curriculum naȚional › libro › curriculum › cr_dezv_pers_gimn.pdf · 2018-09-03 · iii....
TRANSCRIPT
1
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAȚIONAL
ARIA CURRICULARĂCONSILIERE ȘCOLARĂ
ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ
Chișinău, 2018
DISCIPLINADEZVOLTARE PERSONALĂ
CLASELE V-IX
Curriculumul disciplinarGhidul de implementare a curriculumului disciplinar
2 3
Aprobat la Consiliul Naţional pentru Curriculum (Ordinul Ministerului Educaţiei, Cul-turii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018)
COORDONATORI NAȚIONALI:
• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educaţiei, MECC• Valentin CRUDU, șef Direcţie Învăţământ General, MECC• Mariana Goraș, șef-adjunct Direcţie Învăţământ General, MECC• Valentina Gaiciuc, consultant principal, MECC• Natalia Grîu, consultant principal, MECC• Ala Nichitcenco, consultant principal, MECC• Corina Lungu, consultant principal, MECC• Daniela Cotovițcaia, consultant principal, MECC• Vasile Onică, consultant principal, MECC• Angela Prisacaru, consultant principal, MECC• Viorica Marț, consultant principal, MECC
CONSULTANȚI NAȚIONALI:
• Ludmila Ursu, dr., prof. univ., UPS „Ion Creangă”, mun. Chișinău• Vladimir Guțu, dr. hab., prof. univ., USM, mun. Chișinău• Anatol Gremalschi, dr. hab., prof. univ., IPP, mun. Chișinău
GRUPUL DE LUCRU PENTRU DEZVOLTAREA CURRICULUMULUI DISCIPLINAR:
Otilia Dandara (coordonator), dr. hab., prof. univ., USM, mun. ChișinăuValentina Olaru, dr., grad did. sup., IPLT „Lucian Blaga”, mun. ChișinăuLia Sclifos, dr., grad did. sup.,CEDA, ChișinăuTatiana Mistreanu, dr., grad did. sup., IPLT „Ștefan Vodă”, or. Vadul-lui-VodăPavel Cerbușcă, dr., grad did. sup., LTR „Aristotel”, mun. ChișinăuSvetlana Nastas, dr., IȘE, mun. ChișinăuTatiana Turchină, lector univ., USM, mun. ChișinăuDaniela Vacarciuc, grad did. sup., IPLT „Vasile Alecsandri”, mun. ChișinăuEugenia Buruian, grad did. unu, DÎ HânceștiSvetlana Gorea, grad did. unu, DGETS ChișinăuSilvia Cricovan, grad did.unu, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”, mun. Chișinău
AUTORII GHIDULUI DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI DISCIPLINAR:
Otilia Dandara (coordonator), dr. hab., prof. univ., USM, mun. ChișinăuLia Sclifos, dr., grad did. sup., CEDA, ChișinăuTatiana Mistreanu, dr., grad did. sup., IPLT „Ștefan Vodă”, or. Vadul-lui-VodăPavel Cerbușcă, dr., grad did. sup., LTR „Aristotel”, mun. ChișinăuSvetlana Gorea, grad did. unu, DGETS Chișinău
RECENZENȚI:Cuznețov Larisa, dr. hab. în pedagogie, prof. univ., UPS „Ion Creangă”, mun. Chișinău;Tolstaia Svetlana, dr. în psihologie, conf. univ., USM, mun. Chișinău; Botnari Ina, grad did. unu, IPLT „Lucian Blaga”, mun. Chișinău.
4 5
I. PRELIMINARIIQuidquid discis, tibi discis –
Orice ai învăța, înveți pentru tine.
Curriculumul pentru disciplina Dezvoltare personală este un document normativ-reglator, proiectat în baza Cadrului de referinţă a Curriculumului Naţional (2017) și reprezintă una dintre modalităţile de implementare a politicilor educaţionale vizate de Codul Educaţiei al Republicii Moldova (2014); se raportează la Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi, care orientează absolvenţii învăţământului general obligatoriu spre formarea competenţelor-cheie, incluse în curriculumul naţional, dar, în special, se referă la competenţa de a învăța să înveți, competențe sociale și civice, acțional strategice, de autocunoaștere și autorealizare, competențe antreprenoriale etc.
Disciplina Dezvoltare personală face parte din aria curriculară Consiliere școlară și dezvoltare personală și se implementează în învăţământul primar, gimnazial și li-ceal. Acest curriculum este construit pe baza valorificării cercetărilor din domeniul educaţional și al teoriei dezvoltării personalităţii. Conceptele și ideile ce se conţin în curriculum au rezultat din valorificarea bunelor practici ale specialiștilor din diverse domenii și din partea societăţii civile.
Dezvoltarea personală reprezintă o disciplină de studiu ce include activităţi și experienţe care au scopul să susţină elevii în procesul de autocunoaștere, relaţionare corectă cu familia, colegii și mediul din care face parte, să dezvolte abilităţile de co-municare eficientă și management eficient al emoţiilor, să îmbunătăţească starea de conștientizare a propriului potenţial, să dezvolte talentele și abilităţile personale, orientate spre îmbunătăţirea calităţii vieţii prin aderarea la valorile societăţii con-temporane, prin contribuirea la realizarea aspiraţiilor și visurilor personale într-un mediu de viaţă sănătos și sigur.
Disciplina proiectează ca ţintă grupul formal – clasa de elevi, care, spre deosebi-re de alte grupuri sociale, este un grup prin excelenţă educaţional. Acest curriculum urmărește să răspundă nevoilor tuturor elevilor, propunând activităţi structurate, de stimulare a dezvoltării în domeniul social, cognitiv, afectiv și în domeniile de carieră, vizează formarea comportamentelor care permit elevului să-și exploreze trăsăturile de personalitate și abilităţile sale specifice, să-și asume responsabilitatea pentru com-portamentul personal, pentru dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de sine și a modului de interacţiune eficientă cu ceilalţi pe tot parcursul vieţii.
Viziunea pedagogică promovată prin disciplina indicată, recomandată pentru ci-clul primar, gimnazial și liceal, abordează variate subiecte în cadrul a cinci module a căror complexitate crește de la o clasă la alta, astfel încât să răspundă așteptărilor membrilor societăţii, privind pregătirea generaţiilor în creștere pentru viaţă și inte-grare în câmpul social.
CUPRINS
PARTEA I. CURRICULUMUL DISCIPLINAR
I. Preliminarii II. Repere conceptuale III. Administrarea disciplinei IV. Competenţe specifice și unităţi de învăţare V. Sugestii metodologice VI. Strategii de evaluare VII. Referinţe bibliografice
PARTEA II. GHIDUL DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI DISCIPLINAR
I. Preliminarii II. Sugestii metodologice III. Sugestii de evaluare IV. Referinţe bibliografice
6 7
Prezentul document se adresează cadrelor didactice care vor preda discipli-na Dezvoltare personală, cu posibilitatea de a avea alături, în calitate de parteneri educaţionali, colegii de breaslă, părinţii, comunitatea și alţi actori educaţionali (me-dicul, inspectorul de poliţie, reprezentantul APL-ului, reprezentanţii ONG-urilor etc.)
II. REPERE CONCEPTUALECurriculumul la disciplina Dezvoltare personală este documentul normativ-
reglator, care stabilește cadrul operaţional de realizare a prevederilor de politici educaţionale, reieșind din perspectiva de evoluţie a statului Republica Moldova, axat pe priorităţile de formare a cetăţenilor, orientat spre atingerea unui nivel înalt al calităţii în educaţie.
Este conceput pentru a ajuta elevii să dezvolte competenţele de care au nevoie pentru a se cunoaște, a se accepta, a duce o viaţă sănătoasă independent, pentru a deveni cetăţeni informaţi, activi, integri, pentru a relaţiona cu alţii într-o atmosferă sigură, a fi responsabili în luarea deciziilor de carieră și dezvoltare personală pe par-cursul întregii vieţi.
Curriculumul la disciplina Dezvoltare personală are ca finalitate formarea competenţelor, prin achiziţii specifice disciplinei, dar și prin valorificarea interdisci-plinară a achiziţiilor căpătate în cadrul altor discipline școlare.
Dezvoltarea personală este structurată în cinci module:1. Identitatea personală și relaționarea armonioasă care pune accent pe
cunoașterea și acceptarea de sine, explorarea și autoevaluarea resurselor perso-nale, familia ca valoare: responsabilităţi, roluri de gen, stereotipuri, comunicare asertivă, non-conflictuală și non-violentă, autoeducare, voluntariat etc.
2. Asigurarea calității vieții cu accent pe integritate, gestionare eficientă a resurse-lor, responsabilitate pentru o dezvoltare durabilă, o bună gospodărire etc.
3. Modul de viață sănătos care îi ghidează pe elevi în aspecte ce ţin de sănătatea fizică, emoţională, alimentaţia sănătoasă, contracararea viciilor: droguri, alcool, fumat, influenţe de diferit gen etc.
4. Proiectarea carierei profesionale și dezvoltarea spiritului antreprenorial care pune accent pe înţelegerea profesiilor din perspectiva pieţei muncii, planifica-rea carierei și luarea deciziilor de carieră, dezvoltarea spiritului antreprenorial ca opţiune de carieră etc.
5. Securitatea personală ce oferă elevilor contextul de formare a unui comporta-ment orientat spre asigurarea securităţii proprii și a celorlalţi. Abordarea modulară nu semnifică o delimitare strictă a problematicii vizate, ci
insistă asupra unei intervenţii educaţionale cu un pronunţat caracter de integrare, specific dezvoltării competenţelor. Demersul integrator este aplicat atât în cadrul fiecărui modul, intermodular, cât și în valorificarea achiziţiilor din cadrul altor dis-cipline școlare, precum și din mediul de viaţă al elevului. Curriculumul de faţă se axează pe această abordare, deoarece disciplina Dezvoltare personală este orienta-tă spre dezvoltarea competenţelor.
Elaborarea curriculumului Dezvoltare personală se bazează pe următoarele principii:• Principiul axiologic;• Principiul abordării sistemice și dezvoltării graduale a competenţelor;• Principiul învăţării centrate pe elev în relaţie activă cu mediul său de viaţă; • Principiul valorificării responsabile și productive a parteneriatului profesor – elev
– familie – comunitate;• Principiul motivaţiei optime și implicării active;• Principiul creării unui mediu favorabil educaţiei de calitate;• Principiul respectării autonomiei și libertăţii individuale.
Se dorește ca disciplina respectivă să fie prietenoasă copilului, să-l sprijine în cunoașterea și acceptarea de sine, să-i dezvolte respectul pentru sine și pentru ceilalţi, responsabilitatea de a-și organiza viaţa personală, de a se integra armonios în context socioprofesional.
Această disciplină va fi una de suflet și utilitate imediată, prin care copilul se va descoperi pe sine, va explora și experimenta comportamente cunoscute și noi, în contexte cu diferită intensitate valorică, învăţând cum să se dezvolte independent, dar și împreună cu alţii, să pună în valoare calităţile și să depășească dificultăţile.
Disciplina Dezvoltare personală răspunde la necesităţile elevilor de diferite vârste. În ciclul gimnazial, curriculumul se va axa pe următoarele priorităţi:
• Valorificarea tendinţei elevului de a-și manifesta identitatea;• Valorificarea tendinţei elevului de a învăţa de la semeni și a acţiona în grup; • Organizarea procesului didactic prin utilizarea diverselor posibilităţi de abordare
a problemei: de la particular la general și de la general spre particular; • Axarea procesului didactic pe modele acceptate de către preadolescent;• Învăţarea activ-participativă.
În perioada preadolescenţei, elevii încep, treptat, să se maturizeze și se vor aplica exerciţii care îi vor sprijini în procesul de autocunoaștere și înţelegere, de conturare a eu-lui și nevoii de exprimare; vor experimenta diferite roluri constructive, punând ac-cent pe adoptarea și manifestarea identităţii, manifestarea modului responsabil și să-nătos de viaţă, respectarea condiţiilor ce-i asigură securitatea și siguranţa vieţii, identi-ficarea vocaţiei și elaborarea unui plan de realizare în carieră. Activităţile educaţionale se vor axa pe un sistem de valori și idealuri autentice, care să-i asigure o viaţă demnă.
Elevii sunt încurajaţi să participe la o gamă largă de activităţi și experienţe din-colo de curriculum, implicându-se în viaţa școlii și a comunităţii, dezvoltând, astfel, competenţe care să le asigure o viaţă decentă. În acest sens, elevii învaţă să-și recu-noască propria valoare, să-și dezvolte un sentiment al propriei identităţi, capacita-tea de a se integra în comunitate, precum și respectul pentru alţii. Ei sunt încurajaţi să reflecteze asupra experienţelor lor și să recunoască modul în care se dezvoltă personal în diferite contexte: familial, social, moral și cultural.
Unităţile de competenţe sunt deduse din competenţele specifice disciplinei și sunt corelate cu exemple de activităţi de învăţare. Competenţele specifice disciplinei se formează pe parcursul școlarităţii și se exprimă în diferite grade de complexitate. Pentru realizarea competenţelor specifice, sunt propuse diferite tipuri de activităţi de învăţare, care valorifică experienţa concretă a elevului la alte discipline școlare
8 9
și care integrează diferite contexte de învăţare. Curriculumul permite o abordare flexibilă, cadrul didactic având posibilitatea să modifice, să completeze sau să înlo-cuiască activităţile de învăţare, în funcţie de nevoile grupului cu care lucrează, astfel încât acestea să asigure un demers didactic personalizat.
III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEIAdministrarea disciplinei
Statutul disciplinei
Ariacurriculară Clasa Nr. de ore
pe săptămânăNr. de ore
pe an1
ObligatorieConsiliere școlară și dezvoltare per-
sonală
VVIVIIVIIIIX
11111
3434343434
Repartizarea orientativă a orelor pe unități de învățare
Unități de învățare (module)Clasa
V VI VII VIII IX
1. Identitatea personală și relaţionarea armonioasă 6 6 6 6 6
2. Asigurarea calităţii vieţii 6 6 6 6 6
3. Modul de viaţă sănătos 6 6 6 6 6
4. Proiectarea carierei profesionale și dezvoltarea spiritului antreprenorial 6 6 6 6 6
5. Securitatea personală 6 6 6 6 6
La discreţia cadrului didactic 4 4 4 4 4
IV. COMPETENȚE SPECIFICE• Exprimarea identităţii personale în relaţionarea constructivă cu familia și ceilalţi,
prin explorarea sinelui și resurselor sociale;• Demonstrarea autonomiei personale în realizarea unui comportament orientat
spre valorificarea optimă a resurselor personale și a mediului de viaţă; • Manifestarea comportamentului centrat pe modul de viaţă sănătos, prin implica-
re activă în menţinerea sănătăţii proprii; • Proiectarea carierei, prin determinarea traseului școlar și/sau profesional, din
perspectiva valorificării potenţialului personal și oportunităţilor pieţei muncii;• Adoptarea comportamentului activ, centrat pe responsabilitate, privind securita-
tea personală, starea de bine a sa și a celor din jur.
V. U
NIT
ĂȚI D
E ÎN
VĂȚA
RE
CLAS
A a
V-a
Dim
ensi
unea
1. U
nita
tea
de în
văța
re Id
entit
atea
per
sona
lă și
rela
ționa
rea
arm
onio
asă
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
1.1.
Recu
noaș
tere
a pr
oprii
lor
nevo
i, ca
lităţ
i, ati
tudi
ni
pent
ru fo
rtific
area
încr
e-de
rii în
sine
;1.2.U
tiliza
rea
dive
rsel
or
mod
alită
ţi ad
ecva
te d
e ex
prim
are
a op
iniil
or și
em
oţiil
or în
con
text
ul
școl
ii;1.3.A
prec
iere
a sc
him
băril
or
spec
ifice
trep
tei d
e gi
m-
naziu
pen
tru
evol
uţia
pro
-pr
iei p
erso
ane.
• El
evul
din
per
spec
tiva
trec
utul
ui, p
re-
zent
ului
și v
iitor
ului
. Rea
lizăr
i, su
cces
e,
punc
te ta
ri, p
unct
e sla
be; p
osib
ilită
ţi de
pe
rspe
ctivă
. •
Nev
oile
, dor
ințe
le p
erso
nale
și a
le c
elui
-la
lt. În
cred
erea
în si
ne și
în c
elăl
alt.
• Co
mun
icar
ea: a
scul
tare
a ac
tivă,
exp
rima-
rea
și ar
gum
enta
rea
opin
iei.
• Ce
rcul
rela
ționa
l al e
levu
lui.
Prin
cipi
i ale
re
laţio
nării
poz
itive
cu
sem
enii,
col
egii
de
clas
ă, p
rofe
sorii
, fam
ilia.
• Ex
erci
ţii d
e sti
mul
are
a ex
prim
ării
oral
e a
gând
urilo
r și
emoţ
iilor
lega
te d
e sc
him
bări;
• Ex
ersa
rea
capa
cită
ţii d
e an
aliză
a c
alită
ţilor
per
sona
le
dezv
olta
te în
dife
rite
cont
exte
;•
Exer
ciţii
de
iden
tifica
re a
em
oţiil
or u
tilizâ
nd su
port
uri
dive
rse:
imag
ini,
foto
grafi
i, po
vești
, pie
se d
e te
atru
, se
cven
ţe d
e fil
m;
• Ex
ersa
rea
abili
tăţii
de
ascu
ltare
acti
vă, e
xprim
ării
trăi
-ril
or a
fecti
ve, a
bilit
ăţii
de e
xprim
are
clar
ă a
opin
iilor
și
form
ular
e de
arg
umen
te p
entr
u su
sţin
erea
ace
stor
a;•
Joc
de ro
l – p
erce
pere
a lib
ertă
ţii și
flex
ibili
tăţii
în e
x-pr
imar
ea e
moţ
iilor
și a
opi
niilo
r.
Prod
usPr
oiec
t ind
ivid
ual:
Pove
stea
fam
iliei
mel
e
1 Poate varia în funcţie de structura anului școlar și datele calendaristice.
10 11
Dim
ensi
unea
2. U
nita
tea
de în
văța
re A
sigu
rare
a ca
lităț
ii vi
eții
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
1.1.
Rela
tare
a de
spre
nor
me
etice
și c
ompo
rtam
ent
resp
ectu
os, c
are
asig
ură
o at
mos
feră
de
cole
gia-
litat
e, c
onfo
rt e
moţ
iona
l și
fizic
; 1.2.D
emon
stra
rea
atitu
dini
i gr
ijulii
faţă
de
anim
ale,
pă
sări,
nat
ură;
1.3.A
prec
iere
a un
ui c
ompo
r-ta
men
t cor
ect ș
i res
pec-
tuos
faţă
de
mun
ca c
elor
di
n ju
r.
• Re
spec
tul.
Man
ifest
ări î
n di
vers
e sit
uaţii
. Re
spec
t ver
sus s
ervi
lism
.•
Regu
lile
de co
mpo
rtam
ent e
tic în
clas
ă și
șc
oală
. Cor
ectit
udin
ea re
laţii
lor d
intr
e co
legi
. Co
mpo
rtam
ent e
tic la
lecţ
ii și în
afa
ra lo
r.•
Ord
inea
și c
urăț
enia
în c
lasă
și în
șco
ală.
M
enţin
erea
în o
rdin
e a
rech
izite
lor ș
cola
re.
Impo
rtan
ţa m
enţin
erii
ordi
nii ș
i cur
ăţen
iei
pent
ru să
năta
tea
și co
nfor
tul p
erso
nal ș
i al
celo
r din
jur.
• Re
spec
tul p
entr
u m
uncă
. Res
pect
pen
tru
mun
ca a
dulţi
lor,
părin
ţilor
, pro
feso
rilor
, pe
rsoa
nelo
r car
e as
igur
ă co
ndiţi
ile d
e vi
aţă
și st
udii.
• Pr
iete
nul m
eu c
are
nu c
uvân
tă. A
titud
inea
gr
ijulie
faţă
de
anim
ale,
păs
ări,
natu
ră.
• El
abor
area
uno
r fișe
per
sona
le c
u ac
ţiuni
car
e să
in-
clud
ă ac
tivită
ţi de
men
ţiner
e a
ordi
nii ș
i cur
ăţen
iei î
n cl
asă
și în
școa
lă;
• Ex
erci
ţii d
e id
entifi
care
a c
ompo
rtam
ente
lor r
espe
c-tu
oase
dem
onst
rate
de
cătr
e co
legi
i din
cla
să, ș
coal
ă,
pers
oane
le d
in c
omun
itate
; •
Jocu
ri de
rol/s
cene
te c
u pe
rson
aje
aflat
e în
situ
aţii
dive
rse:
„Cum
mă
com
port
în c
adru
l une
i lec
ţii”,
„Știu
să
mă
com
port
la șc
oală
, aca
să, î
n lo
calit
ate”
;•
Mes
aje
de re
cuno
știnţ
ă pr
ofes
orilo
r, pă
rinţil
or, m
em-
brilo
r com
unită
ţii p
entr
u m
unca
real
izată
; •
Inte
rvie
vare
a m
embr
ilor f
amili
ei d
espr
e im
port
anţa
re
spec
tulu
i faţ
ă de
mun
că;
• Pr
ezen
tare
a pr
in d
esen
/fot
ogra
fie a
une
i flor
i, ar
bust
, co
pac,
pas
ăre,
ani
mal
pre
fera
t.
Prod
usCo
dul u
nui c
ompo
rtam
ent r
espe
ctuo
s și e
tic: a
ctivi
tate
în
gru
p
Dim
ensi
unea
3. U
nita
tea
de în
văța
re M
odul
de
viaț
ă să
năto
s
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
3.1.
Des
crie
rea
regi
mul
ui p
er-
sona
l de
activ
itate
, odi
h-nă
și a
limen
taţie
, cen
trat
pe
acţ
iuni
spec
ifice
de
men
ţiner
e a
sănă
tăţii
;3.
2. C
ompa
rare
a st
ării
fizio
lo-
gice
și e
moţ
iona
le în
per
i-oa
da d
e pu
bert
ate
cu p
e-rio
ada
ante
rioar
ă, în
baz
a in
form
aţie
i rel
evan
te;
3.3.
Pro
iect
area
acţ
iuni
lor
de m
enţin
ere
a st
ării
de
sănă
tate
prin
resp
ecta
-re
a re
gulil
or d
e ig
ienă
în
cond
iţii c
asni
ce, ș
cola
re și
în
spaţ
ii pu
blic
e.
• Să
năta
tea.
Impo
rtan
ţa să
nătă
ţii p
entr
u vi
aţă.
Impo
rtan
ţa re
gim
ului
de
activ
itate
și
odih
nă p
entr
u să
năta
te.
• Ig
iena
și a
notim
puril
e. M
odal
ităţi
de p
re-
veni
re a
bol
ilor p
rin re
spec
tare
a re
gulil
or
de ig
ienă
per
sona
lă.
• O
rgan
ism
ul e
levu
lui ș
i pub
erta
tea.
Pro
ce-
se fi
ziolo
gice
, stă
ri em
oţio
nale
.•
Spor
tul.
Rolu
l exe
rciţi
ilor fi
zice
asup
ra d
ez-
voltă
rii fi
zice
a co
rpul
ui c
opilu
lui.
• Re
gim
ul a
limen
tar a
casă
, la
școa
lă. A
cţiu
ni
în c
az d
e in
toxi
caţie
alim
enta
ră. R
iscur
ile
fast
-food
urilo
r.
• El
abor
area
unu
i reg
im a
l ele
vulu
i pen
tru
o zi
obișn
uită
și
una
de o
dihn
ă;•
Joc
dida
ctic:
Nor
ul c
uvin
telo
r (pe
tabl
ă/ fl
ipch
art s
e sc
riu a
mes
teca
t 10
bene
ficii
ale
mod
ului
sănă
tos d
e vi
aţă
și 10
risc
uri);
• Co
mun
icar
e: S
port
ul c
ontr
ibui
e la
dez
volta
rea
mea
;•
Prez
enta
rea
și an
aliza
pira
mid
ei a
limen
tare
;•
Stud
iu d
e ca
z: R
espe
ct re
gulil
e de
igie
nă –
pro
teje
z să
năta
tea;
• El
abor
area
unu
i pro
gram
de
regu
li pr
ivin
d ig
iena
per
-so
nală
;•
Alcă
tuire
a un
ui p
oste
r cu
foto
grafi
i per
sona
le d
e la
ce
a m
ai m
ică
vârs
tă p
ână
în p
reze
nt.
Prod
usCo
ncur
s: C
el m
ai b
un e
seu
Știu
să re
spec
t igi
ena
pers
o-na
lă în
dife
rite
anoti
mpu
ri
12 13
Dim
ensi
unea
4. U
nita
tea
de în
văța
re P
roie
ctar
ea c
arie
rei p
rofe
sion
ale
și d
ezvo
ltare
a sp
iritu
lui a
ntre
pren
oria
l
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
4.1.I
denti
ficar
ea in
form
aţiil
or
desp
re m
uncă
, mes
erii
și pr
ofes
ioni
ști d
in d
i-fe
rite
dom
enii,
pen
tru
înţe
lege
rea
dive
rsită
ţii
prof
esiil
or;
4.2.V
alor
ifica
rea
opor
tuni
tăţil
or o
ferit
e de
co
mun
itate
a șc
olar
ă pe
n-tr
u la
nsar
ea in
iţiati
velo
r și
dezv
olta
rea
calit
ăţilo
r de
lide
r;4.3.A
prec
iere
a be
nefic
iilor
pr
oiec
tării
car
iere
i în
baza
un
or d
ecizi
i inf
orm
ate
pent
ru d
ezvo
ltare
a pe
r-so
nală
.
• Pr
ofes
ia p
refe
rată
. Fac
tori
de in
fluen
ţă,
înţe
lege
rea
prof
esie
i. U
tilita
tea
și im
port
anţa
uno
r pro
fesii
. •
Mun
ca și
voc
ația
. Noţ
iune
a de
mun
că.
Prof
esiil
e, în
dele
tnic
irile
păr
inţil
or. M
unca
di
n vo
caţie
.•
Prim
a im
pres
ie c
onte
ază.
Com
port
amen
te
care
influ
enţe
ază
stab
ilire
a un
or re
laţii
efi-
cien
te c
u pe
rsoa
nele
la p
rima
prez
enta
re.
• Re
gulil
e pe
ntru
o p
reze
ntar
e re
ușită
. Im
port
anţa
pro
duce
rii u
nei b
une
impr
esii
la p
rima
prez
enta
re.
• Ca
lităț
ile sp
ecifi
ce u
nui l
ider
și a
le u
nui
mem
bru
de e
chip
ă. C
alită
ţile
unui
lide
r. Di
strib
uire
a ro
luril
or în
ech
ipă.
Lan
sare
a in
iţiati
velo
r.•
Dec
izia
în p
roie
ctar
ea c
arie
rei.
Noţ
iuni
le
de d
ecizi
e. F
acto
ri ca
re in
fluen
ţeaz
ă de
ci-
zia. P
roie
ctar
ea c
arie
rei.
• Cr
eare
a ba
zelo
r de
date
cu
exem
ple
de o
amen
i pen
tru
care
mun
că e
ste
o pl
ăcer
e;•
Elab
orar
ea p
oste
relo
r la
dife
rite
tem
e (in
divi
dual
sau
îm
preu
nă c
u pr
iete
nii,
cole
gii).
De
exem
plu:
„M
unca
di
n vo
caţie
– p
lăce
re și
cre
aţie
”;•
Prez
entă
ri al
e pr
ofes
iilor
prin
div
erse
mod
alită
ţi: a
rbo-
rele
pro
fesie
i, te
xt c
oere
nt, v
ersu
ri, c
olaj
etc
.;•
Real
izare
a in
terv
iuril
or c
u bu
nici
i, pă
rinţii
, pr
iete
nii,
alte
per
soan
e ap
ropi
ate,
con
săte
ni e
tc. p
rivin
d de
ci-
zia lo
r de
a al
ege
o an
umită
pro
fesie
, spe
cific
ul a
cest
ei
prof
esii
și de
zvol
tare
a ca
riere
i lor
în d
omen
iu;
• Id
entifi
care
a ca
lităţ
ilor u
nui l
ider
în b
aza
pove
știlo
r și/
sau
isto
riilo
r rea
le d
in c
omun
itate
;•
Elab
orar
ea c
ărţil
or d
e vi
zită
pe fo
i A4;
•
Desc
riere
a vi
itoru
lui p
rofe
siona
l în
baza
unu
i alg
oritm
da
t.
Prod
usPr
oiec
t de
carie
ră. Î
n pr
oiec
t se
va in
dica
pro
fesia
pre
-fe
rată
și c
el p
uţin
o a
cţiu
ne p
e ca
re o
pot
într
eprin
de
elev
ii pe
ntru
a fa
ce v
isul p
rofe
siona
l rea
litat
e.
Dim
ensi
unea
5. U
nita
tea
de în
văța
re S
ecur
itate
a pe
rson
ală
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
5.1.
Iden
tifica
rea
situa
ţiilo
r și
acţiu
nilo
r din
spaţ
iul
școl
ar și
cas
nic,
car
e po
t pr
ovoc
a ris
c pe
ntru
se-
curit
atea
per
sona
lă și
a
celo
r din
jur;
5.2.
Ana
liza
mod
alită
ţilor
de
prev
enire
și d
epăș
ire
a sit
uaţii
lor d
e ris
c, in
-cl
usiv
prin
con
tact
area
in
stitu
ţiilo
r pub
lice
ce a
si-
gură
pro
tecţ
ia c
opilu
lui;
5.3.
Pro
iect
area
unu
i tra
seu
sigur
spre
școa
lă, î
n ba
za
reco
man
dăril
or p
ropu
se.
• Se
curit
atea
indi
vidu
ală
și c
olec
tivă
în
spaț
iul ș
cola
r și c
asni
c. O
biec
te și
acţ
iuni
pe
ricul
oase
.•
Spaț
iile
și si
tuaț
iile
peric
uloa
se. L
ocur
i și
tras
ee p
eric
uloa
se în
com
unita
te.
• Ac
țiuni
le în
caz
de
ince
ndiu
cas
nic.
Pla
n de
ev
acua
re a
casă
și la
școa
lă.
• Tr
aseu
l ziln
ic a
l ele
vulu
i și i
nter
secț
iile.
Di
scip
lina
pe d
rum
, sel
ecta
rea
core
ctă
a dr
umul
ui sp
re șc
oală
, cas
ă, b
iblio
tecă
, ma-
gazin
etc
. •
Insti
tuții
le p
ublic
e ce
asi
gură
pro
tecț
ia
copi
lulu
i. De
scrie
rea
activ
ităţii
. Mod
alită
ţi de
con
tact
are.
• Di
scuţ
ii di
rijat
e de
spre
impo
rtan
ţa se
curit
ăţii
vieţ
ii pe
rson
ale
în sp
aţiu
l șco
lar ș
i cas
nic;
Jocu
l cu
spra
y-ur
i-le
cu
gaz l
acrim
ogen
în in
terio
rul c
lădi
rilor
;•
Exer
ciţii
de
anal
iză a
situ
aţiil
or d
e ris
c la
dru
m și
în
spaţ
ii pe
ricul
oase
din
com
unita
te;
• Si
mul
area
acţ
iuni
i în
caz d
e in
cend
iu a
casă
și la
școa
lă;
• Vi
zite
în in
stitu
ţiile
pub
lice
care
asig
ură
secu
ritat
ea în
co
mun
itate
, pro
tecţ
ia c
ivilă
; dia
log
cu re
prez
enta
nţii
insti
tuţii
lor r
espe
ctive
(pom
pier
i, po
liţiș
ti et
c.);
• El
abor
area
tras
eulu
i sig
ur sp
re șc
oală
.
Prod
usRe
prez
enta
re g
rafic
ă (t
abel
, sc
hem
ă, d
esen
, pl
an d
e id
ei) a
pro
priil
or a
chiz
iții l
a un
a di
ntre
tem
e:
Secu
ritat
ea m
ea în
școa
lă și
aca
să; A
cțiu
ni în
caz
de
in-
cend
iu; I
nstit
uții
publ
ice
care
ne
prot
ejea
ză
14 15
CLAS
A a
VI-a
Dim
ensi
unea
1. U
nita
tea
de în
văța
re Id
entit
atea
per
sona
lă și
rela
ționa
rea
arm
onio
asă
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
1.1.
Dete
rmin
area
legă
turii
în
tre
emoţ
ii, a
cţiu
ni și
co
nsec
inţe
le a
cest
ora
ca
part
e a
mec
anism
ului
de
apre
cier
e a
com
port
a-m
entu
lui;
1.2.E
valu
area
resu
rsel
or p
ro-
prii
pent
ru c
onso
lidar
ea
atitu
dini
i poz
itive
faţă
de
sine;
1.3.L
uare
a de
cizii
lor p
ri-vi
nd c
ompo
rtam
entu
l pr
osoc
ial ș
i teh
nici
le d
e so
luţio
nare
con
stru
ctivă
a
confl
icte
lor î
n cl
asă,
șc
oală
, fam
ilie,
com
uni-
tate
.
• Pu
ncte
fort
e, li
mite
și a
ccep
tare
a de
sine
. Ati
tudi
ne p
oziti
vă fa
ţă d
e sin
e și
cei d
in ju
r.•
Rela
țiile
inte
rper
sona
le ș
i com
port
amen
t pr
osoc
ial.
Mod
alită
ţi de
pre
veni
re a
eti-
chet
ării
și hă
rţui
rii.
• Co
nflic
tele
: pro
și c
ontr
a. M
odal
ităţi
de
solu
ţiona
re c
onst
ructi
vă a
con
flict
elor
.•
Emoț
ii, c
ompo
rtam
ente
și c
onse
cinț
e.
Impo
rtan
ţa și
rolu
l em
oţiil
or. M
odal
ităţi
de c
ontr
ol și
men
ţiner
e a
echi
libru
lui
emoţ
iona
l. •
Viaț
a în
fam
ilie:
rela
ții și
rezu
ltate
poz
iti-
ve. R
elaţ
ii în
fam
ilie.
Con
diţii
de
man
ifest
a-re
. Str
ateg
ii de
dep
ășire
a d
ificu
ltăţil
or.
• Ex
erci
ţii d
e re
flect
are
asup
ra re
surs
elor
per
sona
le și
so
cial
e, d
e de
scrie
re a
car
acte
ristic
ilor p
erso
nale
po-
zitive
și n
egati
ve, d
e co
mpl
etar
e a
fișel
or d
e tip
ul C
e ști
u?, C
e po
t?, C
e vr
eau?
, Ce-
mi p
lace
?;•
Exer
ciţii
de
auto
-refl
ecţie
cu
priv
ire la
em
oţiil
e pe
r-so
nale
, de
form
ular
e ar
gum
enta
tă a
opi
niei
per
sona
le;
• Di
scuţ
ii as
upra
stud
iilor
de
caz c
u re
ferir
e la
tem
atica
eti
chet
ărilo
r;•
Jocu
ri de
rol:
simul
are
de si
tuaţ
ii pe
ntru
solu
ţiona
rea
confl
icte
lor,
pent
ru p
reve
nire
a sa
u de
pășir
ea e
tiche
-tă
rilor
;•
Disc
uţii
Confl
ictu
l în
viaț
a m
ea, F
acto
ri ce
con
trib
uie
la
iniți
erea
și m
ențin
erea
unu
i con
flict
;•
Vizio
nare
a un
or se
cven
ţe d
in fi
lme,
exe
mpl
e di
n vi
aţa
real
ă pe
ntru
iden
tifica
rea
și în
ţele
gere
a re
laţie
i din
tre
emoţ
ii, c
ondu
ite și
con
seci
nţe.
Prod
usPl
iant
: Dez
volt
rela
ții c
oope
rant
e
Dim
ensi
unea
2. U
nita
tea
de în
văța
re A
sigu
rare
a ca
lităț
ii vi
eții
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
2.1.
Rel
atar
ea d
espr
e no
r-m
ele
mor
ale
și va
lori:
bi
nele
, fru
mos
ul, m
unca
, pe
rsev
eren
ţa, c
a su
rse
ale
succ
esul
ui;
2.2.
Sta
bilir
ea re
laţie
i din
tre
deci
ziile
baz
ate
pe n
orm
e și
valo
ri și
calit
atea
rezu
l-ta
telo
r obţ
inut
e;
2.3.
Ges
tiona
rea
resu
rsel
or
prop
rii și
ale
fam
iliei
di
n pe
rspe
ctiva
util
izării
ra
ţiona
le.
• In
tegr
itate
a pe
rsoa
nei.
Inte
grita
te. S
ituaţ
ii și
cont
exte
de
man
ifest
are.
• G
aran
ția c
alită
ții v
ieții
prin
învă
țare
. Via
ţă
de c
alita
te, c
arac
teris
tici ș
i mod
alită
ţi de
re
aliza
re: a
firm
area
per
sona
lă, r
elaţ
iile
dint
re o
amen
i, bu
na g
ospo
dărir
e. R
olul
în
văţă
rii în
asig
urar
ea p
ersp
ectiv
ei d
e vi
aţă.
Atit
udin
ea fa
ţă d
e m
anua
le c
a su
rsă
de în
văţa
re.
• Pe
rsev
eren
ța și
mun
ca –
surs
e al
e su
c-ce
sulu
i. Pe
rsev
eren
ţă. M
odal
ităţi
de
man
ifest
are.
Sta
torn
icia
în c
onvi
nger
i și
atitu
dini
, mun
ca, c
ondi
ţii p
entr
u afi
rmar
ea
pers
ever
enţe
i. •
Bine
le ș
i fru
mos
ul d
in ju
r. Cr
eare
a bi
nelu
i și
frum
osul
ui. P
osib
ilită
ţi și
limite
de
vârs
tă.
Bene
ficiil
e pe
ntru
sine
și c
omun
itate
.•
Dec
izia
cor
ectă
. Alg
oritm
ul d
e lu
are
a de
cizii
lor.
Deci
zia și
pro
blem
ele
cotid
iene
. Po
sibili
tăţi
și lim
ite în
rapo
rt c
u vâ
rsta
. In
siste
nţa
asup
ra c
orec
titud
inii
deci
ziei.
• Re
surs
ele
prop
rii și
ale
fam
iliei
. Ec
onom
isire
a, g
estio
nare
a ba
nilo
r de
buzu
-na
r, bu
getu
l fam
iliei
.
• In
terv
iuri
adre
sate
col
egilo
r des
pre
valo
area
com
por-
tam
entu
lui i
nteg
ru;
• Vi
ziona
rea
unor
secv
enţe
de
film
/imag
ini p
entr
u id
en-
tifica
rea
elem
ente
lor u
nei v
ieţi
de c
alita
te;
• Co
laje
ale
imag
inilo
r des
pre
fapt
ele
bune
;•
Post
ere
cu e
nunţ
uri p
rivin
d de
cizii
le c
orec
te lu
ate
pe
parc
ursu
l unu
i an;
•
Stud
ii de
caz
des
pre
o pe
rsoa
nă d
e su
cces
real
izată
pr
in p
erse
vere
nţă
și m
uncă
; •
Elab
orar
ea și
rezo
lvar
ea în
per
echi
a u
nui c
areu
de
cuvi
nte
încr
uciș
ate,
car
e să
con
ţină
pașii
în lu
area
une
i de
cizii
cor
ecte
; •
Joc
de ro
l priv
ind
buna
gos
podă
rire
și ge
stion
area
re
surs
elor
.
Prod
usJu
rnal
ul re
flexi
v, în
car
e să
pre
zinte
2-3
dec
izii c
orec
te,
care
i-au
îmbu
nătă
ţit c
alita
tea
vieţ
ii.
16 17
Dim
ensi
unea
3. U
nita
tea
de în
văța
re M
odul
de
viaț
ă să
năto
s
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
3.1.
Desc
riere
a pr
oprie
i st
ări d
e să
năta
te, p
rin
utiliz
area
ade
cvat
ă a
noţiu
nilo
r spe
cific
e cu
re
ferir
e la
sănă
tate
a fiz
ică
și m
inta
lă;
3.2.S
tabi
lirea
cor
elaţ
iei
dint
re c
alita
tea
med
iulu
i am
bian
t și s
ănăt
ate,
pr
in e
luci
dare
a ef
ecte
lor
polu
ării;
3.3.M
anife
star
ea
resp
onsa
bilit
ăţii
pent
ru
prop
ria să
năta
te p
rin
rezis
tenţ
ă la
div
erse
te
ntaţ
ii pe
ricul
oase
.
• Să
năta
tea.
Impo
rtan
ţa să
nătă
ţii p
entr
u de
zvol
tare
a el
evul
ui.
• M
ediu
l înc
onju
răto
r și s
ănăt
atea
ele
vulu
i. Ef
ecte
le p
oluă
rii a
supr
a să
nătă
ţii.
• Să
năta
tea
fizic
ă și
min
tală
. Car
acte
ris-
tici,
fact
ori d
e in
fluen
ţă, m
odal
ităţi
de
men
ţiner
e.
• Re
gim
ul a
limen
tar c
orec
t ver
sus d
ieta
. Di
eta:
mod
alită
ţi de
per
cepţ
ie și
abo
rdăr
i co
rect
e. D
iver
sitat
ea d
iete
lor ș
i sco
pul l
or.
Diet
a și
vârs
ta. D
ieta
ver
sus a
limen
taţia
in
core
ctă.
Efe
ctel
e al
imen
taţie
i inc
orec
te
și ab
ţiner
ii fo
rţat
e și
neîn
tem
eiat
e de
la
alim
enta
ţie.
• Fu
mat
ul și
alc
oolu
l – te
ntaț
ii pe
ricul
oase
. Ca
uze
ale
cons
umul
ui. I
nflue
nţa
asup
ra
prea
dole
scen
tulu
i. Ef
ecte
neg
ative
soci
ale,
ps
ihol
ogic
e și
fizio
logi
ce. D
epen
denţ
a.
• Po
rtof
oliu
„M
ediu
în c
are
trăi
esc
îmi a
sigur
ă să
năta
tea
mea
!”;
• Di
scuţ
ii gh
idat
e de
spre
nev
oile
per
sona
le;
• Re
dact
area
unu
i ref
erat
Cân
d po
t fi si
gur c
ă di
eta
e să
năto
asă;
• Fo
rmul
area
și re
zolv
area
de
situa
ţii-p
robl
emă
priv
ind
star
ea d
e să
năta
te, m
odifi
căril
e or
gani
smul
ui la
pu-
bert
ate;
• Re
aliza
rea
unui
pos
ter:
Tent
ațiil
e pe
ricul
oase
.
Prod
usPr
oiec
t eco
logi
c: M
ă im
plic
în a
ctivi
tățil
e de
pro
tecț
ie a
m
ediu
lui
Albu
m: A
șa îm
i dor
esc
să fi
u
Dim
ensi
unea
4. U
nita
tea
de în
văța
re P
roie
ctar
ea c
arie
rei p
rofe
sion
ale
și d
ezvo
ltare
a sp
iritu
lui a
ntre
pren
oria
l
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
4.1.I
denti
ficar
ea p
rofe
siilo
r so
licita
te în
com
unita
te
pent
ru o
bun
ă pr
oiec
tare
a
carie
rei;
4.2.C
orel
area
rezu
ltate
lor l
a di
ferit
e di
scip
line
școl
are
cu p
ersp
ectiv
e de
dez
vol-
tare
per
sona
lă și
pro
fesio
-na
lă în
anu
mite
dom
enii;
4.3.F
orm
ular
ea in
iţiati
velo
r pe
rson
ale,
orie
ntat
e sp
re
activ
ităţi
antr
epre
no-
riale
, prin
val
orifi
care
a po
tenţ
ialu
lui p
ropr
iu și
a
imag
inii
de si
ne.
• Cl
ubul
cun
oscă
toril
or d
e pr
ofes
ii. P
rofe
sii
vech
i și p
rofe
sii n
oi. T
ipur
i de
prof
esii
în
func
ţie d
e ob
iect
ul m
unci
i. St
ereo
tipur
i: pr
ofes
iile
„pen
tru
fem
ei”
și „p
entr
u bă
rbaţ
i”.•
Dom
eniil
e pr
ofes
iona
le. T
ipur
i de
inte
rese
pr
ofes
iona
le, t
estu
l lui
Hol
land
, pre
ferin
ţe
prof
esio
nale
.•
Pote
nția
lul m
eu. D
ezvo
ltare
a și
valo
rifi-
care
a ca
lităţ
ilor f
orte
. Val
ori p
erso
nale
. Co
rela
rea
dint
re p
oten
ţialu
l șco
lar ș
i cel
pr
ofes
iona
l. Ha
rta
men
tală
a p
oten
ţialu
lui
prop
riu.
• Br
and-
ul p
erso
nal.
Imag
inea
de
sine
ca
elem
ent a
l bra
nd-u
lui p
erso
nal.
• Ca
lităț
ile u
nui a
ntre
pren
or. N
oţiu
nea
de
antr
epre
nor.
Iniţi
ative
ant
repr
enor
iale
în
com
unita
te. P
ot fi
eu
oare
ant
repr
enor
?•
Arbo
rele
pro
fesi
ilor.
Clus
teru
l pro
fesie
i do
rite.
• Pr
oiec
te d
e gr
up p
entr
u st
udie
rea
spec
ificu
lui p
rofe
-sii
lor;
• Co
lect
area
info
rmaţ
iilor
des
pre
prof
esia
păr
inţil
or,
care
est
e at
racti
vă p
entr
u el
ev, s
au a
unu
i pro
fesio
nist
re
cuno
scut
în c
omun
itate
;•
Parti
cipa
rea
la li
cita
ţii d
e pr
ofes
ii;•
Aplic
area
test
ului
Inve
ntar
ul in
tere
selo
r pro
fesio
nale
(a
dopt
at d
upă
Holla
nd);
• Pr
ezen
tare
a as
pira
ţiilo
r și p
rofe
siei s
elec
tate
păr
inţil
or
sau
unei
per
soan
e ap
ropi
ate;
•
Disc
uţii
priv
ind
posib
ilită
ţile
de re
aliza
re a
asp
iraţii
lor
prin
dife
rite
prof
esii;
•
Elab
orar
ea c
lust
erel
or la
un
dom
eniu
pro
fesio
nal,
în
baza
cer
inţe
lor p
reze
ntat
e di
n tim
p;•
Elab
orar
ea B
rand
-ulu
i per
sona
l în
baza
unu
i set
de
într
ebăr
i;•
Disc
uţii
cu a
ntre
pren
ori,
anga
jato
ri di
n co
mun
itate
;•
Elab
orar
ea H
ărțil
or m
enta
le a
le p
oten
ţialu
lui.
Prod
usPr
oiec
t de
carie
ră. P
roie
ctul
de
carie
ră p
oate
fi p
re-
zent
at c
oleg
ului
de
banc
ă, p
ărin
ţilor
, alto
r per
soan
e de
în
cred
ere.
Pr
oiec
t de
grup
: „Ar
bore
le p
rofe
siilo
r”
18 19
Dim
ensi
unea
5. U
nita
tea
de în
văța
re S
ecur
itate
a pe
rson
ală
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
5.1.D
escr
iere
a un
or si
tuaţ
ii ex
cepţ
iona
le și
a
cons
ecin
ţelo
r lor
priv
ind
secu
ritat
ea u
man
ă;5.2.A
prec
iere
a ro
lulu
i hob
by-
urilo
r per
sona
lităţ
ii, d
in
pers
pecti
va d
ezvo
ltării
un
or c
apac
ităţi
și sa
tisfa
-ce
rii u
nor i
nter
ese;
5.3
.Ada
ptar
ea c
ompo
rta-
men
tulu
i la
regu
li de
se
curit
ate
priv
ind
situa
ţii
exce
pţio
nale
, con
tact
ul c
u m
ater
ialu
l exp
loziv
, ex-
plor
area
med
iulu
i virt
ual,
prin
sim
ular
e și
activ
ităţi
conc
rete
.
• O
dihn
a ac
tivă
în m
ediu
l înc
onju
răto
r. Re
guli
de c
ompo
rtam
ent.
Posib
ile ri
scur
i. Ri
scur
i de
utiliz
are
a ba
zinel
or a
cvati
ce.
Peric
olul
de
înec
. Măs
uri d
e pr
even
ire.
• At
enție
în si
tuaț
ii ex
cepț
iona
le! S
ituaţ
ie
exce
pţio
nală
: cau
ze, m
odal
ităţi
de a
cţiu
ne.
• H
obby
-ul ș
i ris
curi
posi
bile
. Tip
uri d
e ho
b-by
-uri.
Ava
ntaj
ele.
Hob
by-u
ri pe
ricul
oase
.•
Dis
pozi
tivul
exp
lozi
v –
peric
ol. S
ubst
anţe
și
disp
oziti
ve e
xplo
zive;
tipu
ri, c
arac
te-
ristic
i, di
spoz
itive
cas
nice
cu
risc,
mod
de
utiliz
are.
• Eti
chet
a on
-line
– si
gura
nța
în m
ediu
l vir-
tual
. Etic
hetă
, mod
de
prez
enta
re o
n-lin
e:
posib
ilită
ţi și
limite
. Pre
veni
rea
situa
ţiilo
r de
risc
.
• Si
mul
area
com
port
amen
tulu
i în
situa
ţii e
xcep
ţiona
le
din
trafi
cul r
utier
;•
Disc
uţia
diri
jată
, exe
rciţi
i de
iden
tifica
re a
solu
ţiilo
r pr
oprii
pen
tru
cons
olid
area
secu
rităţ
ii pe
rson
ale;
• Ex
erci
ţii d
e de
scrie
re, a
naliz
ă, c
omen
tariu
al s
ituaţ
iilor
sim
ulat
e, re
ale,
în si
tuaţ
ii ex
cepţ
iona
le și
ince
ndii;
• Re
aliza
rea
unor
min
i-cer
cetă
ri ce
vize
ază
pref
erin
ţele
/ho
bby-
ul și
risc
urile
pos
ibile
; Pre
zent
area
hob
by-u
lui
pers
onal
;•
Parti
cipa
rea
la sc
urte
scen
ete,
prin
atr
ibui
rea
de ro
-lu
ri, e
xers
area
com
port
amen
tulu
i în
stra
dă și
în a
lte
locu
ri pe
ricul
oase
;•
Exer
ciţii
de
iden
tifica
re a
solu
ţiilo
r pro
prii
pent
ru c
on-
solid
area
secu
rităţ
ii în
med
iul v
irtua
l; •
Sim
ular
ea e
lem
ente
lor d
e co
mpo
rtam
ent î
n sit
uaţii
ex
cepţ
iona
le d
e pr
oven
ienţ
ă na
tura
lă (c
utre
mur
e și
alun
ecăr
i de
păm
ânt e
tc.).
Prod
usRe
bus,
ela
bora
t în
grup
: Sec
urita
te p
erso
nală
, cuv
inte
-ch
eie:
seism
/cut
rem
ur d
e pă
mân
t, in
unda
ţii, a
lune
cări
de te
ren,
într
oien
iri, f
urtu
ni e
tc.
CLAS
A a
VII-a
Dim
ensi
unea
1. U
nita
tea
de în
văța
re Id
entit
atea
per
sona
lă și
rela
ționa
rea
arm
onio
asă
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
1.1.
Sta
bilir
ea re
laţie
i din
tre
schi
mbă
rile
spec
ifice
vâ
rste
i și o
port
unită
ţile
form
ării
unei
imag
ini d
e sin
e au
tenti
ce;
1.2.
Ana
liza
fact
orilo
r con
-st
ructi
vi și
dis
truc
tivi î
n re
laţii
le c
u se
men
ii și
adul
ţii în
ved
erea
pre
ve-
nirii
intim
idăr
ilor;
1.3.
Mod
elar
ea u
nui c
ompo
r-ta
men
t tol
eran
t și n
on-
disc
rimin
ator
iu în
rela
ţiile
re
ale
și vi
rtua
le.
• Im
agin
ea d
e si
ne ș
i stim
a de
sine
. O
port
unită
ţile
și pr
ovoc
ările
vâr
stei
.•
Emoț
iile,
sen
timen
tele
și v
oinț
a de
a fa
ce
față
ace
stor
a. R
ezis
tenţ
a la
pie
rder
i și
schi
mba
re.
• Fa
ctor
ii co
nstr
uctiv
i și d
istr
uctiv
i ai u
nei
rela
ții. S
top
intim
idar
ea.
• Co
mpo
rtam
entu
l tol
eran
t și n
on-d
iscr
imi-
nato
riu în
rela
ții.
• Ar
ta c
omun
icăr
ii re
ale
și v
irtu
ale.
De
schi
dere
spre
com
unic
are,
ben
efici
i.
• Ex
erci
ţii d
e co
mpl
etar
e a
fișel
or, d
iscuţ
ii, st
udii
de c
az,
exer
ciţii
de
auto
-refl
ecţie
priv
itor l
a pr
ovoc
ările
vâr
-st
ei;
• An
aliza
rea
unor
text
e pe
ntru
iden
tifica
rea
sem
nelo
r un
ui c
ompo
rtam
ent d
e in
timid
are;
• Di
scuţ
ii as
upra
uno
r stu
dii d
e ca
z, v
izion
area
film
elor
, le
ctur
a te
xtel
or li
tera
re c
u re
ferir
e la
com
unic
are
și re
laţii
iniţi
ate
în sp
aţiu
l virt
ual;
• Ex
erci
ţii-d
ezba
teri
cu te
mati
ca R
elaț
ia c
onst
ructi
vă
vers
us re
lația
toxi
că, C
omun
icar
ea re
ală
vers
us c
omu-
nica
rea
virt
uală
;•
Exer
ciţii
indi
vidu
ale
și de
gru
p pe
ntru
ilus
trar
ea u
nui
com
port
amen
t tol
eran
t.
Prod
us
Proi
ect d
e gr
up: R
elaț
ione
z cu
ceila
lți
20 21
Dim
ensi
unea
2. U
nita
tea
de în
văța
re A
sigu
rare
a ca
lităț
ii vi
eții
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
2.1.D
escr
iere
a ca
ract
eris
ti-ci
lor d
emni
tăţii
și c
om-
port
amen
tulu
i dem
n,
dem
onst
rate
în ra
port
cu
sine
și cu
cei
din
jur;
2.2.A
naliz
a co
ndiţi
ilor ș
i m
odal
ităţil
or d
e re
aliza
re
a tr
aiul
ui d
ecen
t;2.3.A
rgum
enta
rea
rolu
lui
impl
icăr
ii pe
rson
ale
și a
deci
ziei c
orec
te în
so
luţio
nare
a pr
oble
me-
lor.
• Su
rsel
e de
info
rmar
e: a
vant
aje
și d
eza-
vant
aje.
Com
unic
area
dire
ctă,
surs
ă de
in
form
are.
Noi
le te
hnol
ogii:
pos
ibili
tăţi
și lim
ite.
• D
emni
tate
a. Id
entit
atea
pre
adol
esce
ntul
ui
și de
mni
tate
a. M
anife
star
ea d
emni
tăţii
în
grup
ul d
e se
men
i, în
rela
ţia c
u ad
ulţii
, în
rela
ţia c
u pe
rsoa
nele
de
sex
opus
. •
Trai
ul d
ecen
t. Pe
rcep
ţii, c
arac
teris
tici,
prio
rităţ
i ale
vie
ţii. S
tudi
ile și
mun
ca –
m
odal
ităţi
de a
sigur
are.
• Im
pact
ul d
eciz
iilor
asu
pra
viito
rulu
i. Di
vers
itate
a sit
uaţii
lor d
e vi
aţă
și de
cizii
le.
Fact
orii
care
influ
enţe
ază
deci
ziile
: fam
ilia,
gr
upul
de
prie
teni
, col
egii
de c
lasă
, oam
enii
din
com
unita
te.
• Pr
oble
mel
e co
mun
ității
– p
robl
eme
pers
onal
e. Id
entifi
care
a pr
oble
mel
or
com
unită
ţii. V
olun
taria
tul,
mod
alita
te d
e so
luţio
nare
a p
robl
emel
or c
omun
itare
.
• El
abor
area
unu
i ese
u de
spre
man
ifest
area
dem
nită
ţii
în c
omun
icar
ea c
u di
ferit
e gr
upur
i – ţi
ntă;
•
Real
izare
a un
or sc
urte
inte
rviu
ri ad
resa
te c
oleg
ilor d
e cl
asă
sau
părin
ţilor
des
pre
trai
ul d
ecen
t;•
Sond
aje
de o
pini
e cu
priv
ire la
iden
tifica
rea
prob
lem
e-lo
r com
unită
ţii;
• Au
topr
ezen
tare
cu
gene
ricul
: „A
fi st
ăpân
ul p
ropr
iei
vieț
i/pro
priu
lui d
estin
”;•
Real
izare
a un
ei h
ărţi
a vi
itoru
lui;
• Pr
ezen
tare
a un
or p
erso
naje
, di
n op
ere
liter
are
citit
e re
cent
, car
e m
anife
stă
dem
nita
te.
Prod
usD
ialo
g cu
car
acte
r pro
spec
tiv, î
n ca
re d
oi e
levi
să si
mu-
leze
întâ
lnire
a lo
r de
pest
e 10
ani
și să
rela
teze
des
pre
core
ctitu
dine
a de
cizii
lor l
uate
.
Dim
ensi
unea
3. U
nita
tea
de în
văța
re M
odul
de
viaț
ă să
năto
s
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
3.1.
Desc
riere
a sc
him
băril
or
fizio
logi
ce în
per
ioad
a ad
oles
cenţ
ei, d
in p
er-
spec
tiva
de g
en;
3.2.A
naliz
a po
sibili
tăţil
or d
e pr
even
ire a
risc
ului
pen
-tr
u să
năta
te, p
rin u
tiliza
-re
a co
rect
ă a
prod
usel
or
și se
rvic
iilor
cos
meti
ce,
vesti
men
taţie
i ade
cvat
e,
renu
nţăr
ii la
dro
guri;
3.3.A
prec
iere
a ris
culu
i aso
-ci
at c
ompo
rtam
entu
lui
sexu
al în
pre
adol
esce
nţă,
di
n pe
rspe
ctiva
pos
ibile
-lo
r con
seci
nţe
de o
rdin
so
cial
și fi
ziolo
gic.
• S
chim
băril
e or
gani
smul
ui în
per
ioa-
da a
dole
scen
ței.
Schi
mbă
ri fiz
iolo
gice
. Pa
rticu
larit
ăţi d
e vâ
rstă
la b
ăieţ
i și f
ete.
•
Vesti
men
tația
. Țin
uta
vesti
men
tară
în d
i-ve
rse
situa
ţii. M
oda
vesti
men
tară
și ig
iena
pe
rson
ală.
Rol
ul v
estim
enta
ţiei a
decv
ate
în
men
ţiner
ea să
nătă
ţii.
• Pr
odus
e și
serv
icii
cosm
etice
. Ben
efici
i și
riscu
ri.•
Sexu
alita
te ș
i mitu
ri. S
exua
litat
e și
sex,
pe
rcep
ţii so
cial
e, se
xual
itate
a și
vârs
ta
adol
esce
nţei
, pro
vocă
ri și
com
port
amen
t ad
ecva
t.•
Spun
e N
U d
rogu
rilor
și a
ltor s
ubst
anțe
pe-
ricul
oase
. Per
icol
ul c
onsu
mul
ui d
rogu
rilor
. Pe
ricol
ul c
onsu
mul
ui m
edic
amen
telo
r făr
ă pr
escr
ipţia
med
icul
ui.
• Di
scuţ
ie: C
arac
teris
tici ș
i reg
uli p
entr
u m
odul
de
viaţ
ă să
năto
s;•
Util
izare
a TI
C în
pre
zent
area
ves
timen
taţie
i ade
cvat
e pa
rticu
larit
ăţilo
r de
vârs
tă a
le e
levi
lor;
• In
terv
iu p
e tr
epte
: Mit
și re
alita
te le
gate
de
sexu
alita
te;
• Pr
ezen
tare
: Sch
imbă
ri al
e or
gani
smul
ui b
ăieţ
ilor ș
i fe
telo
r în
perio
ada
adol
esce
nţei
; •
Stud
iu d
e ca
z: O
faţă
cur
ată
și în
griji
tă n
eces
ită a
tenţ
ie
zilni
că;
• De
zbat
eri :
Sun
t de
acor
d/nu
sunt
de
acor
d cu
util
iza-
rea
prod
usel
or c
osm
etice
în a
dole
scen
ţă.
Prod
usPl
an d
e id
ei: M
oda
vesti
men
tară
și p
rodu
sele
cos
meti
ce
în ra
port
cu
sănă
tate
a ad
oles
cent
ului
22 23
Dim
ensi
unea
4. U
nita
tea
de în
văța
re P
roie
ctar
ea c
arie
rei p
rofe
sion
ale
și d
ezvo
ltare
a sp
iritu
lui a
ntre
pren
oria
l
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
4.1.A
utoe
valu
area
po
tenţ
ialu
lui i
ndiv
idua
l di
n pe
rspe
ctiva
pro
iec-
tării
car
iere
i șco
lare
și
prof
esio
nale
;4.2.F
orm
ular
ea in
iţiati
velo
r pe
rson
ale
și/sa
u a
activ
ităţil
or d
e an
-tr
epre
noria
t, în
baz
a op
ortu
nită
ţile
ofer
ite d
e co
mun
itate
a șc
olar
ă și
loca
lă;
4.3.A
rgum
enta
rea
deci
ziei
priv
ind
prof
esia
pot
rivită
în
baz
a ce
rcet
ării
lum
ii pr
ofes
iilor
și a
sist
emul
ui
de a
titud
ini ș
i val
ori.
• Tr
asee
pro
fesi
onal
e și
șco
lare
. Tra
seul
șc
olar
și p
ersp
ectiv
a pe
ntru
tras
eul p
ro-
fesio
nal.
Calit
ăţile
per
sona
le și
succ
esul
în
carie
ră. A
vant
aje
și ris
curi
ale
dife
ritor
tra-
see
prof
esio
nale
.•
Tem
pera
men
tul ș
i pro
fesi
a. T
ipur
i de
tem
pera
men
t. Co
mpa
tibili
tate
a cu
div
erse
pr
ofes
ii.
• In
tere
sele
și p
refe
rințe
le p
rofe
sion
a-le
. Pre
ferin
ţe p
entr
u vi
itoar
ea p
rofe
sie.
Dom
eniil
e pr
ofes
iona
le și
pot
enţia
lul p
er-
sona
l.•
Isto
rii d
e su
cces
în c
arie
ră. F
acto
ri po
zitivi
și
nega
tivi î
n de
zvol
tare
a ca
riere
i. Ca
lităţ
ile
unui
om
de
succ
es. E
fort
ul șc
olar
și p
erso
-na
l în
deve
nire
a pr
ofes
iona
lă.
• Id
eea
mea
de
afac
eri.
Resu
rsel
e și
prob
le-
mel
e co
mun
ităţii
. Ide
i pen
tru
rezo
lvar
ea
prob
lem
elor
.•
Obi
ectiv
e și
acț
iuni
pen
tru
proi
ectu
l de
carie
ră. O
biec
tive
pe te
rmen
lung
și sc
urt.
Impo
rtan
ţa o
biec
tivel
or în
apr
opie
rea
visu
-lu
i pro
fesio
nal.
• Id
entifi
care
a pe
rsoa
nelo
r din
com
unita
te c
are
au m
ai
mul
te tr
asee
pro
fesio
nale
; •
Inte
rviu
ri cu
per
soan
e de
succ
es d
in c
omun
itate
în
baza
unu
i set
de
într
ebăr
i;•
Real
izare
a te
stul
ui p
entr
u st
abili
rea
tipul
ui d
e te
m-
pera
men
t și i
denti
ficăr
ii pr
ofes
iilor
pot
rivite
dife
ritor
tip
uri d
e te
mpe
ram
ent;
• De
scrie
rea
inte
rese
lor,
pref
erin
ţelo
r și c
alită
ţilor
per
-so
nale
; •
Cerc
etar
ea re
surs
elor
com
unita
re d
in p
ersp
ectiv
a el
abor
ării
idei
lor d
e af
acer
i;•
Form
ular
ea o
biec
tivel
or și
acţ
iuni
lor p
entr
u pr
oiec
tul
de c
arie
ră.
Prod
usPr
oiec
t de
carie
ră. O
biec
tive,
acţ
iuni
, ter
men
i și r
ezul
ta-
te a
le re
aliză
rii sc
opul
ui fi
nal.
Dim
ensi
unea
5. U
nita
tea
de în
văța
re S
ecur
itate
a pe
rson
ală
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
1.1.
Des
crie
rea
reco
man
-dă
rilor
insti
tuţii
lor p
u-bl
ice
priv
ind
acţiu
nile
po
pula
ţiei î
n sit
uaţii
ex
cepţ
iona
le;
1.2.A
cord
area
prim
ului
aju
-to
r în
caz d
e tr
aum
e,
prin
sim
ular
ea d
iver
selo
r sit
uaţii
pos
ibile
; 1.3.A
dapt
area
com
port
a-m
entu
lui î
n re
ţele
le o
n-lin
e, d
in p
ersp
ectiv
a pr
e-ve
nirii
situ
aţiil
or d
e ris
c.
• Si
tuaț
iile
de ri
sc d
e or
igin
e na
tura
lă: g
eofi-
zică;
geo
logi
că; m
eteo
rolo
gică
.•
Reco
man
dăril
e in
stitu
țiilo
r pub
lice
priv
ind
acțiu
nile
pop
ulaț
iei î
n si
tuaț
ii ex
cepț
iona
le. A
cţiu
ni c
olec
tive
și pe
rso-
nale
.•
Sigu
ranț
a în
locu
rile
publ
ice
și în
mul
țime.
Po
sibile
situ
aţii
de ri
sc. M
od d
e co
mpo
rta-
men
t.•
Prim
ul a
juto
r în
caz d
e tr
aum
e și
înec
. Ti-
puri
de tr
aum
e. A
cţiu
ni u
rgen
te. M
odal
ităţi
de c
onta
ctar
e a
insti
tuţii
lor s
peci
aliza
te.
• D
rept
urile
util
izat
orilo
r la
o ex
perie
nță
on-li
ne si
gură
. Pos
ibili
tăţi
și lim
ite a
le
utiliz
ator
ului
on-
line.
Sig
uran
ţa u
tiliză
rii
surs
elor
on-
line.
Pre
veni
rea
situa
ţiilo
r de
risc.
Lua
rea
deci
ziilo
r priv
ind
acţiu
nile
de
prot
ecţie
cu
refe
rire
la si
tuaţ
iile
de ri
sc.
• Si
gura
nța
în u
tiliz
area
dis
pozi
tivel
or e
lec-
tric
e. P
eric
olul
de
elec
troc
utar
e.
• Pr
ezen
tare
a di
vers
elor
situ
aţii
de ri
sc d
e or
igin
e na
-tu
rală
, în
baza
lect
urii
text
elor
tem
atice
, a v
izion
ării
secv
enţe
lor v
ideo
, im
agin
i;•
Exer
ciţii
de
simul
are
a ac
ţiuni
lor î
n ca
z de
dive
rse
situa
ţii e
xcep
ţiona
le (e
vacu
are
etc.
);•
Stud
iu d
e ca
z: M
od d
e co
mpo
rtam
ent î
n lo
curi
aglo
me-
rate
; •
Vizit
e în
insti
tuţii
le p
ublic
e ca
re a
sigur
ă pr
otec
ţia
în si
tuaţ
ii ex
cepţ
iona
le și
de
risc
maj
or; d
ialo
g cu
re
prez
enta
nţii
insti
tuţii
lor r
espe
ctive
;•
Activ
ităţi
prac
tice:
Tru
sa m
edic
ală,
Che
m a
mbu
lanț
a,
Acor
d pr
imul
aju
tor;
• Di
scuţ
ii fr
onta
le: C
um e
vit s
ituaț
iile
de ri
sc în
spaț
iul
on-li
ne.
Prod
usG
aler
ia: S
ecur
itate
a pe
rson
ală
în lo
curi
publ
ice,
în n
atu-
ră, p
e re
țele
le o
n-lin
e.
24 25
CLAS
A a
VIII-
a
Dim
ensi
unea
1. U
nita
tea
de în
văța
re Id
entit
atea
per
sona
lă și
rela
ționa
rea
arm
onio
asă
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
1.1.
Sta
bilir
ea re
laţie
i din
tre
succ
es, e
șec
și re
surs
e pe
rson
ale,
în a
dapt
a-re
a efi
cien
tă la
dife
rite
situa
ţii d
e vi
aţă;
1.2.A
plic
area
nor
mel
or u
nui
com
port
amen
t ase
rtiv
din
pers
pecti
va u
nor
inte
racţ
iuni
poz
itive
șc
olar
e, fa
mili
ale
și di
n co
mun
itate
;1.3.
Mod
elar
ea sti
luril
or d
e ex
prim
are
a em
oţiil
or și
se
ntim
ente
lor î
n ac
ord
cu n
evoi
le p
erso
nale
și
ale
celo
rlalţi
.
• Re
surs
ele
pers
onal
e. C
apac
ităţi
și ca
lităţ
i.•
Succ
esul
și e
șecu
l în
dezv
olta
re. P
ași î
n de
pășir
ea b
arie
relo
r, di
ficul
tăţil
or, o
bsta
-co
lelo
r.•
Com
port
amen
tul a
serti
v, p
asiv
, agr
esiv
. Ti
puri
și fo
rme
de c
omun
icar
e. M
odal
ităţi
de e
xprim
are.
Ava
ntaj
e, d
ezav
anta
je.
• Co
nflic
tele
– c
auze
și r
eacț
ii. A
spec
te p
ozi-
tive
și ne
gativ
e. In
evita
bilit
atea
con
flict
elor
. M
etod
e de
solu
ţiona
re.
• Re
lațio
nare
a și
acc
epta
rea.
Div
ersit
atea
em
oţiil
or și
senti
men
telo
r: m
anife
star
e,
acce
ptar
e/ne
acce
ptar
e, p
osib
ilită
ţi și
limite
.
• Ex
erci
ţii d
e re
aliza
re a
uno
r pre
zent
ări c
u re
ferir
e la
re
surs
e pe
rson
ale
și va
loar
ea p
ropr
iei p
erso
ane;
• Di
scuţ
ii di
rijat
e „D
ecal
ogul
ase
rtivi
tăţii
” pe
ntru
cla
rifi-
care
a ce
lor 1
0 ca
ract
eris
tici a
le c
omun
icăr
ii as
ertiv
e;•
Jocu
ri de
rol p
entr
u ex
ersa
rea
abili
tăţil
or d
e ex
prim
are
și so
luţio
nare
a c
onfli
ctel
or;
• De
zbat
eri c
u re
ferir
e la
efe
ctel
e su
cces
ului
și e
șecu
lui
asup
ra p
erso
nalit
ăţii.
Prod
usPo
rtof
oliu
Refl
ecții
per
sona
le
Dim
ensi
unea
2. U
nita
tea
de în
văța
re A
sigu
rare
a ca
lităț
ii vi
eții
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
1.1.
Iden
tifica
rea
posib
ilită
ţilor
de
învă
ţare
pr
in im
plic
area
în v
iaţa
co
mun
ităţii
; 1.2.A
rgum
enta
rea
bene
ficiil
or c
onsu
mul
ui
raţio
nal a
l uno
r pr
odus
e și
serv
icii,
din
pe
rspe
ctiva
une
i vie
ţi de
ca
litat
e;
1.3.
Apre
cier
ea im
port
anţe
i ve
rtica
lităţ
ii și
cura
julu
i în
man
ifest
area
unu
i co
mpo
rtam
ent c
orec
t.
• Vi
ața
ca su
rsă
de în
văța
re. R
olur
i și
impl
icaţ
ii. D
iver
sitat
ea c
ompo
rtam
entu
lui,
acce
ptar
e/ne
acce
ptar
e.
• Pu
blic
itate
a și
con
sum
ul ra
ționa
l. N
eces
ităţi
real
e și
false
. Cal
itate
a pr
odus
e-lo
r. Ch
eltu
ieli
raţio
nale
. •
Com
port
amen
tul c
orec
t. Di
vers
itate
a sit
uaţii
lor d
e m
anife
star
e: în
fam
ilie,
la
școa
lă, î
n lo
curi
publ
ice,
în a
ctivi
tăţi
de d
i-ve
rtism
ent,
în n
atur
ă, în
vac
anţă
. Apr
ecie
re
și au
toap
reci
ere.
•
Verti
calit
atea
și c
uraj
ul. S
emni
ficaţ
ie și
ca
ract
eris
tici.
Nec
esita
tea
și im
port
anţa
m
anife
stăr
ii. M
odal
ităţi
și co
ntex
t de
man
i-fe
star
e.•
Impl
icar
ea c
a su
rsă
de d
ezvo
ltare
. Im
port
anţa
vie
ţii a
ctive
. Pos
ibili
tăţi
de
impl
icar
e în
vi a
ţa c
omun
ităţii
. Pro
iect
e pe
rson
ale
și de
gru
p. B
enefi
cii p
erso
nale
și
com
unita
re.
• An
aliza
uno
r exp
erie
nţe
de în
văţa
re d
in v
iaţa
ele
vilo
r; •
Crea
rea
unor
pov
estir
i/pov
eţe
desp
re c
ompo
rtam
en-
tul c
orec
t man
ifest
at în
div
erse
situ
aţii
din
viaţ
ă;
• O
rgan
izare
a un
ei g
aler
ii a
eroi
lor p
refe
raţi
din
oper
e lit
erar
e, c
inem
a, a
rte,
spor
t etc
., ca
re a
u m
anife
stat
ve
rtica
litat
e și
cura
j; •
Disc
uţii
dirij
ate
cu g
ener
icul
: „Ști
u să
con
sum
raţio
nal”;
•
Lect
uri c
omen
tate
„Ac
cent
uare
a in
divi
dual
ităţii
prin
ve
rtica
litat
e și
cura
j”;•
Exer
ciţii
de
form
ular
e a
argu
men
telo
r pro
sau
cont
ra
pent
ru o
dez
bate
re d
e gr
up: „
Vol
unta
riatu
l tre
buie
să
devi
nă o
blig
aţie
”.
Prod
us
Post
er S
unt m
ândr
u de
com
port
amen
tul m
eu (d
esen
e,
nara
ţiuni
, prin
car
e să
dem
onst
reze
un
com
port
amen
t co
rect
, de
valo
are
pent
ru si
ne și
cei
din
jur).
26 27
Dim
ensi
unea
3. U
nita
tea
de în
văța
re M
odul
de
viaț
ă să
năto
s
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
3.1.R
elat
area
des
pre
aspe
c-te
le ri
scan
te a
le m
odul
ui
de v
iaţă
a a
dole
scen
tulu
i cu
acc
entu
area
impa
ctu-
lui a
supr
a să
nătă
ţii lu
i;3.2.S
tabi
lirea
rela
ţiei d
intr
e re
spon
sabi
litat
e/ire
spon
-sa
bilit
ate
faţă
de
prop
ria
sănă
tate
și c
onse
cinţ
ele
pent
ru d
ezvo
ltare
a ul
te-
rioar
ă și
star
ea d
e bi
ne;
3.3.A
rgum
enta
rea
nece
sităţ
ii de
a re
zista
tent
aţiil
or
peric
uloa
se p
entr
u pr
o-pr
ia să
năta
te, î
n ba
za
info
rmaţ
iilor
acc
esib
ile.
• Te
ndin
țele
mod
ei și
săn
ătat
ea e
levi
lor.
Mod
a, c
arac
teru
l tem
pora
r. Di
vers
itate
a ex
prim
ării.
Situ
aţiil
e de
via
ţă și
mod
a. A
ti-tu
dine
a m
oder
ată
și ra
ţiona
lă în
rapo
rt c
u să
năta
tea.
• Co
mpo
rtam
ente
risc
ante
și i
nfec
țiile
sex
u-al
tran
smis
ibile
. Inf
ecţii
sexu
al tr
ansm
isibi
-le
. Mod
de
man
ifest
are.
Risc
uri p
entr
u să
-nă
tate
și d
ezvo
ltare
a ul
terio
ară.
Mod
alită
ţi de
pre
veni
re a
risc
urilo
r.•
Sarc
ina
în a
dole
scen
ță: r
iscu
ri pe
ntru
m
amă
și c
opil.
Risc
uri d
e or
din
fizio
logi
c și
soci
al. C
ompo
rtam
entu
l ade
cvat
și a
sum
a-re
a re
spon
sabi
lităţ
ii de
căt
re fa
tă și
băi
at.
• Ad
oles
cenț
a și
nut
riția
cor
ectă
. Nut
riţia
și
rolu
l ace
stei
a în
cre
șter
ea și
dez
volta
rea
orga
nism
ului
. Reg
imul
alim
enta
r cor
ect.
Pe-
ricol
ele
unei
alim
enta
ţii in
core
cte.
Risc
urile
co
nsum
ului
de
fast
food
.•
Toxi
com
ania
: con
seci
nțe
nefa
ste
indi
vi-
dual
e și
soc
iale
. Cau
ze a
le to
xico
man
iei.
Influ
enţe
asu
pra
dezv
oltă
rii p
sihofi
ziolo
-gi
ce și
soci
ale.
Difi
culta
tea
renu
nţăr
ii la
su
bsta
nţel
e to
xice
. Per
icol
ul u
tiliză
rii m
edi-
cam
ente
lor f
ără
pres
crip
ţia m
edic
ului
.
• Di
scuţ
ia d
irija
tă: M
oda
în d
iver
sitat
e și
efec
tele
ei a
su-
pra
sănă
tății
ado
lesc
ențil
or;
• Pr
ezen
tare
a un
or fi
lmul
eţe
desp
re te
ndin
ţa
adol
esce
nţilo
r de
a fi
mod
erni
(coo
l) și
riscu
rile
la c
are
se su
pun;
• Re
dact
area
uno
r fișe
info
rmaţ
iona
le p
entr
u ad
oles
cenţ
i des
pre
fact
orii
de ri
sc în
caz
ul re
laţii
lor
sexu
ale
nepr
otej
ate;
• Ap
licaţ
ii „I
mag
inea
de
sine”
, des
enea
ză-t
e aș
a cu
m te
ve
zi, d
iscut
ă cu
al t
ău c
oleg
des
pre
dese
n;•
Prez
enta
rea
unor
film
uleţ
e de
spre
sarc
ină
în
adol
esce
nţă,
infe
cţii
sexu
al tr
ansm
isibi
le;
• St
udiu
de
caz:
Tox
icom
ania
și c
onse
cinţ
ele
nefa
ste
asup
ra o
rgan
ismul
ui și
a so
ciet
ăţii
în în
treg
ime.
Prod
usPo
ster
ela
bora
t în
grup
: Sub
stan
țe to
xice
, car
e po
t de
clan
șa d
epen
denț
a
Dim
ensi
unea
4. U
nita
tea
de în
văța
re P
roie
ctar
ea c
arie
rei p
rofe
sion
ale
și d
ezvo
ltare
a sp
iritu
lui a
ntre
pren
oria
l
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
4.1.
Core
lare
a ac
ţiuni
lor d
e ev
oluţ
ie în
car
ieră
cu
pote
nţia
lul i
ndiv
idua
l și
pers
pecti
vele
pie
ţei
mun
cii;
4.2.V
alor
ifica
rea
opor
tuni
tăţil
or o
ferit
e de
co
mun
itate
a șc
olar
ă, lo
-ca
lă și
pia
ţa m
unci
i pen
-tr
u la
nsar
ea in
iţiati
velo
r pe
rson
ale
și ac
tivită
ţilor
an
trep
reno
riale
;4.3.P
roie
ctar
ea tr
aseu
lui
educ
aţio
nal ș
i pro
fesio
-na
l în
baza
sist
emul
ui d
e ati
tudi
ni și
val
ori.
• Pi
ața
mun
cii ș
i dec
iziil
e de
car
ieră
. Pia
ţa
mun
cii,
spec
ificu
l fun
cţio
nării
, fac
tori
de
dezv
olta
re. P
rofe
sii și
mes
erii
solic
itate
pe
piaţ
a m
unci
i din
Rep
ublic
a M
oldo
va. P
iaţa
m
unci
i și d
ecizi
a de
car
ieră
.•
Inte
ligen
țele
mul
tiple
și p
rofe
siile
. Ca
ract
eris
tici a
le d
iferit
or ti
puri
de
inte
ligen
ţă. C
orel
area
pro
fesii
lor c
u tip
ul d
e in
telig
enţă
dom
inan
t.•
CV-u
l și s
cris
oare
a de
inte
nție
. Str
uctu
ră,
secţ
iuni
impo
rtan
te. E
valu
area
pro
duse
lor.
• Vo
lunt
aria
tul ș
i dez
volta
rea
pers
onal
ă.
Dezv
olta
re p
erso
nală
prin
acti
vită
ţi de
vo-
lunt
aria
t. Do
men
ii de
impl
icar
e în
acti
vită
ţi de
vol
unta
riat.
Plan
ifica
rea
activ
ităţii
de
volu
ntar
iat.
• D
e la
idee
la a
face
re. E
valu
area
iniţi
ală
a id
eilo
r de
afac
eri.
Core
lare
a cu
inte
rese
le
com
unită
ţii. D
ezvo
ltare
a id
eii d
e af
acer
e.
• Pr
oiec
tul d
e ca
rieră
. Atit
udin
i și v
alor
i în
deci
ziile
de
carie
ră. T
rase
u ed
ucaţ
iona
l/tr
aseu
pro
fesio
nal.
Elab
orar
ea și
eva
luar
ea
proi
ectu
lui î
n ba
za c
riter
iilor
stab
ilite
.
• Pr
oiec
t ind
ivid
ual l
a te
ma
„Eu,
pro
fesia
și p
iaţa
mun
-ci
i”;
• Id
entifi
care
a an
gaja
toril
or c
are
pot o
feri
opor
tuni
tăţi
de p
racti
că în
dom
eniu
l ale
s;•
Cerc
etar
ea g
radu
lui d
e so
licita
re a
dife
ritor
pro
fesii
pe
piaţ
a m
unci
i din
Rep
ublic
a M
oldo
va;
• An
aliza
dife
ritor
surs
e pe
ntru
a lu
a o
deciz
ie d
e ca
rieră
: ra
poar
te A
NO
FM (w
ww
.ano
fm.m
d), a
nunţ
uri d
e an
gaja
re, a
rtico
le a
le e
xper
ţilor
, opi
nii a
le p
ărin
ţilor
, pr
ofes
ioni
știlo
r etc
.;•
Cole
ctar
ea in
form
aţiil
or d
espr
e in
stitu
ţii c
are
ofer
ă st
udii
în d
omen
iile
pref
erat
e;•
Real
izare
a te
stel
or d
e cu
noaș
tere
a a
ptitu
dini
lor p
en-
tru
a pl
anifi
ca d
ezvo
ltare
a lo
r;•
Reda
ctar
ea C
V-ur
ilor c
u di
ferit
ă de
stina
ţie;
• Id
entifi
care
a pe
rsoa
nelo
r cu
expe
rienţ
ă de
vol
unta
riat
în c
omun
itate
și a
opo
rtun
ităţil
or p
entr
u ac
tivita
tea
de v
olun
taria
t.
Prod
usPr
oiec
t de
carie
ră. P
roie
ctul
de
carie
ră p
oate
fi p
reze
n-ta
t dife
ritor
per
soan
e pe
ntru
a c
olec
ta fe
edba
ck, p
re-
cum
și c
elor
car
e po
t spr
ijini
real
izare
a ac
tivită
ţilor
pla
ni-
ficat
e. În
Pro
iect
sunt
incl
use
și ac
ţiuni
le d
e vo
lunt
aria
t.
28 29
Dim
ensi
unea
5. U
nita
tea
de în
văța
re S
ecur
itate
a pe
rson
ală
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
1.1.
Desc
riere
a m
odal
ităţii
de
acţiu
ne în
caz
de
ince
n-di
u, în
baz
a re
gulil
or d
e se
curit
ate;
1.2.A
naliz
a po
sibile
lor c
apca
-ne
on-
line,
priv
ind
riscu
l pe
ntru
inte
grita
tea
mo-
rală
și v
iaţa
ele
vulu
i; 1.3.A
prec
iere
a se
curit
ăţii
ecol
ogic
e în
com
unita
te,
în b
aza
unor
crit
erii
ofe-
rite;
1.4.P
roie
ctar
ea a
ctivi
tăţil
or
în v
acan
ţă, d
in p
ersp
ec-
tiva
asig
urăr
ii se
curit
ăţii
pers
onal
e.
• Re
guli
de c
ompo
rtam
ent î
n ca
zul i
ncen
-di
ilor c
asni
ce ș
i în
loca
luri
publ
ice.
Acţ
iuni
pe
rson
ale
și co
lecti
ve d
e pr
otec
ţie și
sal-
vare
.•
Trafi
cul r
utier
. Sem
nele
de
circ
ulaţ
ie
rutie
ră. N
eces
itate
a cu
noaș
terii
sem
nelo
r de
circ
ulaţ
ie c
a pi
eton
, pas
ager
și
cond
ucăt
or a
l mijl
oace
lor d
e tr
ansp
ort.
• Se
curit
atea
ele
vulu
i pe
timpu
l vac
anțe
i. Si
tuaţ
ii de
per
icol
și ri
sc. R
egul
i de
com
-po
rtam
ent.
Util
izare
a ba
zinel
or a
cvati
ce.
Risc
ul d
e în
ec. P
rim-a
juto
r în
caz d
e în
ec,
muș
cătu
ră d
e in
sect
e, in
toxi
caţii
alim
enta
-re
etc
.•
Secu
ritat
ea e
colo
gică
în c
omun
itate
. Se
curit
ate
ecol
ogic
ă. M
odal
ităţi
de a
sigur
a-re
. Im
plic
are
pers
onal
ă.•
Opo
rtun
itățil
e și
cap
cane
le o
n-lin
e.
Avan
taje
le și
risc
urile
util
izării
surs
elor
de
info
rmar
e și
com
unic
are
on-li
ne. P
osib
ile
capc
ane.
Mod
de
reac
ţiona
re.
• Si
mul
area
dife
ritor
situ
aţii
(prin
imag
ini,
film
uleţ
e, in
-st
rum
ente
TIC
) cu
într
eprin
dere
a ac
ţiuni
lor d
e fo
rmar
e a
unui
com
port
amen
t ade
cvat
și re
spon
sabi
l în
cazu
l in
cend
iilor
cas
nice
și în
loca
luri
publ
ice;
• Jo
c de
rol p
entr
u ex
ersa
rea
com
port
amen
tulu
i în
stra
-dă
și în
alte
locu
ri pe
ricul
oase
;•
Elab
orar
ea u
nor p
roie
cte
de a
ctivi
tăţi
refe
ritoa
re la
od
ihna
acti
vă a
ele
vulu
i și s
ecur
itate
a lu
i în
vaca
nţă;
•
Anal
iza u
nor s
tudi
i de
caz s
au d
in v
iaţa
real
ă cu
refe
ri-re
la se
curit
atea
eco
logi
că în
com
unita
te;.
• Re
fera
te, p
oste
re c
u te
mati
ca: V
iață
on-
line:
op
ortu
nită
ți și
capc
ane
Prod
usPl
iant
des
pre
secu
ritat
ea e
levu
lui î
n va
canţ
ă, e
labo
rat î
n gr
up și
repa
rtiza
t în
insti
tuţie
.
CLAS
A a
IX-a
Dim
ensi
unea
1. I
denti
tate
a pe
rson
ală
și re
lațio
nare
a ar
mon
ioas
ă
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
1.1.
Iden
tifica
rea
asem
ă-nă
rilor
și d
eose
biril
or
dint
re p
asiu
ne și
iubi
-re
pen
tru
asum
area
re
spon
sabi
lităţ
ii în
re
laţii
le d
e ge
n;
1.2.A
plic
area
stra
tegi
ilor d
e au
tore
glar
e em
oţio
nală
și
solu
ţiona
re a
con
-fli
ctel
or p
rin a
sum
area
re
spon
sabi
lităţ
ii pr
oprii
;1.3.A
rgum
enta
rea
rolu
lui
fam
iliei
în p
osib
ilită
ţile
de re
aliza
re și
evo
luţie
pe
rson
ală.
• Eu
-l re
al, E
u-l i
deal
, Eu-
l din
amic
- ev
oluț
ie
pers
onal
ă. R
ealiz
ări ș
i asp
iraţii
per
sona
le.
• Au
tore
glar
ea e
moț
iona
lă. S
tres
ul
acad
emic
, im
pact
ul st
resu
lui a
supr
a pe
rfor
man
ţei.
Prev
enire
a și
depă
șirea
stre
-su
lui.
• Co
nflic
tul.
Resp
onsa
bilit
ate
pers
onal
ă în
m
anag
emen
tul c
onfli
ctel
or. S
trat
egii
de
nego
cier
e.•
Iubi
rea,
pas
iune
a și
resp
onsa
bilit
atea
în
rela
țiile
de
gen.
Sem
nific
aţii,
com
port
a-m
ent r
espo
nsab
il, ri
scur
i, m
odal
ităţi
de
depă
șire
a di
ficul
tăţil
or.
• Va
loar
ea fa
mili
ei. F
amili
a ca
med
iu d
e vi
aţă.
Com
unic
area
în fa
mili
e și
star
ea d
e sig
uran
ţă. P
osib
ilită
ţi de
real
izare
în fa
-m
ilie
și cu
susţ
iner
ea m
embr
ilor f
amili
ei.
Spiri
tul d
e so
lidar
itate
și a
juto
r rec
ipro
c.
Resp
onsa
bilit
ăţi v
ersu
s ben
efici
i.
• Ex
erci
ţii d
e ex
prim
are
a id
entit
ăţii
pers
onal
e pr
in id
en-
tifica
rea
real
izăril
or, p
erfo
rman
ţelo
r per
sona
le su
b di
ferit
e fo
rme:
ese
u, c
ompu
nere
libe
ră, p
oste
r etc
.;•
Elab
orar
ea h
ărţii
min
tale
por
nind
de
la a
spira
ţiile
per
-so
nale
și tr
aseu
l de
real
izare
a lo
r;•
Disc
uţii
de în
ţele
gere
a fe
nom
enul
ui d
e st
res,
de
iden
-tifi
care
a se
mne
lor s
tres
ului
, ana
liza
rela
ţiei d
intr
e st
res ș
i con
seci
nţe;
• Ex
erci
ţii d
e uti
lizar
e a
tehn
icilo
r de
rela
xare
în si
tuaţ
ii de
stre
s;•
Disc
uţii
și st
udii
de c
az c
u re
ferir
e la
ase
măn
ările
și
dife
renţ
ele
dint
re p
asiu
ne și
iubi
re;
• Di
scuţ
ia „
Pane
l” p
rivin
d re
spon
sabi
litat
ea în
rela
ţiile
de
gen
în re
alita
te și
în sp
aţiu
l virt
ual.
Prod
usD
ezba
teri
cu re
ferir
e la
resp
onsa
bilit
ăţile
într
-o re
laţie
și
fam
ilie.
Pled
oarie
Pro
-Fam
ilie
30 31
Dim
ensi
unea
2. U
nita
tea
de în
văța
re A
sigu
rare
a ca
lităț
ii vi
eții
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
2.1.D
escr
iere
a pr
iorit
ăţilo
r și
a m
odal
ităţil
or/m
ijloa
-ce
lor d
e re
aliza
re a
ace
s-to
ra în
rapo
rt c
u va
loril
e pe
rson
ale
și no
rmel
e ac
cept
ate
în so
ciet
ate;
2.2.A
naliz
a po
sibili
tăţil
or d
e as
igur
are
a un
ei v
ieţi
de
calit
ate,
axa
te p
e m
uncă
și
resp
ectu
l de
sine;
2.3.P
roie
ctar
ea u
nei
gosp
odăr
ii vi
rtua
le,
baza
te p
e va
lori
și ge
stion
are
efici
entă
a
resu
rsel
or.
• P
riorit
ățile
unu
i/un
ei tâ
năr/
tine-
re. S
emni
ficaţ
ia p
riorit
ăţii.
Sta
bilir
ea
prio
rităţ
ilor.
Prio
rităţ
ile și
cal
itate
a vi
eţii.
Pr
iorit
ăţile
în ra
port
cu
genu
l: m
it și
real
i-ta
te.
• Va
loril
e și
non
valo
rile.
Car
acte
rul p
olar
al
valo
rii. I
nflue
nţa
med
iulu
i de
viaţ
ă –
fam
i-lie
, cla
să, c
omun
itate
– a
supr
a sis
tem
ului
de
val
ori.
• Su
rsel
e de
ven
it pr
in m
uncă
și re
spec
tul
de si
ne. M
unca
și v
enitu
l. Co
ndiţi
ile d
e m
uncă
și re
spec
tul d
e sin
e. In
tegr
itate
a pe
rsoa
nei ș
i mod
alită
ţi de
obţ
iner
e a
veni
-tu
lui.
• N
evoi
și d
orin
țe v
ersu
s res
urse
. Bug
etul
fa
mili
ei și
bug
etul
per
sona
l. G
estio
nare
și
econ
omisi
re. C
ontr
ibuţ
ia la
eco
nom
isire
a re
surs
elor
fam
iliei
. •
Casa
mea
de
vis.
Cui
bul f
amili
al. V
alor
i m
ater
iale
ver
sus v
alor
i spi
ritua
le. C
opiii
, va
loar
e a
fam
iliei
, sen
sul v
ieţii
. Org
aniza
rea
gosp
odăr
iei.
• Cr
eare
a un
or p
oste
re „
Prio
rităţ
i im
port
ante
pen
tru
deve
nire
a m
ea”
(col
aj, d
esen
, pic
tură
, gra
fică)
;•
Com
enta
rea
secv
enţe
lor d
in li
tera
tură
, pre
să, e
misi
uni
radi
o și
TV d
espr
e ne
voi,
dorin
ţe și
mod
alită
ţi de
rea-
lizar
e;•
Anal
iza in
form
aţiil
or o
bţin
ute
din
dife
rite
surs
e de
spre
pr
iorit
ăţile
vie
ţii;
• Co
mpl
etar
ea d
e fiș
e in
divi
dual
e, p
oste
re, p
reze
ntăr
i de
spre
mun
că și
impo
rtan
ţa e
i pen
tru
resp
ectu
l de
sine;
• Po
ster
„Ar
bore
le d
orin
ţelo
r” –
val
orifi
care
a in
tere
selo
r și
aspi
raţii
lor p
erso
nale
;•
Org
aniza
rea
unei
mes
e ro
tund
e Cu
ltura
și p
ropr
iul s
til
de v
iață
– e
xpre
sie a
indi
vidu
alită
ții.
Prod
us
Eseu
„Îm
i con
stru
iesc
o c
asă
de v
is și
o vi
aţă
de c
alita
te,
învă
ţând
din
mod
ele
com
unita
re”
Dim
ensi
unea
3. U
nita
tea
de în
văța
re M
odul
de
viaț
ă să
năto
s
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
3.1.
Desc
riere
a ro
lulu
i ape
i în
men
ţiner
ea și
con
soli-
dare
a să
nătă
ţii o
rgan
is-m
ului
în b
aza
info
rmaţ
iei
prez
enta
te;
3.2.A
naliz
a ca
paci
tăţii
de
efor
t a a
dole
scen
tulu
i din
pe
rspe
ctiva
pro
mov
ării
unui
mod
acti
v de
via
ţă.
• Ap
a și
săn
ătat
ea. R
olul
ape
i în
men
ţiner
ea
sănă
tăţii
org
anism
ului
. Res
urse
de
alim
enta
ţie c
u ap
ă. C
alita
tea
apei
. Pr
even
irea
polu
ării
apei
. •
Efor
tul ș
i săn
ătat
ea. E
fort
ul fi
zic și
min
tal.
Capa
cita
tea
de e
fort
a a
dole
scen
tulu
i. Ef
ortu
l ca
fact
or a
l dez
voltă
rii. R
iscul
su-
prae
fort
ului
. Obo
seal
a, e
fect
ele
ei a
supr
a să
nătă
ţii. M
odal
ităţi
de d
imin
uare
a o
bo-
selii
. •
Dro
guril
e. S
ituaţ
ii de
risc
. Rac
olar
ea c
on-
sum
ator
ului
. Im
pact
ul c
onsu
mul
ui d
e dr
ogur
i asu
pra
sănă
tăţii
fizic
e, m
inta
le și
em
oţio
nale
în a
dole
scen
ţă.
• Să
năta
tea
și m
odul
sede
ntar
de
viaț
ă.
Miș
care
a ca
fact
or d
e de
zvol
tare
. M
odal
ităţi
de p
reve
nire
a se
dent
arism
ului
.
• Di
scuţ
ie d
irija
tă d
upă
lect
urar
ea te
xtel
or te
mati
ce: C
e im
port
anță
are
apa
pen
tru
om?,
Cât
ă ap
ă tr
ebui
e să
co
nsum
e om
ul p
e zi?
, Cum
put
em ști
că
apa
este
pot
a-bi
lă?;
• Re
aliza
rea
unui
sond
aj: C
ât e
fort
treb
uie
să fa
că u
n ad
oles
cent
?, C
e ac
tivită
ți su
nt p
este
put
erile
ado
lesc
en-
tulu
i?, C
are
sunt
sem
nele
obo
selii
min
tale
, fizic
e?;
• Pr
ezen
tare
a un
ui p
oste
r: Da
una
lipse
i de
mișc
are;
• Vi
ziona
re d
e fil
mul
eţe
cu te
mati
ca: C
onse
cinț
e al
e uti
li-ză
rii d
rogu
rilor
.
Prod
usPr
ezen
tare
PPT
: Par
ticip
con
știin
cios
la a
ctivi
tăți
de
prot
ecție
a m
ediu
lui î
n lo
calit
atea
mea
Spot
pub
licita
r: Sp
un N
U u
tiliză
rii d
rogu
rilor
32 33
Dim
ensi
unea
4. U
nita
tea
de în
văța
re P
roie
ctar
ea c
arie
rei p
rofe
sion
ale
și d
ezvo
ltare
a sp
iritu
lui a
ntre
pren
oria
l
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
4.1.
Iden
tifica
rea
opor
tuni
tăţil
or
educ
aţio
nale
și p
rofe
-sio
nale
din
per
spec
tiva
cuno
aște
rii d
e sin
e și
a pi
eţei
mun
cii;
4.2.A
rgum
enta
rea
deci
-zii
lor p
rivin
d tr
aseu
l ed
ucaţ
iona
l și p
rofe
sio-
nal î
n ba
za si
stem
ului
de
atitu
dini
și v
alor
i;4.3.F
orm
ular
ea u
nor
iniţi
ative
pen
tru
activ
ităţil
e an
trep
reno
-ria
le în
dife
rite
dom
enii
prof
esio
nale
dez
volta
te
în c
omun
itate
.
• Tr
aseu
l edu
cațio
nal ș
i per
spec
tive
prof
e-si
onal
e. O
port
unită
ţi ed
ucaţ
iona
le și
pro
-fe
siona
le p
entr
u ab
solv
enţii
de
gim
naziu
. Cr
iterii
de
aleg
ere.
Insti
tuţii
de
învă
ţăm
ânt
secu
ndar
gen
eral
. Ins
tituţ
ii de
învă
ţăm
ânt
prof
esio
nal.
Cerin
ţe d
e în
mat
ricul
are
și co
ndiţi
i ofe
rite.
•
Pers
onal
itate
a și
pro
fesi
a. D
ifere
nţa
dint
re
calit
ăţi ș
i abi
lităţ
i. Ati
tudi
ni și
val
ori.
Tipu
ri de
per
sona
litat
e. R
olul
trăs
ătur
ilor d
e pe
r-so
nalit
ate
în d
ecizi
a de
car
ieră
și re
aliza
rea
prof
esio
nală
.•
Cum
se
caut
ă un
loc
de m
uncă
. Mod
alită
ţi de
iden
tifica
re a
locu
lui d
e m
uncă
. An
unţu
ri de
ang
ajar
e și
anal
iza lo
r.•
Carie
ra p
rofe
sion
ală.
Inte
rviu
l de
anga
-ja
re. C
ompo
rtam
ente
non
-ver
bale
util
e pe
ntru
un
inte
rviu
de
anga
jare
. Ech
ilibr
ul
emoţ
iona
l în
timpu
l unu
i int
ervi
u.
Preg
ătire
a pe
ntru
inte
rviu
.•
Antr
epre
noria
tul –
opț
iune
de
carie
ră.
Plan
ul d
e af
acer
i. Co
mpo
nent
e co
nstit
uti-
ve. S
chiţa
unu
i pla
n de
afa
ceri,
pre
zent
area
lu
i în
com
unita
te.
• Pr
oiec
tul d
e ca
rieră
. Pla
nific
area
tras
eulu
i pr
ofes
iona
l/tra
seul
ui e
duca
ţiona
l. O
port
unită
ţi ed
ucaţ
iona
le sti
pula
te în
Co
dul E
duca
ţiei.
• El
abor
area
arti
cole
lor,
post
erel
or, d
iscur
suril
or la
tem
a „M
unca
în a
dole
scen
ţă: d
rept
uri ș
i res
pons
abili
tăţi”
; •
Real
izare
a in
terv
iuril
or p
entr
u co
nsul
tare
a op
inie
i per
-so
anel
or a
dulte
, de
vârs
tă d
iferit
ă, d
espr
e m
unca
prin
co
ntra
ct și
fără
con
trac
t;•
Iden
tifica
rea
acţiu
nilo
r pen
tru
real
izare
a tr
aseu
lui
educ
aţio
nal/p
rofe
siona
l;•
Disc
uţii
cu p
ărin
ţii și
/sau
alte
per
soan
e de
încr
eder
e pr
ivin
d de
cizia
de
carie
ră;
• De
scrie
rea
com
pete
nţel
or n
eces
are
pent
ru p
racti
care
a di
ferit
or p
rofe
sii;
• Id
entifi
care
a va
loril
or d
omin
ante
cu
ajut
orul
test
ului
el
abor
at d
e că
tre
D. S
uper
;•
Sim
ular
ea in
terv
iuril
or d
e an
gaja
re;
• Pa
rtici
pare
a la
târg
uri d
e ca
riere
pen
tru
a co
mun
ica
cu
anga
jato
rii;
• An
aliza
resu
rsel
or, p
robl
emel
or d
in c
omun
itate
și e
la-
bora
rea
idei
lor d
e af
acer
i car
e ar
con
trib
ui la
dez
volta
-re
a co
mun
ităţii
.
Prod
us
Proi
ect d
e ca
rieră
. Pro
iect
ul in
clud
e tr
aseu
l edu
caţio
nal/
prof
esio
nal:
obie
ctive
, acţ
iuni
de
real
izare
și m
onito
riza-
re. P
roie
ctul
poa
te fi
pre
zent
at în
cad
rul u
nei a
ctivi
tăţi
publ
ice.
El e
ste
defin
itiva
t, uti
lizân
d ex
perie
nţa
acum
ula-
tă în
ani
i de
stud
ii la
gim
naziu
.
Dim
ensi
unea
5. U
nita
tea
de în
văța
re S
ecur
itate
a pe
rson
ală
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
5.1.
Rel
atar
ea d
espr
e re
gulil
e de
circ
ulaţ
ie, u
tiliza
rea
mijl
oace
lor d
e tr
ans-
port
din
per
spec
tiva
secu
rităţ
ii pe
rson
ale
și co
lecti
ve;
5.2.
Ana
liza
cont
exte
lor d
e as
igur
are
a se
curit
ăţii
date
lor c
u ca
ract
er p
er-
sona
l, în
baz
a ca
drul
ui
norm
ativ
exis
tent
; 5.
3. A
rgum
enta
rea
nece
sităţ
ii cu
noaș
terii
feno
men
ului
bu
llyin
g și
a m
odal
ităţil
or
de c
ompo
rtam
ent,
din
pers
pecti
va a
sigur
ării
secu
rităţ
ii pe
rson
ale.
• Tr
aficu
l ruti
er. R
egul
i de
circ
ulaţ
ie. U
tiliza
-re
a m
ijloa
celo
r de
tran
spor
t. Ac
ces l
egal
co
nfor
m v
ârst
ei. C
ontr
aven
ţii.
• Co
mpo
rtam
entu
l rec
oman
dat î
n ca
z de
amen
ința
re a
unu
i act
tero
rist.
Surs
e al
e te
roris
mul
ui. M
odal
ităţi
de m
anife
star
e.
Regu
li de
com
port
amen
t în
rapo
rt c
u tip
ul
actu
lui t
eror
ist.
• Se
curit
atea
per
sona
lă în
con
text
ul
secu
rităț
ii na
ționa
le. S
ecur
itate
naţ
iona
lă;
mod
alită
ţi de
asig
urar
e. C
ompo
rtam
ent
lega
l și c
orec
t în
caz d
e am
enin
ţare
a
secu
rităţ
ii na
ţiona
le.
• Se
curit
atea
dat
elor
per
sona
le. C
adru
l le
gal.
Posib
ilită
ţi și
limite
ale
secu
rizăr
ii da
telo
r cu
cara
cter
per
sona
l. Ri
scur
i ale
ac
cesu
lui l
a da
tele
cu
cara
cter
per
sona
l. M
od d
e re
acţio
nare
în c
az d
e în
călc
are
a dr
eptu
lui l
a se
curit
atea
dat
elor
cu
cara
cter
pe
rson
al.
• Bu
llyin
gul.
Agre
siune
a în
med
iul o
n-lin
e.
Mod
alită
ţi de
pro
tecţ
ie. R
eacţ
ie și
com
por-
tam
ent î
n ca
z de
bully
ing.
• Pr
ezen
tare
a im
agin
ilor d
espr
e at
acur
i ter
oris
te;
• At
elie
re p
racti
ce: Ș
tiu să
mă
com
port
în st
radă
. Știu
să
cite
sc g
rupu
rile
de se
mne
; Știu
să u
tilize
z mijl
oace
le d
e tr
ansp
ort;
• Di
scuţ
ii di
rijat
e cu
priv
ire la
secu
ritat
ea p
erso
nală
în
cont
extu
l sec
urită
ţii n
aţio
nale
;•
Form
ular
ea și
rezo
lvar
ea d
e sit
uaţii
-pro
blem
ă pr
ivin
d se
curit
atea
dat
elor
per
sona
le, a
gres
iune
a în
med
iul
on-li
ne.
Prod
usAfi
ș pub
licita
r, el
abor
at în
gru
p (c
are
va fi
pla
sat î
n cl
asă/
în șc
oală
), în
cad
rul u
nei c
ampa
nii d
e pr
omov
are
a se
curit
ăţii
pers
onal
e cu
una
din
tre
tem
atici
: Tra
ficul
ru
tier,
Secu
ritat
ea d
atel
or p
erso
nale
, Per
icol
ul u
nui a
ct
tero
rist e
tc.
34 35
V. SUGESTII METODOLOGICEFinalităţile educaţionale, exprimate în competenţe specifice și unităţi de
competenţă, reprezintă elementul conceptual-cheie al curriculumului. Această abor-dare reflectă esenţa teoriei curriculare, care constituie baza conceptuală a predării – învăţării – evaluării. În acest sens, procesul didactic este axat pe cel ce învaţă în relaţie cu mediul său de viaţă. Profesorul are rol de facilitator care creează contextul favorabil atingerii finalităţilor proiectate. Reieșind din aceste repere conceptuale, recomandăm profesorilor să utilizeze paradigma constructivistă în proiectarea și realizarea procesului didactic, care pune în valoare: personalitatea elevului prin im-plicarea lui activă; orientarea procesului de învăţare spre situaţii concrete din viaţă; demararea procesului de învăţare de la experienţa elevului; îmbinarea judicioasă a activităţii individuale și a activităţii în grup; axarea pe formarea de atitudini și valori.
Procesul didactic se realizează în baza celor cinci module. Conform abordă-rii modulare, prin intermediul fiecăruia, se contribuie prioritar la formarea unei competenţe specifice, fapt care nu neagă contribuţia altor module la formarea competenţei specifice concrete.
În scopul formării competenţelor proiectate, profesorul poate să reeșaloneze modulele, în funcţie de condiţiile disponibile (inclusiv cu luarea în consideraţie a condiţiilor din natură, structurii anului școlar etc.), dar se recomandă parcurgerea integrală a modulului, ale cărui unităţi de competenţă sunt într-un raport de inter-relaţionare și contribuie, prin mesajul educaţional (unităţile de conţinut/problemele propuse), la realizarea competenţei specifice.
Profesorul poate (este încurajat) să propună, prin proiectarea didactică, și alte unităţi de conţinut, care, după părea lui sau prin consultarea elevilor, părinţilor, membrilor comunităţii, vor contribui la formarea competenţelor specifice. În propu-nerea unităţilor de conţinut, profesorul va ţine cont de resursele disponibile.
Dezvoltarea personală este o disciplină ce are misiunea de a integra resursele educaţionale ale diverșilor factori educaţionali, școlii revenindu-i rolul de coordo-nare și ordonare a acestor influenţe. Din această perspectivă, formele de realizare a procesului didactic trebuie să fie cât mai diverse: lecţii desfășurate în clasa de elevi; activităţi realizate în școală (cu implicarea elevilor din alte clase); excursii, vi-zite, activităţi practice în instituţii și întreprinderi; activităţi de voluntariat; activităţi realizate în comunitate, cu implicarea familiei și altor membri ai comunităţii. În scop de cunoaștere și formare de atitudini, recomandăm organizarea unor excursii la în-treprinderi și instituţii din localitatea natala sau alte localităţi din apropiere.
Pentru a crea condiţii favorabile dezvoltării personale, această disciplină poate să-și atingă obiectivele doar cu implicarea plenară a tuturor factorilor educaţionali: școală, familie, APL, comunitate, ONG-uri etc.
În scopul utilizării potenţialului formativ al mediului de trai, se va pune accent pe aspectele pozitive și resursele de valoare ale mediului de viaţă: personalităţi și exemple de comportament moral al persoanelor cunoscute; aprecierea resurselor din localitate (natura, felul de utilizare și gospodărire a resurselor etc.).
Profesorul este încurajat să utilizeze o gamă variată de metode și procedee di-dactice. Recomandăm aplicarea cât mai largă a strategiilor de învăţare prin rezolva-re de probleme și utilizare a metodei proiectelor, care valorifică: • învățarea experiențială, prin care elevul este implicat activ și direct într-o
experienţă concretă de învăţare, relevantă pentru viaţa sa și pentru contextul specific în care trăiește, utilizând observarea și analiza critică a propriilor percepţii și reprezentări, stări, comportamente, atitudini, experimentarea activă a ceea ce a învăţat în situaţii noi, reflecţia personală asupra experienţelor trăite;
• învățarea socială și comunicațională, care încurajează învăţarea prin observa-rea celorlalţi, prin conversaţiile structurate cu ceilalţi și prin colaborarea și co-operarea cu aceștia, utilizând variate modalităţi de comunicare (conversaţia în perechi, conversaţia de grup, dezbaterea etc.);
• învățarea reflexivă, prin care elevul analizează propriile sale experienţe de învăţare pentru a-și îmbunătăţi strategiile și instrumentele de învăţare eficientă în situaţii viitoare (autoevaluarea, evaluarea în perechi, jurnalul de învăţare, jur-nalul de observare, comentarii reflexive etc.).
Procesul didactic, ca proces de predare-învăţare-evaluare, pune accent pe învăţare, predarea fiind contextul didactic creat, prin care profesorul facilitează învăţarea, iar evaluarea fiind mecanismul de feedback, care îl învaţă pe elev să se autoaprecieze și să acţioneze spre dezvoltarea competenţelor proiectate.
VI. STRATEGII DE EVALUAREEvaluarea este parte integrantă a procesului de învăţare și mecanism de gestionare
și autogestionare a deciziilor, privind dezvoltarea personală în ciclul primar, gimnazial și liceal. La disciplina Dezvoltare personală accentul este pus pe evaluarea autentică și autoevaluare. Evaluarea în cadrul acestei discipline nu va fi cu note. Evaluarea va avea un caracter calitativ și va fi axată pe instrumente care permit înregistrarea progresului fiecărui elev. În cadrul disciplinei se vor practica trei tipuri de evaluare:
- evaluare inițială; - evaluare continuă /formativă; - evaluare sumativă.La evaluarea iniţială, profesorul va organiza o activitate interactivă în care elevii
vor avea posibilitatea să-și exprime opiniile despre cum se văd ei la sfârșitul anului școlar, ce vor ei să înveţe la școală și ce cred că se va schimba în comportamentul lor. Ulterior primului an de implementare a disciplinei, la prima lecţie din fiecare clasă, se evaluează realizarea acţiunilor proiectate în anul precedent și, la ultima lecţie, se elaborează un nou Plan de acțiuni pentru dezvoltarea personală. Astfel, elevul poate urmări evoluţia intereselor, abilităţilor, valorilor, își asumă responsabilitatea pentru acţiunile realizate și însușește un set de instrumente care îl ajută în luarea deciziilor privind autocunoașterea, modul de viaţă, cariera, sănătatea, securitatea etc.
36 37
Pentru a armoniza și facilita activitatea de învăţare a elevilor, recomandăm utili-zarea Portofoliului de dezvoltare personală.
Portofoliul de dezvoltare personală se va completa cu rezultate din activităţile realizate de către elevi la fiecare oră și va reprezenta o sursă pentru oferirea de feed-back permanent și constructiv. Cadrul didactic va avea în vedere faptul că portofo-liul este un produs personal, de aceea elevii vor fi stimulaţi să își utilizeze imaginaţia și creativitatea, atât în ceea ce privește conţinutul acestuia, cât și modul de prezen-tare. Este important să se discute împreună cu elevii necesitatea portofoliului și a rolului acestuia în dezvoltarea personală.
Fiecare modul finalizează cu elaborarea unui produs care va reflecta gradul de formare a competenţei specifice. Produsele sugerate la disciplina Dezvoltare perso-nală cumulează achiziţiile elevilor din cadrul unui întreg modul curricular (pe parcur-sul a 5-6 ore) și solicită valorificarea tuturor cunoștinţelor, abilităţilor și atitudinilor în realizarea produsului recomandat. Produsele elaborate sunt evaluate reciproc și/sau autoevaluate în baza criteriilor de succes și păstrate în Portofoliul de dezvoltare personală. Acest portofoliul este completat pe parcursul ciclului gimnazial. La finele treptei gimnaziale, în baza instrumentelor de evaluare/autoevaluare, se iau decizii privind următoarea etapă a traseului educaţional.
Portofoliul de dezvoltare personală va conţine și Tabelul de performanță școlară, care se va completa la finalul fiecărui modul. Tabelul de performanță școlară la dis-ciplina Dezvoltare personală este un instrument de monitorizare a performanţelor elevului și reprezintă o sinteză a rezultatelor obţinute pe parcursul anului de studii. Este un document obligatoriu pentru toţi elevii claselor de gimnaziu.
VII. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE1. Activități psiho-sociale în domeniul egalității de gen pentru adolescenți. „Terre
des hommes”, Chișinău, 2016.2. Băban, A. Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție
și consiliere. 2009.3. Băban, A.; Petrovai, D.; Lemeni, G. Consiliere și orientare. București, Humanitas
Educaţional, 2002.4. Burt, Sh. Fii pregătit pentru interviu. București, Editura Tehnica, 1999.5. Copacinschi M., Turchină T., Olaru V. Relații armonioase în familie. Suport
informațional. Ed. II-a revizuită. Chișinău: Centru Internaţional La Strada, 2017.6. Cornelius, H., Faire, S. Știința rezolvării conflictelor. București, Editura Știinţă și
Tehnică, 1996.7. Cristea S. (coord.) Reforma învățământului între proiectare și realizare. București:
Editura Didactică și Pedagogică, 2012.8. Dumitrașcu D. (coord), Turchină T. (2006): Învăț să fiu, ghid pentru psihologi
școlari, diriginți, profesori. Chișinău: Centrul Educaţional Pro Didactica.9. Goleman, D. Inteligența emoțională. București, Editura Curtea Veche, 2002.
10. Golovei L. Școala – prietena preadolescenților. Ghid metodologic pentru psiho-logii școlari și diriginți. Chișinău: Imprint Star, 2017.
11. Gremalschi A. (coord.) Educația pentru o societate a cunoașterii: Cadrul de referință al Curriculumui național. Chișinău, 2017.
12. Gulei M.-E., Serea A. Orientarea și consilierea în carieră. Ghidul profesorului. Iași: Editura Spiru Haret, 2011.
13. Jigău, M. Consilierea carierei. Compendiu de metode și tehnici. București, Editura SIGMA, 2007.
14. Kincher J. Psihologia pentru copii. București: Erc Press, 2008.15. Marcinschi Călineci, M. Start pentru o carieră de succes. Centrul Educaţia 2000+,
Humanitas Educaţional, 2004.16. Neculau A. Cunoaște-l pe celălalt. Iași, Editura Polirom, 2003.17. Racu, E., Coadă, C. și col. Ghidul educatorului de la egal la egal în prevenirea HIV/
SIDA. Chișinău, 2003.18. Robbins, A. Descoperă forța din tine. București, Editura Curtea Veche, 2002.19. Salomia, E., Marcinschi, M., Cîrlea, S., David, C, Marcinschi, F., Murgu, A., Oan-
cea, A., Șandru, I. Ghidul carierei mele. Ediţia a 2-a, Centrul Educaţia 2000+, Hu-manitas Educaţional, 2003.
20. Sclifos L., Goraș-Postică V. ș.a. O competență-cheie: a învăța să înveți. Ghid me-todologic. Chișinău, C. E.PRO DIDACTICA, 2010.
21. Temple, Ch.; Steele, J.L.; Meredith, K.S. Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a gân-dirii critice. Chișinău, Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, 2003.
22. Terzi-Barbaroșie D. Parentaj conștient sensibil la gen. Suport de curs, Chișinău, 2016.
23. Tunyagi, O. Managementul furiei. Psihologie practică pentru adulți și adolescenți. Bacău, Ed. Vladimed-Rovimed, 2014.
24. Turchină T. Broșură Familii fără hotare: 20 Întrebări și Răspunsuri despre co-pii, pentru părinții care pleacă peste hotare. Chișinău: Reprezentanţa din RM a Fundaţiei „Terre des hommes”, 2016.
25. Turchină T. Broșură Familii fără hotare: Copii rămași acasă? Părinți plecați în străinătate? Răspunsuri pentru profesioniști. Chișinău: Reprezentanţa din RM a Fundaţiei „Terre des hommes”, 2017.
26. Резапкина Г. Профессия и карьера. //În: Школьныйпсихолог, № 02/2009. www.psy.1september.ru/view_article.php?ID=200900204
27. Тамонова Е. Я поступаю учиться. //În: Школьный психолог, № 23/2003.www.psy.1september.ru/article.php?ID=200302318.
38 39
PARTEA II. GHIDUL DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI DISCIPLINAR
I. PreliminariiÎntr-o lume a schimbării, pentru o integrare de succes, oamenii trebuie sprijiniţi
să se dezvolte pe parcursul întregii vieţi. Formarea și educarea unor tineri capa-bili să se adapteze rapid la o societate în schimbare solicită precizarea finalităţilor educaţionale din perspectiva unui răspuns adecvat la următoarea întrebare: Care este necesarul de competențe pentru integrarea socio- profesională și cum corelează familia, școala și societatea intervențiile lor?
Disciplina Dezvoltare personală este obligatorie pentru elevi, dar nu e strict adre-sată doar elevilor, ci și cadrelor didactice, părinţilor, reprezentanţilor comunităţii etc., deoarece este axată pe colaborare, efort comun din care toţi învaţă și evoluează. Ea contribuie la dezvoltarea unei noi culturi educaţionale, în care învăţarea este un proces ce permite elevilor și altor persoane implicate să-și facă vocile auzite și, prin urmare, exercită influenţă asupra vieţii lor și a comunităţii.
II. Sugestii metodologiceReforma sistemului educaţional a dus la schimbarea modelelor tradiţionale cu
unele dinamice și flexibile, participative, adaptabile la transformările vieţii, care ge-nerează o nouă abordare a strategiilor didactice, orientându-le spre formarea com-petenţelor. În acest context se schimbă și managementul clasei, deoarece accentul se pune pe principii care au la bază rezolvarea de probleme. Astfel, cadrul didactic este cel ce provoacă discuţii, pune la îndoială idei și creează context pentru ca elevii să-i urmeze exemplul, încurajând independenţa și responsabilitatea pentru învăţare și dezvoltare personală.
Sugestiile metodologice la disciplina Dezvoltare personală prezintă o deplasare de la o abordare bazată exclusiv pe subiect, care favorizează fragmentarea și compar-timentarea cunoașterii, la o abordare interdisciplinară și colaborativă, care reflectă situaţii reale din viaţă și încurajează transferul de competenţe de la elev la elev, de la elev la părinţi, cadre didactice, reprezentanţi ai comunităţii și invers. Această abordare este posibilă graţie transversalităţii competenţelor. În articolul 11 din Codul Educaţiei sunt stipulate cele 9 competenţe transversale: competenţe digitale; competenţe de bază în matematică, știinţe și tehnologie; competenţe de comunica-re în limbi străine; competenţe sociale și civice, competenţe de comunicare în limba maternă; competenţe de comunicare în limba română; competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi; competenţe antreprenoriale și spirit de iniţiativă; competenţe de exprimare culturală și de conștientizare a valorilor culturale. Prezentăm în conti-nuare competenţele transversale din care derivă competenţele specifice disciplinei Dezvoltare personală.
Din competenţele specifice disciplinei sunt deduse unităţile de competenţe care corelează cu exemple ale activităţilor de învăţare și conţinuturi prin care pot fi dez-voltate.
Competenţele specifice disciplinei se formează pe parcursul școlarităţii și au un grad diferit de complexitate. Pentru realizarea competenţelor specifice sunt pro-puse activităţi de învăţare care valorifică experienţa elevului obţinută prin alte dis-cipline școlare, acasă, în societate și care integrează diferite contexte de învăţare, finalizând cu Produsul elaborat.
Este cunoscut faptul că „un lucru bine făcut este rezultatul unui proiect bine gân-dit”. Din această perspectivă, este foarte importantă proiectarea de lungă durată și pentru fiecare lecţie. Astfel, profesorul va elabora proiectul de lungă durată în baza prevederilor curriculare, dar se va implica creativ în formularea, după caz, a unor subiecte/tematici care să satisfacă nevoia de dezvoltare personală a elevilor, în corelaţie cu condiţiile reale ale mediului de viaţă. Prin urmare, înainte de a proiec-ta unităţile de învăţare, este nevoie de lectura personalizată a curriculumului și, în consecinţă, conștientizarea libertăţii de acţiune în asigurarea ordinii de parcurgere a conţinuturilor curriculare, în alocarea timpului pentru învăţarea unui subiect de conţinut, în selectarea și ordonarea logică a activităţilor de învăţare și de evaluare.
Pentru a reflecta cât mai relevant necesităţile elevilor, recomandăm organizarea evaluării iniţiale în cadrul primei ore, în temeiul căreia se introduc specificările nece-sare pentru noul an de studii în proiectarea de lungă durată, dar, în special, în proiec-tarea de scurtă durată.
COM
PETE
NȚE
TRA
NSV
ERSA
LECo
mpe
tenţ
e so
cial
e și
civi
ce
Com
pete
nţe
de c
omun
icar
e în
lim
ba m
ater
năCo
mpe
tenţ
e de
com
unic
are
în li
mba
rom
ână
Com
pete
nţe
de în
văţa
re/d
e a
învă
ţa să
înve
ţiCo
mpe
tenţ
e an
trep
reno
riale
și sp
irit d
e in
iţiati
văCo
mpe
tenţ
e de
exp
rimar
e cu
ltura
lă și
de
conș
tienti
zare
a v
alor
ilor c
ultu
rale
Eprimarea identităţii personale în relaţionarea constructivă cu familia și ceilalţi, prin explorarea sinelui și resurselor sociale
Demonstrarea autonomiei personale în realiza-rea unui comportament orientat spre valorificarea optimă a resurselor personale și a mediului de viaţă
Manifestarea comportamentului centrat pe modul de viaţă sănătos, prin implicare activă în menţinerea sănătăţii proprii
Proiectarea carierei, prin determinarea traseului şcolar şi/sau profesional, din perspectiva valorificării potenţialului personal şi oportunităţilor pieţei muncii
Adoptarea comportamentului activ privind securi-tatea personală centrat pe responsabilitate pentru starea de bine proprie şi a celor din jur
COMPETENȚE SPECIFICE
40 41
Începând cu clasa a V-a, elevii iniţiază Portofoliu de Dezvoltare Personală pe care îl completează pe parcursul anului de studii și-l pot continua în următorul an, acesta de-venind un instrument de monitorizare a propriei dezvoltări. Portofoliul va conţine pro-dusele elevilor și informaţia relevantă/necesară pentru activitatea în cadrul disciplinei.
Procesul didactic se axează prioritar pe unitatea de învăţare care reprezintă o succesiune de lecţii/activităţi ce îmbină știinţific și funcţional conţinuturile curricu-lare, ordinea demersurilor didactice în context tehnologic, toate acestea fiind orien-tate spre formarea unei competenţe curriculare specifice disciplinei. Fiecare unitate de învăţare dintre cele cinci finalizează cu un produs care poate fi evaluat pentru a observa gradul de dezvoltare a competenţei specifice.
Pentru disciplina Dezvoltare personală recomandăm încă două elemente impor-tante, care creează premise pentru organizarea unui proces de învăţare calitativă: in-cluderea unor sugestii metodologice pentru desfășurarea orelor în baza cadrului ERRE și sugestii privind elaborarea și prezentarea produsului educaţional.
O resursă metodologică în predarea disciplinei Dezvoltare personală este cadrul de învăţare și gândire Evocare/Realizarea sensului/ Reflecţie/ Extindere (ERRE), con-cretizat prin sarcini care monitorizează aplicarea lui.
La etapa de Evocare este creat contextul în care elevul își amintește ce știe des-pre subiectul abordat, începe să se gândească la subiect. Discutând în perechi și în grup, implicându-se și comunicând, elevii se sprijină și se completează reciproc, con-turând scheme cognitive și experienţe comune, exteriorizând condițiile prealabile necesare pentru a discuta despre dezvoltarea personală și responsabilitatea pentru ea. Durabilitatea înţelegerii depinde de procesul de corelare a informațiilor noi cu achizițiile anterioare, de aceea un alt aspect al evocării este motivarea pentru ex-plorarea subiectului și stabilirea scopului propriu în această investigaţie. Pornind de la premisa că una dintre condiţiile formării competenţelor este disponibilitatea de a acţiona, evocarea este resursa incontestabilă pentru crearea acestei condiţii.
A doua etapă este Realizarea Sensului. La această etapă, cel care învaţă intră în contact cu informația nouă. Sarcina principală este de a menține implicarea și interesul, stabilite la Evocare, de a acoperi noi domenii de cunoaștere, de a încura-ja analiza critică, analiza comparativă și sinteza – aspecte foarte utile în formarea competenţelor. Astfel, la etapa respectivă, elevii vor avea sarcini de informare prin lectură, ascultare activă și sarcini ce ţin de reproducerea, traducerea, interpretarea, aplicarea, analiza materialului nou, adică procesarea informaţiei. Elevilor li se pune la dispoziţie un text, o informaţie esenţa căreia este discutată, analizată în profunzi-me. În așa mod, se completează, se modifică schema cognitivă iniţială a elevului, dar, pentru a crea legături durabile în interiorul ei, trebuie construit contextul necesar pentru metacogniție. Acest obiectiv poate fi realizat la Reflecție, când elevii își con-solidează cunoștințele noi și își restructurează activ schema cognitivă inițială, pentru a include în ea noi concepte.
La etapa Reflecţie elevilor li se propun sarcini care valorifică competenţele lor de comunicare, ei sunt puși în situaţia de a lua decizii privind dezvoltarea proprie, exprimându-și atitudinea prin identificarea argumentelor în susţinerea unor idei, vi-
ziuni personale. În cazul când procesul de învăţare finalizează cu Reflecţia, există ris-cul ca modelul comportamental neexersat în alte situaţii, simulate și/sau autentice, să fie uitat, să nu devină un comportament firesc, autentic în alte contexte. Pentru a minimaliza acest risc, se propune etapa Extindere. Dacă la Reflecţie s-a conturat sis-temul de cunoștinţe, abilităţi și atitudini, pentru a definitiva ciclul firesc de formare a competenţelor, la etapa de Extindere este nevoie de a aplica cele însușite în dife-rite situații de integrare: simulate și/sau autentice. Astfel, corelarea dintre teorie și practică devine evidentă. Se creează contextul prielnic pentru simularea, exersarea competențelor. Elevilor li se oferă sarcini care îi pun în situaţia de a acţiona, a ieși din cadrul clasei, al orei, al școlii, în comunitate, la întreprinderi, ateliere etc. De exem-plu, elevii pot realiza o mică investigaţie, discutând cu părinţii, rudele, vecinii, dife-rite subiecte privind ocupaţiile lor, sănătatea, securitatea, dezvoltarea etc. În baza informaţiei colectate, ei prezintă un rezumat și analizează rezultatele cu ai săi colegi.
Planificată astfel, învăţarea capătă sens, sporește motivaţia elevului pentru învăţare. Tehnologia pedagogică axată pe competenţe nu operează cu acţiuni utopice,
cum ar fi „pregătirea pentru viaţă”, ci vizează direct contribuţia fiecărui elev care se realizează prin exercitarea diferitelor roluri reale în grupul școlar, comunitate, familie. În acest context este extrem de importantă atitudinea și coparticiparea pă-rinţilor și altor persoane din comunitatea școlară și locală în actul de formare a com-petenţelor indispensabile pentru dezvoltarea personală.
Un rol aparte în procesul de formare a competenţelor îl are învăţarea prin acţiu-ne/învăţarea acţională.
În cadrul disciplinei Dezvoltare personală elevii trebuie să fie permanent orien-taţi să-și creeze o imagine de ansamblu asupra scopurilor învăţării prin expunerea obiectivelor de formare personală și a competenţelor pe care le vor dezvolta; să fie permanent preocupaţi să clarifice priorităţile pe care se axează o formare autenti-că a personalităţii; să fie încurajaţi să aplice cunoștinţele și experienţele acumulate anterior; să valorifice noi experienţe; să reflecte și să formuleze opinii și concluzii; să automonitorizeze dezvoltarea personală. În proiectarea și realizarea demersului didactic, profesorul va ţine cont de specificul acestor ore/lecţii, care reprezintă o formă de activitate educativă/didactică căreia, spre deosebire de alte lecţii, nu îi sunt caracteristice academismul și tipul povăţuitor al interacţiunii pedagogice, ci se axează pe modalităţi de activitate flexibile după componenţa și structura interacţiu-nii educative. Cadrul didactic, după fiecare unitate de învăţare, va oferi un feedback constructiv la autoevaluarea elevului, cu sugestii pentru dezvoltarea lui personală. Astfel, profesorii și elevii vor fi antrenaţi nu doar într-un continuu proces de învăţare și formare, dar și în activităţi de evaluare și autoevaluare, care contribuie la dezvolta-rea personală a ambilor participanţi la procesul de învăţare. Acţiunile de evaluare for-mativă oferă cadrului didactic posibilitatea să observe, să discute cu elevul și să apre-cieze realizările fiecăruia. Elevul este în acţiune (competenţa în sine este o acţiune) continuă de formare și evaluare și capătă încredere în sine, în posibilităţile sale, acu-mulează experienţă socială directă, care este autoevaluată și evaluată de către co-legi, membrii familiei, profesori etc.
42 43
Schema de mai sus reflectă clar cum putem activiza responsabilitatea elevilor pentru rezultatele învăţării, or, ei cunosc din timp în baza la ce vor fi evaluaţi și au posibilitate să-și asigure succesul, să investească timp și efort pentru a avea un re-zultat bun.
Prezentăm în continuare două modele de proiectare a unităţilor de învăţare, dar cadrul didactic este liber să aleagă modelul de proiectare sau să modifice, să combine diferite modele, important e ca proiectarea să contribuie la dezvoltarea competenţelor.
Portofoliul de dezvoltare personalăPortofoliul include produse elaborate în cadrul unităților de învățare
Produs: Proiect individual
„Povestea familiei mele”
Produs: Codul unui comportament respectuos
și etic
Produs: Eseu „Știu să respect igiena personală în diferite anotimpuri”
Exprimarea identităţii personale în relaţionarea constructivă cu familia și ceilalţi, prin explorarea sinelui şi a resurselor sociale Unitatea de învățare „Identitatea personală și relaționarea armonioasă”
Demonstrarea autonomiei personale în realizarea unui comportament orientat spre valorificarea optimă a resurselor personale şi a mediului de viaţăUnitatea de învățare „Asigurarea calităţii vieţii”
Manifestarea comportamentului centrat pe modul de viaţă sănătos prin implicare activă în menţinerea sănătăţii propriiUnitatea de învățare „Modul de viaţă sănătos “
Rolul unităţilor de învăţare în dezvoltarea competenţelor vizează nu doar forma-rea unei competenţe specifice, dar contribuie și la dezvoltarea competenţelor-cheie. Produsele create de către elevi pe parcursul unităţii de învăţare, precum și produsul final de la sfârșitul unităţii de învăţare, sunt o dovadă a progresului și succesului ele-vului în raport cu sine însuși. Această constatare are o importanţă deosebită pentru elevi. Din acest considerent, recomandăm organizarea unei lecţii de sinteză/autoe-valuare, la sfârșitul fiecărei unităţi de învăţare/modul, pe parcursul căreia elevii pre-zintă produsele elaborate și primesc feedback de la colegi și profesor. Sarcinile reali-zate în cadrul și la finele unităţii de învăţare îl ajută pe elev să completeze Portofoliul personal de dezvoltare, în baza căruia va fi definitivat produsul final și evaluat.
În schema ce urmează prezentăm cum funcţionează și interacţionează aceste in-strumente descrise mai sus în clasa a V-a, modelul fiind aplicat și în celelalte clase. La final de an, elevii pot realiza o reflecţie privind cele învăţate și perspectivele pentru următorul an de studii. Varianta ideală ar fi ca în clasa a IX-a elevii să analizeze ce au făcut timp de cinci ani și să reflecteze asupra perspectivelor de dezvoltare personală și profesională.
Astfel, Portofoliul personal de dezvoltare este o resursă incontestabilă pentru elevi în procesul de luare a deciziei, privind dezvoltarea carierei școlare după finali-zarea unei etape importante – studiile gimnaziale.
Produs: Proiect de carieră
Produs: Prezentare grafică „Securitatea mea în şcoală
şi acasă”
Proiectarea carierei prin determinarea traseului şcolar şi/sau profesional, din perspectiva valorificării potenţialului personal şi oportunităţilor pieţei munciiUnitatea de învățare „Proiectarea carierei profesionale şi dez-voltarea spiritului antreprenorial”
Adoptarea comportamentului activ privind securi-tatea personală, centrat pe responsabilitate pentru starea de bine proprie şi a celor din jurUnitatea de învățare „Securitatea personală ”
44 45
Uni
tate
a de
învă
țare
„Pr
oiec
tare
a ca
riere
i pro
fesi
onal
e și
dez
volta
rea
spiri
tulu
i ant
repr
enor
ial”
(cla
sa a
V-a
)
Com
pete
nța
spec
ifică
pe
care
est
e ce
ntra
tă a
ceas
tă u
nita
te d
e în
văța
re: D
emon
stra
rea
unui
com
port
amen
t axa
t pe
auto
nom
ie p
erso
nală
, în
dete
rmin
area
tr
aseu
lui ș
cola
r și/s
au p
rofe
sion
al, d
in p
ersp
ectiv
a va
lorifi
cării
pot
enţia
lulu
i per
sona
l și o
port
unită
ţilor
pie
ţei m
unci
i
Prod
us: P
roie
ctul
de
carie
ră. F
ieca
re e
lev
va e
labo
ra, v
a co
mpl
eta
perio
dic u
n Pr
oiec
t de
carie
ră p
e ca
re, l
a fin
al, d
e m
odul
îl v
a ev
alua
. Ace
st P
roie
ct d
e ca
rieră
va
fi p
arte
a P
orto
foliu
l de
dezv
olta
re p
erso
nală
, com
plet
at la
fiec
are
unita
te d
e în
văţa
re. Î
n ca
drul
ore
lor,
elev
ii vor
real
iza in
terv
iuri
cu b
unici
i, pă
rinţii
, prie
teni
i, co
nsăt
enii e
tc. d
espr
e de
cizia
lor d
e a
aleg
e o
anum
ită p
rofe
sie, s
peci
ficul
ace
stei
pro
fesii
și d
ezvo
ltare
a ca
riere
i în d
omen
iu, v
or co
lect
a ist
orii a
le o
amen
ilor p
entr
u ca
re m
uncă
est
e o
plăc
ere,
vor
crea
mat
eria
le cu
pre
zent
area
dife
ritor
pro
fesii
, vor
iden
tifica
trăs
ătur
ile u
nui li
der,
vor e
labo
ra că
rţi d
e vi
zită
etc.
Toat
e ac
este
a se
vor
păs
tra
în P
orto
foliu
l de
dezv
olta
re p
erso
nală
. În
baza
lor,
la u
ltim
a or
ă di
n m
odul
, ele
vii v
or d
efini
tiva
prim
ul P
roie
ct d
e ca
rieră
, în
care
vor
des
crie
succ
int
viito
rul ș
cola
r și p
rofe
siona
l și v
or fo
rmul
a m
inim
um d
e ac
ţiuni
pen
tru
dezv
olta
rea
pers
onal
ă în
tim
p de
jum
ătat
e de
an
sau
un a
n (d
e co
mun
aco
rd cu
pro
feso
rul).
Pr
oiec
tele
pot
fi p
reze
ntat
e în
per
echi
și a
poi în
gru
p m
are
(cla
să sa
u ch
iar î
n pu
blic
, cu
alte
per
soan
e in
vita
te).
Port
ofol
iul d
e de
zvol
tare
per
sona
lă e
ste
o te
hnic
ă de
în
văţa
re ca
re, î
n ca
zul n
ostr
u, re
prez
intă
și in
stru
men
tul c
e îl
ajut
ă pe
ele
v să
-și m
onito
rizez
e de
zvol
tare
a și
să d
efini
tivez
e un
pro
iect
de
carie
ră.
Uni
tăți
de
com
pete
nțe
Suge
stii d
e co
nțin
ut ș
i de
proi
ecta
re a
învă
țării
Nr. de ore
Dat
aM
etod
e,
tehn
ici d
e în
văța
re
1
Iden
tifica
rea
info
rmaţ
iilor
de
spre
mun
-că
, mes
erii
și pr
ofes
ioni
ști
din
dife
rite
dom
enii,
pen
-tr
u în
ţele
gere
a di
vers
ităţii
pr
ofes
iilor
• Pr
ofes
ia p
refe
rată
. Fac
tori
de in
fluen
ţă în
ale
gere
a pr
ofes
iei.
Util
itate
a și
impo
rtan
ţa u
nor
prof
esii,
pro
fesia
pre
fera
tă e
tc.
Mes
ajul
-che
ie: S
unt c
onvi
ns/ă
că
oric
e pr
ofes
ie sa
u m
eser
ie e
ste
impo
rtan
tă și
visu
l meu
poa
te
deve
ni re
alita
te, d
acă
depu
n su
ficie
nt e
fort
.Ev
ocar
e pr
in în
treb
ări.
La c
e pr
ofes
ie v
isezi?
; Cin
e di
ntre
per
soan
ele
care
pro
fese
ază
în a
cest
dom
e-ni
u te
insp
iră?;
De
ce u
nii î
și re
alize
ază
visu
l pro
fesio
nal,
iar a
lții –
nu?
Real
izare
a se
nsul
ui. P
reze
ntar
ea su
ccin
tă a
Mod
ulul
ui/u
nită
ţii d
e în
văţa
re, i
nclu
siv
final
ităţil
e.
Invi
tare
a pe
rsoa
nei/p
erso
anel
or-r
esur
să la
oră
sau
prez
enta
rea
unor
isto
rii d
e de
zvol
tare
a c
ari-
erei
. Exe
mpl
e de
într
ebăr
i: Ce
fact
ori a
u co
ntrib
uit l
a re
raliz
area
visu
lui p
rofe
siona
l?, P
rin c
e a
fost
at
racti
vă p
entr
u Dv
s. p
rofe
sia a
leas
ă?, D
upă
real
izare
a vi
sulu
i pro
fesio
nal a
ți de
scop
erit
ceva
nou
?Re
flecț
ie. C
e pl
anifi
c să
fac
pent
ru re
aliza
rea
visu
lui m
eu a
cum
, în
clas
a a
V-a?
– e
xerc
iţiu
de p
roie
c-ta
re a
car
iere
i (Pr
ima
cont
ribuţ
ie la
Pro
iect
ul d
e ca
rieră
).Ex
tinde
re. I
nter
viev
area
per
soan
elor
-res
ursă
des
pre
prof
esia
lor ș
i com
plet
area
, la
nece
sita
te, a
pr
oiec
tulu
i de
carie
ră c
u no
i acţ
iuni
.
1
E. D
iscu
ţie
dirij
ată
RS. Î
ntâl
niri
cu p
er-
soan
e de
su
cces
, in
terv
iu,
prez
enta
reR.
Exe
rciţi
u,
inte
rviu
E.
Port
ofol
iu
• M
unca
și v
ocaț
ia. N
oţiu
nea
de m
uncă
, mod
alită
ţi de
impl
icar
e în
acti
vită
ţile
casn
ice,
pro
fesii
-le
, înd
elet
nici
rile
părin
ţilor
, mun
ca d
in v
ocaţ
ie și
ben
efici
ile e
i.M
esaj
ul-c
heie
: Sun
t con
vins
/ă c
ă m
unca
aju
tă la
dez
volta
rea
mea
per
sona
lă, f
ace
lum
ea în
juru
l m
eu m
ai b
ună
și vr
eau
să a
m o
mun
că c
are
aduc
e sa
tisfa
cție
.Ev
ocar
e. E
levi
i pre
zintă
col
egilo
r de
echi
pă re
zulta
tele
inte
rviu
lui r
ealiz
at și
sele
ctea
ză o
isto
rioar
ă ca
re v
a fi
rela
tată
cla
sei î
ntre
gi. I
denti
fică
de c
e es
te im
port
ant s
ă di
scut
e cu
păr
inţii
și b
unic
ii de
s-pr
e în
dele
tnic
irile
, pro
fesii
le lo
r, de
spre
mun
ca p
e ca
re o
fac
sau
au fă
cut-
o an
terio
r. Cl
arifi
că c
e în
ţele
g pr
in c
uvin
tele
MU
NCĂ
și V
OCA
ȚIE.
Re
aliza
rea
sens
ului
. Ele
vii a
naliz
ează
info
rmaţ
iile
la te
ma
„Fam
ilia
– m
ediu
al e
xper
ienţ
ei d
e m
un-
că”.
Prez
intă
acti
vită
ţile
casn
ice
care
le su
nt p
e pl
ac. D
iscu
tă d
espr
e lu
crur
ile în
văţa
te d
e la
mem
-br
ii fa
mili
ei.
Refle
cție
. Ele
vii c
omen
teaz
ă un
ul d
intr
e ci
tate
le: „
Găs
ește
o o
cupa
ţie c
are
să-ţ
i fie
pe p
lac
și ve
i ad
ăuga
5 zi
le fi
ecăr
ei s
ăptă
mân
i”, „
Succ
esul
vin
e, d
e ob
icei
, la
cei,
care
sunt
pre
a oc
upaţ
i, pe
ntru
a-
l cău
ta.”
Ex
tinde
re. E
levi
i alc
ătui
esc
o lis
tă c
omun
ă de
mun
ci c
asni
ce, p
e ca
re le
exe
cută
și u
na c
u m
unci
pe
car
e ei
încă
nu
le fa
c, d
ar a
r put
ea și
/sau
și-a
r dor
i să
le e
xecu
te p
entr
u a
fi bu
ni în
tr-u
n an
umit
dom
eniu
. (Re
vin
cu n
oi c
ompl
etăr
i la
Proi
ectu
l de
carie
ră, î
n ru
bric
a Re
aliză
ri)
1
E. In
terv
iuDi
scuţ
ie
fron
tală
Asoc
iaţii
RS. L
ectu
ră
sau
pre-
lege
re
ghid
ată
de
într
ebăr
i
R. C
itate
E.
Port
ofol
iu
2
Valo
rifica
rea
opor
tuni
tăţi-
lor o
ferit
e de
co
mun
itate
a șc
olar
ă pe
n-tr
u la
nsar
ea
iniţi
ative
lor ș
i de
zvol
tare
a ca
lităţ
ilor d
e lid
er
• Pr
ima
impr
esie
con
teaz
ă. C
ompo
rtam
ente
car
e in
fluen
ţeaz
ă st
abili
rea
unor
rela
ţii e
ficie
nte
cu
pers
oane
le d
e la
prim
a în
tâln
ire.
Mes
ajul
-che
ie: Î
nțel
eg im
port
anța
prim
ei im
pres
ii și
sunt
ate
nt/ă
la c
ompo
rtam
entu
l meu
la p
rima
prez
enta
re în
tr-u
n gr
up n
ou d
e oa
men
i.Ev
ocar
e. E
levi
i pre
găte
sc în
gru
puri
disc
ursu
ri re
ferit
oare
la p
rofe
sia d
e vi
s și l
e ex
pun
cole
gilo
r. Se
ar
ată
dife
rite
imag
ini ș
i se
sele
ctea
ză a
firm
aţiil
e ca
re c
ores
pund
impr
esiil
or g
ener
ate
de p
reze
nta-
re. U
lterio
r, el
evii
le d
iscu
tă în
gru
p.Re
aliza
rea
sens
ului
. Se
aleg
3-4
vol
unta
ri ca
re v
or ju
ca d
iferit
e ro
luri
și vo
r ave
a un
ext
erio
r dife
rit.
Volu
ntar
ii ie
s din
cla
să, a
poi i
ntră
pe
rând
și c
oleg
ii îi
urm
ăres
c at
ent.
Se d
iscu
tă în
ple
n de
spre
im
pres
ii, d
upă
care
se s
tudi
ază
un te
xt la
tem
ă și
se re
vine
la d
iscu
ţii d
espr
e im
pres
ii.Re
flecț
ie. E
levi
i scr
iu in
divi
dual
, apo
i dis
cută
în p
erec
hi d
espr
e co
nsec
inţe
le u
nei i
mpr
esii
bune
și
ale
unei
impr
esii
proa
ste
desp
re c
inev
a. R
ăspu
nd la
într
ebar
ea: „
Ce tr
ebui
e să
facă
o p
erso
ană
pent
ru a
cre
a o
impr
esie
bun
ă de
la p
rima
cuno
știnţ
ă?”
Extin
dere
. Ele
vii î
și im
agin
ează
că
s-au
mut
at la
o a
ltă șc
oală
. Pre
găte
sc p
entr
u le
cţia
urm
ătoa
re u
n di
scur
s de
30 d
e se
cund
e, p
rin c
are
să p
rodu
că o
impr
esie
bun
ă as
upra
viit
orilo
r col
egi d
e cl
asă.
Co
mpl
etea
ză P
roie
ctul
de
carie
ră c
u as
pect
e ce
ţin
de p
reze
ntar
ea p
erso
nală
.
1
E. G
ăseș
te
core
spon
-de
nţa
RS. J
oc d
e ro
l
R. G
PP –
G
ânde
ște
/ Dis
cută
în
per
echi
/ Pr
ezin
tă
E. S
imul
are
Prez
enta
rePo
rtof
oliu
46 47
• Ca
rtea
de
vizi
tă. I
mpo
rtan
ţa u
nei c
ărţi
de v
izită
la p
rima
prez
enta
re.
Mes
ajul
-che
ie: C
arte
a de
vizi
tă e
ste
un in
stru
men
t util
pen
tru
prom
ovar
ea p
erso
anei
și e
u po
t ela
-bo
ra c
arte
a m
ea d
e vi
zită.
Evoc
are.
Se
orga
nize
ază
un a
salt
de id
ei în
baz
a în
treb
ării:
Ce
info
rmaț
ii tr
ebui
e să
con
țină
cart
ea
de v
izită
?Id
eile
ele
vilo
r sun
t not
ate
pe ta
blă.
Real
izare
a se
nsul
ui. E
levi
i pro
cese
ază
info
rmaţ
ii de
spre
car
tea
de v
izită
și ră
spun
d la
într
ebăr
i de
tipul
: Ce
este
o c
arte
de
vizit
ă?, C
e in
form
ații
poți
obțin
e de
spre
per
soan
ă sa
u in
stitu
ție p
rin in
ter-
med
iul u
nei c
ărți
de v
izită
?, D
e ce
în c
arte
a de
vizi
tă se
util
izeaz
ă di
ferit
e im
agin
i, sim
bolu
ri și
culo
ri?Re
flecț
ie. E
levi
i ide
ntific
ă lu
crur
i im
port
ante
des
pre
sine,
car
e tr
ebui
e re
flect
ate
în c
arte
a de
vizi
tă.
Prez
intă
rezu
ltate
le. A
prec
iază
rolu
l căr
ţii d
e vi
zită
în d
ezvo
ltare
a ca
riere
i.Ex
tinde
re. E
levi
i fac
o li
stă
cu p
rofe
sii și
ale
g un
a pe
ntru
car
e vo
r ela
bora
o c
arte
de
vizi
tă. A
ceas
tă
acţiu
ne v
a fi
refle
ctat
ă în
Pro
iect
ul d
e ca
rieră
.
1
E. A
salt
de
idei
PS.
Lect
ură
ghid
ată
de
într
ebăr
i
R. G
PP
E.
Port
ofol
iu
• Ca
lităț
i spe
cific
e un
ui li
der ș
i unu
i mem
bru
de e
chip
ă. C
alită
ţile
unui
lide
r, di
strib
uire
a ro
luri-
lor î
n ec
hipă
.M
esaj
ul-c
heie
: Înț
eleg
impo
rtan
ța m
unci
i în
echi
pă și
cre
d că
o re
parti
zare
cor
ectă
a ro
luril
or e
ste
prim
ul p
as sp
re su
cces
.Ev
ocar
e. S
e pr
ezin
tă o
pro
blem
ă di
n șc
oală
sau
com
unita
te, c
are
nece
sită
impl
icar
ea u
nui l
ider
. Ele
-vi
i, în
gru
p, se
lect
ează
cal
ităţil
e ne
cesa
re a
cest
ui li
der p
entr
u a
rezo
lva
prob
lem
a. P
rezin
tă id
eile
.Re
aliza
rea
sens
ului
. Se
iden
tifică
și se
ana
lizea
ză in
form
aţii
desp
re c
alită
ţile
unui
lide
r și a
le u
nui
mem
bru
de e
chip
ă, d
espr
e ro
luri
în e
chip
ă.Re
flecț
ie. E
levi
i se
auto
eval
ueaz
ă și
stab
ilesc
rolu
rile
lor p
redo
min
ante
. Apr
ecia
ză im
port
anţa
cu
noaș
terii
ace
stor
rolu
ri pe
ntru
dez
volta
rea
lor p
erso
nală
și a
car
iere
i.Ex
tinde
re. E
levi
i pla
nific
ă ac
ţiuni
pen
tru
dezv
olta
rea
unor
cal
ităţi
care
le-a
r per
mite
să
fie li
der s
au
un b
un m
embr
u de
ech
ipă.
Incl
ud a
cest
e ac
ţiuni
în P
roie
ctul
lor d
e ca
rieră
.
1
E. S
tudi
u de
ca
z
RS. M
ozai
c
R. E
seu
refle
xiv
E.
Port
ofol
iu
3
Apre
cier
ea
bene
ficiil
or
proi
ectă
rii
carie
rei î
n ba
za
unor
dec
izii
info
rmat
e pe
ntru
de
zvol
tare
a pe
rson
ală
• D
eciz
ia în
pro
iect
area
car
iere
i. N
oţiu
nile
de
deci
zie, ti
puri,
fact
ori c
are
influ
enţe
ază
deci
zia d
e ca
rieră
. Pro
iect
area
car
iere
i.M
esaj
ul-c
heie
: Pen
tru
a pr
oiec
ta v
iitor
ul, a
m n
evoi
e să
mă
cuno
sc, s
ă cu
nosc
lum
ea p
rofe
siilo
r, să
po
sed
abili
tăți
de a
utop
rom
ovar
e și
de lu
are
a de
cizii
lor.
Evoc
are.
Ele
vii r
ezol
vă, î
n gr
upur
i, un
stu
diu
de c
az c
u es
enţă
con
trad
icto
rie. P
rezin
tă d
ecizi
a fin
ală.
Di
scut
ă îm
preu
nă d
espr
e pr
oces
ul d
e lu
are
a de
cizie
i.Re
aliza
rea
sens
ului
. Se
stud
iază
mat
eria
le d
espr
e et
apel
e un
ei d
ecizi
i, fa
ctor
ii ca
re in
fluen
ţeaz
ă de
cizia
etc
. Se
revi
ne la
stu
diul
de
caz ș
i se
adop
tă o
dec
izie.
Refle
cție
. Ele
vii c
omen
teaz
ă, în
scris
, dec
izia
cu re
ferir
e la
viit
orul
lor p
rofe
sion
al d
in p
ersp
ectiv
a ce
lor î
nvăţ
ate.
Ex
tinde
re. R
evin
la P
roie
ctul
de
carie
ră și
îl re
vizu
iesc
din
per
spec
tiva
noilo
r exp
erie
nţe.
1
E. S
tudi
u de
ca
z
RS. P
reda
re
com
ple-
men
tară
R. S
crie
re
liber
ăE.
Po
rtof
oliu
• Pr
oiec
tul d
e ca
rieră
. Pro
fesii
, ocu
paţii
des
cris
e; c
alită
ţi și
abili
tăţi
spec
ifice
rele
vant
e di
ferit
or
prof
esii;
acţ
iuni
de
dezv
olta
re p
erso
nală
pro
iect
ate
etc.
Mes
ajul
-che
ie: E
u el
abor
ez p
rimul
meu
pro
iect
de
carie
ră și
acț
ione
z pen
tru
real
izare
a lu
i!Ev
ocar
e. E
levi
i ana
lizea
ză P
roie
ctul
de
carie
ră și
iden
tifică
ce
au în
văţa
t nou
în c
adru
l ace
stei
uni
tăţi
de în
văţa
re (s
e va
apl
ica
met
odol
ogia
de
eval
uare
ela
bora
tă).
Real
izare
a se
nsul
ui. E
levi
i pre
zintă
Pro
iect
ul d
e ca
rieră
col
egilo
r și c
olec
teaz
ă fe
edba
ck d
e la
col
egi
și pr
ofes
or (s
e va
apl
ica
met
odol
ogia
de
eval
uare
ela
bora
tă).
Refle
cție
. Se
com
ente
ază,
în sc
ris, a
firm
aţia
„Pr
oiec
tul m
eu d
e ca
rieră
est
e un
pas
impo
rtan
t în
dezv
olta
rea
mea
per
sona
lă”
Extin
dere
. Ele
vii p
ot d
iscu
ta P
roie
ctul
lor d
e ca
rieră
cu
părin
ţii, r
udel
e și
prie
teni
i, pl
anifi
când
ac
ţiuni
de
mon
itoriz
are
a re
aliz
ării
lui e
tc.
1E.
Po
rtof
oliu
Repe
re b
iblio
grafi
ce (p
entr
u ac
east
ă un
itate
de
învă
ţare
)1.G
olov
ei L
. 28
ore
pent
ru c
arie
ra m
ea (g
hid
met
odol
ogic
pen
tru
psih
olog
ii șc
olar
i și d
irigi
nți).
Chi
șină
u: P
rimex
com
, 201
5.2.G
olov
ei L
. Car
iera
mea
înce
pe în
școa
lă. G
hid
met
odol
ogic
pen
tru
psih
olog
i, ca
dre
dida
ctice
și e
duca
tori.
Chi
șină
u, 2
018.
3.G
ulei
M.-E
., Se
rea
A. O
rient
area
și c
onsil
iere
a în
car
ieră
. Ghi
dul p
rofe
soru
lui.
Iași:
Edi
tura
Spi
ru H
aret
, 201
1.4.L
emen
i G.,
Mic
lea
M. C
onsil
iere
si o
rient
are:
Ghi
d de
edu
cație
pen
tru
carie
ra. C
luj-N
apoc
a, 2
004.
5.M
ater
iale
pen
tru
prof
esor
i, di
rigin
ţi și
elev
i la
mod
ulul
„De
zvol
tare
a pe
rson
ală
și pr
oiec
tare
a ca
riere
i” p
entr
u cl
asel
e V-
XII.
Min
iste
rul E
duca
ţiei,
Cent
rul p
entr
u Ed
ucaţ
ie A
ntre
pren
oria
lă și
Asis
tenţ
ă în
Afa
ceri,
Chi
șinău
, 201
6, w
ww
.ced
a.m
d.6.M
arci
nsch
i Căl
inec
i, M
. Sta
rt p
entr
u o
carie
ră d
e su
cces
. Cen
trul
Edu
caţia
200
0+, H
uman
itas E
duca
ţiona
l, 20
04.
7.Sa
lom
ia, E
., M
arci
nsch
i, M
., Cî
rlea,
S.,
Davi
d, C
, Mar
cins
chi,
F., M
urgu
, A.,
Oan
cea,
A.,
Șand
ru, I
. Ghi
dul c
arie
rei m
ele.
Edi
ţia a
2-a
, Cen
trul
Edu
caţia
20
00+,
Hum
anita
s Edu
caţio
nal,
2003
.8.Р
езап
кина
Г. У
роки
вы
бора
про
фес
сии.
//În
: Шко
льны
й пс
ихол
ог, №
14/
2006
. ww
w.p
sy.1
sept
embe
r.ru/
artic
le.p
hp?I
D=2
0060
1403
.9.Р
езап
кина
Г. П
роф
есси
я и
карь
ера.
//În
: Шко
льны
йпси
холо
г, №
02/
2009
. ww
w.p
sy.1
sept
embe
r.ru/
view
_arti
cle.
php?
ID=2
0090
0204
.10.Т
амон
ова
Е. Я
пос
туп
аю у
чит
ься.
//În
: Шко
льны
й пс
ихол
ог, №
23/
2003
.ww
w.p
sy.1
sept
embe
r.ru/
artic
le.p
hp?I
D=2
0030
2318
.
48 49
Proi
ecta
rea
de a
cest
tip
este
foar
te u
tilă
cadr
elor
did
actic
e în
ela
bora
rea
dem
ersu
lui d
idac
tic p
entr
u fie
care
oră
și d
ezvo
ltă o
vi
ziune
stra
tegi
că a
supr
a pr
oces
ului
de
învă
ţare
.
Mod
el d
e pr
oiec
tare
a u
nită
ții d
e în
văța
re „
Secu
ritat
ea p
erso
nală
” (c
lasa
a IX
-a)
Com
pete
nțe
spec
ifice
Uni
tăți
de
com
pete
nțe
Conț
inut
uri
Nr.
deor
eD
ata
Stra
tegi
i de
pred
are/
învă
țare
Adop
tare
a co
m-
port
amen
tulu
i ac
tiv p
rivin
d se
curit
atea
per
-so
nală
cen
trat
pe
resp
onsa
bilit
ate
pent
ru s
tare
a de
bi
ne a
sa și
a c
elor
di
n ju
r
5.4.
Rel
atar
ea d
es-
pre
regu
lile
de
circ
ulaţ
ie, u
tili-
zare
a m
ijloa
ce-
lor d
e tr
ansp
ort
din
pers
pecti
va
secu
rităţ
ii pe
r-so
nale
și c
olec
-tiv
e;
5.5.
Ana
liza
con-
text
elor
de
asig
urar
e a
secu
rităţ
ii da
te-
lor c
u ca
ract
er
pers
onal
, în
baza
cad
rulu
i no
rmati
v ex
is-
tent
; 5.
6. A
rgum
enta
rea
nece
sită
ţii
cuno
aște
rii
feno
men
ului
bu
llyin
g și
a m
odal
ităţil
or
de c
ompo
rta-
men
t, di
n pe
r-sp
ectiv
a as
igu-
rării
secu
rităţ
ii pe
rson
ale.
Trafi
cul r
utier
. Reg
uli d
e ci
rcul
aţie
. U
tiliza
rea
mijl
oace
lor d
e tr
ansp
ort.
Acce
s le
gal c
onfo
rm v
ârst
ei. C
ontr
aven
ţii.
1At
elie
re p
racti
ce: Ș
tiu s
ă m
ă co
mpo
rt în
str
a-dă
; Știu
să
cite
sc g
rupu
rile
de s
emne
; Știu
să
utiliz
ez m
ijloa
cele
de
tran
spor
t.
Com
port
amen
tul
reco
man
dat
în c
az d
e am
enin
țare
a u
nui a
ct t
eror
ist.
Surs
e al
e te
roris
mul
ui.
Mod
alită
ţi de
m
anife
star
e.
Regu
li de
com
port
amen
t în
rapo
rt c
u tip
ul
actu
lui t
eror
ist.
1
Prez
enta
rea
imag
inilo
r des
pre
atac
urile
tero
-ris
te;
Stud
iu d
e ca
z: T
eror
ismul
: cau
ze, s
urse
, pe-
ricol
.
Secu
ritat
ea p
erso
nală
în
cont
extu
l se
cu-
rităț
ii na
ționa
le. S
ecur
itate
naţ
iona
lă; m
o-da
lităţ
i de
asig
urar
e. C
ompo
rtam
ent
lega
l și
core
ct în
caz
de
amen
inţa
re a
sec
urită
ţii
naţio
nale
.
1Di
scuţ
ii di
rijat
e cu
priv
ire la
sec
urita
tea
per-
sona
lă în
con
text
ul se
curit
ăţii
naţio
nale
.
Secu
ritat
ea d
atel
or p
erso
nale
. Cad
rul l
egal
. Po
sibilit
ăţi ș
i lim
ite a
le s
ecur
izării
dat
elor
cu
cara
cter
per
sona
l. Ri
scur
i ale
acc
esul
ui la
da-
tele
cu ca
ract
er p
erso
nal. M
od d
e re
acţio
nare
în
caz
de
încă
lcare
a d
rept
ului
la s
ecur
itate
a da
telo
r cu
cara
cter
per
sona
l.
1
Form
ular
ea și
rezo
lvar
ea d
e si
tuaţ
ii-pr
oble
-m
ă, p
rivin
d se
curit
atea
dat
elor
per
sona
le,
agre
siune
a în
med
iul o
n-lin
e;Ac
tivita
te d
e gr
up. E
labo
rare
a afi
șulu
i pub
li-ci
tar:
Secu
ritat
ea d
atel
or p
erso
nale
– p
reve
-de
ri no
rmati
ve.
Bully
ingu
l. Ag
resiu
nea
în m
ediu
l on-
line.
M
odal
ităţi
de p
rote
cţie
. Rea
cţie
și c
om-
port
amen
t în
caz d
e bu
llyin
g.1
Form
ular
ea/r
ezol
vare
a de
situ
aţii-
prob
lem
ă re
ferit
oare
la se
curit
atea
dat
elor
per
sona
le,
agre
siune
a în
med
iul o
n-lin
e.
Exem
ple
de p
rodu
s(p
reze
ntat
în c
adru
l lec
ţiei d
e sin
teză
/de
auto
eval
uare
)1
Prez
enta
rea
prod
usul
ui:
Activ
itate
de
grup
: Ela
bora
rea
afișu
lui p
ubli-
cita
r (pl
asat
în c
lasă
, șco
ală)
în c
ampa
nia
de
prom
ovar
e a
secu
rităţ
ii pe
rson
ale
și a
celo
r di
n ju
r, lu
ând
în c
onsid
erar
e te
mel
e st
udia
te. Repere bibliografice
1. Ghid pentru protecția copiilor în mediul on-line. Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor (ITU) Place des Nations CH-1211 Geneva 20, Elveţia www.itu.int/cop, Tipărit în Republica Moldova, 2017.
2. Curriculum. Securitatea Traficului Rutier. Chișinău, 2006. (Ordinul ministrului educaţiei nr. 69 din 25.07.2006).
3. Materiale didactice-suport amplasate pe pagina WEB a Serviciului Protecţiei Civile și Situaţiilor Excepţionale: http://www.dse.md, Link: Supravieţuire (Adulţi, Copii); materiale video.
4. Prevenirea accidentelor la copii. Filmuleţe elaborate în cadrul proiectului REPEMOL și distribuite în instituţiile de învăţământ în cadrul Campaniei (martie-mai 2017).
5. Programul de instruire la Protecția Civilă și apărării împotriva incendiilor pentru învățământul primar, gimnazial și liceal aprobat prin ordinul comun al Ministerului Educaţiei și Ministerului Afacerilor Interne nr. 669/136 din 21.08.2009.
6. Дурнев Р. А. Формирование основ культуры безопасности жизнедеятель-ности учащихся. 5 -11 классы: Методическое пособие. М.: Дрофа, 2008, 156 с.
7. Евлахов В.М. Раздаточные материалы по основам безопасности жизнеде-ятельности. 5-9 классы. М.: Дрофа, 2006.
8. Латчук В.Н. Основы безопасности жизнедеятельности. Терроризм и без-опасность человека. 5-11 классы: Учебно -методическое пособие. 3-е изд., стер. М.: Дрофа, 2006.
9. Михайлов А.А. Игровые занятия в курсе Основы безопасности жизнедея-тельности. 5 –9 кл. М.: Дрофа, 2009.
10. Методические рекомендации: формирование у детей и подростков навы-ков безопасного поведения на улицах и дорогах. Для педагогов общеоб-разовательных учреждений. / Авт. -Козловская Е.А., Козловский Е.А. М.: Изд. Дом Третий Рим, 2006.
III. Sugestii de evaluare
Evaluarea este parte indispensabilă a procesului de învăţare. La disciplina Dezvoltare personală accentul este pus pe evaluarea autentică. La fiecare lecţie, elevilor li se propun mesaje-cheie și sarcini care corelează cu mesajul și finalizea-ză cu elaborarea diferitor produse păstrate în Portofoliul personal de dezvoltare, care vor servi elevului la elaborarea produsului final evaluat/autoevaluat la sfârșitul unităţilor de învăţare.
Portofoliul este început în clasa a V-a și continuat până în clasa a IX-a. La prima lecţie din fiecare unitate de învăţare, se face o evaluare sau autoevaluare, iar la prima lecţie din an, se evaluează realizarea acţiunilor proiectate pentru dezvolta-rea personală în anul precedent. Astfel, elevul poate urmări evoluţia intereselor și a dezvoltării sale, își asumă responsabilitatea pentru acţiunile realizate și însușește un set de instrumente care îl ajută în luarea deciziilor privind dezvoltarea personală.
50 51
Este evident că evaluarea competenţelor implică confruntarea cu situaţii com-plexe în al căror context competenţa trebuie exercitată. Aceste situaţii-probleme trebuie să poarte un caracter semnificativ pentru viaţa elevului și să necesite, pen-tru soluţionare, integrarea unui sistem de cunoștinţe, abilităţi și atitudini achiziţio-nate de elev pe parcurs.
Orice situaţie semnificativă de învăţare, care implică activitatea elevului, își are rolul său în formarea competenţelor de dezvoltare și cu cât mai des acestea sunt proiectate și realizate, cu atât mai mult elevul este capabil să abordeze o situaţie nouă. De exemplu: în scopul formării subcompetenţei de a scrie și a prezenta o co-municare cu genericul „Am realizat să fiu eficient în învăţare”, profesorul are posibi-litatea de a crea un sistem întreg de situaţii semnificative de învăţare: de autoana-liză și autocunoaștere (a imaginii de sine, a temperamentului personal, a calităţilor personale), de organizare eficientă a timpului personal, de elaborare și realizare a obiectivelor personale, de învăţare și exersare a regulilor de învăţare eficientă și de depășire a insuccesului școlar, de autoapreciere a locului și rolului personal în comunitate. În acest mod, elevul, ca subiect de învăţare, este actorul principal în procesul de autoevaluare: el participă direct la evaluarea gradului de dezvoltare a competenţelor sale.
Pentru evaluarea fiecărei competenţe, prin produsele elaborate, se vor aplica criterii pe baza cărora se va măsura/aprecia reușita, progresul.
Evaluarea competenţelor solicită transparenţă totală în proces, dar creează di-ficultăţi, deoarece mulţi elevi nu pot enunţa și judeca prin criterii, ei pot oferi doar aprecieri generale și emotive. În consecinţă, profesorii sunt cei care formează com-petenţe și învaţă elevii să-și aprecieze capacităţile, aplicând cele mai simple criterii de evaluare.
Deoarece competenţele la disciplina Dezvoltare personală sunt orientate direct spre integrarea elevului în societate, profesorul apreciază nu doar performanţa, dar și coeficientul de progres realizat. Totodată este important de a monitoriza schimbă-rile de atitudine, a combina eficient evaluarea, monitorizarea cu evaluarea reciprocă și autoevaluarea elevului.
În prim-plan apar mai multe întrebări: Ce este mai important în aprecierea/eva-luarea competenței: rezultatul atins sau capacitatea de a fi gata pentru schimbare și dezvoltare continuă?; Cum putem măsura performanțele (coeficientul de progres) rezultate dintr-o situație de învățare orientată spre formarea competențelor?; Care sunt cele mai importante și necesare competențe pentru elev din perspectiva inte-grării sociale?
Pe parcursul fiecărui demers didactic, cadrul didactic va oferi un feedback con-structiv privitor la activitatea elevului, va oferi sugestii clare pentru perspectiva lui de dezvoltare personală.
Evaluarea formativă în cadrul fiecărei lecţii va fi interactivă și centrată pe o mo-nitorizare atentă și oferire de feedback constructiv verbal și nonverbal. Profesorul poate utiliza și variante de oferire de feedback reciproc, învăţând elevii să aprecieze succesele colegilor.
La sfârșitul unităţii de învăţare, profesorul va realiza activităţi de evaluare suma-tivă și va măsura/aprecia cum și în ce măsură s-au realizat unităţile de competenţă proiectate în baza produsului recomandat la finele modului.
Potenţialul educativ al orelor de Dezvoltare personală este incontestabil, deoa-rece va contribui la formarea personalităţii și promovarea modelelor de comporta-ment necesare pentru integrarea în societate.
IV. Referințe bibliografice
1. Activități psihosociale în domeniul egalității de gen pentru adolescenți. Suport cu materiale didactice, „Terre des Homes”, Moldova, 2017.
2. Anderson Walter. Curs practic de încredere. București: Curtea veche, 2000. 230. ISBN 973-99127-6-1.
3. Baban, A.; Petrovai, D.; Lemeni, G. Consiliere și orientare. Bucuresti, Humanitas Educational, 2002.
4. Balan, E.; Anghel, E.; Marcinschi, M.; Ciohodaru, E. Fete, băieți – parteneriat în viața privată și în viața publică. Bucuresti, Editura Nemira, 2003.
5. Beldiga C. etc. Învăț să fiu, Ghid pentru psihologii școlari, diriginți, profesori. Chișinău: Pro Didactica, 2006.
6. Beldiga C., Cojocaru V., ș. a. Învăț să fiu. Ghid pentru psihologii școlari, diriginți, profesori. Chișinău: Centrul Educaţional Pro Didactica, 2006.
7. Bocoș Mușata-D. Instruirea interactivă. Ghidul profesorului. Iași: Polirom, 2013.8. Bogorin V., Tudose R. Jocul de-a viața. Exerciții pentru orele de dirigenție. Cluj-
Napoca: Eikon, 2007.9. Cartea mare a jocurilor. CIDDC. Chișinău, 2003.10. Dezvoltă-ți afacerea. Ghid de autoangajare pentru tineri. OIM, 2006.11. Gheorghe, A., Măţan, I., Maftei, M. Dirigenția și consilierea. Ghid metodologic.
Craiova, Editura Alexandru Gheorghe, 2004.12. Materiale pentru profesori, diriginţi și elevi la modulul Dezvoltarea personală
și proiectarea carierei pentru clasele V-XII. Ministerul Educaţiei, Centrul pentru Educaţie Antreprenorială și Asistenţă în Afaceri, Chișinău, 2016, www.ceda.md.
13. D’Ambra G. Teste pentru a te cunoaște mai bine. Litera Internaţional, 2008.14. Gîlca, B. Manual de educație pentru viața de familie. Chișinău, 2002.15. Golovei L. 28 ore pentru cariera mea (ghid metodologic pentru psihologii școlari
și diriginți). Chișinău: Primexcom, 2015.16. Golovei L. Cariera mea începe în școală. Ghid metodologic pentru psihologi, ca-
dre didactice și educatori. Chișinău: Sofart Studio, 2018. - 187 p. ISBN 978-9975-3181-7-4.
17. Golovei L. Familia – promotor al valorilor. Ghid metodologic pentru psihologii școlari și diriginți. Chișinău: Imprint Star, 2017. - 103 p. ISBN 978-9975-4304-8-7.
52
18. Lemeni G., Miclea M. Consiliere și orientare: Ghid de educație pentru carieră. Cluj-Napoca: Editura ASCR, 2004.
19. Moldovanu I., Coadă C., Tomșa S., ș. a. 855 de Jocuri și Activități. Ghidul anima-torului. Chișinău: Unicef. 176 p.
20. Programa școlară pentru disciplina Consiliere și dezvoltare personală clasele a V-a – a VIII-a. București, 2017.
21. Stratan E., Balan A. Dirigenție clasa a V-a. Chișinău: Editura Poligraf-Design, 2010.22. Turchină T. Relații armonioase în familie. Caietul elevului. Ed. II-a revizuită.
Chișinău: Centru Internaţional La Strada, 2017.23. Zepca V. și alţii Viața are prioritate. Ghidul elevului. Siguranța vieții umane.
Chișinău, 2013.24. Zepca V. și alţii Alege sănătatea. Ghidul elevului. Formarea stilului sănătos de
viață. Chișinău, 2012.25. Zepca V. și alţii Siguranța vieții în mediul habitual și rezidențial, Ghid pentru învă-
țători. Chișinău, 2015.26. Резапкина Г. Уроки выбора профессии. //În: Школьный психолог, № 14/2006.
www.psy.1september.ru/article.php?ID=200601403.