1 MEDICATIA SNC

I. Deprimantele SNC = PSIHOLEPTICE

1. Hipnotice si sedative

2. Anxiolitice ( Tranchilizante )

3. Neuroleptice (Antipsihotice)

II. Antidepresive = PSIHOANALEPTICE

III. Stimulante ale SNC

IV. Antiepileptice

V. Miorelaxante

VI. Medicatia tulburarilor degenerative ale SNC

1. HIPNOTICE SI SEDATIVE

HIPNOTICE = medic. care antreneaza somn hipnotic, asemanator somnului fiziologic

SEDATIVE = medicam care antreneza o stare de liniste

Farmacoterapie (boli in care sunt indicate)

H in hiposomnie

S in hiperexcitabilitate

Baze fiziopatologice

Somnul fiziologic = o stare de repaus SNC care alterneaza ritmic cu starea de veghe in cadrul

bioritmului circadian.

- pierderea cunostintei cu posibilitatea revenirii sub influenta unor stimuli interni (durere,

necesitate, cosmar) sau externi (sunete, vibratii etc).

- abolirea motilitatii voluntare

- fct. fiziologice (respiratie, temp, activitate cardiac etc) sunt la nivel bazal

- tonus parasimpatic crescut (hiperaciditate, bronhoconstrictie, hipersecretie bronsica)

Tipuri de somn fiziologic

Somn REM

- somnul cu unde cerebrale rapide

- somn echilibrator psihic

2

- somn cu vise

Somn NON-REM

- somn cu unde cerebrale lente

- reparator celular

Principiile de terapie ale hiposomniei

1. Tratam cauzelor (durere, depresii, anxietate)

2. Regim de viata igienic excluderea cafelei, fumatului inainte de culcare cu cel putin 2-3 ore

3. Psihoterapie

4. Tratament cu sedative sau tranchilizante anxiolitice

5. Dc celelalte metode nu dau rez, se admit hipnoticele

Farmacoepidemiologie (C.I si precautii )

Precautii

- Conducatori auto

- Varstnici

C.I

- asoc. Cu alcool sau cu alte deprimante SNC

- aparitia sinergismului de potentare ( cu potentarea deprimarii centrului respirator)

Farmacocinetica

Difuziune rapida in SNC cu posibila cumulare la doze mari si aparitia R.A

Difuziune rapida prin placenta ef. Sec. in fetogeneza si posibile efecte teratogene (aparitia

malformatiilor) in faza de embriogeneza.

Clasificarea HIPNOTICELOR

Hipnocoercitive = forteaza somnul chiar in absenta unor tulburari de somn

Hipnoinductoare = fav. Instalarea somnului in caz de hiposomnie

Hipnocoercitive Hipnoinductoare

Relatie gradata D-efect-deprimant SNC

D medii ef. Hipnotic

Efect sedative si hipnotic fct de doza

NU AVEM COMA SI LETABILITATE nu se pot fol

3

D toxice coma

D letale moarte

pot fi fol in scop de suicid atentie la copii

in scop de suicid

Reduc somnul REM apare un effect re-bound

cu vise de tip cosmar, scaderea echilibrului

psihic, scaderea autocontrolului

Nu infl somnul REM

Dau somnolenta incipienta si reziduala Dau somnolenta incipienta si reziduala

Dau obisnuinta! Nu prea dau obisnuinta cu exc. ZOLPIDEM

(Stilnox)

Farmacodependenta cu posib aparitiei

sindromului de abstinenta la intrerupere brusca

- agitatie psihomotorie

- transpiratii

- convulsii

Farmacodependenta fizica, sindrom de

abstinenta scazut

Sunt tratament de electie in hiposomnii dar sunt

indicate numai pe termen scurt

Mecanism de actiune

Activarea situsului BZD1 are ca efecte:

- ef. 3atent3a hipnoinductor

- ef. anticonvulsivant

4 Activarea situsului BZD2 are ca efecte:

- ef. anxiolitic

- ef. miorelaxant (relax musculaturii striate)

Avantajele stimularii situsului BZD1:

- se pot folosi in Miastenia Gravis

Medicamente HIPNOTICE (DCI-uri)

HIPNOCOERCITIVE HIPNOINDUCTOARE

CICLOBARBITAL

AMOBARBITAL

NITRAZEPAM

FLUNITRAZEPAM

MIDAZOLAM

ZOPICLON Imovane

ZOLPIDEM Stilnox, Sanval

Medicamente SEDATIVE

Sedative vegetale, extracte de valeriana, passiflora, sunatoare

2. ANXIOLITICE = TRANCHILIZANTE

Tranchilizantele influenteaza tonusul neuropsihic si combat anxietatea, avand actiune:

- anxiolitica

- reducerea starii de tensiune psihica

- temperarea reactiilor emotionale

Anxietatea = teama nedeslusita fara obiect real = neliniste si se intalneste in bolile psihiatrice

Nevroze pacientul isi constientizeaza boala

Psihoze pacientul nu isi constientizeaza boala

Medicamente ANXIOLITICE (DCI-uri)

DIAZEPAM Diazepam

BROMAZEPAM Calmepam, Lexotan

MEDAZEPAM Ansilan

5 CLORAZEPAT Tranxene

OXAZEPAM

LORAZEPAM

NITRAZEPAM

FLUNITRAZEPAM

MIDAZOLAM

TRIAZOLAM

ALPRAZOLAM Xanax, Prazolex - are in plus ef. antidepresiv

TOFISOPAM Grandaxin

Mecanism de actiune

Actioneaza prin stimularea ambelor situsuri BZD1 si BZD2

sunt utilizate ptr efectul sedativ hipnoinductor dar induc somnul doar cand hiposomnia este

cauzata de tulburari de tip nevrotic

se fol si pt efectul antiepileptic (clonazepam, diazepam)

pt ef miorelaxant si stari de contracture a musculaturii striate (diazepam si meprobamat)

Farmacotoxicologie

Ef secundare datorita ef miorelaxant

Precautii la varstnici si la soferi, pers care executa lucrari care necesita atentie

Toleranta mai ales la benzodiazepine sindrom de abstinenta sever

Alte R.A

- posibile efecte teratogene in cazul BZD la gravide

- interactiuni la acocierea cu alte deprimante SNC sau cu alte BZD-uri

Dc se asociaza 2 BZD-uri apare sinergism de aditie cu scaderea efectului, nu potentare apare

tendinta de crestere a dozei cu aparitia unor reactii paradoxale (hiperexcitabilitate).

Farmacocinetica

- Difuziune rapida in SNC

- Distributie in tesutu adipos si tendinta de acumulare si efect de supradozare 5atent5a

(pacientul nu isi administreaza o doza depasita) administrarea cu prudenta la persoanele

obeze

6

- Legarea de proteinele plasmatice 90%

Medicamentele anxiolitice nu se intrerup brusc!!! dat. Ef de abstinenta care se instaleaza f rapid si

sever.

3. NEUROLEPTICE = ANTIPSIHOTICE

= MEDICAMENTE cu actiune tranchilizanta majora cu posibilitatea utilizarii lor la D mici in nevroze,

dar care fac posibila indicatia si in psihoze (schizofrenie, paranoie, manie).

Simptomatologie:

Simptome pozitive: excitatie psihomotorie,halucinatii si/sau delir

Simptome negative: stare de apatie, izolare pana la autism

medicatia se imparte in neuroleptice sedative si incisive (=dezinhibitorii)

N. sedative

- Efect predominant hipnoinductor cu utilitate in agitatia psihomotorie si efect secundar

somnolenta cu posibilitatea aparitiei tolerantei.

- Efect antipsihotic mediu benefic in delir, halucinatii

N. incisive

- Efect sedativ aproape inexistent

- Efect antipsihotic puternic, indicat in halucinatii si delir (manifestari acute ale psihozei),

manie acuta

Ex:

FLUPENTIXOL Fluanxol

HALOPERIDOL HALOPERIDOL - Indicatii in agitatie maniacala, schizofrenie, delirum tremens

(Reprezinta o criza caracterizata prin delir, halucinatii vizuale sau auditive majore, tremuraturi ale

fetei si ale membrelor, transpiratii abundente, accelerare a ritmului cardiac, febra, aprecierea gresita

a realitatii, agitatie psihomotorie severa, dereglari periculoase ale frecventei 6atent6 si tensiunii

arteriale. Manifestarea cea mai periculoasa este in cazul intreruperii bruste a consumului, bolnavul

avand iluzii vizuale, olfactive sau halucinatii cu 6atent6at terifiant. Se instaleaza si dupa stari de

neliniste, tulburari de somn, indispozitie generala. Reprezinta si un sindrom specific, acut si grav

6atent6ate6 dezobisnuirii bruste de alcool a unei 6atent6a care sufera de 6atent6ate cronic),

schimbari bruste de comportament, controlul ticurilor nervoase.

posibile R.A

Efecte extrapiramidale

sindrom Parkinsonian

7 tulburari de tip acatizie (persoanele afectate nu au stare, sunt nervoase si tulburate. Ca

tratament se recomanda intreruperea administrarii medicamentelor cauzatoare. Propanololul

poate fi de asemenea utilizat pentru reducerea nelinistii motorii.

Diskinezii (contracturi ale musculaturii striate buze, limba, glob ocular, gat, cu miscari

involuntare pana la rigiditate)

Sindromul botului de iepure la copiii nascuti din mamele care s-au tratat in timpul sarcinii cu

astfel de medicamente

Rigiditate de tip catatonic bolnavii stau nemiscati ore in sir fara sa vorbeasca sau pot incepe sa

vorbeasca 7aten se comporte intr-un mod bizar, hiperactiv

Alte actiuni ale neurolepticelor:

Antiemetica = antivomitiva

Ex:

PROCLORPERAZINA Emetiral

Inducerea hiperprolactinemiei cu scaderea libidoului la barbate si cresterea sanilor si cu

cresterea secretiei de lapte la femei = galactoree

Sedativa

Hipotermizanta (scaderea temp corpului in conditii de frig)

Hipotensiune arterial (scaderea tensiunii arteriale)

Hiposalivatie, constipatie,retentive urinara, hiposecretie lacrimala (efecte de tip antimuscarinic)

Neuroleptice (DCI-uri)

RESERPINA

RISPERIDON Rispolept

CLOZAPINA Leponex

QUETIAPINA Seroquel

OLANZAPINA Zyprexa, Olanzapina

8

MEDICAMENTE ANTIDEPRESIVE =PSIHOANALEPTICE

= medicamente care infl in sens stimulator proc. psihice si tonusul psihic

Depresia = boala care se caracterizeaza prin anxietate, hiposomnie, durere, tristete, melancolie,

gandire intarziata, idei obsesive, pesimiste de suicid

Medicamente (DCI-uri)

LITIU

MIRTAZAPIN Mirzaten, Pharmataz, Remeron

NORTRIPTILINA

IMIPRAMINA Antineprim

AMITRIPTILINA Amitriptilina

CLOMIPRAMINA

DOXEPINA Doxepin

CITALOPRAM

ESCITALOPRAM Cipralex, Escitalopram

FLUOXETINA Prozac

FLUVOXAMINA Fevarin

PAROXETINA Seroxat

SERTRALINA Zoloft

TRAZODON Trittico

BUPROPIONA Lamotrigin

BUSPIRONA Spitomin

Efecte secundare

9

- Efecte toxice cardiace

- Efecte antimuscarinice

- Antidepresivele moderne nu au aceste R.A. dar au altele potential convulsivant (

BUPROPIONA SI MIRTAZAPIN).

- Alimentele bogate in tiramina (9atent, branzeturi fermentate, bere, ciocolata, cafea, ficat de

pui, iaurt, peste afumat, struguri, vin rosu), pe parcursul unui tratament antidepresiv cu

inhibitorii de monoaminooxidaza, pot declansa sindromul cunoscut sub numele de cheese

efect, manifestat printr-o criza hipertensiva cu cefalee, palpitatii, greata si voma, chiar

accidente vasculare cerebrale.

Medicamente ANTIEPILEPTICE = ANTICONVULSIVANTE

Convulsii = contractii violente si repetate ale muscul striate, localizate sau generalizate, provenite din

descarcari anormale sincronizate ale unui nr mare de impulsuri din neuronii cerebrali.

Epilepsia boala caracterizata prin convulsii.

Cauzele epilepsiei

- Necunoscute

- Provenite din tumori cerebrale, traumatisme, febra mare, intoxicatii cu dif substante, infectii

ale meningelui sau encefalului etc

Tipuri de epilepsie

- Partial fara pierderea cunostintei

- Generalizata

I. Tonico-clonica = Marele Rau Epileptic = Grand Mal

Se produce un spasm maximal al muscul striate a intregului corp urmat de cadere, apoi convulsii

generalizate, pierderea cunostintei iar la revenire bolnavul nu isi aminteste nimic

II. Crize minore pierderea brusca a cunostintei, de scurta durata, cu modificarea

EEG, cu sau fara convulsii

III. Starea de rau epileptic = Status Epilepticus crize reintrante de Grand Mal cu

durata mai mare de 30 min, mortalitate mai mare de 15 % - stare de urgenta

medicala

Medicamente

CARBAMAZEPINA Carbamazepina, Taver

10 FENITOINA

FENOBARBITAL (se administreaza la copii, latenta lunga, durata ef lunga)

ACID VALPROIC Orfiril, Depakine

OXCARBAMAZEPINA Timonil

LAMOTRIGIN Lamictal

Diazepam i.v fol in urgenta in crize de Status Epilepticus

GABAPENTIN Gabaran

PREGABALIN - Lyrica

TOPIRAMAT Topran, Topiramat, Topamax

A nu se asocial cu:

- Contraceptive sau anticoagulante orale dat. Scaderii eficacitatii medicam asociat

- Paracetamol, eritromicina sau ketoconazole dat cresterii conc plasmatice si astfel aparitia

fenomenelor toxice

Medicamente miorelaxante

-reduc hipertonia, contractura, spasmul muschilor striati, ca urmare a unor traumatisme ale

aparatului locomotor (fracturi, luxatii ), afectiuni reumatismale sau tulburari extrapiramidale.

Medicamente

DIAZEPAM

TETRAZEPAM - Myolastan

CLORZOXAZONA

BACLOFEN - Lioresal

TOLPERISON - Mydocalm

Actiune

- Miorelaxanta cu R.A

i) Hipotonie musculara

ii) Ataxie la batrani ( = Imposibilitatea de a coordona grupele musculare in cursul miscarilor

voluntare - apar miscari imprecise, ezitante - apare in leziuni cerebeloase sau ale

maduvei spinarii)

11

iii) La doze mari paralizia musc striate cu stop respirator

- Analgezica indirecta prin combaterea contracturii

Medicatia tulburarilor degenerative ale SNC

1) Boala Alzheimer

Boala Alzheimer (Morbus Alzheimer) este o afeciune degenerativ progresiv a creierului care apare

mai ales la persoane de vrst naintat, producnd o deteriorare din ce n ce mai accentuat a

funciilor de cunoatere ale creierului, cu pierderea capacitilor intelectuale ale individului i a

valorii sociale a personalitii sale, asociat cu tulburri de comportament, ceea ce realizeaz starea

cunoscut sub numele de demen (din latin: demens) = dementa.

Simptome cognitive

- Tulburri de memorie: dificultatea de a-i reaminti informaii anterior nvate i

imposibilitatea de a acumula informaii noi. Primele care se pierd sunt evenimentele recente,

n timp ce amintirile vechi pot fi conservate.

- Tulburri de vorbire: bolnavul nu i mai gsete cuvintele, chiar pentru noiuni simple.

- Incapacitatea de a efectua diferite activiti motorii coordonate: bolnavul "nu mai tie" cum

s se mbrace adecvat, cum se descuie ua cu cheia etc.

- Imposibilitatea de a recunoate, identifica i denumi obiecte uzuale.

- Tulburri ale funciilor de organizare a activitilor zilnice, incapacitatea de a lua decizii.

- Probleme legate de gndirea abstract, tulburri de calcul, dezorientare temporal i

spaial, pierderea iniiativelor.

- False recunoateri: la nceput dificultate n recunoaterea fizionimiilor cunoscute, urmat de

identificri eronate, care pot provoca stri de anxietate.

- Aceste simptome se caracterizeaz printr-un debut gradat, bolnavul dezvolt anumite

strategii pentru a-i disimula dificultile, pentru un anumit timp i pstreaz o "faad"

neltoare, declinul ns se agraveaz progresiv.

Simptome non-cognitive

- Agitaie i agresivitate fizic sau verbal.

- Tulburri psihotice: halucinaii, de obicei vizuale, idei delirante (de persecuie, de gelozie, de

abandon etc.).

- Tulburri ale dispoziiei afective: n principal depresie i anxietate, mai rar stri de euforie

exagerat.

12

- Tulburri ale comportamentului alimentar: reducere sau cretere exagerat a apetitului,

alimentaie nengrijit, ingerare de substane non-alimentare.

- Dezinhibiie sexual: comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate

sexual.

- Incontinen urinar i pentru materii fecale, satisfacerea nevoilor fiziologice n locuri

neadecvate sau n prezena altor persoane.

Medicamente

RIVASTIGMINA - Exelon

DONEPEZIL - Aricept, Donecept, Cognezil

R.A

Greata, voma, diaree, insomnie, agitatie, tremor

2) Boala Parkinson

Boala Parkinson este o boal degenerativ ce survine n urma distrugerii lente i progresive a

neuronilor. ntruct zona afectat joac un rol important n controlul micrilor, pacienii prezint

gesturi rigide, sacadate i incontrolabile, tremor i instabilitate postural.

Semne i simptome

Cele trei semne cardinale ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea i bradikinezia.

Dintre acestea, dou sunt eseniale pentru stabilirea diagnosticului. Instabilitatea postural este al

patrulea semn cardinal, dar survine tardiv, de obicei dup 8 ani de evoluie a bolii.

n 70% din cazuri, gesturile ritmice incontrolabile ale minilor, capului sau picioarelor constituie

primul simptom i se manifest n special n repaus i n perioadele de stres. Tremorul este diminuat

n timpul micrilor i dispare n somn, este accentuat de stres i de oboseal. Tremorul devine mai

puin evident pe masura evoluiei bolii.

Rigiditatea se refer la creterea rezistenei la mobilizarea pasiv a muchilor i este mai evident la

micrile voluntare ale membrului contralateral.

Bradikinezia se refer la lentoarea micrilor, dar include i scderea micrilor spontane i scderea

amplitudinii micrilor. Bradikinezia este vizibil prin micrografie (scris de mn mic, ilizibil),

hipomimie (diminuarea micrilor mimice), clipit rar i hipofonie (voce diminuat).

Instabilitatea postural se refer la tulburrile de echilibru i coordonare. Apariia sa este o etapa

important n evoluia bolii, deoarece instabilitatea postural este dificil tratabila i este o sursa

comun de invaliditate n stadiile avansate ale bolii.

Demena survine tardiv n evoluia bolii Parkinson i afecteaz 15% - 30% din pacieni. Memoria

recent este afectat.

Alte semne sunt:

13

- tulburri ale somnului

- dificulti la deglutiie

- sialoree (salivaie abundent)

- micrografie (scris mic, ilizibil)

- hipofonie (voce diminuat, monoton) i dificulti la articularea cuvintelor

- incontinen urinar i constipaie, datorit alterarii funciei intestinului i vezicii

- confuzie, pierderea memoriei

- tulburri ale mersului, cu pai mici, trii; tendina accentuat spre cdere prin

pierderea reflexelor posturale

- pierderea balansului braelor n timpul mersului

- hipotensiune ortostatic

- dermatit seboreic

- modificri ale personalitii

Cauze i factori de risc

Celulele nervoase afectate de boala Parkinson sunt situate ntr-o zona numit substantia nigra

(substana neagr) din centrul creierului. Aceste celule produc dopamin, un neurotransmitor care

permite controlarea micrilor.

Prin moartea celulelor din substana neagr, boala Parkinson creeaz un deficit de dopamin. n mod

normal, controlul micrilor este rezultatul unui echilibru dintre cantitatea de dopamin i

acetilcolin (un alt neurotransmitor). Prin pierderea acestui echilibru, rezulta tremorul, rigiditatea

i pierderea coordonrii.

Cauza pierderii progresive a neuronilor n boala Parkinson rmne ns necunoscut. Oamenii de

tiin indic o asociere dintre factorii de mediu i cei genetici.

Factorii de mediu:

- expunerea precoce sau prelungit la substane poluante chimice sau la pesticide

(ierbicide i insecticide)

- consumul unui drog (MPTP) poate cauza semnele i simptomele bolii Parkinson drogul

are un efect similar pesticidelor

- medicamente neuroleptice (fenotiazina) sau substanele care blocheaz receptorii de

dopamin

- intoxicaia cu monoxid de carbon sau cu mangan

14

- hidrocefalia, tumorile craniene, hematom subdural, boala Wilson, tulburrile idiopatice

degenerative

Factorii genetici:

- toate cauzele genetice cunoscute explica mai puin de 5% din cazurile de Parkinson

Medicamente

PIRIBEDIL - Pronoran

AMANTADINA - Viregyt

LEVODOPA+BENSERAZID - Madopar

SELEGILINA - Selegos

LEVODOPA+CARBIDOPA - Nakom, Isicom

PRAMIPEXOL - Medopexol, Oprymea

3) Boala Huntington

Boala Huntington este o boal progresiv neurodegenerativ ereditar, caracterizat prin demen,

declin cognitiv, coordonare defectuoas a muchilor, i coree (Afectiune neurologica ereditara a

adultului caracterizata prin asocierea miscarilor anormale, tulburarilor mintale si a unei deteriorari

intelectuale. Miscarile unui subiect atins de coree sunt involuntare, ample: rapide, sacadate.

Tulburarile psihice severe (anxietate, iritabilitate, depresie) sunt insotite de o deteriorare intelectuala

care progreseaza pana la dementa. Primele simptome apar intre 35 si 50 ani. Din cauza aparitiei

tardive a simptomelor, o persoana atinsa de coreea lui Huntington poate avea copii inainte de a sti ca

sufera de aceasta boala).

Tratament - Singurul tratament cunoscut actualmente este prescrierea de medicamente

neuroleptice, care amelioreaza miscarile. Descoperirile recente asupra genei lui Huntington lasa

sperante de a se ajunge la un tratament al bolii.. Este afectat n primul rnd sistemul nervos.

Simptomele de dezvolt dup vrsta de 30 de ani.

n faza incipient

Anxietate;

Labilitate emoional;

Alterararea funciei cognitive;

Depresie;

Hipotonie;

Micri oculare anormale;

15

Grimase faciale;

Bradichinezie = pacienii prezint gesturi rigide, sacadate i incontrolabile, tremor i

instabilitate postural.

Impulsivitate, ostilitate, agitaie;

Alterarea simului olfactiv;

n faza avansat

Incontinen urinar i de materii fecale;

Apatie, iritabilitate;

Tulburri ale mersului;

Depresie;

Instabilitate postural;

Hiperchinezie (= activitate exagerata a musculaturii striate si netede a unui organ cavitar)

Hipertonie

Rigiditate;

Psihoz, sindromul obsesiv-compulsiv.

Tulburarea obsesiv compulsiv este o form de anxietate care se manifest prin gnduri i temeri

nejustificate care se transform n obsesii i care treptat, duc la un comportament repetitiv,

compulsiv. Persoanele care ajung s contientizeze faptul c au anumite obsesii nejustificate i c

sufer de tulburare obsesiv compulsiv, ncearc s ignore aceste obsesii i chiar s nceteze n a le

mai materializa n fapte. ns, aceast tentativ de ignorare a obsesiilor nu face dect s creasc

senzaia de stres i anxietate. ntr-un final, tocmai pentru a diminua senzaia de stres, aceste

persoane vor recurge la acte repetitive. Merg mereu pe partea stng a drumului pentru c partea

dreapt aduce ghinion, nu calca pe capacele de la canal pentru c este semn c ceva ru se va

ntmpla, se spal de trei ori pe mini cu spun, calca de trei ori ntr-un loc, casca de trei ori deoarece

cifra trei este impar i tot ceea ce fac trebuie s fie realizat de un numr impar de ori etc..Acestea

sunt exemple ale unor comportamente obsesive dezvoltate de unele persoane.

Tulburarea obsesiv compulsiv se axeaz de multe ori pe o anumit team: teama de a nu te

contamina cu microbi sau teama de a nu-l rni pe bebelu. Pentru a-i diminua teama de microbi, o

persoan ajunge s se spele pe mini de foarte multe ori pe zi pn ce pielea se nroete i apar

leziuni. La fel se ntmpl i n cazul mamelor care se tem s nu i rneasc bebeluul. Pentru ca

teama s dispar ntr-o oarecare msur, acestea ajung s se fereasc de orice obiect ascuit care l-ar

putea rni pe copil. Cu toatea acestea, teama continu s apar, fapt ce duce la instalarea unui

comportament ritualist: urmarea unui traseu anume spre serviciu, mbrcarea ntr-o anumit ordine,

aranjarea hainelor n ifonier dup culori, modele, texturi sau aranjarea obiectelor astfel nct

numrul acestora s fie ntotdeauna par sau impar.

16 Simptomele tulburrii obsesiv compulsive includ att obsesia ct i repetitivitatea. Obsesiile specifice

acestei tulburri sunt idei, gnduri, imagini sau impulsuri care se repet, persist i sunt nedorite.

Aceste obsesii apar, n special, n momentele n care ne gndim la altceva sau ncercm s facem un

anumit lucru. Printre principalele temeri care duc la obsesii se numr teama de microbi i de

mizerie, teama de impulsurile agresive, teama de gnduri i imagini cu tente sexuale.

Persoanele care sufer de tulburri obsesiv compulsive ajung s sufere de diverse temeri care le

afecteaz comportamentul:

-se tem de a da mna cu o persoan pentru a nu fi infectat cu microbi sau s ating un obiect atins

n prealabil de alte persoane;

- sunt obsedai de gndul c nu au ncuiat bine ua, c nu au nchis robinetul de la baie sau c nu au

oprit gazele;

- nu suport s vad c un lucru nu este la locul lui sau plasat ntr-o anumit poziie;

- se tem s nu i rneasc copilul;

- au impulsul de a striga obsceniti n situaii nepotrivite;

- pierderea podoabei capilare ca urmare a tendinei incontrolabile de a se trage de pr.

Astfel, printre lucrurile care fac ca unele persoane s sufere de tulburri obsesiv compulsive se afl

splatul, curenia, numratul, verificarea unui lucru de mai multe ori, nevoia de asigurri repetate i

repetarea unei aciuni de mai multe ori.

ANESTEZICE GENERALE

= Inhibitoare SNC care la doze terapeutice determina suprimarea progresiva a functiilor SNC :

sensibilitate (nu mai simti durerea ), cunostinta (pierderea cunostintei), motilitate voluntara si reflexa

functii temperate ri reversibile in ordine inversa.

La doze toxice deprima centrul respirator determinand moartea prin asfixie.

Exemple de anestezice generale:

CICLOPROPAN gaz

ETER DIETILIC

ENFLURAN

17 ISOFLURAN

DESFLURAN

TIOPENTAL i.v. se mai numeste si serul adevarului

MIDAZOLAM

Medicatie adjuvanta A.G

Anticolinergice pentru scaderea hipersecretiei salivare si bronsice

Antiemetice previn greata si voma postchirurgicala

Barbiturice inductia rapida a anesteziei

Opioide reduc sensibilitatea dureroasa si potenteaza act analgezica a anestez general

Miorelaxante pentru relax musculaturii striate

18 FARMACOTERAPIA DURERII

Perceperea durerii = fen neurologic caract prin pragul perceperii durerii ( = cea mai mica

intensitate a unui stimul dureros resimtit ca durere ).

Clasificarea durerii:

Acuta

Cronica fen f neplacut care antreneaza multe tulburari SNC: hiposomnie, depresie

Tratamentul durerii se face cu antiinflamatoare, antispastice, tranchilizante etc, in functie de

intensitatea durerii.

1. ANALGEZICE ANTIPIRETICE

2. ANTIINFLAMATOARE

3. ANALGEZICE OPIOIDE

1. ANALGEZICE ANTIPIRETICE

Febra = cresterea temp corpului

A.A nu sunt hipotermizante = nu scad temp normala a corpului ci scad febra.

Mec. de actiune

Inhiba COX = ciclooxigenaza scade formarea de prostaglandine cu rol algogen si pirogen.

La nivel central, cresc pragul perceperii durerii

COX 1

= enzima prezenta in toate tesuturile, care participa la formarea de prostaglandine (PG) benefice pt

organism.

PGE2 =

natriuretica (excreta Na si H2O )

bronhodilatatoare

citoprotectoare gastrica prin scaderea secretiei de HCl

PGI1 =

antiaterosclerotica

citoprotectoare

COX 2

19 =enzima prez in splina, rinichi, in toate tesuturile prin influentarea stimulilor proinflamatori.

Blocarea COX 2 efect antiinflamator

Medicamente DCI-uri

ACID ACETILSALICILIC = ASPIRINA

Mec. de actiune: inhiba COX1 si COX2 reactii adverse

Farmacodinamie

analgezic

antipiretic

antiinflamator

antiagregant plachetar la doze mici

Atentie!

La doze mari este proagregant plachetar

antireumatismal

uricozuric folosit in guta, datorita impiedicarii formarii acidului uric

Farmacotoxicologie

iritatii gastro-intestinale, microhemoragii gastrice C.I. in ulcer, gastrita

tulburari de coagulare in functie de doza

Atentie!

Inainte de orice fel de interventie chirurgicala se recomanda intreruperea acestui medicament cu cel

putin 14 zile.

Retentie urinara dat retinerii apei si Na C.I. in boli ale rinichilor

Bronhoconstrictie C.I. astm

Euforie la doze foarte mari

Reactii alergice care pot ajunge la soc anafilactic

Reactii alergice la copii mai mici de 10 ani sindromul Reye

Poate creste glicemia se recomanda cu prudenta diabeticilor

Posologie si doze maxime

4-5 g maximum pe zi, administrate in 3-4 doze pe zi

20 1 cp Aspirina = 500 mg

1 cp Aspirina pt cardiaci (dat retentiei de Na si H2O care determina cresterea tensiunii arteriale) = 50,

75, 100 mg administrat dupa masa de pranz se poate ajunge la max 150 mg/zi.

Exista si forma de Aspirina tamponata cu CaCO3 pt scaderea reactiilor gastrice

Exista si forme de aspirina efervescenta nu se recomanda cardiacilor !

AMINOFENAZONA

Fdinamie

Analgezic si antipiretic mai intens decat AAS

Antiinflam moderat

Antispastic

Ftox

Alergii cutanate

Tulburari sanguine : anemie hemolitica, agranulocitoza

Cancer gastric s-a retras din consum

PROPIFENAZONA

Fdin si Ftox asemanatoare aminofenazonei

Avantaj nu este incriminata in inducerea cancerului gastric

METAMIZOL (NORAMINOFENAZONA)

=ALGOCALMIN

Fdin si Ftox asem aminofenazonei poate provoca agranulocitoza

Deosebiri

Analgezic si antispastic mai intens

Slab antiinflamator

Nu este incriminate in inducerea cancerului gastric

Fter si Fgrafie:

Dureri moderate si intense

Colici biliare, renale

Dismenoree

21

Febra folosit si la copii

Posologie:

p.o - Max. 3g/zi in 2-3 prize 1 cp Algocalmin = 500 mg

i.r max 3g/zi in 2-3 prize la copii se rec doza la jumatate

i.v max 3 g/zi

PARACETAMINOFEN = ACETAMINOFEN

(=PARACETAMOL)

Fcin

Bd orala mare = 90%, cu biotransformare hepatica la metabolite toxici pt celula hepatica.

Fdin

Analgezic

Antipiretic

Atentie!

NU este antiinflamator!

Ftox

Toxicitate hepatica mare nu se admin pers cu probleme hepatice, hepatite, citoliza hepatica

Toxicitate renala la doza mare nu se admin in insuficienta renala

Doza max 3-4g/zi la adulti

Depasirea dozei maxime (>6g/zi determina toxicitate renala si hepatica cu aparitia icterului si

hepatomegaliei).

Fterapie si Fgrafie

1. Este antipiretic de electie la copii mici, inclusiv sugari

Supozitoare 125, 250 mg sugari si copii mici de 2-3 ori/zi

Cp de 500 mg adulti max 3 g/zi administrat MAXIMUM 5 zile consecutiv!

2. ANALGEZICE ANTIINFLAMATOARE

ANTIINFLAMATOARE CU EFECT IMEDIAT

22

- AINS = antiinflamatoare nesteroidiene

- AIS = antiinflam steroidiene

ANTIREUMATICE CU ACTIUNE LENTA SI LUNGA

AINS

Mec. de act

- inhiba neselectiv COX1 si COX2

DCI-uri Generatia I

ACID ACETILSALICILIC

DIFLUNISAL

TRIFLUSAL - Aflen

DICLOFENAC

ACEFLOFENAC

INDOMETACIN

SULINDAC

KETOROLAC - Ketorol

IBUPROFEN - MIG, Nurofen, Ibalgin etc

NAPROXEN

KETOPROFEN - Ketonal, Ketprofen

DEXKETOPROFEN - Tador

FENILBUTAZONA doar uz topic (creme, ung)

datorita reactiilor gastrice f puternice

PIROXICAM - Flamexin

TENOXICAM Neo-Endusix

LORNOXICAM - Xefo

MELOXICAM - Movalis

DCI-uri - Genereatia a II-a

CELECOXIB - Celebrex

ETORICOXIB - Arcoxia

Datorita neselectivitatii pe COX1 si COX2 avem

R.A:

- Lezarea mucoasei gastrice

- Bronhoconstrictie atentie la

astmatici

- Retinerea de apa si sodiu cu HTA

atentie la hipertensivi si atentionarea

pacientului in legatura cu consumul

redus de sare

23 ROFECOXIB - VIOXX - a fost scos din uz datorita mortalitatii produse prin accidente vasculare

NIMESULID - Nimesil, Aulin - in atentia ANM datorita efectului hepatotoxic pregnant

AIS = GLUCOCORTICOSTEROIZI

- au actiune antiinflamatoare prin blocarea COX2 si imunodepresiva

- au actiune antialergica

- cresc numarul hematiilor = cellule rosii ale sangelui

- produc retentie hidrosalina ( Na si H2O ) cu posibilitate de HTA atentie la consumul de

sare!! pe parcursul tratamentului se interzice consumul de sare si 1 luna de zile dupa

intreruperea tratamentului datorita tendintei acestor medicamente de a se acumula in

organism

- la nivelul musculaturii striate cresc forta de contactie a muschiului si creste rezistenta la

oboseala

- la nivel SNC provoaca apatie, depresie, iritabilitate, insomnie

- cresc secretia de HCl si pepsina

- provoaca obezitate

- la copii intarzie cresterea

- cresterea glicemiei

DCI-uri

CORTIZON

HIDROCORTIZON

PREDNISON

PREDNISOLON

METILPREDNISOLON

BECLOMETAZON

BETAMETAZON

DEXAMETAZON

FLOCINOLON

MOMETAZON

Se pot folosi :

- p.o incepand cu doze mari de atac, apoi se scad progresiv

- i.m cale folosita in urgente medicale HIDROCORTIZON

HEMISUCCINAT de electie in soc anafilactic produs de

medicamente sau de intepatura unor insecte

- Topic in unguente, creme, picaturi si spray-uri nazale,

supozitoare pentru actiunea lor antiinflamatorie si

antialergica

24 ANTIREUMATICE cu actiune lenta si lunga

- administrate in PAR (poliartrita reumatoida) reduc durerea si inflamatia articulara, reduc

nodulii articulari si reumatici

DCI-uri:

CLOROCHINA

HIDROXICLOROCHINA Plaquenil - folosit si in lupus si in malarie

SARURI DE AUR

METOTREXAT efect citotoxic si imunosupresiv - fol in PAR care nu raspund la AINS sau AIS

CICLOSPORINA

- imunosupresiv puternic

- toxic hepatic

- nefrotoxic

- Hcolesterolemiant

- Hglicemic

- Produce osteoporoza

fol numai in PAR care nu raspund la metotrexat

SULFASALAZINA - Salazopyrin

3. ANALGEZICE OPIOIDE = MORFINOMIMETICE (EUFORIZANTE)

Mec. de act

Agonist pe receptorii opioizi efecte:

Analgezie

Deprimarea centrului respirator

Deprimarea motilitatii gastro-intestinale cu tendinta de constipatie

Sedare

Mioza (miscorarea pupilei)

Euforie care antreneaza tendinta la farmacodependenta/ sau disforie

25

Imunosupresie = scaderea imunitatii

Scaderea secretiei gastro-intestinale se pot admin si la pacientii cu ulcer gastric

Tendinta la HTA prudenta la pacientii hipertensivi

DCI-uri:

FENTANIL

LOFENTANIL

SUFENTANIL

LEVORFANOL

METADONA

HIDROMORFONA

MORFINA

DEXTROMETORFAN

CODEINA

PENTAZOCINA - Fortral

Fcinetica

Bd crescuta i.m, i.v, s.c.

Bd scazuta la admin p.o, sublingual,intranasal datorita ef de prim pasaj hepatic f inalt.

Difuziune prin placenta si in laptele matern foarte mare, producand:

La nou-nascut intarzierea aparitiei respiartiei

La sugar deprimarea respiratiei cu tendinta de sufocare

La mame toxicomane sindrom de abstinenta la nou-nascut si la sugar

Antimigrenoase

Migrena este definita ca o durere intensa de cap (cefalee), cu o durata de 4 pana la 72 de ore si care

are caracter recidivant (se repeta). O persoana care are migrene, nu-si poate desfasura normal

activitatile cotidiene (de rutina). Cu toate ca migrenele sunt neplacute si interfera cu desfasurarea

normala a vietii, nu produc leziuni pe termen lung.

Simptomele cele mai frecvente ale migrenei includ:

Inhiba centrul tusei si de folosesc si ca antitusive in cazul tusei USCATE

se elibereaza numai pe prescriptie medicala care se retine in

farmacie

26

- cefalee pulsatila pe o parte a craniului (hemicranie)

- cefalee moderat-severa

- accentuarea cefaleei odata cu desfasurarea activitatilor fizice cotidiene

- greata, varsaturi

- sensibilitate crescuta la lumina (fotofobie) sau la stimuli sonori, uneori chiar si la anumite mirosuri.

Exista mai multe tipuri de migrene, fiecare cu caracteristicile ei aparte. De exemplu, unele femei au

migrene care apar inaintea menstruatiei (premenstrual). Este destul de dificil de a diferentia

migrenele de alte tipuri de cefalee. Cefaleea din sinuzitele acute este asemanatoare celei din

migrene. Migrenele se diferentiaza de alte tipuri de cefalee prin faptul ca acestea apar pe o parte a

capului (hemicranie), localizarea dreapta respectiv stanga a acesteia, putand insa varia de la un

episod la altul. Migrenele sunt deseori acompaniate de fotofobie si sensibilitate crescuta la zgomote.

Migrenele pot aparea de asemenea in contextul altor afectiuni, precum astmul bronsic sau depresia.

Alte afectiuni mai grave, precum tumorile sau infectiile cerebrale, pot prezenta simptome

asemanatoare migrenelor. Cefaleea datorata altor cauze grave de sanatate sunt relativ rare.

Persoanele care prezinta urmatoarele caracteristici, sunt mai predispuse la a dezvolta migrene:

- istoric familial de migrene;

- sexul feminin. Femeile au un risc de aparitie al migrenelor de 3 ori mai mare decat barbatii;

- adolescentii si adultii tineri, migrenele aparand cel mai frecvent la aceste categorii de varsta;

- afectiuni precum, depresia, sindromul anxios depresiv, astmul bronsic sau epilepsia.

Antimigrenoasele sunt substante medicamentoase folosite in tratamentul acut al migrenei

sau in profilaxia crizelor.

Farmacoterapia migrenei se face in trepte, in functie de intensitatea si frecventa crizelor.

Migrena usoara (cefalee pulsatila ocazionala, cel mult un atac pe luna, ce dureaza 4-8 ore si

nu impiedica desfasurarea activitatii bolnavului).

- Analgezice-antipiretice, singure sau in combinatii (AAS, paracetamol, ibuprofen,

naproxen) cu sau fara barbiturice, cu sau fara cofeina, cu sau fara VC simpatomimetic

- Antiemetice pentru combaterea starii de voma ce poate insoti migrena (metoclopramid,

proclorperazina, prometazina).

Migrena moderata (atacuri moderate sau severe, cel putin o data pe luna, cu durata de 4-24

ore, insotite de greata si voma, care impiedica desfasurarea activitatii normale a bolnavului).

- Analgezice-antipiretice cu sau fara opioide slabe (codeina)

- Alcaloizi din Cornul secarei (ergotamina, dihidroergotamina)

27

- Sumatriptan - Imigran

- Antiemetice

Migrena severa (mai mult de 3 crize pe luna, cu durata mai mare de 12 ore, asociate cu

greata si voma intense care incapaciteaza bolnavul) se face tratament acut si profilaxia

crizelor.

Tratamentul acut se face cu:

- Alcaloizi din cornul secarei : ergotamina si dihidroergotamina CI in sarcina, HTA, boli

hepatice si renale

- Sumatriptan CI in HTA nu se asociaza cu alcaloizii din ergot

- Antiemetice

Profilaxia migrenei severe:

Medicamentele cel mai des folosite in prevenirea episoadelor migrenoase sunt:

- beta-blocantele care produc relaxarea musculaturii vasculare propranolol, metoprolol

- blocantii canalelor de calciu care scad vasoconstrictia (ingustarea vaselor de sange)- verapamil

- medicatia antidepresiva, ca amitriptilina sau antidepresivele triciclice sunt de asemenea utile in

prevenirea episoadelor migrenoase

- anticonvulsivantele, precum topiramatul a fost de curand aprobat de asociatiile farmaceutice ca

medicatie antimigrenoasa.

- CIPROHEPTADINA folosit si ca antihistaminic

II. SISTEMUL NERVOS SOMATIC

ANESTEZICE LOCALE

= medicamente care administrate local in apropierea unei unei formatiuni nervoase determina

reversibil pierderea sensibilitatii dureroase si uneori paralizie musculara locala.

Exemple de anestez locale:

PROCAINA

COCAINA

28 XILINA

BUPIVACAINA

LIDOCAINA

ANESTEZINA = BENZOCAINA

ROPIVACAINA

Atentie!

Aplicarea lor pe pielea nelezata NU este insotita de affect anestezic local.

Alte actiuni ale anestez locale

Hipertensiune arterial (HTA)

Tahicardie pulsul ajunge pana la 200-300 batai/minut

Stimulare SNC cu hiperexcitabilitate pana la convulsii

Reactii adverse

Reactii alergice care merg pana la soc anafilactic cu crize astmatiforme

Stimulare SNC in urma admin i.v. dupa absorbtie mare deprimare respiratorie si colaps

cardiovascular cu hTA

Cefalee

Fterapie

A.L. se folosesc in:

Interventii chirurgicale minore, care nu necesita pierderea cunostintei

Manevre endoscopice

Tratamentul durerii ulceroase exista suspensii cu antuacide ai anestez locale Almagel A

Tratamentul durerii hemoroidale supozitoare si creme antihemoroidale care contin un

coagulant, un antiinflamator si un anestezic local

CURARIZANTE

Curarizantele sunt o clas de medicamente, denumite i blocante neuromusculare care relaxeaz i

paralizeaz musculatura striat. Reprezentatul natural al acestei clase de medicamente este

alcaloidul tubocurarina, obinut din curara, extractul brut de Chondodendron tomentosum.

Mod de aciune

29 Curarizantele interfer cu funcia de mediator a acetilcolinei prin 2 mecanisme:

- Blocarea competitiv a receptorilor colinergici

- Activarea receptorilor colinergici prin depolarizare prelungit.

Paralizia produsa de curarizante cuprinde treptat diferite grupe musculare: globii oculari, urechile,

fata, limba, faringele, muschii masticatori, muschii abdominali, toracelui si diafragmului.

Corespunzator paraliziei se instaleaza si efectele:

- Diplopie (vedere dubla)

- ptoza palpebrala (caderea pleoapei)

- greutate in deglutitie

- paralizia muschilor respiratori

Farmacoterapie

- interventii chirurgicale ce necesita o relaxare musculara buna (pe abdomen, torace), ca

adjuvante ale anesteziei generale;

- endoscopie

- reducerea fracturilor

- diagnosticul miasteniei (slabiciunea musculara severa).

Farmacografie

Calea: exclusiv i.v

Farmacoepidemiologie

CI: Miastenia gravis

Medicamente

TUBOCURARINA

PANCURONIUM

SUXAMETONIU

DECAMETONIU