de excavare, se introduc dulapi orizontali care vor forma peretele propriu-zis de sprijinire.


25

- utilizare numai in pamanturi coezive si deasupra nivelului apei subterane

• Sistemul berlinez

Figura 9. Exemple de sprijiniri de tip mixt –

sistemul berlinez


26


În funcţie de adâncimea excavaţiei profilele metalice pot fi introduse prin batere sau vibrare, sau pot fi introduse în găuri forate şi încastrate prin betonare sub cota finală de excavare.

Totodată în funcţie de adâncimea de excavare peretele poate fi realizat autoportant sau sprijinit prin şpraiţuri, respectiv, ancoraje.

De asemenea, în locul dulapilor mai pot fi utilizate şi elemente prefabricate din beton armat.

• Sistemul berlinez


27

• Sistemul mixt

alte soluţii – înlocuirea dulapilor cu placi din beton armat

Figura 10. Exemple de sprijiniri de tip mixt

– metal cu beton armat


28Figura 11. Sprijiniri simple cu elemente metalice de inventar

�Sprijiniri simple cu elemente metalice de inventar


Toate cele trei elemente ale unei sprijiniri simple (dulapi, filate şi şpraiţuri) se regăsesc sub formă metalică, cu dimensiuni în general modulate. Şpraiţurile sunt telescopice, permiţând adaptarea lor la diferite dimensiuni.

- utilizate cu precadere pentru santuri (transee).


29

PERETI INGROPATIDin punct de vedere al alcătuirii constructive, pereţii îngropaţi pot fi formaţi din

panouri sau din piloţi.Din punct de vedere al scopului pereţilor îngropaţi, de care depinde

tehnologia de execuţie şi materialul utilizat, aceştia se clasifică în trei grupe importante:

1. ecrane de etanşare – asociate de cele mai multe ori lucrărilor hidrotehnice şi de protecţie sanitară, având suprafeţe foarte mari şi la care principala calitate este permeabilitatea redusă, rezistenţele mecanice având o importanţă mai mică;

2. fundaţii de adâncime – sub formă de pereţi continui sau barete având rol portant, de preluare a reacţiunilor suprastructurii şi eventual a presiunii geologice şi transmiterea acestora terenului de fundare din adâncime; în acest caz, preponderente sunt calităţile de rezistenţă mecanică;

3. pereţi pentru sprijinirea excavaţiilor de adâncime, care pot avea caracter temporar sau definitiv în ansamblul unei construcţii subterane; în acest caz, caracteristicile de rezistenţă şi impermeabilitate sunt la fel de importante.


30

PERETI INGROPATI

Adesea pereţii îngropaţi îndeplinesc toate cele trei roluri prezentate anterior (de exemplu, cazul unui perete de subsol adânc care pătrunde sub nivelul apei subterane şi pe care se sprijină o parte din structura superioară a construcţiei).


31

PERETI INGROPATI � Pereţi din panouri

Pereţii mulaţi sunt realizaţi prin turnarea în teren a betonului după ce în prealabil a fost realizată prin forare, sub protecţia noroiului bentonitic, o tranşee de dimensiuni stabilite prin proiectare.

În Figura 12 este prezentată o secţiune printr-un astfel de perete. Panourile sunt armate cu carcase de armătură iar legătura dintre panouri trebuie tratată astfel încât să asigure continuitatea peretelui din punct de vedere al rezistenţei şi etanşării.

• Pereţi mulaţi

Figura 12. Perete mulat


32


Execuţia pereţilor mulaţi presupune, de regulă, următoarele etape:

- execuţia în lungul viitorului perete a grinzilor de ghidaj;- excavarea sub protecţia noroiului de foraj a panourilor peretelui;- introducerea în panoul excavat a armăturii şi instalarea la capetele acestuia a elementelor de rost;- betonarea panoului astfel pregătit prin turnarea betonului fluid cu pâlnia fixă şi evacuarea noroiului de foraj;-demontarea (eventuală) palplanşelor de rost înainte de întărirea completă a betonului.

În Figura 13 este prezentat principiul de executare a unui perete mulat

• Pereţi mulaţi


33


• Pereţi mulaţi

Figura 13. Principiul de realizare a unui perete îngropat din panouri mulate


34Figura 14a. Tehnici de săpare a panourilor


35Figura 14b. Tehnici de săpare a panourilor


36Figura 15. Aspecte din execuţia unor pereţi mulaţi


37Figura 16. Aspecte din execuţia unor pereţi mulaţi

grinzi de ghidaj

introducerea carcasei

de armatura

betonarea


38

Figura 17. Etapele de execuţie ale unui perete mulat alcătuit

din panouri primare şi panouri secundare


39

Figura 18. Etapele de execuţie ale unui perete mulat alcătuit

din panouri primare şi panouri de tip mixt


40

Figura 19. Tratarea rosturilor intre panouri


41

Figura 20a. Tratarea rosturilor intre panouri – palplanşa de rost

CWS - Coffrage with WaterStop - (Soletanche-Bachy)


42

Figura 20b. Tratarea rosturilor intre panouri – palplanşa de rost

CWS - Coffrage with WaterStop - (Soletanche-Bachy)


43Figura 21. Exemple de perete de susţinere din panouri mulate


44


• Pereţi din panouri prefabricate

Pereţii îngropaţi din panouri prefabricate sunt realizaţi prin lansarea în tranşeea excavată a unor elemente prefabricate prevăzute cu margini profilate care să asigure îmbinarea între acestea.

Legătura fermă între perete şi teren, precum şi etanşarea peretelui sunt asigurate prin întărirea noroiului de foraj autoîntăritor care este utilizat în astfel de cazuri (noroi bentonitic în care se introduce şi o cantitate de ciment şi un aditiv întârzietor de priză).

În Figura 22a sunt prezentate două exemple de realizare a pereţilor din elemente prefabricate, iar în Figura 22b este prezentată fotografia unui perete îngropat realizat din panouri prefabricate din beton armat.


45



Figura 22a. Exemplu de panouri prefabricate


46



Figura 22b. Exemplu de pereti din panouri prefabricate


47

PERETI INGROPATI � Pereţi din piloţi foraţi

- Sunt recomandaţi, de regulă, atunci când stabilitatea tranşeelor necesare pentru panouri nu este asigurată (de exemplu, când în vecinătatea peretelui se găsesc fundaţiile unor construcţii cu încărcări mari) sau dacă în cuprinsul stratificaţiei se întâlnesc mâluri sau nisipuri antrenate de curentul de apă. În astfel de situaţii se recurge la piloţi foraţi cu tubaj recuperabil.

- In cazul pereţilor din piloţi secanţi se poate recurge la armarea tuturor piloţilor, dacă peretele este supus la încărcări mari care impun o rezistenţă ridicată a acestuia, sau la armarea numai a piloţilor secundari, dacă peretele nu este supus la solicitări importante dar este importantă îndeplinirea condiţiei de etanşare.

- In funcţie de condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească peretele, piloţii nearmaţi (primari) pot fi realizaţi din material cu slabe rezistenţe care asigură numai condiţia de etanşare (amestec de noroi bentonitic cu ciment la care se poate adăuga şi nisip) sau din beton simplu care are o rezistenţă mai ridicată.


48

PERETI INGROPATI � Pereţi din piloţi foraţi

Figura 23. Exemple de

dispunere si armare a piloţilor


49Figura 24. Exemple de pereţi de susţinere din piloţi foraţi


50

Figura 25. Exemple de pereţi de

susţinere din piloţi foraţi

Lucrare de susţinere

mixta: panouri mulate

si piloţi foraţi

Piloţi cu armatura rigida


51

PERETI INGROPATI � Pereţi realizaţi prin injectare cu presiune înaltă (tehnologia „jet-grouting”)

O posibilitate de realizare a unor pereţi de susţinere a excavaţiilor o reprezintă injectarea unui mortar de ciment în teren prin tehnologia ”jet-grouting”. Dispunerea secantă sau tangentă a unor astfel de elemente (coloane sau panouri) permite realizarea unor pereţi care pot avea şi rol de susţinere.


52

PERETI INGROPATI � Pereţi realizaţi prin injectare cu presiune înaltă (tehnologia „jet-grouting”)

Jet-grouting = Injectarea cu presiune înalta a terenurilor

Procedeu care constă in a dezagrega un pamant sau o rocă friabilă si a le amesteca, sau a le înlocui parţial printr-un agent de cimentare; dezagregarea se face prin intermediul unui jet de fluid de înaltă energie, fluidul putând sa fie el însuşi agentul de cimentare.

Figura 26a. Procedeul jet-grouting

SR EN 12716:2002 – Execuţia

lucrărilor geotehnice speciale.

Injectarea cu presiune înalta a

terenurilor (jet grouting)


53Figura 26b. Exemple de pereţi realizaţi prin procedeul jet-grouting


54Figura 27. Etapele de execuţie a unui perete de susţinere în consolă

SISTEME DE SPRIJINIRE A PEREŢILOR DE SUSŢINERE

După criteriul modului de preluare a solicitărilor la care sunt supuşi, pereţii de susţinere pentru excavaţii se clasifică în: pereţi de susţinere în consolă şi pereţi de susţinere rezemaţi.

�Pereţi de susţinere în consolă

- stabilitatea pe parcursul lucrărilor de excavare este asigurată prin încastrarea peretelui în teren.


55


�Pereţi de susţinere în consolă

Avantaje Limitări

• nu presupune sisteme de rezemare temporare ale peretelui (şpraiţuri, ancoraje)• spaţiu de lucru liber în incinta excavată, fără restricţii impuse de lucrări de rezemare ale peretelui

• poate deveni neeconomic pentru excavaţii adânci• deplasările peretelui datorate lucrărilor de excavare pot fi inacceptabile• adâncimea de înfigere (fişa) a peretelui şi caracteristicile secţionale (grosime, material, armare) pot deveni considerabile pentru a asigura stabilitatea


56


�Pereţi de susţinere rezemaţi

Figura 28. Etapele de execuţie a unui perete de susţinere rezemat

- rezemarea peretelui de susţinere pe măsura realizării excavaţiei reprezintă o alternativă care permite reducerea adâncimii de încastrare a peretelui, precum şi limitarea deplasărilor orizontale ale peretelui, comparativ cu soluţia peretelui în consolă.


57


�Pereţi de susţinere rezemaţi - soluţia cu şpraiţuri

Şpraiţurile sunt în general elemente metalice (profile H, secţiuni rectangulare sau tuburi) având rolul de a prelua eforturile din presiunea pământului asupra peretelui. Funcţia acestui sistem de rezemare, de regulă provizoriu, este de a asigura stabilitatea pereţilor de susţinere până în momentul în care este construită structura definitivă. După ce întreaga excavaţie a fost realizată, începe de jos în sus construirea structurii, şpraiţurile fiind îndepărtate pe măsură ce structura avansează.

În cazul unor deschideri mari ale excavaţiei, şpraiţurile pot fi realizate sub formă de contrafişe care asigură rezemarea peretelui prin sprijinirea de fundul excavaţiei. În acest caz este necesară dimensionarea adecvată a elementelor în care se sprijină contrafişele.


58


�Pereţi de susţinere rezemaţi - soluţia cu şpraiţuri

Avantaje Limitări

• deplasările peretelui îngropat sunt controlate prin amplasarea reazemelor temporare• comparativ cu pereţii autoportanţi, rigiditatea acestora, adâncimea de înfigere şi rezistenţa pot fi diminuate• în cazul utilizării ancorajelor se asigură un spaţiu de lucru liber în incinta excavată

• comparativ cu pereţii autoportanţi pot fi mai scumpi şi presupun o tehnologie mai complexă (realizarea reazemelor temporare)• în cazul utilizării şpraiţurilor, spaţiul de lucru în incinta excavată se aglomerează şi apar dificultăţi în continuarea excavării şi realizării structurii îngropate


59


�Pereţi de susţinere rezemaţi - soluţia cu ancoraje

Sistemul de rezemare cu ancoraje poate fi realizat în două soluţii:

- cu tiranţi pasivi care transmit solicitarea din reazem la o placă de ancoraj sau la un bloc din beton (blocul de beton poate fi fixat printr-o capră de piloţi în cazul unor solicitări mari);

- cu tiranţi foraţi, injectaţi şi pretensionaţi.


60



Tirant pasiv care transmite

încărcarea unei plăci de ancoraj

Tirant pasiv care transmite încărcarea

unui bloc de beton fundat pe o capră

de piloţi


61



Figura 29. Exemplu de tirant forat, injectat şi pretensionat


62



Avantaje Limitări

• după execuţie, incinta excavată este liberă permiţând accesul pentru lucrările de construcţie• ancorajele pretensionate pot reduce deplasările peretelui şi tasările terenului în spatele peretelui, în funcţie de valoarea forţei depretensionare

• timpul necesar instalării şi pretensionării ancorajelor duce la mărirea duratei de execuţie a lucrării de susţinere• ancorajele se extind adesea pe o distanţă considerabilă în afara incintei protejate de pereţii de susţinere• uneori este necesară înlăturarea tensiunii din ancoraje sau chiar a ancorajului la sfârşitul lucrărilor de construire• execuţia ancorajelor poate conduce la slăbirea terenului străbătut


63


�Pereţi de susţinere rezemaţi - soluţia cu contrabanchete

- contrabanchetele din pământ pot fi utilizate pentru a ajuta stabilitatea unui perete de susţinere şi pentru reducerea deplasărilor acestuia;- utilizarea contrabanchetelor adiacente peretelui de susţinere are avantajul că excavaţia poate atinge adâncimi mai mari (chiar cota finală) în partea centrală, fără a fi împiedicate lucrările de şpraiţuire;- se interzice înlăturarea prematură a contrabanchetei sau micşorarea acesteia, întrucât poate să conducă la cedarea peretelui de susţinere;

- in combinaţie cu contrabanchetele poate fi utilizată soluţia cu contrafişe;- contrabanchetele pot fi utilizate şi în combinaţie cu rezemarea peretelui de susţinere direct prin structura realizată în incinta excavată;

- contrabancheta este îndepărtată numai în momentul în care structura poate prelua solicitările date de peretele de susţinere.


64


Figura 30.

Utilizarea

contrabanchetelor

din pământ în

combinaţie cu

sistemul de

rezemare prin

contrafişe

Figura 31.

Utilizarea

contrabanchetelor

din pământ în

combinaţie cu

rezemarea

peretelui de

infrastructura

construită în

incinta excavată


65


�Pereţi de susţinere rezemaţi - soluţia cu contrabanchete

Figura 32. Exemple de

utilizare a contrabanchetelor


66


�Pereţi de susţinere rezemaţi - soluţia “top-down”

Variantă de rezemare a pereţilor de susţinere prin însăşi structura îngropată realizată sub protecţia acestora o reprezintă procedeul de „sus în jos” sau „top – down”, cunoscut şi sub numele de „metoda milaneză”.

Structura subterană este realizată de sus în jos, pe măsura avansării lucrărilor de excavare, iar planşeele acesteia devin pe rând rezemări ale peretelui de susţinere. Încărcările verticale sunt preluate de stâlpi şi transmise unor barete sau piloţi executaţi în prealabil.

Procedeul permite realizarea, simultan cu subsolurile, a unui număr de niveluri din suprastructura construcţiei. Execuţia lucrărilor este însă mai complexă şi mai anevoioasă; spaţiile de lucru sunt reduse - săparea terenului are loc sub fiecare planşeu pe o înălţime egală cu cea a viitorului nivel; trebuie asigurate goluri pentru evacuarea pământului săpat; sunt necesare utilaje cu gabarit redus etc.


67



Figura 33. Etapele de execuţie în procedeul de sus în jos (top-down)


68



Avantaje Limitări

• suprastructura construcţiei poate fi realizată concomitent cu infrastructura• reazemele temporare sunt înlocuite cu planşeele structurii subterane• asigură o rezemare rigidă a peretelui cu o minimizare a deplasărilor acestuia

• lucrările de excavare şi de realizare a infrastructurii sunt dificile şi mai scumpe datorită spaţiului redus de lucru• trebuie lăsate orificii în planşee pentru accesul în vederea excavării şi a execuţiei structurii subterane• este necesară asigurarea rezemării pe verticală a planşeelor infrastructurii


69



Figura 34. Exemplu al soluţiei top-down


70

Figura 35. Exemplu

al soluţiei top-down


71



Figura 36. Exemplu al soluţiei top-down


72

Avantaje şi limitări ale diferitelor tipuri de pereţi de susţinere

Tipul peretelui Avantaje Limitări

Sprijiniri simple si de tip mixt

• rapiditate si usurintă în executie• solutie economică pentru un perete de sustinere

• numai pentru lucrări temporare• nu sigură conditii de etansare• în anumite solutii poate fi aplicate doar în pământuri coezive (ex: sistemul berlinez)


73

Pereţi de susţinere din palplanse

Avantaje Limitări

�palplanse metalice

•rapiditate şi uşurinţă în execuţie•stabilitate şi rezistenţe ridicate•asigură condiţii de etanşare•pot atinge adâncimi ridicate•utilizate în toate tipurile de teren, chiar dure•faţa peretelui poate rămâne aparentă•pot fi introduse şi prin presare pentru a se evita efectele neplăcute cauzate de batere sau vibrare

•formează pereţi flexibili care pot suferi deformaţii importante

�palplanse din beton armat

•stabilitate şi rezistenţe ridicate•asigură condiţii de etanşare•faţa peretelui poate rămâne aparentă

•lungimi limitate datorită greutăţii (circa 20 m)•manipulare şi punere în operă dificile

�palplanse din lemn

•rapiditate şi uşurinţă în execuţie•soluţie economică

•numai pentru lucrări temporare•nu pot fi utilizate în pământuri tari •asigură condiţii de etanşare limitate



74


Pereti de sustinere din panouri

•stabilitate şi rezistenţe ridicate•asigură condiţii de etanşare•pot atinge adâncimi ridicate•utilizaţi în toate tipurile de teren•mai puţine îmbinări decât la pereţii din piloţi•în anumite circumstanţe faţa peretelui poate rămâne aparentă dacă se curăţă şi se îndepărtează eventualele protuberanţe

•continuitatea orizontală între panouri este dificil de asigurat •utilajele şi instalaţiile tehnologice, bazinele de noroi bentonitic şi carcasele de armătură necesită spaţii largi •nu poate urmări trasee complicate

Tipul peretelui Avantaje Limitări


75


Pereţi de susţinere din piloţi

Avantaje Limitări

�cu interdistanţe •reprezintă cea mai economică soluţie de pereţi din piloţi•rapiditate în execuţie

•nu asigură condiţii de etanşare•utilizare doar în pământuri coezive•datorită distanţelor între piloţi nu reprezintă o soluţie permanentă în nici un tip de teren decât dacă între piloţi se dispun elemente structurale

�tangenţi •stabilitate şi rezistenţă ridicate•utilizare în toate tipurile de pământ

•nu asigură condiţii de etanşare

�secanţi: piloţi armaţi / piloţi din noroi autoîntăritor

•pereţi etanşi cu caracter temporar•forarea piloţilor secundari (armaţi) este mai uşoară

•nu oferă o soluţie permanentă de etanşare•adâncimi limitate de toleranţa pe verticală (pentru asigurarea zonei de intersecţie a piloţilor secanţi)

�secanţi: piloţi armaţi / piloţi din beton simplu

•pereţi etanşi cu caracter permanent•stabilitate şi rezistenţă bune

•adâncimi limitate de toleranţa pe verticală (pentru asigurarea zonei de intersecţie a piloţilor secanţi)

�secanţi: piloţi armaţi / piloţi armaţi

•pereţi etanşi cu caracter permanent•stabilitate şi rezistenţă ridicate

•forarea piloţilor secundari necesită instalaţii puternice•adâncimi limitate de toleranţa pe verticală (de asigurare a zonei de intersecţie a piloţilor secanţi)

curs 1-lucrari de sustinere

Documents