I. Managementul administrării portuare

I.1. Regimul legal al administrării portului maritim

porturi sub conducerea centralizată

porturi autonome sau sub conducere descentralizată

porturi sub conducere privată

Autorităţile publice sunt inevitabil interesate în ceea

ce priveşte statutul porturilor maritime

Regimul legal al conducerii portului depinde de gradul în

care portul este instituţional dependent de stat sau

autoritatea locală

Porturile sub conducere centralizată

orice decizie importantă, referitoare la operare sau

dezvoltarea portului se ia de către autoritatea centrală;

această categorie include porturile municipale, porturile

considerate a fi „de interes naţional”, birouri portuare

naţionale sau administraţii portuare;

este de dorit să existe o bună colaborare cu întreprinderile

private care sunt, de regulă, concesionarii instalaţiilor

publice sau furnizori direcţi pentru serviciile de manipulare

portuară;

În Europa, multe din porturile din sud au conducere

centralizată, după cum, de asemenea, au şi porturile din

Africa sau multe alte ţări în curs de dezvoltare

Porturi sub conducere descentralizată sau

porturi autonome

descentralizarea constă în transferul unor puteri ale statului

către autorităţile locale.

în cazul autorităţii portului autonom, aceasta implică

împărţirea puterii între stat, cei care iau decizii şi

reprezentanţii guvernamentali locali, în virtutea unei structuri

administrative sub control de stat

Autoritatea Portuară autonomă este condusă de un comitet

de conducere compus din operatori economici, funcţionari de

stat aleşi pe plan local şi reprezentanţi de stat, personal şi

lucrători. Împuternicitul guvernului are drept de veto asupra

deliberărilor comitetului de conducere dacă îl consideră ilegal,

nefiind în conformitate cu politica portuară guvernamentală,

ceea ce arată limitele acestei autonomii

descentralizarea, incontestabil, facilitează o luare mai

rapidă a deciziilor şi ceea ce este mai important, în acest caz

autorităţile locale au o înclinaţie naturală să gestioneze

permanent comunitatea portuară, ceea ce este esenţial pentru

dezvoltarea portului

Porturi sub conducere privată

flexibilitate în managementul din sectorul privat constituie

un avantaj indiscutabil pentru operarea eficientă a

activităţilor portuare

în 1983 şi 1984, Marea Britanie a privatizat ,,Associated

British Ports” care dispunea de 21 de porturi cu mai mult de

un sfert din traficul portuar naţional

formă a privatizării: statul poate acorda sectorului privat o

concesiune pentru toate operaţiunile portuare sau, în unele

cazuri, întreprinderile pot fi autorizate să construiască şi să

pună în funcţiune terminale private

în scopul operării porturilor, libera concurenţă între

întreprinderile portuare private este mai eficientă decât o

strânsă supraveghere de către autorităţile administrative.

Reglementările asupra privatizării trebuie să recunoască

principiul libertăţii de piaţă pentru serviciile portuare, pentru

a se stimula dinamismul comercial

Cadrul normativ privind desfășurarea

activităţilor portuare

În România activitatea în porturi este reglementată de:

-Ordonanţa Guvernului nr. 19/1997, republicată în 2012, cu

modificările și completările ulterioare, privind transporturile

care stabileşte normele generale aplicabile modurilor de

transport rutier, feroviar, naval şi aerian din cadrul sistemului

naţional de transport, precum şi atribuţiile şi răspunderile

autorităţilor competente de reglementare, coordonare, control,

inspecţie şi supraveghere cu privire la activităţile de transport

şi la mijloacele de transport”;

-Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999, republicată în 2010, cu

modificările și completările ulterioare, privind administrarea

porturilor şi serviciile în porturi, care reglementează

administrarea, exploatarea şi dezvoltarea porturilor precum şi

munca în porturi, astfel încât să promoveze porturile româneşti

ca centre de operare a mărfurilor, de activităţi industriale şi de

distribuţie”

OG nr. 22/1999 defineşte noţiunile de bază referitoare la

porturi:

a) portul – parte delimitată a teritoriului naţional, situată la

litoral sau la malul unei ape, protejată natural sau artificial

împotriva valurilor, vânturilor curenţilor, gheţurilor având ca

scop primirea şi adăpostirea navelor, prestarea de servicii

pentru nave, pasageri şi mărfuri, precum şi facilitarea de

activităţi comerciale şi industriale. Portul cuprinde totalitatea

acvatoriilor şi teritoriilor, construcţiilor hidrotehnice,

canalelor de acces, şenalelor, zonelor de navigaţie, radelor

interioare, clădirilor, magaziilor, platformelor, căilor ferate,

drumurilor, instalaţiilor şi echipamentelor aflate în limitele

acestuia;

b) acvatoriu portuar – totalitatea suprafeţelor apelor incluse

în limitele portului;

c) teritoriul portuar – totalitatea terenurilor incluse în limitele

portului, inclusiv terenurile câştigate asupra mării;

d) domeniu portuar – ansamblul format din acvatoriul şi

teritoriul portuar;

e) radă – acvatoriu folosit pentru adăpostirea sau

staţionarea navelor în vederea intrării în port ori, în cazuri

speciale, pentru operare;

f) zone speciale din porturi – părţi delimitate în interiorul

portului în care nu se efectuează operaţiuni de

încărcare/descărcare mărfuri;

g) infrastructură portuară – ansamblul construcţiilor

destinate adăpostirii, acostării şi operării navelor şi

protecţiei portului, teritoriul portuar, precum şi totalitatea

căilor de comunicaţie pentru activităţi industriale şi

comerciale;

h) suprastructură portuară – totalitatea construcţiilor,

instalaţiilor şi echipamentelor cu caracter fix sau mobil,

amplasate pe infrastructura portuară şi necesare bunei

funcţionări a serviciilor prestate în porturi;

i) administraţie portuară – persoană juridică abilitată să

asigure funcţionalitatea porturilor şi serviciile publice

portuare;

j)operator portuar – orice agent economic autorizat săefectueze servicii în port;k) servicii publice portuare – servicii minim necesare pentrufuncţionarea în siguranţă a porturilor;l) servicii portuare – servicii prestate pentru nave, mărfuri şipasageri, infrastructură şi suprastructură portuară;

LL

Vânturi si valuri

dominante

Cur

enti

Post de acostareîn larg

Dig de larg(de adãpost)

Dig de larg(de adãpost)

Far de intrare(rosu)

Avanport

Cercul demanevrã

Bazin deschisRadar VTMS

Bazin deschis

Bazin deschis

MolCheu

Cheu

Cheu

Cheu

Dane

Dane

Dane

Dane

Mol

Mol

Faruri de aliniere

Zonã industrialã

Mol

Cheu

Cheu

Cheu

Cheu

Dane

Dane

DaneDane

Zonãspecialã

Mol

Bazinînchis

Ecluze cu sas

Far de intrare(verde)

Geamandurãde pericol

Perechi de geamanduriluminoase

R

V

L

Conductãsubmersã

RezervoareZonãliberã

Linia coastei

Staþie depompare

Limitele teritoriuluiportuar

Far

de

ate

riza

re

G

Senal de intrareîn port

RR

RR

VV

VV

2 - 3 L

Pasade intrare

Radã exterioarã

Legendã: V - verde; R - rosu; G - galben VTMS - sistem de control al traficului (vessel traffic management system)

Rad

ãin

terio

arã

Porturi clasificate după funcţii şi

importanţă economică:

De interes local

De aprovizionare

De transbordare

De escala

Turistice

Libere

De tranzit

Industriale

Funcţia de transport şi transbord

Funcţia de distribuţie

Funcţia de depozitare

Funcţia de tranzit

Funcţia industrială

Funcţia comercială

Funcţiile portului

PRIVATIZAREA FUNCŢIILOR PORTUARE

3 Argumente importante

Lărgirea gamei de servicii

Dezvoltarea şi facilitarea

funcţionării construcţiilor

portuare

Creşterea eficacităţii gestionării

I.2. Strategii de administrare portuară

Autoritatea portuară

- Autoritatea Portuară, Autoritatea de Management Portuar

sau Administraţia Portuară

- „instituţia statului, cu participare publică sau privată, care

este responsabilă de siguranţa înconjurătoare, respectiv de

construcţia, administrarea şi uneori operarea facilităţilor

portuare” (Comisie a Uniunii Europene, 1977)

Răspunderile Autorităţii Portuare la nivel local se extind în

următoarele domenii:

investiţii

• aprobarea propunerilor privind investiţiile portuare, începând de la o anumită valoare, iar criteriile de aprobare sunt date de concordanţa cu planul naţional în domeniu

politici financiare

• capacitatea de a defini obiectivele financiare ale porturilor; stabilirea elementelor de infrastructură a căror construcţie este finanţată de la nivel local

politici tarifare

• capacitatea de a fixa tarifele percepute de porturi, în scopul protejării intereselor publice

politici privind forţa

de muncă

• capacitatea de a fixa standarde comune pentru recrutarea forţei de muncă, o structură salarială uniformă, capacitatea de a aproba procedurile sindicale

licenţe

• capacitatea de a stabili principiile de autorizare a

agenţilor economici şi

recunoaştere a calificării

lucrătorilor portuari

documente şi cercetare

• capacitatea de a colecta, analiza şi

disemina informaţiile

statistice asupra activităţii portuare,

precum şi de a finanţa activitatea

de cercetare în domeniul portuar

reglementare

• capacitatea de a acorda asistenţă

autorităţilor portuare locale în

domeniul reglementării

În România, dintre atribuţiile Autorităţii Portuare (Compania NaţionalăAdministraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa) :

aplicarea politicilor portuare elaborate de Ministerul Transporturilor;întocmirea planurilor de dezvoltare a porturilor maritime în concordanţăcu politica şi programele de dezvoltare elaborate de MinisterulTransporturilor şi a Regulamentului de exploatare a porturilor maritime;coordonarea activităţilor care se desfăşoară în porturile maritime;implementarea programelor de dezvoltare a infrastructurilor porturilormaritime;acordarea de avize în vederea autorizării agenţilor economici careurmează să desfăşoare activităţi de transport naval în perimetrulporturilor maritime;aprobarea desfăşurării de activităţi în porturi, altele decât cele supuseautorizării de către Ministerul Transporturilor şi eliberarea permiselor delucru;urmărirea şi luarea măsurilor necesare pentru ca traficul de mărfuri înporturile maritime, precum şi modul de depozitare a acestora să nuafecteze securitatea infrastructurii portuare şi operarea navelor;

exercitarea de acţiuni de control asupra activităţilor de încărcare saudescărcare a navelor şi interzicerea sau oprirea executării acestora încazurile prevăzute de reglementările în vigoare;asigurarea funcţionalităţii, administrarea, întreţinerea, repararea şimenţinerea caracteristicilor tehnice minime ale infrastructurii detransport naval din porturile Constanţa, Midia, Mangalia şi Tomis, care i-afost concesionată, precum şi ale patrimoniului propriu şi punereaacestora la dispoziţie utilizatorilor în mod nediscriminatoriu, înconformitate cu reglementările în vigoare;stabilirea ordinii de intrare a navelor în porturile maritime, alocareadanelor şi eliberarea permiselor de acostare la dană;prestarea de servicii, operaţiuni şi lucrări, prin delegare de competenţă,în scopul îndeplinirii unor obligaţii ce revin statului român din acorduri şiconvenţii internaţionale la care România este parte, cum ar fi căutarea şisalvarea vieţilor omeneşti pe mare şi intervenţia în caz de poluare;reprezentarea Ministerului Transporturilor în relaţiile cu concesionariiinfrastructurii de transport naval sau a serviciilor de siguranţă.

Organizarea unui port la nivel local - modele de

administrare portuară

Factori care influenţează modul în care porturile sunt

organizate, structurate şi administrate:

•structura socio-economică a ţării (de exemplu, economia

de piaţă, frontiere deschise);

•evoluţiile trecute ale sistemului portuar (de exemplu, foste

colonii etc.);

•amplasarea portului (de exemplu, într-o regiune urbană

dezvoltată, într-o regiune izolată etc.);

•tipuri de mărfuri manipulate în port (de exemplu, lichide în

vrac, solide în vrac, containere).

Categorii principale de porturi

Service Ports (portul furnizor de servicii)

Tool Ports (portul proprietar de echipamente)

Landlord Ports (portul proprietar de teren)

Private Service Ports (portul privat )

Porturile de tip „Service Ports”

• au un caracter predominant public

• multe porturi din ţările în curs de dezvoltare încă îl mai folosesc (de exemplu, India, Sri Lanka)

• Autoritatea Portuară, oferă toate serviciile caracteristice acestui sistem portuar

• porturile deţin, întreţin şi operează toate bunurile disponibile (fixe sau mobile)

• activitatea de manipulare a mărfii este realizată de către forţa de muncă angajată direct de Autoritatea Portuară

• porturi sunt conduse de Ministrul Transportului, iar directorul general este numit de către ministru de resort, care este şi şeful său direct.

•Autoritatea portuară deţine în proprietate, dezvoltă şiîntreţine atât infrastructura cât şi suprastructura portuară

•Există companii private care deţin instalaţii de manipularela cheu a mărfurilor şi au contract cu agenţii navali sau cuAutoritatea Portuară

•Se generează adesea conflicte între Autoritatea Portuarăşi operatorii portuari, ceea ce duce la o eficienţă scăzutăîn operare

Porturile de tip „Tool Ports”

Porturile de tip „LandLord Ports”

• orientare mixtă public-privată

• Autoritatea Portuară funcţionează atât ca regulator cât şi caproprietar

• operatorii portuari sunt sub aripa companiilor private (Rotterdam ,Antwerp, New York sau Singapore)

• infrastructura este concesionată companiilor de operare privatăşi/sau anumitor întreprinderi (rafinării, uzine chimice)

• Operatorii privaţi furnizează şi întreţin propria suprastructură(birouri, hale, depozite, etc.), utilizează propriile instalaţii şiangajează forţa de muncă necesară

Porturile de tip „Private Service Ports”

• este puţin utilizat (în anumite porturi din Marea Britanie şiNoua Zeelandă )

• statul îşi pierde autoritatea faţă de sectorul portuar

• teritoriul portuar este privat, existând riscurile ca acestteritoriu să poate fi vândut sau revândut unor companii carenu desfăşoară activităţi de natură portuară

Elementele

sistemului

portuar

„Service

Ports”

„Tool Ports” „LandLord

Ports”

„Private

Service Ports”

Administraţia

portuară

public public public privat

Infrastructura

portuară

public public public privat

Suprastructura

portuară

public public privat privat

Operarea

mărfurilor

public privat privat privat

Pilotajul navelor public/privat public/privat public/privat public/privat

Remorcajul

navelor

public/privat public/privat public/privat privat

Legarea/dezlega

rea navelor

public/privat public/privat public/privat privat

Dragajul public/privat public/privat public/privat public/privat

Elementele sistemului portuar şi sectorul care le furnizează