curs 1

HALE INDUSTRIALE

HALE INDUSTRIALE

STRUCTURA CURSULUI

- 1. Generalitati

- 2. Actiuni asupra halelor metalice

- 3. Grinzile cailor de rulare

- Structura de rezistenta a acoperisului

- Contravantuirile halelor

- Calculul structurii de rezistenta

- Stalpii halelor

CLASIFICARI

FUNCTIE DE MATERIALELE UTILIZATE:

- HALE METALICE

- HALE DIN BETON

- HALE MIXTE

- HALE DIN ZIDARIE

FUNCTIE DE REGIMUL DE INALTIME:

- HALE PARTER

- HALE ETAJATE

FUNCTIE DE NUMARUL DESCHIDERILOR:

- HALE CU 1 DESCHIDERE

- HALE CU MAI MULTE DESCHIDERI

- egale

- diferite

HALE INDUSTRIALE - GENERALITATI

DEFINITIE

HALA INDUSTRIALA = CLADIRE CE ADAPOSTESTE PROCESE

TEHNOLOGICE

FUNCTIE DE MARIMEA DESCHIDERII:

- HALE UZUALE

L<18 (24) m

- HALE CU DECHIDERE MARE:

L>24 m

FUNCTIE DE PROCESELE TEHNOLOGICE ADAPOSTITE:

- HALE CU POD RULANT

- HALE FARA POD RULANT


CARACTERISTICI:

CADRUL TRANSVERSAL = elementul principal de rezistenta

DESCHIDERI UZUALE = 12, 18, 24, 30, 36

TRAVEE UZUALE = 5, 6, (9), 12

ROSTURILE HALELOR- datorita dimensiunilor in plan foarte mari, apare necesara fragmentarea,

respectiv separarea in plan a constructiei

- practic se intrerup toate elementele de constructie

Cauze:

- variatiile de temperatura rosturi de dilatatie

- depind de asezarea stracturii (in aer liber sau adapostita)

- daca hala este incalzita sau nu

- conditiile seismice rosturi seismice

(functie de zona seismica)

- rosturi de tasare

- depind de terenul de fundare

- legarea cu alte constructii vecine



1L

ROSTROST

1L

L2

LA HALELE METALICE POZITIA

PORTALELOR TREBUIE ASTFEL

PREVAZUTA INCAT SA NU IMPIEDICE

DEFORMATIILE

FUNCTIE DE COMPORTAREA HALELOR LA DIFERITE SOLICITARI STRUCTURA DE REZISTENTA SE

POATE CONCEPE PLANA SAU SPATIALA, REZULTANT:

- STRUCTURA CU CADRE PLANE (LUCREAZA PE O DIRECTIE)

- in sens TRANSVERSAL se concepe o structura rigida (cadru plan),

capabila sa preia incarcarile orizontale si verticale

- in sens LONGITUDINAL rigiditatea este asigurata prin dispunerea sistemului de contravantuiri

- STRUCTURA CU CADRE SPATIALE (LUCREAZA PE DOUA DIRECTII)

- structura spatiala este alcatuita din elemente plane, dispuse si legate intre ele in diferite moduri

- datorita legaturilor intre ele, unele elemente pot prelua o parte din valoarea fortelor care

actioneaza asupra unor elemente plane si o pot trece asupra altor elemente


EFECTUL DE CONLUCRAREA SPATIALA

ALCATUIREA DE ANSAMBLU A HALELOR


A. STRUCTURI CU CADRE TRANSVERSALE– FIECARE CADRU CADRU PLAN CONSTITUIE UN SISTEM GEOMETRIC INDEFORMABIL

IN PLANUL LUI

- INDEFORMABILITATEA GEOMETRICA IN DIRECTIE LONGITUDINALA SE REALIZEAZA PRINTR-UN

SISTEM DE CONTRAVANTUIRI SI/SAU PRIN ELEMENTELE DE INCHIDERE

Fig. 1. Structuri cu cadre transversale



B. STRUCTURI CU CADRE TRANSVERSALE SI LONGITUDINALE

Fig. 2. Structuri cu cadre transversale si longitudinale



C. STRUCTURI CU STALPI PENDULARI– TOATE LEGATURILE DINTRE STALPI SI RIGLE, PRECUM SI CELE DINTRE STALPI SI FUNDATIE

SUNT ARTICULATE

- INDEFORMABILITATEA GEOMETRICA A ANSAMBLULUI SPATIAL POATE FI ASIGURATA NUMAI

PRIN INTRODUCEREA UNUI SISTEM DE CONTRAVANTUIRI SI/SAU PRIN ELEMENETELE DE INCHIDERE

Fig. 3. Structuri cu stalpi pendulari

CERINTE GENERALE DE PROIECTARE


A. CONDITII DE REZISTENTA SI STABILITATE

- ELEMENTELE SI IMBINARILE LOR VOR FI DIMENSIONATE SI VERIFICATE LA STAREA LIMITA

DE REZISTENTA SI STABILITATE

B. CONDITII DE DUCTILITATE

- PENTRU A REALIZA O DISIPARE DE ENERGIE SEISMICA SE URMARESTE ALCATUIREA STRUCTURII

ASTFEL INCAT EA SA CONDUCA LA FORMAREA UNUI MECANISM FAVORABIL, COMPUS DIN ZONE

PLASTICE SI ELASTICE

- MECANISMELE DE CEDARE PLASTICA SE CARACTERIZEAZA PRIN FORMAREA DE ARTICULATII

PLASTICE:

* LA BAZA STALPILOR STALPI INCASTRATI IN FUNDATIE

* LA PARTEA SUPERIOARA A STALPILOR PRINDERI RIGIDE STALP – RIGLA

- ARTICULATIILE PLASTICE TREBUIE SA SE FORMEZE IN ZONELE ADIACENTE NODURILOR DE CADRU

SAU BAZELE STALPILOR

- NU SE ADMITE FORMAREA DE ARTICULATII PLASTICE IN IMBINARILE GRINDA-STALP SAU IN

ELEMENTELE DE PRINDERE A STALPILOR IN FUNDATII

articulatii plastice

articulatii

CERINTE GENERALE DE PROIECTARE


C. CONDITII DE RIGIDITATE

- DEPLASARILE STRUCTURII SI ALE ELEMENTELOR COMPONENTE VOR RESPECTA

CONDITIILE DE LIMITARE A DEPLASARILOR

D. CONDITII DE PROTECTIE LA FOC SI PROTECTIE ANTICOROZIVA

HALE INDUSTRIALE

– ACTIUNI ASUPRA HALELOR METALICE

I. INCARCARI PERMANENTE (P)

- GREUTATEA PROPRIE A INVELITORII SI A PERETILOR SE POATE LUA IN CAZURI

OBISNUITE DIN STAS 10101/1-78 IAR IN SITUATII SPECIALE DUPA DATELE OFERITE DE

PRODUCATOR

- GREUTATEA PROPRIE A PANELOR, RIGLELOR SI STALPILOR SE POATE LUA DIN

CATALOAGELE DE PROFILE, SAU SE POATE CALCULA

- SUNT RELATIV MICI (20-30 KG/MP)

II. INCARCARI CVASIPERMANENTE (C)

- GREUTATEA PROPRIE A INSTALATIILOR SUSTINUTE DE SARPANTA ACOPERISULUI

- GREUTATEA PROPRIE A INSTALATIILOR SI/SAU UTILAJELOR CU POZITIE FIXA SI

LEGATE DE STRUCTURA

- GREUTATEA DEPUNERILOR DE PRAF INDUSTRIAL

- ALTE INCARCARI

HALE INDUSTRIALE

– ACTIUNI ASUPRA HALELOR METALICE

III. INCARCARI VARIAVILE (V)

CLIMATICE

DATORATE ACTIUNII ZAPEZII (STAS 10101/21-92)

PRODUSE DE ACTIUNEA VANTULUI (STAS 10101/20-90)

TEHNOLOGICE

ORICE ALTE INCARCARI PROVENITE DIN INSTALATII, UTILAJE SAU ECHIPAMENTE

NELEGATE DE STRUCTURA (ADUSE IN SPECIAL DE PODUL RULANT)

IV. INCARCARI EXCEPTIONALE (E)

SEISM (NORMATIV P100-92)

ALTE INCARCARI

(REZULTATE IN URMA PROCESELOR TEHNOLOGICE CE SE DE

DESFASOARA IN INTERIORUL HALEI)

Ex. Explozii, lovituri

curs 1

Documents

generalitatialcatuirea de ansamblu

hale industriale

indeformabilitatea geometrica

alte incarcari

greutatea proprie

fig

rost

generalitati