CURS 2

CURRICULUMUL EDUCAȚIONAL PENTRU PREDAREA ȘTIINȚELOR JURIDICE ȘI A CULTURII CIVICE

2.1. Noţiunea de curriculum2.2. Documentele curriculumului naţional2.3. Curriculum la decizia şcolii

2.1. Noţiunea de curriculum

Termenul de curriculum este derivat din limba latină şi înseamnă în esenţă “drum către”.Filosofia contemporană a educaţiei diferenţiază între o educaţie bazată pe curriculum (care are ca

element central activitatea de proiectare ) şi programa analitică (care are în centrul activităţii didactice ideea de programare a traseului elevului către un ţel impus doar de adulţi.)

Din necesitatea acordării şanselor egale tuturor elevilor a apărut perspectiva abordării într-un mod nou a Curriculum-ului. Curriculum-ul este un concept de bază în ştiinţele educaţiei şi poate fi definit în sens larg şi în sens restrâns.

În sens larg, curriculum defineşte sistemul de procese decizionale, manageriale şi de monitorizare care preced şi însoţesc proiectarea, elaborarea, implementarea, evaluarea şi revizuirea permanentă a setului de experienţe de învăţare oferite de şcoală (Bârzea, 1993).

În sens restrâns, curriculum desemnează sistemul documentelor de tip reglator şi normativ, în cadrul cărora se consemnează experienţele de învăţare recomandate prin şcoală elevilor.

Curriculum naţional cuprinde un curriculum-nucleu şi un curriculum la decizia şcolii (local) şi reglementează elaborarea tuturor nivelurilor sistemului curricular după următoarele principii :

- decongestionarea şi flexibilitatea programului şcolar ;- creşterea eficienţei învăţământului prin folosirea tuturor resurselor umane şi materiale,

stimulând motivaţia elevilor pentru învăţare;- compatibilizarea învăţământului românesc cu cel din Europa de vest.

2.2. Documentele curriculumului naţional

Curriculumul Naţional oficial (formal) cuprinde următoarele documente:A. Planul-cadru de învăţământB. Programele şcolareC. Manualele alternativeD. Diverse tipuri de reglementări, ghiduri de implementare etc. pentru. şcoli, profesori, directori etc.

A. Planul- cadru de învăţământ este documentul reglator care delimitează ariile curriculare, obiectele de studiu şi alocarea de timp aferentă acestora.

Aria curriculară este o componentă a planului-cadru de învăţământ, care cuprinde disciplinele cu obiective comune. Ariile curriculare din învăţământul românesc sunt:

1. Limbă şi comunicare2. Matematică şi ştiinţe ale naturii 3. Om şi societate4. Arte 5. Ed fizică şi sport6. Tehnologii

1

7. Consiliere şi orientare. Invăţământul liceal presupune o structură diferenţiată pe filiere (filiera teoretică, filiera

tehnologică, filiera vocaţională), profiluri, specializari, precum şi existenta mai multor planuri cadru de învăţământ. Acestea conduc la modelarea unor licee cu personalitate proprie, având o ofertă specifică pe piaţa educaţională, spre deosebire de învăţământul general, care este relativ omogen în ofertă.

Restructurarea filierei tehnologice a învăţământului liceal are în vedere o mai bună corelare a pregătirii elevilor, pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare personală a acestora, dar şi cerinţelor pieţei muncii.

Prezentăm Planul-cadru de învăţământ pentru clasa a X-a ciclul inferior al liceului-filiera tehnologică, învăţământ de zi:

Aria curriculară/ Disciplina/Modul

Alocarea orelor de studiuNr. de ore/săptămână Nr. total

ore/săptămână

Nr. de săptămâni

Nr. ore/an şcolar

TC CD CDL Arii curriculare

LIMBA ŞI COMUNICARE 6 - -

30 35

210Limba şi literatura română 3 - -Limba modernă 1 2 - -Limba modernă 2 1 - -MATEMATICA ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII

6 1 - 245

Matematică 2 1 -Fizică 2 - -Chimic 1 - -Biologie 1 - -OM ŞI SOCIETATE 4 - - 140Istorie 1 - -Geografie 1 - -Socio-umane 1 - -Religie 1 - -ARTE - - - -Educaţie muzicală - - -Educaţie vizuală - - -EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT 1 - - 35Educaţie fizică 1 - -CONSILIERE ŞI ORIENTARE - - -Consiliere şi orientare - - -TEHNOLOGII 2 10 - 420Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor

1 - -

Educaţie antreprenorială 1 - -Cultură de specialitate - 5 -Pregătire practică săptămânală - 5 -Pregătire practică comasată CDL - - 30 3 90Total ore/an şcolar 665 385 90 1140Stagii de pregătire practică pentru obţinerea certificatului de calificare nivel 2

30 24 720

TC = trunchi comun; CD = curriculuni diferenţiat (pe profil); CDL = curriculum în dezvoltare locală

2

1. Trunchi comun (TC)

Trunchiul comun (curriculum nucleu) este general obligatoriu pentru toate şcolile şi toţi elevii, el fiind totodată segmentul prin care învăţământul public va asigura egalitatea şanselor pentru toţi elevii din România.

Trunchiul comun este stabilit la nivel central şi cuprinde disciplinele de învăţământ cu alocările orare corespunzătoare, care sunt comune mai multor domenii de pregătire. Oferta de trunchi comun contribuie la: dobândirea educaţiei de bază, prin continuarea dezvoltării competenţelor-cheie urmărite în cadrul învăţământului obligatoriu - condiţie pentru asigurarea egalităţii de şanse pentru toţi elevii, oricare ar fi specificul liceului (filieră, profil, domeniu de pregătire); asigurarea continuităţii între învăţământul gimnazial şi cel liceal; formarea pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi.

2. Curriculum diferenţiat (CD)

Curriculumul diferenţiat este stabilit la nivel central şi cuprinde un pachet de discipline/ module cu alocările orare aferente, care sunt specifice pregătirii profesionate generale (teoretice şi practice), care să faciliteze obţinerea unei calificări profesionale de nivel 3 (la finalul clasei a XII-a), dar şi a unei calificări profesionale de nivel 2, în funcţie de opţiunea elevului (la finalul clasei a X-a şi al stagiului de pregatire practică).

Curriculumul diferenţiat vizează dezvoltarea competenţelor-cheie şi a competenţelor tehnice generale, în vederea obţinerii unei calificări profesionale. Elevii beneficiază astfel de fundameatele unei formări diversificate, necesare atât pentru orientarea şcolara şi profesională, cât şi pentru integrarea socio-profesională ulterioară.

3. Curriculum în dezvoltare locală (CDL)

Curriculumul în dezvoltare locală cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare specifice fiecărei unităţi de învăţământ, ofertă realizată în parteneriat cu agenţii economici. Prin această ofertă curriculară se asigură cadrul pentru realizarea unei instruiri care să permită, în contextul tehnologic oferit de agenţii economici locali, formarea competenţelor descrise în Standardele de pregătire profesională.

Oferta curriculară centrată pe aprofondarea competenţelor-cheie şi pe dobândirea competenţelor tehnice generale creează premise favorabile pentru reuşita absolventului în plan social, prin: comunicare, gândire critică, şi în plan profesional, prin crearea premiselor pentru o viitoare inserţie pe piaţa muncii.

Curriulumul în dezvoltare locală asigură premisele pentru coparticiparea elevului la constituirea propriului traseu de formare, precum şi pentru creştenea responsabilităţii şcolii în gestionarea ofertei curriculare, în raport cu nevoile educaţionale identificate.

Prin restructurarea planului-cadru pentru clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, se urmăreşte în perspectivă:• corelarea nivelurilor de educaţie cu nivelurile de referinţă şi cu descriptorii prevăzuţi în Cadrul European al Calificărilor, în perspectiva elaborării Cadrului Naţional al Calificărilor din România;• asigurarea unei rute de pregătire profesională progresivă, flexibilă şi deschisă, care să permită învăţarea pe tot parcursul vieţii;• formarea, pe durata învăţământului obligatoriu, a competenţelor-cheie definite la nivel european pentru educaţia de bază.

3

Prezentăm în continuare Planul cadru de învăţământ pentru clasele a XI-a şi a XII-a liceu tehnologic profil servicii, conform Anexei nr. 4 la O MEdCT nr. 5718/22.12.2005.

Aria curriculară/ DisciplinaAlocarea orelor de studiu

Clasa a XI-a (1) Clasa a XII-a (2)

Nr. ore săpt. Nr. totalore/săpt

.

Nr. săpt

.

Nr.total ore/an şcolar

Nr. ore săpt. Nr. totalore/săpt.

Nr. săpt.

Nr.total

ore/an şcolar

TC CD CDL

Arii curric. TC CD CD

LArii

curric.Limbă şi comunicare 7 - - 231 7 - - 217Limba şi literatura română 3 - - 3 - -Limba modernă 1 2 - - 2 - -Limba modernă 2 2 - - 2 - -Matematică şi ştiinţe ale naturii 3 - - 99 3 - - 93Matematică 3 - - 3 - -Fizică - - - - - -Chimie - - - - - -Biologie - - - - - -Om şi societate 6 - - 198 6 - - 186Istorie 2 - - 1 - -Geografie 1 - - 2 - -Discipline socio-umane (Economie) 2 - - 33 33 - - - 33 31Discipline socio-umane (Economie aplicată)

- - - 2 - -

Religie 1 - - 1 - -Arte - - - - - - - -Educaţie fizică şi sport 1 - - 33 1 - - 31Educaţie fizică 1 - - 1 - -Consiliere şi orientare 1 - - 33 1 - - 31Orientare şi consiliere vocaţională 1 - - 1 - -Tehnologii - 615 - 615Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor

- 1 - - 1 -

Cultură de specialitate - 4 4 - 4 4Pregătire practică - 6 - - 6 -Stagii de pregătire practică - 30 - 4 - 30 - 5Total an şcolar 594 483 132 37 1209 558 491 124 36 1173TC = trunchi comun; CD = curriculuni diferenţiat (pe profil); CDL = curriculum în dezvoltare locală

4

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Liceul tehnologic clasa a XI - a

Aria curriculară Tehnologii

Calificarea: Tehnician în activităţi economice

Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală 330 oreModulul I: Total ore/an 66Marketingul afacerii din care: laborator tehnologic 33

instruire practică -

Modulul II: Total ore/an 66Planificarea operaţională din care : laborator tehnologic 33

instruire practică -

Modulul III: Total ore/an 66Organizarea resurselor umane din care: laborator tehnologic 33

instruire practică -

Modulul IV: Total ore/an 66Contabilitatea evenimentelor şi tranzacţiilor din care: laborator tehnologic 33

instruire practică -

Modulul V: Total ore/an 66Contracte economice din care: laborator tehnologic 66

instruire practicăTotal ore/an:10 ore/săptămână x 33 săptămâni = 330 ore

Stagii de pregătire practică 120 oreModulul VI: Total ore/an 30

Igiena, securitatea muncii şi protecţia mediului din care: laborator tehnologic instruire practică 30

Modulul VII: Total ore/an 90

Instrumente de plată din care: laborator tehnologic instruire practică 90

Total ore/an: 30 ore/săptămână x 4 săptămâni/an= 120 ore

Curriculum în dezvoltare locală 132 oreModulul VIII: Total ore/an 132Asigurări din care: laborator tehnologic 66

instruire practică 33Total ore/an: 4 ore/săptămână x 33 săptămâni =132 ore

TOTAL 582 ore/an

5

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Liceul tehnologic clasa a XII - a

Aria curriculară Tehnologii

Calificarea: Tehnician în administraţie

Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală 310 oreModulul I: Total ore/an 62Mediul concurenţial din care: laborator tehnologic 31

instruire practică -Modulul II: Total ore/an 62Finanţarea afacerii din care : laborator tehnologic 31

instruire practică -Modulul III: Total ore/an 93Relaţii publice şi de protocol din care: laborator tehnologic 62

instruire practicăModulul IV: Total ore/an 93Legislaţie în administraţie din care: laborator tehnologic 62

instruire practică -Total ore/an:10 ore/săptămână x 31 săptămâni = 310 ore

Stagii de pregătire practică 150 oreModulul VI: Total ore/an 30Managementul calităţii din care: laborator tehnologic -

instruire practică 30Modulul VII: Total ore/an 120

Etică şi comportament profesional din care: laborator tehnologic - instruire practică 120

Total ore/an: 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an= 150 ore

Curriculum în dezvoltare locală 124 oreModulul VIII: Total ore/an 124Comunicarea cu publicul din care: laborator tehnologic 62

instruire practică 31

Total ore/an: 4 ore/săptămână x 31 săptămâni =124 ore

TOTAL 584 ore/an

6

B. Programa şcolară reglează atât actul de predare-învăţare cât şi realizarea manualelor şi a altor materiale suport destinate lucrului la clasă.

Programele şcolare actuale sunt centrate pe obiective/ competenţe. Programele şcolare pentru clasele V-XII sunt centrate pe competenţe, cu specific acţional, care permit o evaluare orientată spre perspectiva integrării elevilor în viaţa socială şi profesională.

Programa şcolară descrie oferta educaţională a unei anumite discipline pentru un parcurs şcolar determinat. Actualele programe şcolare subliniază importanţa rolului reglator al achiziţiilor elevilor în plan formativ. Pornind de la importanţa competenţelor pentru viaţa activă în societatea cunoaşterii, specifică secolului al XXI-lea, atât programele şcolare pentru gimnaziu, cât şi cele pentru liceu sunt elaborate pe baza modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe şi vizează înzestrarea elevului cu un ansamblu structurat de competenţe de tip funcţional.

Programele şcolare de Cultură civică pentru clasele a VII-a şi a VIII-a, aplicate începând din anul şcolar 2009-2010, au fost elaborate din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective- elaborat şi implementat în sistemul românesc de învăţământ la mijlocul anilor 1990- la modelul centrat pe competenţe.

Definim competenţele ca fiind ansambluri structurate de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini dobândite prin învăţare; acestea permit identificarea şi rezolvarea în contexte diverse a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu. De aici rezultă că orice persoană este competentă într-un grad diferit. Competenţa include trei nivele:-a şti (cunoştinţe);-a şti să faci (deprinderi);-a şti să fii (atitudini).

Deprinderi

A şti să faci

COMPETENŢAAtitudini Cunoştinţe

A şti să fii A şti

Principiile care au stat la baza elaborării programelor şcolare de Cultură civică sunt următoarele1:- centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv-educative;- compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, prin formarea, potrivit specificului

disciplinei şi particularităţilor de vârstă ale elevilor, a competenţelor-cheie formulate la nivel european;

- asigurarea coerenţei intra- şi interdisciplinare, intra- şi intercurriculare;- dezvoltarea unor strategii didactice eficiente în raport cu necesitatea asigurării continuităţii şi a

progresului de la o clasă la alta în formarea competenţelor;1 Programa şcolară de cultură civică pentru clasele a VII-a şi a VIII-a, aprobată prin Ordinul MECI nr. 5097 din 9.09.2009.

7

- asigurarea calităţii în educaţie. Structura programei de "Cultură civică " (clasele a VII-a şi a VIII-a) include următoarele

elemente: Notă de prezentare Competenţe generale Competenţe specifice şi conţinuturi Valori şi atitudini Sugestii metodologice

Nota de prezentare descrie parcursul obiectului de studiu, argumentează structura didactică adoptată şi sintetizează o serie de recomandări considerate semnificative de către autorii programei.

Competenţele generale se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe durata învăţământului gimnazial (sau pe durata a 2-3 ani de studiu). Ele au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi au rolul de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale ale elevului.

Exemplu: manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare

Competenţele specifice se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe parcursul unui an şcolar. Ele sunt derivate din competenţele generale, fiind etape în dobândirea acestora.

Exemple: Receptare, care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaţionale:- Identificarea de termeni, relaţii, procese- Observarea unor relaţii, fenomene- Perceperea unor relaţii, conexiuni- Nominalizarea unor concepte- Culegerea unor date din surse variate- Definirea unor concepte

Prelucrarea primară (a datelor) care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaţionale:- Compararea unor date, stabilirea unor relaţii- Calcularea unor rezultate parţiale- Clasificari de date- Reprezentarea unor date- Sortare-discriminare- Investigarea, descoperirea, explorarea- Experimentare

Algoritmizare, care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaţionale:- Descrierea unor stări, procese, fenomene- Generarea de idei- Argumentarea unor enunţuri- Demonstrarea

Prelucrarea secundară (a rezultatelor), care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaţionale:- Compararea unor rezultate, date de ieşire, concluzii- Calcularea, evaluarea unor rezultate- Interpretarea rezultatelor- Analiza de situaţii- Elaborarea de strategii

8

- Relaţionări între diferite tipuri de reprezentări , între reprezentare şi obiect

Transferul, care poate fi concretizat prin următoarele concepte operaţionale:- Aplicarea în alte domenii- Generalizarea şi particularizarea- Integrarea unor domenii- Verificarea unor rezultate- Transpunerea într-o alta sferă- Negocierea- Realizarea de conexiuni între rezultate- Adaptarea şi adecvarea la context.

Conţinuturile sunt mijloace prin care se urmăreşte atingerea competenţelor generale şi specifice propuse.

Exemple de conţinuturi:. Autorităţile statului român:a) autoritatea legislativă

b) executivul; administraţia centrală şi locală c) autoritatea judecătorească; aplicarea legilor d) preşedinţia republicii Valorile şi atitudinile apar în mod explicit sub forma unei liste separate. Ele orientează

dimensiunile axiologică şi afectiv-atitudinală aferente formării personalităţii din perspectiva disciplinei Cultură civică. Competenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învăţare a disciplinei Cultură civică au la bază şi promovează anumite valori şi atitudini.

Exemplu: respect faţă de demnitatea şi drepturile omului, faţă de Constituţie şi legi Sugestiile metodologice cuprind recomandări generale privind metodologia de aplicare a

programei. Aceste recomandări se pot referi la:- desfăşurarea efectivă a procesului de predare-învăţare centrat pe formarea de competenţe;- identificarea celor mai adecvate metode şi activităţi de învăţare;- materiale necesare pentru aplicarea în condiţii optime a programei- evaluarea continuă;

Dincolo de structura unitară a programelor şcolare, curriculumul naţional actual permite profesorului adaptarea cadrului formal la personalitatea clasei de elevi cu care lucrează. Elementele care asigură acest reglaj sunt: - posibilitatea intervenţiei profesorului în succesiunea elementelor de conţinut cu condiţia asigurării coerenţei tematice şi a respectării logicii interne a domeniului; - lipsa prescrierii de la centru a intervalului de timp alocat elementelor de conţinut; - posibilitatea modificării, a completării sau a înlocuirii activităţilor de învăţare, astfel încât acestea să permită un demers didactic personalizat.

Structura Curriculumului pentru liceu tehnologic-clasa a XI-a – aria curriculară Tehnologii: Locul modulului în cadrul planului de învăţământ Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Sugestii metodologice

C. Manualele alternative

9

Manualul şcolar este un mijloc de învăţământ conceput ca să sprijine eficient procesul învăţării. Manualul îndeplineşte funcţii importante: pentru profesor, el este un reper în alegerea conţinuturilor activităţii; pentru elev, el este o sursă de informaţii, dar şi un instrument de lucru care trebuie să-i susţină formarea şi dezvoltarea capacităţilor.

Manualele alternative sunt necesare pentru că nici profesorii nu sunt identici şi nici elevii.O societate modernă trebuie să-şi propună valorizarea potenţialului fiecăruia, pentru că are

nevoie de cetăţeni instruiţi şi eficienţi. Din această perspectivă, primează formarea unor competenţe, a cunoaşterii de tip procedural care permite asimilarea de noi informaţii şi operarea cu acestea, iar nu simple acumulări de cunoştinţe, ca în didactica tradiţională.

Manualele alternative trebuie să reflecte programa şcolară, care prevede ceea ce este comun pentru toţi elevii, asigurându-se astfel egalitatea şanselor. Acestea trebuie să fie elaborate într-o concepţie didactică modernă, să ofere elevilor posibilitatea formării sistemului de cunoştinţe, abilităţi, competenţe şi comportamente, să contribuie la formarea morală, emoţională şi relaţională, să stimuleze formarea capacităţilor intelectuale superioare (gândire creativă şi critică, capacitatea de a rezolva probleme, de invenţie şi inovaţie). Astfel manualul trebuie să conţină întrebări-problemă, să ofere situaţii problematice, interpretări, lucrări practice, exerciţii de creativitate, de autoevaluare şi autoinstruire, să prezinte situaţii concrete ancorate în realitate.

Programele şcolare actuale definesc în termeni generali informaţiile necesare pentru formarea intelectuală, fără a mai preciza timpul necesar asimilării fiecărei unităţi de conţinut. Rămâne la latitudinea profesorului să organizeze instruirea în funcţie de obiectivele/competenţele şi conţinuturile prevăzute în programele şcolare şi de propriile opţiuni privind abordarea metodologică şi interesele elevilor. Din aceste considerente rezultă necesitatea manualelor alternative şi a stimulării iniţiativei şi creativităţii la nivelul practicii şcolare.

Este foarte importantă pregătirea profesorului de drept pentru ca el să poată realiza o alegere adecvată a manualului şcolar. Manualul trebuie să corespundă particularităţilor elevilor cu care profesorul lucrează şi particularităţilor stilului didactic al profesorului; preferinţa pentru un anumit manual se întemeiază pe o dublă supoziţie: aceea că el va fi accesibil elevilor, le va facilita însuşirea cunoştinţelor şi formarea capacităţilor necesare, dar şi aceea că el va permite profesorului afirmarea calităţilor sale pedagogice.

Există unele criterii obiective, general valabile, care trebuie să stea la baza opţiunii pentru un anumit manual. Iată câteva dintre ele: conţinutul manualului este conceput dintr-o perspectivă practic-aplicativă şi încurajează formarea

unor capacităţi de acest tip; conţinutul manualului este corelat cu experienţa cognitivă şi practică a elevilor; conţinutul manualului facilitează individualizarea procesului învăţării; conţinutul manualului încurajează creativitatea didactică, diversificarea strategiilor şi utilizarea

metodelor interactive de învăţare etc.Câţi dintre noi îşi mai amintesc manualele după care au învăţat în şcoală? Ne amintim, însă,

profesorii cu har pe care i-am avut, dar nu manualul după care aceştia au predat. Manualul nu este o „biblie”. El este un instrument a cărui valoare depinde de profesionalismul

celui care îl utilizează. Şi, dacă este adevărat că inovarea procesului instructiv-educativ nu are şanse prea mari de reuşită în absenţa unui manual bun, tot atât de adevărat este şi că simpla prezenţă pe bancă a unui manual bun nu este suficientă pentru a determina inovarea acestui proces.

D. Materialele suport curriculare sunt necesare atât elevilor cât şi cadrelor didactice:- pentru elevi există caiete de activitate independentă, culegeri de texte, culegeri de exerciţii şi probleme, fişe de activitate independentă, soft-uri educaţionale, atlase, portofolii. Toate acestea contribuie la dezvoltarea intelectuală a elevilor şi la atingerea standardelor curriculare de performanţă;

10

- pentru profesori există ghiduri de evaluare care cuprind metode şi tehnici de măsurare şi evaluare conform cu standardele curriculare de performanţă care ajută în procesul instructiv-educativ.

2.3. Curriculum la decizia şcolii

Curriculum la decizia şcolii ( C.D.Ş.) devine, prin dreptul de a lua decizii, conferit şcolii, emblema puterii reale a acesteia. Derivată din libertatea - oferită de planurile-cadru de învăţământ- de a decide asupra unui segment al Curriculumului Naţional, această putere a şcolii dă posibilitatea definirii unor trasee particulare de învăţare şi permite crearea unui ethos propriu. Prin urmare, curriculumul la decizia şcolii(CDS) este rezultatul aplicării specifice, de către fiecare şcoală, a planului cadru de învăţământ. Şcolile, în cooperare cu elevii, părinţii şi autorităţile locale, decid asupra unui segment al Curriculumului naţional. Prin CDS:• se asigură elevilor trasee particulare de învăţare conform talentelor, intereselor şi nevoilor;• oferta educaţională a şcolii are posibilitatea să se adapteze contextului local;• creşte libertatea de acţiune a profesorului în vederea optimizării rezultatelor învăţării;• şcoala îşi construieşte o identitate proprie. Curriculumul la decizia şcolii este de trei tipuri:a) curriculum aprofundat:-se aprofundează competenţele din Curriculumul nucleu prin diversificarea activităţilor de învăţare în numărul maxim de ore prevăzut de plaja orară a unei discipline;- se aplica în cazuri de recuperare, pentru elevii care nu au reuşit atingerea nivelului minim al obiectivelor prevăzute de programă în anul anteriorb) curriculum extins:-se extind competenţele şi conţinuturile din Curriculumul nucleu cu altele noi;-înseamnă de fapt parcurgerea programei în intregime(inclusiv elementele marcate cu asterix) c) curriculum elaborat de şcoală:

- opţionale

Tipul de CDŞ Caracteristici ale programei Regim orar Notare în catalogCompetenţe specifice Conţinuturi

a. Curriculum aprofundat (aprofundare)

Anumite competenţe specifice din programa de trunchi comun (cele care vor fi aprofundate)

Noi conţinuturi, care contribuie la formarea competenţelor respective

Ore din CDS Aceeaşi rubrică din catalog cu disciplina sursă

b. Curriculum extins (extindere)

Noi competenţe specifice, corelate cu acelea ale programei de trunchi comun

Noi conţinuturi, corelate cu acelea ale programei de trunchi comun

Ore din CDS Rubrică nouă în catalog

c. Tipuri de curriculum elaborat în şcoală:1. opţional la nivelul disciplinei:–cuprinde activităţi, module, teme care nu fac parte din programele şcolare propuse de autoritatea centrală;2. opţional la nivelul ariei curriculare:- teme interdisciplinare care implică cel puţin două discipline dintr-o arie curriculară;3. opţional la nivelul mai multor arii curriculare:

11

- acest opţional este proiectat pornind de la un obiectiv transciplinar sau interdisciplinar- se intersectează segmente de discipline aparţinând mai multor arii curriculare.

Programa de opţional se elaborează după următoarea structură: Argument Competenţe specifice şi conţinuturi Valori şi atitudini Sugestii metodologice Bibliografie

Rolul opţionalelorCursurile opţionale, ca segment de curriculum la decizia şcolii, constituie un element esenţial

de contextualizare a curriculumului, favorizând:• adaptarea ofertei de învăţare la specificul local (nevoi ale comunităţii, multiculturalism, tradiţii etc.);• centrarea procesului de predare-învăţare pe nevoile şi interesele elevului şi trecerea de la "o şcoală pentru toţi" la "o şcoală pentru fiecare";• manifestarea creativităţii la nivelul practicii şcolare, cadrul didactic aflându-se în situaţa de a-şi concepe conţinuturile;• corelarea resurselor şcolii cu dorinţele copiilor;• crearea unei personalităţi proprii a şcolii prin diferenţierea ofertei de educaţie.

Bibliografie

1 Ciascai, L., 2001, Didactica fizicii, Editura Corint, Bucureşti.2 Iucu, O., 2007, Didactica științelor juridice și administrative, Editura Polirom, Iași.3 Neculau, A., Boncu Şt., 1998, Psihologia socială a câmpului educaţional. În: Psihopedagogie pentru

examenele de definitivare şi grade didactice (coord. C. Cucoş) Polirom, Iaşi.4 Planchard, E., 1992, Pedagogie şcolară contemporană, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti.5 Postelnicu, C., 2000, Fundamente ale didacticii şcolare, Editura Aramis, Bucureşti.

12