curriculum chimie industrial a cl.ix a

Anexa nr.4 la OMEdC nr. 4947/2308.2006

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CURRICULUM

ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII

Clasa a IX – a

Domeniul de pregătire: CHIMIE INDUSTRIALĂCalificarea: Lucrător în chimie industrială

Bucureşti2006

:

AUTORI:

Ing . Ileana Cojocaru - prof. grad didactic I

Grupul Şcolar industrial de Chimie,, COSTIN NENITESCU”, Craiova

Ing . Ersilia Coşbuc - prof. grad didactic I

Grupul Şcolar „RADU CERNĂTESCU” , Iaşi

Ing. Iulia Cezarina Georgescu - prof. grad didactic I

Grupul Şcolar de Chimie industrială , Piteşti

Ing. Camelia Pompilia Gherman - prof. grad didactic I

Grupul Şcolar Industrial ,,Nicolaus Olahus” , Orăştie

Ing. Cristina Neacşu - prof. grad didactic I

Colegiul Tehnic “LAZAR EDELEANU ” , Ploieşti

Ing. Mariana Paleu - prof. grad didactic I

Grupul Şcolar „GHEORGHE CARTIANU” , Piatra Neamţ

Ing. Emilia Spoială - prof. grad didactic I

Grupul Şcolar industrial Letea , Bacău

Ing. Ana Rus - prof. grad didactic I

Colegiul Tehnic “LAZAR EDELEANU ” , Ploieşti

Ing. Doina Vasiliu - prof. grad didactic I

Grupul Şcolar de Chimie “ COSTIN NENIŢESCU “ , Bucureşti

Ing. Marcela Vieru Socaciu - prof. grad didactic I

Grupul Şcolar de Chimie industrială “ TERAPIA” , Cluj

CONSULTANT :

Paula Posea – Expert curriculum CNDIPT- MEC

_________________________________________________________________________________________Domeniul : Chimie Industrială Calificarea: Lucrător în chimie industrialăClasa a IX-a

1

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTŞcoala de Arte şi Meserii

Clasa a IX-aAria curriculară Tehnologii

Cultură de specialitate şi instruire practică

Domeniul : Chimie industrialăCalificarea : Lucrător în chimie industrială

CULTURĂ DE SPECIALITATE ŞI INSTRUIRE PRACTICĂ

M1 – MATERII PRIME NATURALE ANORGANICE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ Total ore pe an 147din care 126 de ore laborator tehnologic

M2 -PROTECŢIA MEDIULUI

Total ore pe an 77 din care 66 de ore laborator tehnologic

M3 – MĂSURĂRI ŞI CALCULE TEHNICE


M4 -OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ


Total ore pe an: 15 ore/săptămână x 32 săptămâni = 480 ore/an

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

M5 - CULTURĂ DE SPECIALITATE : 2ore/săptămână x 32 săptămâni = 64ore/an

M6 - PRACTICA COMASATĂ : 30 ore/săptămână x 4 săptămâni = 120ore/an

Total ore pe an CDL: 184 ore/an

TOTAL = 664 ore pe an


2

MODULUL 1: MATERII PRIME NATURALE ANORGANICE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ

Total ore pe an: 147 din care 126 ore laborator tehnologic21 săptămâni: (1+6) = 7 ore/săptămână

I. Notă de prezentare

Domeniul chimie industrială oferă calificări solicitate pe piaţa muncii pentru toate nivelurile de calificare (1,2,3), pregătite prin învăţământul preuniversitar.

Curriculumul este construit pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de juriul constituit din reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai educaţiei.

Standardul de Pregătire Profesională cuprinde un set de unităţi de competenţă care definesc calificarea. Aceste unităţi de competenţă sunt: unităţi de competenţe pentru abilităţi cheie unităţi de competenţe tehnice

Curriculumul pentru clasa a IX-a este construit pe baza unităţilor de competenţă pentru abilităţi cheie şi pe unităţi de competenţă tehnice specializate, reprezentând pregătirea de bază pe domeniul chimie industrială.

Nivelul 1 de calificare oferă absolvenţilor cunoştinţe şi deprinderi necesare realizării unor sarcini de rutină predictibile sub supraveghere.

Conţinuturile propuse a fi parcurse vizează atingerea competenţelor din unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie precum şi din unităţile de competenţă tehnice care oferă posibilitatea transferului pe orizontală şi a flexibilităţii profesionale. Aceste conţinuturi sunt utile în formarea candidaţilor pentru calificarea obţinute ca finalitate pe nivelul 1: Lucrător în chimie industrială

Prin conţinuturile pe care le propune, modulul MATERII PRIME NATURALE ANORGANICE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ, oferă baza de cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului, atât pentru nivelul 1 de calificare cât şi pentru nivelurile 2 şi 3 , pregătite prin învăţământul preuniversitar.

Acest modul face parte din trunchiul comun - cultură de specialitate, aria curriculară Tehnologii şi are alocate 147 ore/an, din care 126 ore/an - laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în Standardul de Pregătire Profesională, document care stă la baza Sistemului naţional de calificări profesionale. Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.

Conţinuturile propuse în modul constituie baza privind cunoştinţele despre materiile prime naturale anorganice în industria chimică.

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

În modulul “MATERII PRIME NATURALE ANORGANICE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ“ au fost agregate unitatea de competenţe pentru abilităţi cheie “Comunicare şi numeraţie “cu unitatea de competenţe tehnice “Materii prime naturale anorganice în industria chimică..Unităţi de competenţe pentru abilităţi cheie1. COMUNICARE ŞI NUMERAŢIEUnităţi de competenţe tehnice12. ASIGURAREA CALITĂŢII LA LOCUL DE MUNCĂ19. MATERII PRIME NATURALE ANORGANICE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ

III.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor______________________________________________________________________________________Domeniul : Chimie Industrială Calificarea: Lucrător în chimie industrialăClasa a IX-a

3

Unităţi de competenţă

Competenţe Conţinuturi

1. COMUNICARE ŞI NUMERAŢIE

12. ASIGURAREA CALITĂŢII LA LOCUL DE MUNCĂ

1.1: Citeşte şi utilizează documente simple

12.3. Aplică normele de protecţia muncii specifice prelevării probelor

Documente simple : cataloage, prospecte, fişe tehnologice, extrase din normele de protecţia munciiInformaţii necesare pentru prelevarea probelor : extrase din procedurile de lucru, date tehnice, forme de prezentare, parametriCondiţii şi reguli de prelevare a probelor extrase din documentele de lucruProceduri de securitate a muncii şi protecţia mediului la prelevarea probelorEchipamentul de protecţie utilizat la prelevarea probelor

12.1: Execută prelevarea probelor pentru analiză

Prelevarea probelor pentru analize. Dispozitive de prelevare pentru probe gazoase, lichide, produse petroliere, solide . Standarde şi norme pentru prelevarea probelorProceduri specifice

12.2: Etichetează probele prelevate

Inscripţionarea şi etichetarea probelor conform standardelor. Simboluri convenţionale utilizate pentru marcarea substanţelor periculoase: toxice, inflamabile, explozive, caustice, corozive

19. MATERII PRIME NATURALE ANORGANICE ÎN INDUSTRIA CHIMICA

19.1: Caracterizează materii prime naturale anorganice

Transformări chimice: reacţii chimice cu formare de precipitat, reacţii chimice cu degajare de gaz, reacţii chimice cu formare de complecşi, reacţii chimice de oxido-reducere, reacţii chimice de neutralizareCompuşi anorganici: oxizi, acizi, baze, săruri Materii prime naturale anorganice: aer, apă, minereuri Clasificarea compuşilor anorganici: după -stare de agregareProprietăţi fizico-chimice: -apa: temperatură, culoare, gust, miros, pH, turbiditate, duritate- minereuri: compoziţie chimică, conţinut în substanţe utile- aer: compoziţie chimică

19.2: Descrie procedee de Procedee de tratare a apei :

______________________________________________________________________________________Domeniul : Chimie Industrială Calificarea: Lucrător în chimie industrialăClasa a IX-a

4

tratare şi prelucrare a materiilor prime naturale anorganice

purificarea apei; dedurizarea apei; demineralizarea apei Procedee de prelucrare a minereurilor: concentrarea prin flotatie Faze : - pregătirea materiei prime

- alimentarea instalaţiei- transformarea materiei prime- evacuarea produşilor obţinuţi

Identificare utilaje : - prin simboluri convenţionale din schema tehnologică Flux tehnologic : circulaţia materialelor, parametri tehnologici, operaţii unitare

19.3: Enumeră utilizările materiilor prime naturale anorganice

Domenii de utilizare: industrie, agricultură, transporturi, casnicUtilizări :- aer: materie primă pentru oxigen, azot, agent de transport, - apa: mediu de reacţie, reactant, solvent, agent termic, alimentaţie, irigaţii- minereuri (calcopirită, pirită, bauxită, sare gemă): metale, compuşi anorganici

19.4: Prepară soluţii apoase de concentraţii procentuale

Metode: dizolvare, diluare, concentrareCalcule : masa dizolvatului, masa dizolvantului, masa soluţiei, calcul de bilanţUstensile : pahare, cilindrii, balanţă, vase cântărire, baghetăPregătire ustensile: spălare, clătire, uscareMăsurare : masă, volumAmestecare : respectarea ordinii de adăugare a componenţilorDepozitare : vase corespunzătoare soluţiilor (curate, etanşe, colorate)- spaţiu de depozitare corespunzătorEtichetare: denumirea şi concentraţia soluţieiInscripţionare: data preparării, numele executantului

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.

Competenţele din cadrul unităţii de competenţe pentru abilităţi cheie:” Comunicare şi numeraţie” sunt agregate cu competenţe din unităţile de competenţă tehnice : “Materii prime naturale anorganice în industria chimică “(IX), ”Protecţia mediului” (IX),” Măsurări şi calcule tehnice”(IX),” Operaţii şi utilaje în industria chimică (IX).


5

Aceasta presupune că respectivele competenţe pentru abilităţi cheie se vor realiza pe baza conţinuturilor tematice aferente unităţilor de competenţe tehnice, urmărind criterii de performanţă şi condiţii de aplicabilitate descrise în Standardul de Pregătire Profesională pentru respectivele unităţi de competenţe pentru abilităţi cheie.

Conform tabelului de corelare module/săptămâni de şcoală, pentru cultura de specialitate – clasa a IX-a , Şcoala de Arte şi Meserii, modulul ” Materii prime naturale anorganice în industria chimică” este parcurs timp de 21 de săptămâni şi are alocate 147 ore/an, astfel: 21 ore/an – 1 oră / săpt – cultură de specialitate126 ore/an – 6ore/săpt – instruire practică prin laborator tehnologic

Orele de cultură de specialitate vor fi predate de către profesorul inginer de specialitate . Orele de instruire practică prin laborator tehnologic vor fi predate de către profesorul inginer de specialitate cu clasa împărţită în grupe de minim 12 elevi. Se recomandă ca atât orele de cultură de specialitate cât şi cele de laborator tehnologic să fie predate de acelaşi profesor inginer de specialitate.

Conţinuturile propuse în modul constituie baza privind cunoştinţele elevului despre compuşii chimici anorganici – materii prime anorganice naturale în industria chimică.

Ordineade parcurgere a conţinuturilor acestui modul este indicată în capitolul V – Sugestii Metodologice.

Exersarea abilităţilor cheie se va realiza ori de câte ori este posibil pe parcursul instruirii, când conţinuturile şi activităţile de învăţare o permit.

Pentru dezvoltarea competenţelor vizate pe parcurgerea modulului, recomandăm exemple de activităţi de învăţare potrivite conţinuturilor :

Competenţa 1.1: Citeşte şi utilizează documente simple

prezentare de referate tematice exerciţii de documentare navigare pe Internet în scopul documentării vizite de documentare la expoziţii, târguri de specialitateCompetenţa 19.1.: Caracterizează materii prime naturale anorganice în industria chimică discuţii vizionări de materiale video exerciţii de identificare a tipurilor de materii prime explicaţii oferite elevului îndrumarea unui coleg lucrări practice de laboratorCompetenţa 19.2. : Descrie procedee de tratare şi prelucrare a materiilor prime naturale anorganice exerciţii de corelare a materialelor cu domeniul de utilizare vizite de documentare la agenţii economici din zona geografică efectuarea de experimente cu privire la identificarea unor faze corespunzătoare procesului de tratare şi prelucrare a materiilor prime anorganice explicaţii oferite elevuluiCompetenţa 19.3. : Enumeră utilizările materiilor prime naturale anorganice discuţii privind calitatea materiilor prime anorganice lucrări practice elaborarea de referate tematiceCompetenţa 19.4. : Prepară soluţii apoase de concentaţii procentuale exerciţii de calcul masă solvat, solvent, soluţie - lucrări practice de laborator

Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ – participativ, centrat pe elev.


6

În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:

gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru; fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite; fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi; prezentarea temelor în mai multe moduri (raport, discuţie sau grafic).În vederea învăţării centrate pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor prevăzute de

programă, se recomandă : utilizarea unor metode active/interactive (de exemplu învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare, simularea, jocul de rol); realizarea de proiecte şi portofolii; utilizarea calculatorului pentru obţinerea de informaţii şi utilizarea unor soft-uri educaţionale specifice domeniului; desfăşurarea unora dintre activităţi cu participarea unor reprezentanţi ai domeniului de pregătire.

Pentru aplicarea metodei de învăţare centrată pe elev, profesorul trebuie să cunoască stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) aplicând iniţial chestionare sociometrice şi să folosească teoria inteligenţelor multiple.

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevul este evaluat numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la şfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.

Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a competenţelor prevăzute de programele şcolare la orele de tehnologii, se recomandă utilizarea următoarelor metode:

observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare) tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării proba practică investigaţia, chestionarul

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

- interviul- proiectul sau miniproiectul-prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare

a bibliografiei, materialelor şi ustensilelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport

- portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor

- fişe de autoevaluare- fişe cu întrebări tip grilă, întrebări cu alegere multiplă, întrebări de completare

Evaluarea prin teste de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat atingerea unei competenţe. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes, moment în care este suficient un feed - back de felicitare. În cazul unei încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feed – back clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare precum şi a spijinului suplimentar de care elevul are nevoie. Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument de verificare. Se vor aplica şi


7

instrumentele de evaluare continuă prevăzute în SPP (probe scrise, probe orale, probe practice). Rezultatele acestor evaluări vor fi consemnate în foaia matricolă a elevului, alături de rezultatele de la disciplinele de cultură generală, foaie matricolă care va atesta absolvirea celor doi ani ai SAM, învăţământ obligatoriu. Dobândirea competenţelor pentru nivelul 1 de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obţinute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competenţelor.

INSTRUCŢIUNI PENTRU EVALUATOR Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat, să înmâneze evaluatorului respectivul document. În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile candidatului comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu conţine întotdeauna unicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze această fişă cu discernământ. In cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să verifice capacitatea elevului, comparând modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fişa cu răspunsuri corecte) sau / şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să îndeplinească cu succes fiecare sarcină. Evaluarea orală poate fi utilizată împreună cu alte forme de evaluare pentru a oferi probe suplimentare sau / şi rezolva probleme minore ce pot apare în evoluţia candidatului. Dacă se utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru ataşând la lucrarea candidatului o adnotare scrisă de mână şi semnată.

Pentru mai buna înţelegere a modaliţătilor de evaluare se propune un exemplu de instrument de evaluare sumativă pentru competenţa C1 : “Caracterizează materii prime naturale anorganice în industria chimică”, din unitatea de competenţă “ Materii prime naturale anorganice în industria chimică”În acest instrument de evaluare sunt efectuate 16 activităţi de evaluare.

INSTRUCŢIUNI PENTRU CANDIDAŢI

Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:

Citiţi cu atenţie toate cerinţele înainte de a încerca să le rezolvaţi Dacă observaţi vreo problemă la una din cerinţe, aduceţi acest lucru în atenţia evaluatorului înainte de a începe proba. Înainte de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele şi ustensilele necesare . Completaţi numele dvs, data şi numărul de înregistrare pe fiecare fişă pe care o veţi înmâna evaluatorului Rezolvaţi toate sarcinile date Când aţi terminat, înmânaţi evaluatorului toate fişele relevante pentru această probă .


8

Evaluarea 1

Această evaluare se referă la:

Titlul Unităţii: 19.MATERII PRIME NATURALE ANORGANICE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ

Competenţa 19.1.: Caracterizează materii prime naturale anorganice în industria chimică

Criterii de Performanţă:

(a) Realizarea transformărilor chimice ale compuşilor anorganici(b) Enumerarea materiilor prime naturale anorganice folosite în industria chimică(c) Clasificarea materiilor prime naturale anorganice(d) Identificarea proprietăţilor fizico-chimice ale materiilor prime naturale anorganice

Condiţii de aplicabilitateTransformări chimice: reacţii chimice cu formare de precipitat, cu degajare de gaz, cu

formare de complecşi, reacţii de oxido-reducereCompuşi anorganici: oxizi, acizi, baze, săruriMaterii prime naturale anorganice în industria chimică: aer, apă, minereuriCriterii de clasificare: după - origine; stare de agregareProprietăţi fizico-chimice: - apa : temperatură, culoare, gust, miros, pH, turbiditate, duritate minereuri : compoziţie chimică, conţinut în substanţe utile aer: compoziţie chimică

Probe de Evaluare

Probă scrisă/ practică privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să realizeze transformări chimice ale compuşilor anorganici aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a) conform condiţiilor de aplicabilitate Probă orală/scrisă privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să enumere materiile prime naturale anorganice folosite în industria chimică aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (b) conform condiţiilor de aplicabilitate Probă orală/scrisă privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să clasifice materiile prime naturale anorganice aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c) conform condiţiilor de aplicabilitate Probă orală/scrisă privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să identifice proprietăţile fizico-chimice ale materiilor prime naturale anorganice aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (d) conform condiţiilor de aplicabilitate


9

INSTRUMENTUL DE EVALUARE NR. 1Competenţa 19.1. : Caracterizează materii prime naturale anorganice în industria chimică1.a. Realizarea transformărilor chimice ale compuşilor anorganici

Aveţi la dispoziţie reactivii : AgNO3, HCl, H2S, (NH4)2S, MnS, Na2CO3, H2SO4, KMnO4, FeSO4 , CuSO4 , NH4OH. Îndepliniţi următoarele sarcini:

Nr. crt. Activitate Evaluator Data

1Alegeţi reactivii necesari şi realizaţi practic o reacţie de precipitare

2Descoperiţi care dintre reactivii pe care îi aveţi la dispoziţie duc la formarea unui gaz ca produs de reacţie

3 Realizaţi practic o reacţie de oxido-reducere

4Descoperiţi experimental culoarea produşilor obţinuti în urma reacţiilor dintre KSCN şi FeCl3 sau CuSO4 şi NH4OH

1. b. Enumerarea materiilor prime naturale anorganice folosite în industria chimicăSe dă următoarea listă de compuşi : sare gemă, apă, clor, azotat de amoniu, aer, dioxid de siliciu, hidroxid de sodiu, minereu de sulf, acid clorhidric, bauxită, oţel, apă distilată, clorură de nichel, acid sulfuric, acid acetic, oxalat de sodiu, oxid de plumb, acid azotic, hidroxid de amoniu, carbonat de sodiu, amoniac soluţie, acetat de etil

Nr. crtActivitate Evaluator Data

5Identificaţi din listă compuşii care pot fi materii prime naturale anorganice în industria chimică

6 Alegeţi oxizii din lista de compuşi

7Alegeţi acizii anorganici din lista de compuşi

8 Alegeţi bazele din lista de compuşi

9Alegeţi sărurile anorganice din lista de compuşi


10

1.c. Clasificarea materiilor prime naturale anorganiceAveţi la dispoziţie compuşii : gheaţă, amoniac soluţie, sodă cristalizată , pirită, dolomit, apă, aer, gips, piatră vânată ,sare amară, sare gemă

Nr. crt

Activitate Evaluator Data

10Precizaţi care din substanţele enumerate sunt materii prime naturale anorganice în stare solidă

11 Precizaţi care din substanţele enumerate sunt materii prime naturale anorganice în stare lichidă

12Precizaţi care din substanţele enumerate sunt materii prime naturale anorganice în stare gazoasă

1.d. Identificarea proprietăţilor fizico-chimice ale materiilor prime naturale anorganiceSunteţi pus în situaţia de a identifica proprietăţi fizice şi chimice ale compuşilor anorganici.

Nr. crt Activitate Evaluator Data13 Enumeraţi proprietăţile organoleptice ale apei.14 Definiţi gradul german de duritate

15Precizaţi dacă apele dure au un conţinut ridicat / scăzut în săruri de calciu şi magneziu

16Enumeraţi 2 metode utilizate în determinarea pH-ului unui acid


11

Număr unitate: U 19

Titlul unităţii: Materii prime naturale anorganice în industria chimică

Competenţa: 1. Caracterizează materii prime naturale anorganice în industria chimică

Criterii de performanţăPrecizari privind aplicablitatea criteriilor de performanţă

Probe de evaluare Evaluare

(a)Realizarea transformărilor chimice ale compuşilor anorganici

Transformări chimice: reacţii chimice cu formare de precipitat, reacţii chimice cu degajare de gaz, reacţii chimice cu formare de complecşi, reacţii chimice de oxido-reducere, reacţii chimice de neutralizare Compuşi anorganici: oxizi, acizi, baze, săruri

lista de verificare bazata pe observare

exerciţiu scris1

(b)Enumerarea materiilor prime naturale anorganice folosite în industria chimică

Materii prime naturale anorganice în industria chimică: aer, apă, minereuri

exerciţiu scris, întrebări scurte.

1

©Clasificarea materiilor prime naturale anorganice

Criterii de clasificare: stare de agregareexerciţiu scris, întrebări scurte.

1

(d)Recunoaşterea proprietăţilor fizico-chimice ale materiilor prime naturale anorganice

Proprietăţi fizico-chimice: apa : temperatură, culoare, gust, miros, pH, turbiditate, duritateaer : compoziţie chimicăminereuri : compoziţie chimică, conţinut în substanţe utile


1

Competenţa : 2. Descrie procedee de tratare şi prelucrare a materiilor prime naturale anorganice



(a)Enumerarea procedeelor de prelucrare a materiilor prime naturale anorganice

Procedee de tratare a apei : purificarea apei; dedurizarea apei; demineralizarea apeiProcedee de prelucrare a minereurilor : - concentrarea


2

(b) Identificarea fazelor corespunzătoare Faze : - pregătirea materiei prime exerciţiu scris, 2


12

procedeelor de tratare şi prelucrare - alimentarea instalaţiei- transformarea materiei prime- evacuarea produşilor obţinuţi

întrebări scurte.

©Identificarea utilajelor din schema tehnologică

Identificare utilaje : - prin simboluri convenţionale din schema tehnologică


2

(d)Explicarea fluxului tehnologic corespunzător fiecărui proces

Flux tehnologic : - circulaţia materialelor, parametri tehnologici, operaţii unitare


2

Competenţa : 3. Enumeră utilizările materiilor prime naturale anorganice



(a) Identificarea domeniilor de utilizareDomenii de utilizare : industrie, agricultură, transporturi, casnic


3

(b)Precizarea utilizărilor materiilor prime naturale anorganice folosite în industria chimică

Utilizări : - aer: materie primă pentru oxigen, azot, agent de transport, - apa: mediu de reacţie, reactant, solvent, agent termic, alimentaţie, irigaţiiminereuri (calcopirită, pirită, bauxită, sare gemă) : metale, compuşi anorganici


3

Competenţa : 4. Prepară soluţii apoase de concentraţii procentuale

Criterii de performanţăPrecizări privind aplicablitatea criteriilor de performanţă


(a)Alegerea metodei de preparare conform cerinţelor de lucru

Metode : dizolvare, diluare, concentrareexerciţiu scris, întrebări scurte.

4

(b)Efectuarea calculului necesar preparării

Calcule : masa dizolvatului, masa dizolvantului, masa soluţiei, calcul de bilanţ

listă de verificare bazată pe observare

4

(c)Pregătirea ustensilelor necesare preparării conform cerinţelor de lucru

Ustensile : pahare, cilindrii, balanţa, vase cântarire, baghetaPregătire ustensile: spălare, clătire, uscare


4


13

(d) Măsurarea cantităţilor necesare Măsurare : masă, volumlistă de verificare

bazată pe observare 4

(e) Amestecarea componenţilorAmestecare : respectarea ordinii de adăugare a componenţilor


4

(f)Depozitarea soluţiilor în condiţii proprii de conservare şi securitate

Depozitare : vase corespunzătoare soluţiilor (curate, etanşe, colorate); spaţiu de depozitare corespunzător


4

(g)Etichetarea şi inscripţionarea soluţiilor

Etichetare: denumirea şi concentraţia soluţieiInscripţionare:data preparării, numele executantului


4


14

V. Sugestii metodologice

Pentru atingerea competenţelor specifice, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare, de preferinţă cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Parcurgerea conţinuturilor trebuie să fie flexibilă, diferenţiată, ţinând cont şi de particularităţile grupului, de nivelul iniţial de pregătire. Fiind o structură elastică, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de laborator tehnologic se recomandă a se desfăşura în laboratoare de specialitate dotate cu o gamă largă de materiale, ustensile şi instrumente/aparate de măsurat.

Citirea şi interpretarea programei şcolare porneşte de la corelarea conţinuturilor cu competenţele din standardul de pregătire profesională. În acest demers, profesorul va parcurge integral Standardul de Pregătire Profesională urmărind cu prioritate condiţiile de aplicabilitate ale fiecărei competenţe.

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educatiei: elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor elevii învaţă cînd fac ceva şi cînd sunt implicaţi activ în procesul de învăţare elevii au stiluri diferite de învăţare elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor

Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare cu caracter interactiv, care : pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor încurajează participarea elevilor, iniţiativele, implicarea, creativitatea realizează o comunicare multidirecţională determină un parteneriat profesor-elev sunt centrate pe elev şi activitate

Se vor promova metode de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea problemei pusă în discuţie. Se recomandă alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse: discuţia în grup, dezbaterea în grup, jocul de rol, brainstorming-ul, problematizarea, studiul de caz, învăţarea prin cooperare (mozaicul), efectuarea de experimente, observaţia individuală, proiectul, simularea, vizionare de filme, vizite.

În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie: lucrul în echipă, organizarea locului de muncă, evaluarea acestora făcându-se în cadrul altor module.

Profesorii pot folosi informaţii despre stilul de învăţare diferit al elevilor. Activităţile la lecţii pot fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învăţare sunt satisfăcute la un anumit moment al lecţiei. Se pot da teme individuale elevilor pe baza stilului de învăţare sau preferinţelor, deşi acest lucru ocupă mult din timpul profesorului.

Lucrul în grup încurajează învăţarea între colegi, care se poate realiza prin: verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), îndrumarea unui coleg (profesorul prezintă detaliat sarcinile elevului îndrumător, care va câştiga din faptul că va explica altora), îndrumători calificaţi pentru studiu (prin joc de rol, elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă), echipe de învăţare (echipele de elevi sunt alcătuite de către profesor şi rămîn împreună pe durata modulului; membrii echipei au responsabilităţi reciproce în a se sprijini unul pe celălalt la învăţat; aceştia prezintă profesorului rapoarte periodice conform planificării şi un raport/ proiect final). Alegerea acestor activităţi oferă următoarele avantaje: sunt orientate asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând să le pună mai ______________________________________________________________________________________Domeniul : Chimie Industrială Calificarea: Lucrător în chimie industrialăClasa a IX-a

15

bine în valoare; permite individualizarea învăţării; oferă maximul de deschidere; permite diferenţiera sarcinilor şi a timpului alocat.

Anexa 1Recomandări de parcurgere a conţinuturilor în ordine logică :

1. Prelucrarea probelor de materii prime anorganice naturale – Operaţii de bază în laborator (definiţie, ustensile, mod de lucru, factori care influenţează operaţia)1.1.mărunţirea1.2. încălzirea şi răcirea1.2. dizolvarea1.3. precipitarea1.4. decantarea1.5. filtrarea1.6. uscarea1.7. calcinarea1.8. evaporarea2. Compuşi chimici anorganici, materii prime anorganice în industria chimică 2.1. stări de agregare (solide, lichide, gazoase) şi transformări de stare2.2. substanţe simple şi compuse (oxizi, acizi, baze, săruri) – formule, proprietăţi fizice2.3. acizi şi baze2.3.1. clasificare (tari, slabi)2.3.2. noţiunea de pH2.3.3. indicatori de pH2.3.4. caracterul coroziv2.4. transformări ale compuşilor chimici 2.4.1. reacţii cu formare de precipitat,2.4.2. reacţii cu formare de gaze, 2.4.3. reacţii de neutralizare, 2.4.4. reacţii redox simple2.4.5. reacţii cu formare de substanţe complexe2.5. efectul termic al reacţiilor chimice3. Prepararea soluţiilor3.1. amestec omogen , heterogen3.2. solubilitatea3.2.1. generalităţi3.2.2. factori care influenţează solubilitatea3.3. concentraţia soluţiilor3.3.1. concentraţia procentuală3.3.2. prepararea soluţiilor de concentraţie procentuală3.3.3. diluarea şi concentrarea soluţiilor4. Materii prime anorganice naturale în industria chimică4.1. Apa 4.1.1. proprietăţi fizico-chimice4.1.2. clasificare, utilizare4.1.3. apa potabilă (caracteristici, purificarea apei : limpezire, dezinfectare)4.1.4. apa industrială (dedurizare, demineralizare)4.1.5. ape reziduale (epurare)4.2 Aerul

4.2.1.compoziţia aerului 4.2.2.utilizări ale oxigenului şi azotului


16

4.3.Minereuri 4. 3.1. stare naturală (roci şi tipuri de roci ;minerale şi minereuri) 4.3.2. clasificarea minereurilor după compoziţia chimică 4.3.3. procedee de preparare şi prelucrare a minereurilor 5.Prelevarea probelor 5.1. Prelevarea probelor pentru analiză ( probe solide, lichide, gazoase) 5.2. Pregătirea probelor pentru analiză 5.2.1. Standarde şi norme pentru prelevarea probelor 5.2.2. Simboluri convenţionale utilizate pentru marcarea substanţelor periculoase

Anexa 2

Alocarea / repartiţia orelor pentru temele / conţinuturile parcurse (recomandare)

Teme (conţinuturi)Total ore alocate

Ore laborator tehnologic

1. Operaţii de bază în laborator - prelucrarea probelor de materii prime anorganice naturale

28 24

2. Compuşi chimici anorganici, materii prime anorganice naturale în industria chimică

28 24

3. Prepararea soluţiilor 28 2441. Apa 21 184.2. Aerul 7 64.3 Minereuri 21 185. Evaluare 14 12Total ore 147 126

Prin parcurgerea acestor conţinuturi este necesar să se dezvolte şi unele competenţe de abilităţi cheie, cum ar fi: de comunicare, de igiena şi protecţia muncii, lucrul în echipă, calcule tehniceProcesul de predare-învăţare se desfăşoară prin ore de teorie şi de laborator tehnologic. Orele de teorie vor avea un pronunţat caracter participativ, utilizând fişe de lucru, fişe de observaţie precum şi metodele prezentate mai sus.Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială, precum şi prin vizite sau observaţii directe la agenţii economici.Se recomandă ca lucrări de laborator tehnologic :

a) Operaţii de bază în laborator (mărunţire, dizolvare, precipitare, decantare, filtrare, încălzire-răcire, evaporare, uscare)

b) Reacţii cu formare de precipitat, cu degajare de gaz, de neutralizare, redox simple, cu formare de substanţe complexe - realizare practică

c) Determinarea experimentală a pH –ului unor soluţii de acizi şi bazed) Prepararea soluţiilor de concentraţii procentuale (din substanţă solidă, prin diluare)e) Determinarea reziduului fix f) Determinarea suspensiilor din apăg) Determinarea pulberilor sedimentabile din aer


17

Modulul II: PROTECŢIA MEDIULUITotal ore pe an: 77 din care 66 ore laborator tehnologic11 săptămâni: (1+6) = 7 ore/săptămână

I. Notă de prezentareDomeniul chimie industrială oferă calificări solicitate pe piaţa muncii pentru toate

nivelurile de calificare (1,2,3)Nivelul 1 de calificare oferă absolvenţilor cunoştinţe şi deprinderi necesare în realizarea

unor sarcini de rutină predictibile sub supraveghere.Curriculumul este construit pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de juriul de validare constituit de reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai educaţiei.Standardul de Pregătire Profesională cuprinde un set de unităţi de competenţă care definesc calificarea. Aceste unităţi de competenţă sunt:

Unităţi de competenţe pentru abilităţi cheieUnităţi de competenţe tehnice

Curriculumul pentru clasa a IX-a este construit pe baza unităţilor de competenţă pentru abilităţi cheie şi a unităţilor de competenţă tehnice, reprezentând pregătirea de baza pe domeniul chimie industrială.Modulul de PROTECŢIA MEDIULUI face parte din curriculum pentru SAM - domeniul chimie industrială, nivelul I de calificare. Se adresează calificării: lucrător în chimie industrială

Prin specificul calificărilor care presupune lucrul cu multe substanţe chimice, posibili poluanţi, competenţele legate de protecţia mediului sunt esenţiale.

Modulul de Protecţia mediului face parte din aria curriculară Tehnologii – trunchi comun şi are agregate două unităţi de competenţă din Standardul de Pregătire Profesională nivel I: Unitatea de competenţe 13 – Protecţia mediului – unitate de competenţe tehnice şi Unitatea de competenţe 1 – Comunicare şi numeraţie – unitate de competenţe pentru abilităţi cheie, care oferă posibilitatea transferului pe orizontală şi a flexibilităţii profesionale.

Modulul se dezvoltă pe parcursul a 77 ore din care 66 ore laborator tehnologic, desfăşurate în 11 săptămâni. În fiecare săptămână sunt alocate din planul de învăţământ 1 oră - din cultura de specialitate şi 6 ore laborator tehnologic – din instruirea practică. Orele de laborator tehnologic se vor desfăşura cu clasa împărţită în grupe de minimum 12 elevi.

Parcurgerea modulului se va face conform planificării din tabelul de corelare a modulelor aflat la sfâşitul acestui curriculum. Planificarea modulului pe parcursul anului şcolar se va face după modulul de Materii prime naturale anorganice în industria chimică, care oferă baza de cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului.

Orele de cultură de specialitate şi de laborator tehnologic vor fi predate de profesorul inginer de specialitate.

Conţinuturile propuse în modul, constituie baza privind cunoştinţele despre surse de poluare, agenţi poluanţi, influenţa asupra mediului şi metode de ameliorare.

Modul de citire şi interpretare a programei şcolare porneşte de la corelarea conţinuturilor cu competenţele din standardele de pregătire profesională. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardele de pregătire profesională, documente care stau la baza Sistemului naţional al calificărilor profesionale. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.După prezentarea listei unităţilor de competenţă relevante pentru modul este prezentat tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor. Conţinuturile care se trec în programa modulului reprezintă conţinuturile din condiţiile de aplicabilitate din Standardul de Pregătire Profesională. In acest tabel sunt agregate competenţe pentru abilităţile cheie cu competenţe tehnice conform exemplului următor:


18

Unitate de competenţă

Competenţe individuale din unitate

Conţinuturi

1. COMUNICARE ŞI NUMERAŢIE

13. PROTECŢIA MEDIULUI

1.2. Participă la discuţii pe un subiect simplu

13.1. Identifică sursele de poluare şi agenţii poluanţi

Subiectul în discuţie :Sursele de poluare din agricultură, industrie, transporturi, activităţi menajere şi agenţii poluanţi : fizici, chimici şi biologici

Pregătirea pentru discuţie : Citirea unui material documentar referitor la agenţii poluanţi şi sursele de poluare

Intervenţie simplă : Formularea unui subiect referitor la agenţii poluanţi şi sursele de poluare întâlnite

Evaluarea intervenţiei : urmărirea reacţiilor participanţilor, notarea răspunsurilor primite, înţelegerea poziţiei audienţei faţă de intervenţie

Mod de dispersie: deversări în ape, emisii în atmosferă, infiltrare în sol

În capitolul IV Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare sunt prezentate condiţiile în care se vor desfăşura orele, exemple de activităţi de învăţare, strategii didactice şi exemple de instrumente de evaluare.În capitolul V Sugestii metodologice sunt prezentate sub formă de recomandări probleme privitoare la desfăşurarea cronologică a conţinuturilor, exemple de lucrări practice de laborator, sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare.

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul unitatea de competenţe pentru abilităţi cheie Comunicare şi numeraţie unitatea de competenţe tehnice Protecţia mediului

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Nr. Crt.

Unitate de competenţă

Competenţe individuale din

unitate

Conţinuturi

1. 1. COMUNICARE ŞI NUMERAŢIE


Subiectul în discuţie :Sursele de poluare din agricultură, industrie, transporturi, activităţi menajere şi agenţii poluanţi : fizici, chimici şi biologici

Pregătirea pentru discuţie : Citirea unui material documentar referitor la agenţii poluanţi şi sursele de poluare

Intervenţie simplă : Formularea unui subiect referitor la agenţii poluanţi şi sursele de poluare întâlnite

Evaluarea intervenţiei : urmărirea reacţiilor participanţilor, notarea răspunsurilor primite, înţelegerea


19

2. 13. PROTECŢIA MEDIULUI

1.3. Elaborează o prezentare scurtă pe un subiect dat

13.1. Identifică sursele de poluare şi agenţii poluanţi

13.2. Precizează efectele agenţilor poluanţi asupra mediului

13.3. Identifică procedurile de ameliorare a factorilor de mediu

poziţiei audienţei faţă de intervenţie

Surse: cărţi, manuale, reviste, şi Internet- cuprinzând date referitoare la efectele agenţilor poluanţi asupra omului

Text de prezentare: Prezentarea efectelor agenţilor poluanţi asupra omuluiboli profesionale, intoxicaţii, alergii, boli microbiene

Audienţa: colegi de clasă şi profesor Expunere clară: indică sursele

pentru documentare, foloseşte date concrete despre efectele unor agenţi poluanţi asupra sănătăţii omului

Surse de poluare: industrie, agricultură, transporturi, activităţi menajere

Agenţi poluanţi: fizici, chimici, biologici


Agenţi poluanţi : stare de agregare, acţiune

Efecte asupra omului: boli profesionale, intoxicaţii, alergii, boli microbiene

Efecte globale asupra mediului: smog, ceaţa industrială, ploi acide, efect de seră, strat de ozon, eutrofizarea mediului acvatic

Factori de mediu: apă, aer, sol Măsuri pentru protecţia mediului:

epurarea apelor reziduale, purificarea emisiilor, neutralizarea reziduurilor deversate

Gestionarea deşeurilor: Colectare, sortare, stocare a deşeurilor industriale, menajere, radioactive

IV Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Conform planului de învăţământ 66 de ore din cadrul modulului M2 Protecţia mediului sunt ore de laborator tehnologic şi vor fi predate de către ingineri,câte 6 ore /săptămână.

Competenţele din cadrul unităţii de competenţă pentru abilităţi cheie: Comunicare şi numeraţie sunt agregate cu competenţele din unităţile de competenţe tehnice : Materii prime


20

naturale anorganice în industria chimică (IX), Protecţia mediului (IX), Măsurări şi calcule tehnice (IX), Operaţii şi utilaje în industria chimică (IX).

Aceasta presupune că respectivele competenţe pentru abilităţi cheie se vor realiza pe baza conţinuturilor tematice aferente unităţilor de competenţe tehnice, urmărind criterii de performanţă şi condiţii de aplicabilitate descrise în Standardul de Pregătire Profesională pentru respectiva unitate de competenţă pentru abilităţi cheie.

Exersarea abilităţilor cheie se va realiza ori de câte ori este posibil pe parcursul instruirii, când conţinuturile şi activităţile de învăţare o permit.

Se vor promova metode de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea problemei pusă în discuţie. Printre caracteristicile acestor metode se remarcă următoarele: Sunt centrate pe elev şi activitate Pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor Încurajează participarea elevilor, iniţiativele, implicarea, creativitatea Realizează o comunicare multidirecţională Determină un parteneriat profesor-elev

Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi reorganiza experienţele, ca urmare a participării active la viaţa şi lucrul în grup.

Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse: discuţia în grup, dezbaterea în grup, jocul de rol, brainstorming-ul, problematizarea, studiul de caz, simularea, învăţarea prin cooperare (mozaicul), efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite.

În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţe pentru abilităţi cheie: lucrul în echipă, organizarea locului de muncă, evaluarea acestora făcându-se la modulele corespunzătoare pentru care constituie competenţe relevante.

Exemple de activităţi de învăţare:Pentru Competenţa 1.2.: Participă la discuţii pe un subiect simplu agregată cu

Competenţa 13.1.: Identifică sursele de poluare şi agenţii poluanţi Discuţie în cadrul clasei pe baza unei prezentări (film video, articol din reviste sau ziare, etc) cu privire la sursele de poluare din agricultură, industrie, transporturi, activităţi menajere Dezbatere de grup pe tema identificării agenţilor poluanţi ai mediului , în urma observaţiei individualePentru Competenţa 1.3. : Elaborează o prezentare scurtă pe un subiect dat agregată cu

Competenţa 13.2. : Precizează efectele agenţilor poluanţi asupra mediului Studiu de caz pe tema efectelor agenţilor poluanţi asupra omuluiboli profesionale, intoxicaţii, alergii, boli microbiene Efectuarea de experimente cu privire la identificarea unor poluanţi toxici din apă, determinarea pulberilor sedimentabile din aer, determinarea pH-ului ploilor acide, etc Elaborarea şi susţinerea unui proiect cu privire la efectele agenţilor poluanţi asupra mediului.

Pentru Competenţa 13.3. : Identifică procedurile de ameliorare a factorilor de mediu

Brainstorming pe tema gestionării deşeurilor: colectare, sortare, stocare a deşeurilor industriale, menajere, radioactive Vizită - Identifică etapele epurării apelor reziduale de la staţia de epurare a oraşului Atelier de lucru/ simulare / joc de rol pe tema colectării şi valorificării deşeurilor menajere

Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.

Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara


21

celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă (pentru notare), iar pentru verificarea atingerii competenţelor se realizează evaluarea sumativă.

Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, iar responsabilitatea de a estima competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.

Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii. Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie ea reală sau simulată). Evaluarea produsului înseamnă să te uiţi la ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a fost încheiată.Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în scris. Intrebările pot să fie legate de activităţile descrise în rezultatele unităţii (pentru a verifica dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile), sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea e de asemenea un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.

Instrumentele de evaluare folosite pot fi: a) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să aleagă răspunsurile corecte

Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul alege răspunsul corect în loc să producă un răspuns individual.Exemple: întrebări de tip adevărat-falsîntrebări afirmativ –logiceîntrebări cu răspunsuri multiplepotrivire întrebare-răspunsîntrebări de tip grilă

b) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să producă răspunsuri. Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul trebuie să vină cu răspuns individual (un răspuns la o întrebare, să creeze un raport, să conducă o investigaţie sau să ducă la bun sfâşit o sarcină practică). Exemple:

prezentare orală, contribuţia la discuţie, completarea spaţiilor goale cu cuvinte lipsă întrebări cu răspuns scurt întrebări cu răspuns complex întrebări cu răspuns restrâns proiectul tema de lucru exerciţiu practic fişe de observaţie fişe de autoevaluare, etc.

Momentul începerii evaluării se alege după parcurgerea conţinuturilor corespunzătoare atingerii competenţelor, atunci când elevul este pregătit pentru evaluare.

Pentru mai buna înţelegere a modaliţătilor de evaluare se propune un exemplu de instrument de evaluare sumativă pentru competenţa C1 din unitatea de competenţă 13.Protecţia mediului.


22

Realizarea criteriului de performanţă se marchează de evaluator prin semnătură, în căsuţa corespunzătoare, alături de dată. Dobândirea competenţei este atestată de existenţa semnăturii evaluatorului în toate căsuţele corespunzătoare. Instrumentele de evaluare continuă se vor corela cu criteriile de performanţă şi probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională ( U13 şi U1).

INSTRUCŢIUNI PENTRU EVALUATOR

1. Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat, să înmâneze evaluatorului respectivul document.

2. În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile candidatului comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu conţine întotdeauna unicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze această fişă cu discernământ.

3. In cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să verifice capacitatea elevului, comparând modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fişa cu răspunsuri corecte) sau / şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să îndeplinească cu succes fiecare sarcină.

4. Evaluarea orală poate fi utilizată împreună cu alte forme de evaluare pentru a oferi probe suplimentare sau / şi rezolvă probleme minore ce pot apare în evoluţia candidatului. Dacă se utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru ataşând la lucrarea candidatului o adnotare scrisă de mână şi semnată.


Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:Citiţi cu atenţie toate cerinţele instrumentului de evaluare înainte de a încerca să le

rezolvaţiDacă aveţi neclarităţi la vreuna din cerinţe, comunicaţi acest lucru evaluatorului înainte

de a începe rezolvarea testuluiAsiguraţi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veţi

înmâna evaluatoruluiRezolvaţi toate etapele acestei fişe Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului fişa


23

Număr unitate: U 13Titlul unităţii: Protecţia mediuluiCompetenta: 1. Identifică sursele de poluare şi agenţii poluanţi

Criterii de performanţă Precizări privind aplicablitatea criteriilor de performanţă

Probe de evaluare Instrumentul de evaluare

(a) Identificarea agenţilor poluanţi în funcţie de sursa de poluare

Surse de poluare:industrie, agricultură, transporturi, activităţi menajereAgenţi poluanţi:fizici, chimici, biologici

Exerciţiu scris, alegere duală

1

(b) Identificarea modului de dispersie a agenţilor poluanţi

deversări în ape, emisii în atmosferă, infiltrare în sol

Exerciţiu scris, întrebări cu răspuns restrâns

1

Competenta: 2. Precizează efectele agenţilor poluanţi asupra mediului

Criterii de performanţăPrecizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă

Probe de evaluare

Instrumentul de evaluare

(a) Caracterizarea agenţilor poluanţi stare de agregare, acţiune Proba scrisa 2(b) Identificarea efectelor impactului

agenţilor poluanţi asupra omuluiboli profesionale, intoxicaţii, alergii, boli microbiene

Proba scrisa 2

(c) Recunoaşterea efectelor globale ale agenţilor poluanţi asupra mediului

smog, ceaţa industrială, ploi acide, efect de seră, strat de ozon, eutrofizarea mediului acvatic

Proba scrisa 2

Competenta: 3. Identifică procedurile de ameliorare a factorilor de mediu

Criteriu de performanta Precizari privind aplicabilitatea criteriilor de performanta

Probe de evaluare

Instrumentul de evaluare

(a) Identificarea factorilor de mediu apă, aer, sol Proba scrisa 3(b) Identificarea măsurilor pentru

protecţia mediului şi combaterea poluării

pentru apă (epurarea apelor reziduale), pentru aer (purificarea emisiilor), pentru sol (neutralizarea reziduurilor deversate)

Proba scrisa 3

(c) Descrierea modului de gestionare a deşeurilor

Gestionare: colectare, sortare, stocareDeşeuri: industriale, menajere, radioactive

Proba scrisa 3

_______________________________________________________________________________________Domeniul : Chimie Industrială Calificarea: Lucrător în chimie industrialăClasa a IX-a

24

Instrumentul de evaluare 1 se referă la :

Competenţa 13.1.: Identifică sursele de poluare şi agenţii poluanţi


(a) Identificarea agenţilor poluanţi în funcţie de sursa de poluare (b) Identificarea modului de dispersie a agenţilor poluanţi

Condiţii de aplicabilitate:

Surse de poluare: industrie, agricultură, transporturi, activităţi menajere

Agenţi poluanţi: fizici, chimici, biologici


Probe de Evaluare

Probă orală/scrisă/practică privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să identifice agenţii poluanţi funcţie de sursă aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a) conform condiţiilor de aplicabilitate Probă scrisă privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să identifice modul de dispersie a agenţilor poluanţi aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (b) conform condiţiilor de aplicabilitate

În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 7 activităţi de evaluare

25

INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 1C1 Identifică sursele de poluare şi agenţii poluanţi

1a) Identificarea agenţilor poluanţi în funcţie de sursa de poluare

Identificaţi agenţii poluanţi din următoarea listă şi grupaţi-i funcţie de sursa de poluare.Lista : fenoli, amoniac, dioxid de carbon, detergenţi, pesticide, microorganisme, acid clorhidric, ţiţei, apa de izvor, dioxid de sulf

Sursa Poluant Evaluator Data

1.

Ind. Chimică Acid clorhidric, fenoli, amoniac

Ind Petrochimică Tiţei, Ind. Celulozei Dioxid de sulf

2. Agricultură Pesticide, 3. Transporturi Dioxid de carbon,

4.Activităţi menajere Microorganisme,

detergenţi,

1 b) Identificarea modului de dispersie a agenţilor poluanţi. Selectaţi din lista de mai jos câte 3 factori care influenţează dispersia agenţilor poluanţi pentru fiecare tip de dispersie şi descrieţi modul de acţiune al fiecărui factor.Factori: vântul, calmul atmosferic, turbulenţa aerului, umiditatea aerului, regimul ploilor, distanţa faţă de sursă, natura solului, umiditatea solului, temperatura, coşurile industriale, natura apelor, concentraţia efluentului, agricultura, industria

Modul de dispersie

Factor Acţiune Evaluator Data

5

Deversări în ape

Regimul ploilor

Spală solul vehiculând agenţii poluanţi spre emisar.

Natura apelor

Apele curgătoare determină diluarea poluanţilor. Apele stătătoare determină acumularea poluanţilor

Concentraţia efluentului

Determină cele 3 zone la emisar: de jet, de tranziţie şi de dispersie.

6

Emisie în atmosferă

Vântul Difuziunea direct proporţională cu viteza vântului

Turbulenţa aerului

Favorizează dispersarea transversală a poluanţilor faţă de direcţia vântului.

Calmul atmosferic

Condiţie favorabilă pentru poluarea aerului. Poluanţii se acumulează şi creşte concentraţia lor

7 Infiltrări în sol

Natura solului

Trebuie să permită fixarea poluanţilor (pesticide, îngrăşăminte) pentru a nu ajunge în aer sau apă.


26

Umiditatea solului

Aduce agenţii poluanţi la suprafaţă unde se evaporă.

Regimul ploilor

Spală atmosfera de agenţii poluanţi şi îi depun pe sol.

* Se acceptă şi alţi factori ( de exemplu – temperatura, coşurile industriale)

Instrumentele de evaluare nr.2 şi nr.3 vor fi elaborate sub formă de probe scrise constituite din itemi obiectivi şi semiobiectivi (tip alegere multiplă, tip alegere duală, tip pereche, tip răspuns scurt), care permit evaluarea competenţelor din Standardul de Pregătire Profesională.


1. Pentru parcurgerea Conţinuturilor se sugerează următoarea ordine cronologică: 1. Factori de mediu : apă aer, sol 2. Surse de poluare a apei şi modul de dispersie a poluanţilor.

2.1. Agenţii poluanţi ai apei. Criterii de clasificare. 2.2. Surse de poluare a apei. Criterii de clasificare. Compoziţia surselor de poluare. 2.3. Influenţa poluanţilor apelor asupra mediului: substanţe organice; substanţe

anorganice; substanţe radioactive; suspensii; produse petroliere; apele calde; microorganismele.

2.4. Modul de dispersie a poluanţilor 3. Surse de poluare a aerului şi modul de dispersie a poluanţilor.

3.1. Agenţii poluanţi ai aerului. 3.2. Surse de poluare a aerului. 3.3. Influenţa poluanţilor aerului asupra mediului 3.4. Modul de dispersie a poluanţilor

4. Surse de poluare a solului şi modul de dispersie a poluanţilor. 4.1. Agenţii poluanţi ai solului. 4.2. Surse de poluare a solului. 4.3. Influenţa poluanţilor solului asupra mediului. 4.4. Modul de dispersie a poluanţilor

5. Efecte majore ale poluării mediului: 5.1. Efectul de seră

5.2.Ploi acide5.3.Deprecierea stratului de ozon5.4. Smogul, ceaţa industrială, eutrofizarea mediului acvatic6.Gestionarea deşeurilor (Colectarea, transportul, stocarea, prelucrarea şi recuperarea)

7. Metode de prevenire şi combatere a poluării mediului 7.1. Epurarea apelor reziduale 7.2. Purificarea emisiilor din atmosferă 7.3. Neutralizarea reziduurilor deversate pe sol

Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi.

Pentru alocarea orelor se sugerează următoarea repartiţie:Teme (conţinuturi) Total

ore Ore

laborator _______________________________________________________________________________________Domeniul : Chimie Industrială Calificarea: Lucrător în chimie industrialăClasa a IX-a

27

alocate tehnologic1. Factori de mediu : apă aer, sol 12. Surse de poluare a apei şi modul de dispersie a poluanţilor.

20 18

3. Surse de poluare a aerului şi modul de dispersie a poluanţilor.

14 12

4. Surse de poluare a solului şi modul de dispersie a poluanţilor.

14 12

5. Efecte majore ale poluării mediului 7 66.Gestionarea deşeurilor 7 67. Metode de prevenire si combatere a poluarii mediului

7 6

Evaluare 7 6Total ore 77 66

Prin parcurgerea acestor conţinuturi este necesar să se dezvolte şi unele competenţe de abilităţi cheie, cum ar fi: de comunicare, de igiena şi protecţia muncii, lucrul în echipă, rezolvare de probleme.

2. Procesul de predare-învăţare se desfăşoară prin ore de cultură de specialitate şi de laborator tehnologic.

Orele de cultură de specialitate vor avea un pronunţat caracter participativ, utilizând fişe de lucru, fişe de observaţie precum şi metodele prezentate mai sus.

Se recomandă ca orele de cultură de specialitate şi de laborator tehnologic să fie predate de acelaşi profesor.

Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială, precum şi prin vizite sau observaţii directe în mediu.Pentru realizarea orelor de laborator tehnologic se pot efectua următoarele lucrări:

a)Identificarea unor poluanţi toxici din apă b)Determinarea oxigenului din apă c)Determinarea reziduului fix d)Determinarea suspensiilor din apă e)Determinarea pulberilor sedimentabile din aer f)Efectul poluării solului asupra plantelor g)Identificarea unor poluanţi din sol h)Determinarea pH-ului precipitaţiilor i)Efectul ploilor acide asupra vegetaţiei

3. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:

Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării; Autoevaluarea Coevaluarea Tema în clasă Tema pentru acasă Investigaţia Proiectul


28

MODULUL 3 MĂSURĂRI ŞI CALCULE TEHNICE Total ore pe an: 80 din care 60 ore laborator tehnologic10 săptămâni: (2+6) = 8 ore/săptămână


Curriculumul este construit pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de juriul de validare constituit de reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai educaţiei.Standardul de Pregătire Profesională cuprinde un set de unităţi de competenţe care definesc calificarea. Aceste unităţi de competenţe sunt:

Unităţi de competenţe pentru abilităţi cheieUnităţi de competenţe tehniceCurriculumul pentru clasa a IX-a este construit pe baza unităţilor de competenţe pentru

abilităţi cheie şi a unităţlori de competenţe tehnice, reprezentând pregătirea de baza pe domeniul chimie industrială.

Domeniul Chimie industrială oferă calificări solicitate în industria chimică pentru toate nivelurile de calificare (1,2,3 – din învăţământul preuniversitar).Nivelul 1 de calificare, obţinut prin parcurgerea claselor a IX-a şi a X-a învăţământ obligatoriu pe ruta Şcoala de Arte şi Meserii, oferă absolvenţilor competenţe pentru abilităţi cheie şi tehnice, în vederea dobândirii de cunoştinţe şi de formare a deprinderilor, necesare în realizarea unor sarcini de rutină predictibile, sub supraveghere.

Conţinuturile tematice propuse a fi parcurse vizează atingerea competenţelor din unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie precum şi din unităţile de competenţe tehnice care oferă posibilitatea transferului pe orizontală şi a flexibilităţii profesionale.

Elevii care termină nivelul de calificare I în Chimie industrială dobândesc suficiente abilităţi şi cunoştinţe care le vor permite să continue pregătirea la nivelul II sau unii dintre aceştia ar putea alege să îşi găsească un loc de muncă cu menţiunea că ei nu pot ocupa decât un număr restrâns de posturi cu calificare scăzută datorită specificului domeniului Chimie industrială.

Unităţile de competenţe specializate din cadrul programului de la nivelul I permit dezvoltarea de abilităţi practice la elev, astfel încât ariile specializate îl familiarizează pe elev cu tehnici de prelucrare a materiilor prime din domeniile chimiei anorganice, organice şi prelucrării polimerilor. Parcurgerea unităţilor de competenţe tehnice permit lărgirea orizontului de cunoştinţe şi înţelegere a elevilor, dezvoltarea ariei de abilităţi şi competenţe ducând în final la eficientizarea profilului social şi profesional solicitat de piaţa forţei de muncă.Un elev care parcurge o calificare din domeniul Chimie industrială va dobândi o serie de abilităţi profesionale şi încredere în sine, o mai bună înţelegere a lumii muncii şi o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte profesia, prin unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie.

Pregătirea tehnică de bază la clasa a-IX-a este concepută în sistem modular progresiv în vederea corelării unităţilor de competenţă din Standardul de pregătire profesională cu conţinuturile tematice.Modulul MĂSURĂRI ŞI CALCULE TEHNICE se desfãşoarã pe durata a 10 sãptãmâni, numãrul total de ore alocate modulului este de 80 de ore din care: 60 de ore de instruire practicã – laborator tehnologic efectuat de inginer, cu clasa împãrţitã în grupe cu minimum 12 elevi, şi 20 de ore de cultură de specialitate

Pentru eficientizarea procesului instructiv-educativ se recomandã ca acelaşi profesor sã predea atât orele cultură de specialitate cât si orele de instruire practicã în laboratorul tehnologic.

Conform planului de învăţământ, orele din cadrul modulului se parcurg după modelul : (2+ 6) pe săptamână , adică , 2 ore cultură de specialitate + 6 ore de laborator tehnologic.


29

Ordinea de parcurgere a modulelor este prezentată la sfărşitul programei Modulul MĂSURĂRI ŞI CALCULE TEHNICE parcurgându-se în primele 10 săptămâni ale anului şcolar, clasa a IX-a. Modulul MĂSURĂRI ŞI CALCULE TEHNICE, prin conţinuturile pe care le propune oferă baza de cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului atât pentru nivelul 1 de calificare cât şi pentru cele superioare.

Modulul MĂSURĂRI ŞI CALCULE TEHNICE, este construit prin agregarea competenţelor cuprinse în unităţile de competenţă: Comunicare şi numeraţie şi Măsurarea mărimilor tehnice.

Agregarea unităţilor de competenţă pentru modulul MĂSURĂRI ŞI CALCULE TEHNICE, se face prin îmbinarea unei unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie (Comunicare şi numeraţie) cu o unitate de competenţe tehnice (Măsurarea mărimilor tehnice).

Programa şcolară trebuie utilizată urmărindu-se formarea competenţelor specificate în tabelul de la punctul III, prin parcurgerea conţinuturilor tematice constituite din condiţiile de aplicabilitate din Standardul de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţe respectivă. Conţinuturile tematice sunt prezentate în ordinea cronologică a parcurgerii lor în capitolul V-Sugestii metodologice unde se recomandă şi alocarea orelor pe teme de conţinut.

Conţinuturile propuse în modul constituie baza, privind folosirea instrumentelor de măsură (pentru determinarea sau pentru citirea valorilor unor mărimi fizice sau a unor parametri tehnologici), efectuarea de calcule, folosirea corectă a unităţilor de măsură (corespunzătoare diferitelor mărimi fizice), necesarã pentru calificarea domeniului Chimie Industrialã, nivelul 1:

Lucrător în chimie industrială

Competenţele din cadrul unităţii de competenţe pentru abilităţile cheie Comunicare şi numeraţie agregate se evaluează în acest modul, deşi se consolidează şi prin parcurgerea altor module.

În elaborarea curriculumului acestui modul a fost vizată unitatea de competenţe tehnice MĂSURAREA MARIMILOR TEHNICE care se regăseşte în totalitate în acest modul, iar competenţele dobândite prin această unitate de competenţe sunt necesare în dobândirea deprinderilor de calcul, de utilizare corectă a mărimilor şi a unităţilor de măsură corespunzătoare acestora, precum şi de folosire a instrumentelor de măsură.

Modul de citire şi interpretare a programei şcolare porneşte de la corelarea conţinuturilor cu competenţele din Standardele de Pregătire Profesională, în acest demers profesorul va parcurge întegral Standardul de Pregătire Profesională urmărind cu prioritate condiţiile de aplicabilitate şi criteriile de performanţă la fiecare competenţă.


Unităţi de competenţe pentru abilităţi cheie: 1. Comunicare şi numeraţie Unităţi de competenţe tehnice : 18. Măsurarea mărimilor tehnice

III.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilorUnităţi de

competenţăCompetenţe îndividuale

din unitateConţinuturi tematice

1. Comunicare şi numeraţie

1.5. Realizează calcule simple

Calcule tehnice simple : - calculul suprafetei unui obiect (tronson de conductă)- calculul volumului unui obiect (utilaj cilindric, sferic) - calculul debitului masic si volumetric


30

Transformări ale unităţilor de măsură pentru mărimile fizice: lungime, volum, masă, densitate, timp, temperatură, presiune, debit

Estimare şi verificare: aprecierea rezultatelor obţinute prin calcule realizate în urmă măsurătorilor efectuate

1.6. Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă

Citirea diagramelor şi luarea datelor (densitate-concentraţie, solubilitate-temperatură, etc.)

Reprezentare grafică:- variaţia debitului în functie de deschiderea robinetului.- variaţia densităţii unei soluţii în funcţie de concentraţia acesteia.

18. Măsurarea mărimilor tehnice

18.1. Identifică instrumente folosite în măsurarea mărimilor tehnice

Mărimi fizice: lungime, volum, masă, temperatură, timp, densitate

Unităţi de măsură: corespunzătoare mărimilor fizice enumerate (unităţi de măsură în SI: m, m3, kg, grade Kelvin, s, kg/m3

- unităţi de măsură tolerate: ţol, litru, grade Celsius)

Instrumente: şubler, ruletă, riglă, balanţă tehnică, cântar, vas gradat în unităţi de volum, termometrul cu mercur, cronometru, densimetru

Principiul de măsurare: directă, prin comparare cu mărimi etalon

18.2. Execută cu instrumente simple controlul fazelor de fabricaţie

Pregătire : luarea probelor, verificarea integrităţii instrumentului

Măsurare: citirea şi înregistrarea valorilor

Întreţinere: curăţire, ambalare, depozitare

18.3. Verifică parametrii tehnologici cu echipamente AMC

Parametri tehnologici :temperatură, nivel, presiune, debit Echipamente AMC:termocuplul bimetalic, sticlă de nivel, manometre cu coloană de lichid şi cu membrană, rotametru


Competenţele din cadrul unităţilor de competenţe pentru abilităţi cheie: Comunicare şi numeraţie sunt agregate cu competenţele din unitatea de competenţe tehnice: Măsurarea mărimilor tehnice.Aceasta presupune că respectivele competenţe pentru abilităţi cheie se vor realiza pe baza conţinuturilor tematice aferente unităţilor de competenţe tehnice, urmărind criterii de performanţă şi condiţii de aplicabilitate descrise în Standardul de Pregătire Profesională pentru respectivele unităţi de competenţe pentru abilităţi cheie.


31

Exersarea abilităţilor cheie se va realiza ori de câte ori este posibil pe parcursul instruirii, când conţinuturile şi activităţile de învăţare o permit.Exemplificări pentru activităţi de învăţare care se potrivesc conţinuturilor şi competenţelor de format:

Se vor aplica metode de predare-învăţare activ-participative, care duc la formarea competentelor vizate.

Printre caracteristicile acestor metode se remarcă următoarele: Sunt centrate pe elev şi activitate Pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor Încurajează participarea elevilor, iniţiativele, implicarea, creativitatea Realizează o comunicare multidirecţională Determină un parteneriat profesor-elevSe recomandă alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse: discuţia în grup, dezbaterea în grup, jocul de rol, brainstorming-ul, problematizarea, studiul de caz, învăţarea prin cooperare (mozaicul), observaţia individualăÎn cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţe pentru abilităţi cheie: Igiena şi securitatea muncii, Organizarea locului de muncă, Lucrul în echipă, evaluarea acestora facându-se la alte module.Exemple de activitãti de învãtare:Pentru Competenţa 1.5. Realizează calcule simple Exercitii de calculare a suprafetei unui obiect (conductă, rezervor cilindric) şi exprimarea rezultatului în unitãţi de mãsurã exprimate în Sistemul International Calcularea debitului volumetric şi masic de apă pentru diferite deschideri ale unui robinet (prin măsurarea volumului de apă ce curge într-un anumit timp)Pentru Competenţa 1.6. Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă Reprezentarea grafică a variaţiei debitului în funcţie de deschiderea robinetului. Reprezentarea grafică a densităţii unei soluţii în funcţie de concentraţia acesteia. Reprezentarea grafică a volumului unui gaz în funcţie de presiunea acestuia.Pentru Competenţa 18.1. Identifică instrumente folosite în măsurarea mărimilor tehnice Exerciţii de identificare a instrumentelor folosite în măsurarea mărimilor tehnice Exerciţii de măsurare a diametrului (interior/exterior) unei conductePentru Competenţa 18.2. Execută cu instrumente simple controlul fazelor de fabricaţie Exerciţii de identificare a instrumentelor de mãsurare Exerciţii de mãsurare a temperaturii, a densitãţiiPentru Competenţa 18.3. Verifică parametrii tehnologici cu echipamente AMC Exercitii de identificare a echipamentelor AMC Exerciţii de mãsurare a presiunii, a nivelului, a debitului

Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la şfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.

Evaluarea implică observarea, evaluarea activităţii şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii. Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie ea reală sau simulată).


32

Evaluarea activităţii înseamnă să urmăreşti şi să analizezi activitatea realizată de elev după ce lucrarea a fost încheiată.Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în scris. Intrebările pot să fie legate de activităţile descrise în rezultatele unităţii (pentru a verifica dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile), sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea e de asemenea un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de baza şi despre înţelegerea elevului.

Instrumentele de evaluare folosite pot fi: prezentare orală, contribuţia la discuţie, tema de lucru, fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, referate tematice proiecte, etc.Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:

Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării;

Autoevaluarea CoevaluareaTema în clasăTema pentru acasăInvestigaţia

Este prezentat un exemplu de instrument de evaluare pentru competenţa 18.1.Identifică

instrumente folosite în măsurarea mărimilor tehnice din unitatea de competenţă 18. Măsurarea mărimilor tehniceÎn acest exemplu sunt evaluate toate criteriile de performanţă ale competenţei, folosindu-se toate condiţiile de aplicabilitate ale competenţei respective.Realizarea criteriului de performanţă se marchează de evaluator prin semnătură, în căsuţa corespunzătoare, alături de dată. Dobândirea competenţei este atestastă de existenţa semnăturii evaluatorului în toate căsuţele corespunzătoare.


33

Această evaluare se referă la:

Titlul Unităţii: 18. MĂSURAREA MĂRIMILOR TEHNICE

Competenţa 18.1. : Identifică instrumente folosite în măsurarea mărimilor tehnice


(a) Definirea mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură corespunzătoare (b) Alegerea instrumentului corespunzător mărimii de măsurat (c) Descrierea principiului de măsurare


Mărimi fizice : lungime, volum, masă, temperatură, timp, densitate

Unităţi de măsură: corespunzătoare mărimilor fizice- unităţi de măsură în SI: m, m3, kg, grade Kelvin, s, kg/m3

- unităţi de măsură tolerate: ţol, litru, grade Celsius

Instrumente: şubler, ruletă, riglă, balanţă tehnică, cântar, vas gradat în unităţi de volum, termometru cu mercur, cronometru, densimetru

Principiul de măsurare: directă, prin comparare cu mărimi etalon

Probe de Evaluare

Probă orală/scrisă privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să caracterizeze mărimile fizice aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a) conform condiţiilor de aplicabilitate Probă orală/scrisă/practică privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să aleagă instrumentul corespunzător mărimii de măsurat şi să descrie principiul de măsurare aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (b) şi (c) conform condiţiilor de aplicabilitate

In acest instrument de evaluare sunt 12 activităţi de evaluare.


Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea: Citiţi cu atenţie toate testele înainte de a încerca sa le rezolvaţi Dacă observaţi vreo problemă la vreunul dintre teste, aduceţi acest lucru în atenţia

evaluatorului înainte de a începe rezolvarea testului. Îninate de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul, instrumentele,

materialele necesare rezolvării testului. Asiguraţi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fiecare fişă pe care o

veţi înmâna evaluatorului Rezolvaţi toate punctele acestui test Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului toate fişele relevante pentru

acest test.


34

1a Definirea mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură corespunzătoare

Evaluarea 1:Completaţi coloana B a tabelul de mai jos cu unităţile de măsură corespunzătoaremărimilor fizice prezentate în coloana A .

Mărimi fizice Unităţi de măsurăEvaluator Data

Coloana A Coloana B

1. Densitate2. Masă3. Lungime4. Temperatură5. Timp6. Volum

1 b Alegerea instrumentului corespunzător mărimii de măsurat

Evaluarea 2:Efectuaţi corelaţia, în coloana C, între mărimile fizice prezentate în coloana A şi instrumentele de măsurat prezentate în coloana B

Mărimi fizice Instrument de măsură

Corelaremărime fizică – instrument de măsură Evaluator Data

Coloana A Coloana B Coloana C

7.

1. Densitate a. termometru2. Masă b. şubler3. Lungime c. cilindru gradat4. Temperatură d. densimetru5. Timp e. ruletă6. Volum f. balanţă tehnică

g. cronometruh. manometru

1 c Descrierea principiului de măsurare

Evaluarea 3:Precizaţi principiul de măsurare pentru instrumentele de măsurat precizate în coloana A

Nr. crt.

Instrumente de măsură Principiul de măsurare Evaluator DataColoana A Coloana B

8. Balanţă analitică9. Densimetru10. Ruletă11. Şubler12. Termometru


35

V. Sugestii metodologice.

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

Alocarea numărului de ore la modulul MĂSURĂRI ŞI CALCULE TEHNICE pe teme de conţinut este recomandată în tabelul de mai jos.Conţinutul tematic care urmează a fi parcurs în ordine cronologică al acestui modul este următorul:

Conţinuturi tematice Total ore pe teme de conţinut

Ore de laborator tehnologic pe

teme de conţinut1.Mărimi fizice şi unităţi de măsură - mărimi fizice : lungime, volum, masă, timp, temperatură, densitate, presiune, debit masic, debit volumetric, viscozitatea dinamică, viscozitate cinematică, cantitatea de căldură, căldură specifică- Sistemul Internaţional de unităţi de măsură, - unităţi de măsură tolerate pentru volum, diametrul conductei, presiune, viscozitate dinamică, viscozitate cinematică, căldură, căldură specifică- transformări ale unităţilor de măsură în Sistemul Internaţional

8 6

2. Elemente de calcul tehnic2.1. aplicarea legilor de bază ale fizicii la studiul operaţiilor şi tehnologiilor în industria chimică 2.1.1. analiza dimensională şi formula dimensională2.1.2. bilanţul de materiale2.1.3. randamentul2.2. tabelele- luarea datelor din tabele- întocmirea de tabele prin introducerea anumitor date2.3. graficele- luarea datelor din grafice ; întocmirea de grafice2.4. diagramele

24 18

3.Măsurarea mărimilor fizice - instrumente de măsură, principiul de măsurare, efectuarea măsurării3.1. Măsurarea lungimii3.2. Măsurarea volumului 3.3. Măsurarea temperaturii3.4. Măsurarea timpului3.5. Măsurarea masei3.6. Măsurarea densităţii3.7. Determinarea densităţii prin calcul

24 18

4. Măsurarea parametrilor tehnologici (caracterizarea parametrilor tehnologici, folosirea echipamentului AMC)4.1. temperatura4.2. nivelul4.3. presiunea4.4. debitul

24 18


36


2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţareConceperea instruirii şi realizarea acesteia se face ţinând cont de:

- specificul activităţii (oră de curs, laborator, practică în producţie);- specificul clasei (nivelul de cunoştinţe al elevilor);- complexitatea demersului (lecţie de comunicare şi dobândire de noi cunoştinţe,

lecţie de formare de deprinderi, lecţie pentru dezvoltarea abilităţilor);- dotarea laboratorului tehnologic

În practica utilizării metodelor de instruire profesorul trebuie să urmărească:- stabilirea celor mai adecvate metode pentru realizarea competenţelor urmărite;- etapele învăţării;- rezolvarea tipurilor de sarcini propuse în funcţie de specificul elementelor de

conţinut;- raportarea la nivelul anterior al formării elevilor;- posibilităţile de activizare diferenţiată a elevilor;- modalităţi de organizare a activităţii de instruire.

Prin lecţie profesorul trebuie să echilibreze funcţiile cunoscute ale metodelor de instruire, care sunt:

- funcţia cognitivă (de cunoaştere);- funcţia normativă (cantitativă);- funcţia de formare (a deprinderilor de lucru);- funcţia instrumentală (de utilizare a echipamentelor de instruire).

În cadrul instruirii practice în laboratorul tehnologic competenţele se realizează pe parcursul a mai multor şedinţe de laborator, prin aplicarea diferitelor strategii de predare/învătare cum ar fi:

A. Strategia lucrului individual B. Strategia lucrului pe echipe C. Strategia concurenţială

tema fiecărei echipe fiind evaluată de celelalte echipe, activitatea de evaluare fiind monitorizată de profesor

D. Strategia mixtă (lucrul concurenţial pe echipe) aceleaşi lucrări sunt efectuate în paralel de câte două echipe, care în final îşi prezintă şi compară rezultatele obţinute; profesorul este moderator şi arbitru în acelaşi timp; elevii îşi autoevaluează activitatea; grupele se păstrează mai multe şedinţe pentru a putea fi desemnat câştigătorul unui capitol

Pentru realizarea competentelor impuse prin Standardul de Pregãtire Profesionalã, prin parcurgerea conţinuturilor din acest curriculum sunt sugerate în continuare lucrãri de laborator cu caracter aplicativ:Lucrări de laborator pentru modulul MĂSURĂRI ŞI CALCULE TEHNICE

1. Mărimi fizice şi unităţi de măsură Calcularea volumului sălii de laborator Calcularea masei de aer din laborator Efectuarea de transformări din unităţi de măsură tolerate (volum, diametrul conductei, presiune) în unităţi de măsură în sistemul internaţional

2. Elemente de calcul tehnicCitirea şi luarea datelor din tabele, grafice şi diagrame.


37

Întocmirea de tabele, grafice folosind datele experimentale (de la măsurarea suprafeţelor)

Rezolvarea unor aplicaţii folosind bilanţul de materiale (la soluţii: amestecare/ diluare/ concentrare, la operaţii de sedimentare, evaporare, uscare, etc.)

3. Măsurarea mărimilor fiziceMăsurarea dimensiunilor geometrice ale utilajelor (lungime, diametru, grosime)

folosind instrumente de măsură specifice (ruletă, riglă, şubler).Măsurarea volumului, temperaturii şi timpului folosind instrumente de măsură

specifice (cilindru gradat, termometru, cronometru).Determinarea, prin calcul, a volumului de lichid dintr-un utilaj cunoscând nivelul

de lichid şi dimensiunile geometrice ale utilajului.Măsurarea masei la balanţa tehnică, la cântarul electronic. Compararea

rezultatelor obţinute pirn cântărirea aceluiaşi obiect la diferite balanţe.Măsurarea densităţii (cu areometrul şi cu picnometrul) Determinarea, prin calcul, a densităţii în funcţie de masa şi volumul determinate

experimental4. Măsurarea parametrilor tehnologiciMăsurarea temperaturii, nivelului şi presiunii cu echipament AMA (termocuplu,

sticlă de nivel, manometrul cu mercur, manometrul cu apă, manometrul cu membrană)Măsurarea debitului cu debitmetrul Determinarea, prin calcul, a debitului de lichid la diferite deschideri ale robinetului

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare:Evaluarea se face continuu şi sumativ ţinându-se cont de finalităţile urmărite şi anume de

realizarea competenţelor impuse prin Standardul de Pregătire Profesională.Pentru a se realiza Pregătire Practică eficientă prin ore de teorie şi ore de instruire practică, profesorul, folosind diverse metode didactice, trebuie să-i atragă pe elevi la fiecare tip de activitate:La orele de cultură de specialitate elevii dobândesc cunoştinţe necesare pentru formarea lor cognitivă, dar şi pentru dobândirea de abililităţi cheie şi de deprinderi de lucru corecte.Prin orele de instrure practică se realizează la elevi:

formarea deprinderilor corecte de lucru;formarea deprinderilor de a respecta normele de protecţia muncii şi P.S.I.formarea unei judecăţi tehnice bazată pe conoştinţele dobândite la orele de curs;formarea unei atitudini responsabile în ceea ce realizeză;formarea capacităţii de a comunica;

Prin evaluare continuă şi sumativă care se realizează în cadrul parcurgerii modulului MĂSURĂRI ŞI CALCULE TEHNICE se urmăreşte traiectoria de formare a elevului, printr-un proces de dezvoltare la nivel cuadruplu: cognitiv; afectiv; motor; relaţional, prin obţinerea competenţelor vizate în standard.Nivelul de performanţă se apreciează: la orele de cultură de specialitate prin:

teste ce conţin itemi cu răspunsuri la alegere, adevărat/fals, tip eseu, tip perecheteste sumative care conţin tipuri de probe ce sunt sugerate în Standardul de

Pregătire Profesională la orele de instruire practică prin:

realizarea lucrărilor de laborator în conformitate cu datele din referate;întocmirea corectã a fişelor de lucru;prezentarea lucrărilor efectuate;rezolvarea problemelor care pot să apară în timpul efectuării lucrărilor practice;


38

comportamentul elevului în cadrul şedinţelor de lucru.(lucrul în echipă, asumarea responsabilităţii, corectitudinea îndeplinirii sarcinilor de lucru)Se pot utiliza în derularea modulului, atât la orele cultură de specialitate cât şi la instruire practică, tipuri de instrumente de evaluare cum ar fi fişe de lucru, fişe de observaţie, fişe de autoevaluare în timpul parcurgerii modulului.


39

MODULUL 4 OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂTotal ore pe an: 176 din care 132 ore laborator tehnologic22 săptămâni: (2+6) = 8 ore/săptămână


Curriculumul este construit pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de juriul de validare constituit de reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai educaţiei.Standardul de Pregătire Profesională cuprinde un set de unităţi de competenţă care definesc calificarea. Aceste unităţi de competenţă sunt:

Unităţi de competenţe pentru abilităţi cheieUnităţi de competenţe tehnice

Curriculumul pentru clasa a IX-a este construit pe baza unităţilor de competenţe pentru abilităţi cheie şi a unităţilor de competenţe tehnice, reprezentând pregătirea de bază pe domeniul chimie industrială.Domeniul Chimie industrială oferă calificări solicitate în industria chimică pentru toate nivelurile de calificare (1,2,3 – din învăţământul preuniversitar).Nivelul 1 de calificare, obţinut prin parcurgerea claselor a IX-a si aX-a învăţământ obligatoriu pe ruta Şcoala de Arte şi Meserii, oferă absolvenţilor competenţe pentru abilităţi cheie şi tehnice, în vederea dobândirii de cunoştinţe şi de formare a deprinderilor, necesare în realizarea unor sarcini de rutină predictibile, sub supraveghere.Conţinuturile tematice propuse a fi parcurse vizează atingerea competenţelor din unităţile de competenţe pentru abilităţi cheie precum şi din unităţile de competenţe tehnice care oferă posibilitatea transferului pe orizontală şi a flexibilităţii profesionale.

Elevii care termină nivelul de calificare I în domeniul Chimie industrială vor dobândi suficiente abilităţi şi cunoştinţe care le vor permite să continue pregătirea la nivelul II sau unii dintre aceştia ar putea alege să îşi găsească un loc de muncă cu menţiunea că ei nu pot ocupa decât un număr restrâns de posturi cu calificare scăzută datorită specificului domeniului Chimie Industrială.

Unităţile de competenţe specializate din cadrul programului de la nivelul I permit dezvoltarea de abilităţi practice la elev, astfel încât ariile specializate îl familiarizează pe elev cu tehnici de prelucrare a materiilor prime din domeniile chimiei anorganice, organice şi prelucrarii polimerilor. Parcurgerea unităţilor de competenţe specializate permit lărgirea orizontului de cunoştinţe şi înţelegere a elevilor, dezvoltarea ariei de abilităţi şi competenţe ducând în final la eficientizarea profilului social şi profesional solicitat de piaţa forţei de muncă.Pregătirea tehnică de bază la clasa a-IX-a este concepută în sistem modular progresiv în vederea corelării unităţilor de competenţe din Standardul de Pregătire Profesională cu conţinuturile tematice.Modulul OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ se desfăşoară pe durata a 22 sãptãmâni, numãrul total de ore alocate modulului este de 176 de ore din care:132 de ore de instruire practicã – laborator tehnologic efectuat de inginer, cu clasa împãrtitã în grupe cu minimum 12 elevi, şi 44 ore ore de cultură de specialitate

Pentru eficientizarea procesului instructiv-educativ se recomandã ca acelaşi profesor sã predea atât orele de cultură de specialitate cât şi orele de instruire practicã în laboratorul tehnologic.

Conform planului de învăţământ, orele din cadrul modulului se parcurg după modelul: (2+ 6) pe săptămână, adică, 2 ore cultură de specialitate + 6 ore de laborator tehnologic .Modulul OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ se parcurge după derularea modulul MĂRIMI ŞI CALCULE TEHNICE .


40

Modulul OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ, prin conţinuturile pe care le propune oferă baza de cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului atât pentru nivelul 1 de calificare cât şi pentru cele superioare.

Modulul OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ, este construit prin agregarea competenţelor cuprinse în unităţile de competenţă: Comunicare şi numeraţie , Lucrul în echipă, Transportul materialelor şi Depozitarea şi manipularea materialelor .

Agregarea unităţilor de competenţe tehnice pentru modulul OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ, se face prin îmbinarea a două unităţi de competenţe pentru abilităţi cheie (Comunicare si numeratie şi Lucrul în echipă) cu trei unităţi de competenţe tehnice (Transportul materialelor şi Depozitarea şi manipularea materialelor).

Programa şcolară trebuie utilizată urmărindu-se formarea competenţelor specificate în tabelul de la capitolul III, prin parcurgerea conţinuturilor tematice constituite din condiţiile de aplicabilitate şi din criteriile de performanţă din Standardul de Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţe respective. Conţinuturile tematice sunt prezentate în ordinea cronologică a parcurgerii lor în capitolul V-Sugestii metodologice unde se recomandă şi alocarea orelor pe teme de conţinut.Conţinuturile propuse în modulul OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ constituie baza (privind identificarea utilajelor dintr-o instalaţie, citirea unei scheme tehnologice, identificarea elementelor componente ale utilajelor de transport şi de depozitare, selectarea şi utilizarea uneltelor necesare efectuării lucrărilor de întreţinere la utilajele reprezentative) pentru atingerea competenţelor agregate, necesară pentru calificarea domeniului Chimie Industrială, nivelul 1:

Lucrător în chimie industrialăCompetenţele din cadrul unităţilor de competenţe pentru abilităţile cheie Comunicare şi

numeraţie şi Lucrul în echipă, agregate se evaluează în acest modul, deşi se consolidează şi prin parcurgerea altor module.

În elaborarea curriculumului acestui modul au fost vizate: unităţile de competenţe tehnice Transportul materialelor şi Depozitarea şi manipularea materialelor care se regăsesc în totalitate în acest modul, iar competenţele dobândite prin aceste unităţi de competenţă sunt necesare în realizarea deprinderilor de : a identifica utilajele statice şi dinamice dintr-o instalaţie; a identifica elementele componente ale utilajelor de transport şi de depozitare a materialelor ; a enumera manevrele de pornire-oprire la utilaje pentru transportul materialelor (solide, lichide, gazoase) şi depozitarea şi manipularea materialelor; a selecta şi a utiliza uneltele necesare efectuării lucrărilor de întreţinere la utilajele respectiveModul de citire şi interpretare a programei şcolare porneşte de la corelarea conţinuturilor cu competenţele din standardele de pregătire profesională, în acest demers profesorul va parcurge integral Standardul de Pregătire Profesională urmărind cu prioritate condiţiile de aplicabilitate şi criteriile de performanţă la fiecare competenţă.


Unităţi de competenţe pentru abilităţi cheie:6. Lucrul în echipă


Unităţi de competenţe tehnice : 14. Transportul materialelor17. Depozitarea şi manipularea materialelor


41

III.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilorModul OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ



Conţinuturi tematice


1.4. Utilizează limbajul specific de specialitate

Terminologie de specialitate:-utilaje: pompa centrifugă, compresorul cu

piston, transportorul cu bandă, elevatorul -operatii: transportul fluidelor, comprimarea gazelor, transportul solidelor, depozitarea şi manipularea materialelor , stocarea materialelor-lucrări de exploatare a utilajelor -lucrări de întretinere: etansare, ungere, curăţare-incidente funcţionale: zgomote şi vibraţii anormale

Contexte şi situaţii:- prezentarea lucrărilor de exploatare şi întreţinere la utilajele de transport- descrierea fenomenului fizic –comprimarea gazelor

- explicarea necesitãtii lucrãrilor de întretinere la utilajele de transport Documente simple de specialitate : bon

de materiale, registre de evidenţă, prospecte, cataloage, instrucţiuni de lucru

14. Transportul materialelor

14.1. Identifică utilajele necesare transportului materialelor

Utilaje pentru transportul solidelor: elevator, transportor cu bandă,

Utilaje pentru transportul lichidelor: pompa centrifugă

Utilaje pentru transportul gazelor:compresor cu piston cu simplu efect

Părţi componente:-pentru elevator: roata conducătoare,

roata condusă, lanţ, cupe, carcasă, racord de alimentare, racord de evacuare

-pentru transportor cu bandă: roata conducătoare, roata condusă, banda transportoare fără sfârsit, role de susţinere a benzii, sisteme de întindere a benzii

-pentru pompa centrifugă: rotor, corpul pompei, racord de alimentare, racord de evacuare

-pentru compresor cu piston cu simplu efect: corpul compresorului, piston, tija pistonului, cap de cruce, bielă, manivelă, arbore, supapa de aspiraţie, supapa de refulare, conducta de aspiraţie, conducta de refulare

6. Lucrul în 6.1 Îşi precizează Identificarea propriilor sarcini în


42

echipă poziţia într-o echipă de lucru pe baza activităţilor desfăşurate

cadrul echipei care efectuează activităţi de manipulare a materialelor cu respectarea normelor de tehnica securităţii muncii si PSI pentru operaţii de depozitare

Clarificări privind:atribuţii, relaţii de colaborare între membrii echipei care realizează activităţi de manipulare a materialelor

Relaţia cu ceilalţi membri: sarcini realizate independent, sarcini realizate prin colaborare, sarcini realizate în comun prin intervenţii complementare pentru distribuirea materialelor la locul de muncă

17. Depozitarea şi manipularea

materialelor

17.2. Manipulează sub supraveghere materiale în cantitatea stabilită la locul de muncă

Documente : bon de materiale, registre de evidenţă

Mijloace de transport: cărucioare, motostivuitoare, electrostivuitoare, banda transportoare

Distribuire: -aprovizionare materii prime şi auxiliare-evacuare produse finite, semifabricate, deşeuri

14. Transportul materialelor

14.2. Descrie modul de funcţionare şi exploatare a utilajelor pentru transportul materialelor

Pornirea: în regim de lucru normal Oprirea: normală, accidentală Principiului de funcţionare:- elevator – transport pe verticală- transportor cu bandă – transport de orizontală sau în plan înclinat- pompa centrifugă – pe baza forţei centrifuge- compresor cu piston cu simplu efect – pe baza mişcării rectlinie alternativă a Pistonului Incidente funcţionale: zgomote şi vibraţii anormale, neetanşeităţi

14.3. Descrie modul de întreţinere a utilajelor pentru transportul materialelor

Lucrări de întreţinere curentă:etanşare, ungere, curăţare

14.4. Aplică normele de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice utilajelor pentru transportul materialelor

Echipament: cască, ochelari, mască, mănuşi, salopetă, cizme/bocanci

Proceduri: norme de securitate a muncii : purtarea echipamentului de lucru şi de protecţie, utilajele dinamice să fie prevăzute cu apărători de protecţie , instalaţiile electrice să fie prevăzută cu împământare, utilajele care funcţioneaza la temperaturi ridicate să fie izolate termic


43

norme PSI: respectarea instrucţiunilor transport a substanţelor volatile, inflamabile, explosive; utilizarea stingătoarelor de incendiu în funcţie de natura incendiului

17. Depozitarea şi manipularea materialelor

17.1. Stochează materiale

Materiale :solide (hidroxid de sodiu,azotat de amoniu, silicagel), lichide (benzină, toluen, alcool etilic, metanol, mercur, acizi minerali), gaze (metan, clor, amoniac), amestecuri (soluţii de acid sulfuric, acid clorhidric, acid azotic)

Proprietăţi: inflamabilitate, volatilitate, toxicitate, higroscopicitate, causticitate, caracter exploziv

Tipuri de depozite:-pentru solide: silozuri, halde, magazii,buncăre-pentru lichide: cisterne, butoaie, rezervoare -pentru gaze: butelii, sfere Condiţii de depozitare: temperatură,

umiditate, lumină, ventilaţie, compatibilitate chimică, ambalaje

17.3. Aplică normele de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice operaţiilor de depozitare şi manipulare a materialelor

Echipament: cască, ochelari, mască, mănuşi, salopetă, cizme/bocanciProceduri: norme de securitate a muncii: purtarea echipamentului de lucru şi de protecţie, utilajele dinamice să fie prevăzute cu apărători de protecţie, instalaţiile electrice să fie prevăzută cu împământare, utilajele care funcţionează la temperaturi ridicate să fie izolate termic- norme PSI: respectarea instrucţiunilor de separare, transport, depozitare a substanţelor volatile, inflamabile, explosive, utilizarea stingătoarelor de incendiu în funcţie de natura incendiului

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.Competenţele din cadrul unităţilor de competenţă pentru abilităţi cheie: Comunicare şi numeraţie şi Lucrul în echipă sunt agregate cu competenţele din unităţile de competenţă tehnice :, Transportul materialelor şi Depozitarea şi manipularea materialelor.Aceasta presupune că respectivele competenţe pentru abilităţi cheie se vor realiza pe baza conţinuturilor tematice aferente unităţilor de competenţă tehnice, urmărind criterii de performanţă şi condiţii de aplicabilitate descrise în Standardul de Pregătire Profesională pentru respectivele unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie.Exersarea abilităţilor cheie se va realiza ori de câte ori este posibil pe parcursul instruirii, când conţinuturile şi activităţile de învăţare o permit.Exemplificări pentru activităţi de învăţare care se potrivesc conţinuturilor şi competenţelor de format:


44

Se vor aplica metode de predare-învăţare activ-participative, care duc la formarea competentelor vizate.Printre caracteristicile acestor metode se remarcă următoarele: Sunt centrate pe elev şi activitate Pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor Încurajează participarea elevilor, iniţiativele, implicarea, creativitatea Realizează o comunicare multidirecţională Determină un parteneriat profesor-elevSe recomandă alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse: discuţia în grup, dezbaterea în grup, jocul de rol, brainstorming-ul, problematizarea, studiul de caz, învăţarea prin cooperare (mozaicul), observaţia individualăÎn cadrul modulului se exersează şi alte competente din unitătile de competentă pentru abilităti cheie: Igiena şi securitatea muncii, Organizarea locului de muncă, evaluarea acestora făcându-se la modulul de Instuire Practică Comasată.Exemple de activitãti de învãtare:Pentru Competenţa 1.4. Utilizează limbajul specific de specialitate Explicarea operatiei de comprimarea gazelor Exercitii de prezentare a utilajelor pentru transportul materialelor Discuţii privind lucrările de exploatare şi întreţinere a utlajelor pentru transportul materialelor Discuţii privind descrierea incidentelor funcţionale Completarea de documente simple de specialitate : bon de materiale, registre de evidenţă Consultarea de prospecte de utilaje, cataloage, etc.

Pentru Competenţa 6.1 Îşi precizează poziţia într-o echipă de lucru pe baza activităţilor desfăşurate Exercitii de identificarea propriilor sarcini în cadrul echipei care efectuează activităţi de manipulare a materialelor cu respectarea normelor de tehnica securităţii muncii si PSI pentru operaţii de depozitare Exercitii de identificare a locului într-o echipă de lucru care are activitatea de manipulare a materialelor, în condiţii de securitate Discuţii libere şi conversaţie

Pentru Competenţa 14.1. Identifică utilajele necesare transportului materialelor Exercitii de identificare a utilajelor de transport în functie de natura materialului transportat Desenarea schitei unui utilaj de transport (elevator, pompa centrifugă, compresor cu piston)

Pentru Competenţa 14.2. Descrie modul de funcţionare şi exploatare a utilajelor pentru transportul materialelor Exercitii de prezentare a operatiilor de exploatare a utilajelor de transport pentru materialele solide, lichide si gazoase Exercitii de identificare a elementelor componente ale unui utilaj de transport Elaborarea de referate tematice Utilizarea softurilor educaţionale specializate

Pentru Competenţa 14.3. Descrie modul de întreţinere a utilajelor pentru transportul materialelor Exercitii de prezentare a lucrarilor de întreţinere la un utilaj pentru transportul materialelor (solide, lichide, gazoase)


45

Pentru Competenţa 14.4. Aplică normele de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice utilajelor pentru transportul materialelor Efectuarea de lucrari de curăţare la utilajele de transport, respectând normele de tehnica securitatii muncii si PSI specifice

Pentru Competenţa 17.1. Stochează materiale Exercitii de caracterizare a materialelor în funcţie de natura şi proprietătile fizico-chimice Exercitii de identificare a depozitelor în functie cde natura materialului depozitat Elaborarea de referate tematice pe stocarea materielelor

Pentru Competenţa 17.2. Manipulează sub supraveghere materiale în cantitatea stabilită la locul de muncă Exercitii de completare a documentelor de lucru pentru manipularea materialelor Exercitii de manipulare a materialelor în conditii de securitate

Pentru Competenţa 17.3. Aplică normele de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice operaţiilor de depozitare si manipulare a materialelor Exercitii de aplicare a normelor de tehnica securitatii muncii si PSI la manipularea materialelor

Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la şfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.

Evaluarea implica observarea, evaluarea activităţii şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii. Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie ea reală sau simulată). Evaluarea activităţii înseamnă să urmăreşti şi să analizezi activitatea realizată de elev după ce lucrarea a fost încheiată.Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în scris. Intrebările pot să fie legate de activităţile descrise în rezultatele unităţii (pentru a verifica dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile), sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea e de asemenea un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de baza şi despre înţelegerea elevului.

Instrumentele de evaluare folosite pot fi: prezentare orală, contribuţia la discuţie, tema de lucru, fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, referate tematice proiecte, etc.

Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:



46

Autoevaluarea CoevaluareaTema în clasăTema pentru acasăInvestigaţia

Este prezentat un exemplu de instrument de evaluare pentru competenţa 14.1. Identifică utilajelenecesar transportului materialelor din unitatea de competenţă 14.Transportul materialelor.În acest exemplu sunt evaluate toate criteriile de performanţă ale competenţei, folosindu-se toate condiţiile de aplicabilitate ale competenţei respective.

Realizarea criteriului de performanţă se marchează de evaluator prin semnătură, în căsuţacorespunzătoare, alături de dată. Dobândirea competenţei este atestastă de existenţa semnăturii evaluatorului în toate căsuţele corespunzătoare.


47

Această evaluare se referă la:Unitarea de competenţă generală:Titlul Unităţii: 14. TRANSPORTUL MATERIALELOR

Competenţa 14.1. : Identifică utilajele necesare transportului materialelor


(a) Recunoaşterea utilajelor de transport în funcţie de natura materialelor(b) Recunoaşterea părţilor componente ale utilajelor de transport


Utilaje pentru transport solide : elevator, transportor cu bandăUtilaje pentru transport lichide: pompa centrifugă Utilaje pentru transport gaze: compresor cu piston cu simplu efectPărţi componente: -pentru elevator: roata conducătoare, roata condusă, lanţ, cupe,

carcasă, racord de alimentare, racord de evacuare-pentru transportor cu bandă: roata conducătoare, roata condusă, banda transportoare fără sfârsit, role de susţinere a benzii, sisteme de întindere a benzii-pentru pompa centrifugă: rotor, corpul pompei, racord de alimentare, racord de evacuare-pentru compresor cu piston cu simplu efect: corpul compresorului, piston, tija pistonului, cap de cruce, bielă, manivelă, arbore, supapa de aspiraţie, supapa de refulare, conducta de aspiraţie, conducta de refulare

Probe de Evaluare

Probă orală/scrisă/practică privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să identifice utilajele necesare transportului materialelor aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a), (b) conform condiţiilor de aplicabilitate Probă scrisă privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să reprezinte schiţa unui utilaj de transport aşa cum se precizează în criteriul de performanţă ©, conform condiţiilor de aplicabilitate


48

În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 7 activităţi de evaluare.


Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:

Citiţi cu atenţie toate testele înainte de a încerca sa le rezolvaţi Dacă observaţi vreo problemă la vreunul dintre teste, aduceţi acest lucru în atenţia

evaluatorului înainte de a începe rezolvarea testului. Îninate de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul, instrumentele,

materialele necesare rezolvării testului. Asiguraţi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fiecare fişă pe care o veţi

înmâna evaluatorului Rezolvaţi toate punctele acestui test Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului toate fişele relevante pentru acest

test.

1a Recunoaşterea utilajelor de transport în funcţie de natura materialelor

Evaluarea 1:

Completaţi coloana B a tabelului de mai jos cu materialele ce se transportă cu utilajeleprezentate în coloana A .

Nr. crt.

Utilajul Ce se transportăEvaluator Data

Coloana A Coloana B

1. Pompă centrifugă2. Elevator3. Transportor cu bandă4. Compresor cu piston

1 b Recunoaşterea părţilor componente ale utilajelor de transport

Evaluarea 2:

Completaţi tabelul de mai jos cu răspunsurile la cerinţele a, b, c.

a. Precizaţi denumirea utilajului (compresor) prezentat schematic în desenul următor.b. Enumeraţi elementele componente ale acestui utilajc. Indicaţi ce element component nu este precizat în acest desen


49

Nr. crt. Cerinţa Răspuns Evaluator Data 5. Denumirea utilajului6. Elementele

componente ale utilajului7. Elementul care nu este

desenat în schiţa utilajului

V. Sugestii metodologice.

1.Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

Alocarea numărului de ore pe teme de conţinut este recomandată în tabelul de mai jos.Conţinutul tematic care urmează a fi parcurs în ordine cronologică al acestui modul este următorul:

Conţinuturi tematiceTotal ore

Ore de instruire practică

1. Noţiuni introductive1.1.Proces tehnologic. Operaţii unitare : -însuşirea termenilor de specialitate (definiţie, clasificare, regimuri de funcţionare)1.2. Schema tehnologică, flux pe operaţii1.3.Exploatarea, întreţinerea, revizia şi repararea utilajelor şi instalaţiilor (definiţia)1.4. Materiale folosite în construcţia utilajelor1.4.1. materiale metalice (feroase, neferoase)1.4.2. materiale nemetalice (ceramice, polimerii, lacuri şi emailuri, lubrifianţi)1.4.3. proprietăţi mecanice (duritatea, elasticitatea, plasticitatea, rezistenţa)1.5. Uzura utilajelor în industria chimică (definiţie, clasificare, măsuri de protecţie şi prevenire)

24 18

2. Noţiuni de desen tehnic2.1. noţiuni introductive (linii utilizate în desenul industrial, indicatorul desenelor tehnice)2.2. reprezentarea formelor constructive în vedere şi secţiune (piese cu goluri, piese în secţiune)2.3. cotarea în desenul industrial (reguli de cotare)2.4. Schiţa după model

16 12

3 Organe de maşini 3.1Organe de asamblare3.1.1. Organe de asamblare nedemontabile (nituire, lipire, sudare)3.1.2. Organe de asamblare demontabile (pene, filetate)3.2. Organele mişcării de rotaţie.(osiile, arborii, lagărele, cuplajele)3.3. Organe de transmitere a mişcării (cu fricţiune, prin curele, angrenaje, prin lanţ)3.4. Organele mecanismului bielă manivelă.3.5. Ungerea şi întreţinerea organelor de maşini

24 18


50

3.6. Scule şi dispozitive utilizate pentru lucrările de întreţinere 3.6.1. unelte: ciocan, cleşte de cuie, pilă, foarfecă de tablă, şurubelniţă, patent,trasator, punctator, trusă de chei, fierăstrău, menghină3.6.2. Întreţinerea uneltelor4. Transportul materialelor4.1.. Transportul materialelor solideUtilaje de transport (părţi componente, principiu de funcţionare, exploatare, întreţinere)

- bandă transportoare- elevator- transportor pneumatic

4.2. Transportul lichidelor4.2.1.Mărimi caracteristice fluidelor (volum, masă, densitate, debit volumetric, debit masic, viteză de curgere)4.2.2. Conducte şi armături - elementele componente ale conductelor (tubulatura, piese fasonate, armături de reglare a debitului, de inchidere, de siguranţă, compensatoare de dilataţie)4.2.3. Utilaje de transport (părţi componente, principiu de funcţionare, exploatare, întreţinere)

- pompa cu piston cu simplu efect- pompa centrifugă - pompa rotativă

4.3. Transportul şi comprimarea gazelor4.3.1. Comprimarea gazelor, raportul de comprimare4.3.2. Utilaje de transport (părţi componente, principiu de funcţionare, exploatare, întreţinere)

- compresor cu piston cu simplu efect- compresorul centrifugal- compresorul rotativ

88 66

5. Depozitarea şi manipularea materialelor 5.1. Depozitarea şi manipularea materialelor solide5.1.1. Tipuri de depozite :-şoproane-magazii-silozuri-buncăre5.1.2. Condiţii de depozitare5.2. Depozitarea şi manipularea materialelor fluide5.2.1. depozitare lichide :-cisterne ; butoaie ; rezervoare5.2.2. depozitare gaze : butelii ; rezervoare sferice5.2.3. Organizarea echipelor de lucru - identificare sarcini, relaţii între membrii echipei, relaţii ierarhice

24 18

Total ore pe an 176 132


51


2.Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţareConceperea instruirii şi realizarea acesteia se face ţinând cont de:

- specificul activităţii (oră de curs, laborator, practică în producţie);- specificul clasei (nivelul de cunoştinţe al elevilor);- complexitatea demersului (lecţie de comunicare şi dobândire de noi cunoştinţe, lecţie de

formare de deprinderi, lecţie pentru dezvoltarea abilităţilor);- dotarea laboratorului de Operaţii şi utilaje în industria chimicăîn industria chimică

În practica utilizării metodelor de instruire profesorul trebuie să urmărească:• stabilirea celor mai adecvate metode pentru realizarea competenţelor urmărite;• etapele învăţării;• rezolvarea tipurilor de sarcini propuse în funcţie de specificul elementelor de conţinut;• raportarea la nivelul anterior al formării elevilor;• posibilităţile de activizare diferenţiată a elevilor;• modalităţi de organizare a activităţii de instruire.

Prin lecţie profesorul trebuie să echilibreze funcţiile cunoscute ale metodelor de instruire, care sunt:- funcţia cognitivă (de cunoaştere);- funcţia normativă (cantitativă);- funcţia de formare (a deprinderilor de lucru);- funcţia instrumentală (de utilizare a echipamentelor de instruire).

În cadrul instruirii practice în laboratorul de Operaţii şi utilaje în industria chimică competenţele se realizează pe parcursul a mai multor şedinţe de laborator, prin aplicarea diferitelor strategii de predare/învătare cum ar fi:

A. Strategia lucrului individual B. Strategia lucrului pe echipe C. Strategia concurenţială

tema fiecărei echipe fiind evaluată de celelalte echipe , activitatea de evaluare fiind monitorizată de profesor

D. Strategia mixtă (lucrul concurenţial pe echipe) aceleaşi lucrări sunt efectuate în paralel de câte două echipe, care în final îşi prezintă şi compară rezultatele obţinute; profesorul este moderator şi arbitru în acelaşi timp; elevii îşi autoevaluează activitatea; grupele se păstrează mai multe şedinţe pentru a putea fi desemnat câştigătorul unui capitol

Lucrările de laborator care se efectueaza la modulul OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ vor fi alese astfel încât prin conţinuturile lor acestea să urmărească în special formarea competenţelor impuse prin Standardul de Pregătire Profesională.Sugestii pentru lucrările de laborator tehnologic pentru modulul OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ

I. Noţiuni introductive

Identificarea utilajelor dintr-o instalaţie.Realizarea corespondenţei utilaj-operaţie. Citirea unor scheme tehnologice._________________________________________________________________________________________Domeniul : Chimie Industrială Calificarea: Lucrător în chimie industrialăClasa a IX-a

52

Identificarea materialelor folosite în construcţia utilajului chimic. Observarea stării de uzură a utilajelor (suprafeţe exterioare, suprafeţe interioare). Demontarea şi montarea unor utilaje (elemente de conductă, schimbătoare de căldură)

II. Noţiuni de desen tehnic

Reprezentarea formelor constructive în vedere şi secţiune (conducte, fitinguri) Realizarea unei schiţe după model pentru un utilaj static (schimbător de căldură coaxial, rezervor

cilindric, ciclon, etc.). Cotarea desenului ce reprezinta un utilaj static

III. Organe de maşini

Identificarea organelor de maşini care intră în alcătuirea utilajelor statice. Identificarea organelor de maşini care intră în alcătuirea utilajelor dinamice. Demontarea, identificarea organelor de maşini existente, montarea utilajelor şi efectuarea unor lucrări de întreţinere la utilaje existente în laborator (ungere, etanşare ) Efectuarea de lucrări de etanşare la flanşe

IV. Transportul materialelor

Transportul solidelor Pornirea, supravegherea funcţionării şi oprirea transportoarelor (transportor cu banda, transportor cu şnec, elevatorul, transportor pneumatic) Determinarea capacităţii maxime de transport în funcţie de secţiunea transversală a benzii transportoare Determinarea randamentului elevatorului Determinarea presiunii necesare fluidului de transport ăn functide de dimensiunile granulelor materialului transportat Determinarea gradului de încărcare la transportoare.(bandă transportoare, elevator, transportor cu şnec)

Transportul lichidelor Identificarea elementelor de conductă şi a armăturilor dntr-o instalaţie - elementele componente ale conductelor (tubulatura, piese fasonate, armături de reglare a debitului, de închidere, de siguranţă, compensatoare de dilataţie) Determinarea regimului de curgere Determinarea pierderii de presiune la curgerea lichidelor prin conducte ; Determinarea pierderii de presiune la curgerea lichidelor prin armaturi; Pornirea, supravegherea funcţionării şi oprirea pompelor (pompa cu piston cu simplu efect, pompa centrifuge pompa rotativă) Determinarea randamentului volumetric al pompei cu piston cu simpul efect

Transportul şi comprimarea gazelor Calcularea raportului de comprimare la compresoare Pornirea, supravegherea funcţionării şi oprirea compresoarelor (compresorul cu piston cu simplu efect, compresorul centrifugal, compresorul rotativ)

V. Depozitarea şi manipularea materialelor

Identificarea şi caracterizarea tipurilor de depozite existente în spaţiile din şcoală, unde se desfăşoară instruirea practică


53

3.Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare:

Evaluarea se face continuu şi sumativ ţinându-se cont de finalităţile urmărite şi anume de realizarea competenţelor impuse prin Standardul de Pregătire Profesională.Prin evaluare continuă şi sumativă care se realizează în cadrul parcurgerii modulului OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ se urmăreşte traiectoria de formare a elevului, printr-un proces de dezvoltare la nivel cuadruplu: cognitiv; afectiv; motor; relaţional, prin obţinerea competenţelor vizate în standard.Nivelul de performanţă se apreciează: la orele de cultură de specialitate prin: teste ce conţin itemi cu răspunsuri la alegere, adevărat/fals, tip eseu, tip pereche teste sumative care conţin tipuri de probe ce sunt sugerate în Standardul de Pregătire Profesională la orele de instruire practică prin: realizarea lucrãrilor de laborator în conformitate cu datele din referate; întocmirea corectã a fişelor de lucru; prezentarea lucrãrilor efectuate; rezolvarea problemelor care pot să apară în timpul efectuării lucrărilor practice; comportamentul elevului în cadrul şedinţelor de lucru. (lucrul în echipã, asumarea responsabilităţii, corectitudinea îndeplinirii sarcinilor de lucru)

Se pot utiliza atât la cultură de specialitate cât şi la instruire practică tipuri de instrumente de evaluare cum ar fi fişe de lucru, fişe de observaţie, fişe de autoevaluare în timpul parcurgerii modulului.


54

CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALĂ

MODULUL 5 – CDL - cultură de specialitate Total ore pe an : 64 de ore32 săptămâni = 2 ore/săptămână

RECOMANDĂRI PENTRU CURRICULUMUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ

Curriculumul în dezvoltare locală pentru Şcoala de Arte şi Meserii presupune participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori implicaţi în procesul de educaţie: elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri sociali (agenţi economici, instituţii/organizaţii locale sau regionale, etc). Opţiunea pentru o astfel de componentă a curriculumului se integrează strategiei de descentralizare, conform căreia autorităţile publice locale trebuie să joace un rol important în învăţământul profesional şi tehnic datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni.Curriculumul în dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi comunitate şi are în vedere: resursele locale pentru instruire (baza materială a grupurilor şcolare, cadrul de colaborare cu agenţii economici ) cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească activităţilor economice desfăşurate în zonă.

Conţinutul curriculumului în dezvoltare locală pentru pregătirea de specialitate se elaborează de către colective mixte formate din profesori şi specialişti din domeniul în care elevii se pregătesc.

Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea compeţentelor cheie, alături de

competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi sprijinul antreprenorial;

dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesională într-o calificare;

promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.În planul cadru de învăţământ pentru Şcoala de Arte şi Meserii, pentru Curriculumul în dezvoltare locală au fost alocate, în cadrul culturii de specialitate, un număr de 184 ore/an în clasa a IX-a.

Repartizarea orelor pentru Curriculumul în dezvoltare locală în clasa a IX-a 2ore/ săptămână x 32 săptămâni într-un modul de specialitate care va aborda o tematică de specialitate la alegerea şcolii

La clasa a IX-a, modulul de CDL – cultură de specialitate, va fi structurat pe unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie Rezolvarea de probleme,

Se recomandă titluri de module pentru elaborarea de Curriculum în Dezvoltare Locală pentru clasa a IX-a SAM, domeniul Chimie industrială, respectându- se structura modulelor din trunchiul comun al culturii de specialitate. Modulele propuse, în cadrul CDL-ului, tratează Unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie Rezolvarea de probleme în concordanţă cu problematica activităţilor socio-economice privind recuperarea şi valorificarea deşeurilor, identificarea şi monitorizarea surselor de poluare.

Recomandări de titluri de module:

Surse de poluare Valorificarea deşeurilor Noţiuni de toxicologie


55

CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALĂ

MODULUL 6 - INSTRUIRE PRACTICĂ COMASATĂ Total ore pe an : 120 de ore4 săptămâni = 30 ore/săptămână


Curriculumul este construit pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de juriul de validare constituit de reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai educaţiei.

Standardul de Pregătire Profesională cuprinde un set de unităţi de competenţă care definesc calificarea.

Aceste unităţi de competenţă sunt:

Unităţi de competenţă pentru abilităţi cheieUnităţi de competenţă tehnice

Curriculumul pentru clasa a IX-a este construit pe baza unităţilor de competenţă pentru abilităţi cheie şi a unităţlori de competenţă tehnice, reprezentând pregătirea de baza pe domeniul chimie industrială.

Domeniul Chimie industrială oferă calificări solicitate în industria chimică pentru toate nivelurile de calificare (1,2,3 – din învăţământul preuniversitar).Nivelul 1 de calificare, obţinut prin parcurgerea claselor a IX-a si aX-a învăţământ obligatoriu pe ruta Şcoala de Arte şi Meserii, oferă absolvenţilor competenţe pentru abilităţi cheie şi tehnice, în vederea dobândirii de cunoştinţe şi de formare a deprinderilor, necesare în realizarea unor sarcini de rutină predictibile, sub supraveghere.Conţinuturile propuse în modulul Instruirea practică comasată constituie baza pentru atingerea competenţelor, necesară pentru calificarea domeniului Chimie industrială, nivelul 1:

Lucrător în chimie industrială

Curriculumul în dezvoltare locală presupune participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori implicaţi în procesul de educaţie: elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri sociali (agenţi economici, instituţii/organizaţii locale sau regionale, etc). Opţiunea pentru o astfel de componentă a curriculumului se integrează strategiei de descentralizare, conform căreia autorităţile publice locale trebuie să joace un rol important în învăţământul profesional şi tehnic datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni.Curriculumul în dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi comunitate şi are în vedere: resursele locale pentru instruire ( baza materială a grupurilor şcolare, cadrul de colaborare cu agenţii economici ) cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească activităţilor economice desfăşurate în zonă.

Conţinutul curriculumului în dezvoltare locală pentru pregătirea de specialitate se elaborează de către colective mixte formate din profesori şi specialişti din domeniul în care elevii se pregătesc.Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:


56

lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea compeţentelor cheie, alături de competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi sprijinul antreprenorial; dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesională într-o calificare; promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.În planul cadru de învăţământ pentru Şcoala de Arte şi Meserii, pentru Curriculumul în dezvoltare locală au fost alocate, în cadrul culturii de specialitate, un număr de 184 ore/an în clasa a IX-a

Repartizarea orelor pentru Curriculumul în dezvoltare locală în clasa a IX-a 2ore/ săptămână x 32 săptămâni într-un modul de specialitate care va aborda o tematică de specialitate la alegerea şcolii 120 ore/an de Instruire Practică Comasată ( 4 săptx30 ore/săpt)Având în vedere că pentru Şcoala de Arte şi Meserii curriculumul are la bază Standardele de Pregătire Profesională şi este construit modular, pe structura unităţilor de competenţă pentru abilităţi cheie şi de competenţă tehnică, Curriculumul în dezvoltare locală va viza, alături de celelalte module din trunchiul comun, atingerea de către elev a acestor competenţe, în totalitatea lor.Din repartizarea unităţilor de competenţă pe module, rezultă pentru Curriculumul în dezvoltare locală următoarea alocare de unităţi de competenţă: la clasa a IX-a, modulul de CDL va fi structurat pe unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie Rezolvarea de probleme, iar Instruirea practică comasată va urmări realizarea unităţilor de competenţă pentru abilităţile cheie Organizarea locului de muncă şi Igiena şi securitatea muncii

Competenţele din cadrul unităţilor de competenţă pentru abilităţile cheie Igiena şi securitatea muncii şi la Organizarea locului de muncă se evaluează în acest modul, deşi se consolidează şi prin parcurgerea altor module.

În cadrul Instruirii Practice Comasate, cele două unităţi de competenţă aferente vor fi realizate conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate din standard şi vor fi evaluate în totalitate corespunzător probelor de evaluare descrise în SPP.

Instruirea practică comasată este realizată fie în atelierele şcolii, fie la agentul economic de profil de către maistrul instructor de specialitate. Se recomandă ca două săptămâni să fie instruire practică pe domeniul lucrări de lăcătuşerie, şi două săptămâni să fie instruire practică la agentul economic, realizată de maistrul instructor.Modul de citire şi interpretare a programei şcolare porneşte de la corelarea conţinuturilor cu competenţele din standardele de pregătire profesională, în acest demers profesorul va parcurge integral standardul de pregătire profesională urmărind cu prioritate condiţiile de aplicabilitate şi criteriile de performanţă la fiecare competenţă.Programa şcolară trebuie utilizată urmărindu-se formarea competenţelor specificate în tabelul de la capitolul III, prin parcurgerea conţinuturilor tematice constituite din condiţiile de aplicabilitate şi din criteriile de performanţă din Standardul de Pregătire Profesională pentru unităţile de competeţă respective. Conţinuturile tematice tehnice vor fi stabilite la nivelul şcolii, cu consultarea agentului economic la care se efectuează instruirea.


Unităţi pentru abilităţi cheie: 1. Igiena şi securitatea muncii2. Organizarea locului de muncă


57

III. Tabel de corelare a competenţelor cu conţinuturile

Pentru Instruirea practică comasată se prezintă în continuare tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile, cu precizarea că aceste conţinuturi sunt specifice locului de muncă, ca urmare această programă cadru va fi contextualizată la condiţiile agentului economic la care se va efectua instruirea practică. Pe parcursul instruirii practice se vor exersa şi alte competenţe cheie sau tehnice, realizate în cadul modulelor de specialitate din trunchiul comun, funcţie de cerinţele locului de muncă.



Conţinuturi tematice

5. Igiena şi securitatea muncii

5.1.Numeşte factorii de risc şi bolile profesionale la locul de muncă

Factori de risc specifici domeniului/ calificării/ locului de muncă: agenţi patogeni, factori de climat, substanţe toxice, substanţe explozive, risc de inundare, prezenţa unor dăunători, praf,etc.

Boli profesionale asociate factorilor de risc: boli ale căilor respiratorii, ale pielii, afecţiuni ale diferitelor organe de simţ, boli interne, etc.

Riscuri în practicarea calificării: risc de îmbolnăvire, risc de accidentare, risc de invaliditate

5.2.Aplică regulile de igienă individuală la locul de muncă

Reguli de igienă individuală la locul de muncă: igiena corporală, igiena vestimentaţiei, igiena alimentaţiei

Materiale pentru igiena individuală la locul de muncă: materiale igienico-sanitare, produse cosmetice de protecţie, alimente de protecţie

Consecinţe ale nerespectării regulilor de igienă individuală la locul de muncă :intoxicaţii, boli parazitare, toxinfecţii alimentare, dermatoze, boli infecto-contagioase, alergii, etc.

5.3. Aplică normele de securitate şi sănătate la locul de muncă, precum şi normele de PSI

Norme de protecţia şi securitatea muncii şi PSI specifice domeniului/ calificării/ locului de muncă.

Fişe de instructaj de protecţia muncii şi PSI Simboluri de avertizare: semnale sonore,

vizuale, avertismente scrise, indicatoare, culori de securitate. Asocierea simbolurilor de avertizare cu pericolele la locul de muncă

Echipament de lucru şi de protecţie corporală: vestimentaţie şi echipamente de protecţie corporală, dispozitive de protecţie specifice locului de muncă.


58

5.4.Acordă primul ajutor în caz de accident

Manifestări specifice în cazuri de accident: stări de ameţeală, leşin, stop cardio-respirator, stări de greaţă, echimoze, hemoragii .

Materiale sanitare pentru primul ajutor: targă, atele, feşe, dezinfectant, bandaje sterile, garou

Măsuri de prim ajutor în caz de accident: hemostază, resuscitare cardio-respiratorie, imobilizare, poziţionarea accidentatului, dezinfectarea şi bandajarea plăgilor, transportul accidentatului la cea mai apropiată unitate medicală.

7. Organizarea locului de muncă

7.1.Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă

Mijloace de muncă specifice domeniului/ calificării/ locului de muncă materii prime şi auxiliare, echipamente şi utilaje, instalaţii, SDV-uri

Materiale de curăţenie specifice locului de muncă: lavete, detergenţi, dezinfectanţi, solvenţi.

Metode şi reguli de efectuare a curăţeniei la locul de muncă( manuale, mecanice).

7.2.Aplică principiile ergonomice în organizarea locului de muncă

Principii ergonomice: microclimatul, economia mişcărilor, poziţia de lucru

Măsuri de reducere a efortului: poziţia de lucru, succesiunea mişcărilor, dozarea eforturilor.

Condiţii de microclimat: ventilaţie, temperatură, iluminare, zgomot. Menţinerea microclimatului la locul de muncă.

7.3.Foloseşte instrucţiunile de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor

Instrucţiuni de lucru specifice locului de muncă: fişe de lucru, regulamente, schiţe simple, explicaţii

Sarcini de lucru specifice locului de muncă Erori de realizare a sarcinilor de lucru pe

baza instrucţiunilor repetarea operaţiei, ajustări


Numărul de ore alocat modulului de Instruire practică comasată este 120 ore/an (4 săptămâni x 30 ore/săptămână).

Stabilirea numărului de ore alocat parcurgerii conţinuturilor curriculumului este lăsat la latitudinea maistrului instructor, în funcţie de finalităţile urmărite şi de specificul agentului economic la care se va efectua instruirea practică. Aceste aspecte se vor definitiva în colectivul de catedră. Colaborarea între ingineri şi maiştri instructori trebuie să fie permanentă începând de la elaborarea planificărilor calendaristice până la stabilirea probelor de evaluare.


59

Se urmăreşte realizarea competenţelor pentru abilităţile cheie cuprinse în modul, aplicate pe situaţii concrete specifice cerinţelor curriculumului în dezvoltare locală.

Exemplificări pentru activităţi de învăţare care se potrivesc conţinuturilor şi competenţelor de format:

Se vor aplica metode de predare-învăţare activ-participative, care duc la formarea competentelor vizate.

Printre caracteristicile acestor metode se remarcă următoarele:

Sunt centrate pe elev şi activitate Pun accent pe formarea deprinderilor şi a aptitudinilor. Realizează o comunicare multidirecţională Determină un parteneriat cadru didactic - elev

Se recomandă alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse: discuţia în grup, dezbaterea în grup, jocul de rol, brainstorming-ul, studiul de caz, observaţia individuală

Exemple de activitãti de învãtare:Pentru Competenţa 5.1.Numeşte factorii de risc şi bolile profesionale la locul de muncă

Enumerarea factorilor de risc şi a bolililor profesionale specifice locului de muncăExercitii de identificare a riscurilor de îmbolnăvire, de accidentare specifice locului de

muncăDiscuţii privind caracterizarea factorilor de risc specifici locului de muncăVizionarea de filme cu tematică de tehnica securităţii muncii şi PSI.

Pentru Competenţa 5.2.Aplică regulile de igienă individuală la locul de muncă Exercitii de aplicare a regulilor de igienă individuală la locul de muncăExercitii de identificare a materialelor de întreţinere a igienei la locul de muncă Discuţii privind consecinţele care apar ca urmare a nerespectării igienei individuale la locul

de muncăPentru Competenţa 5.3. Aplică normele de securitate şi sănătate la locul de muncă, precum şi

normele de PSI Exercitii de utilizare a echipamentului de lucru şi de protecţie specifice la locul de muncăLucrare practică de identificare a simbolurilor de avertizare a pericolelor la locul de muncăVizionarea de filme cu tematică de tehnica securităţii muncii şi PSI.

Pentru Competenţa 5.4.Acordă primul ajutor în caz de accident

Exerciţii practice de aplicare a măsurilor de prim ajutor în caz de accident, utilizând materialele din trusa de prim ajutor

Joc de rol în aplicarea primului ajutor în caz de accident

Pentru Competenţa 7.1.Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă Exercitii de selectare şi ordonare a mijloacelor de muncă specifice lucrărilor practiceLucrări de întreţinere a curaţeniei la locul de muncă

Pentru Competenţa 7.2.Aplică principiile ergonomice în organizarea locului de muncă Exerciţii de identificare şi explicare a principiilor ergonomice specifice locului de muncăAplicarea principiilor ergonomice în organizarea activităţii la locul de muncă


60

Pentru Competenţa 7.3.Foloseşte instrucţiunile de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor Exercitii de aplicare a instrucţiunilor de lucru în realizarea lucrărilor practiceExerciţii de identificare şi corectare a erorilor de realizare a sarcinilor de lucru

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.

Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.

Evaluarea implică observarea, evaluarea activităţii şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.

Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie ea reală sau simulată).

Evaluarea activităţii înseamnă să urmăreşti şi să analizezi activitatea realizată de elev după ce lucrarea a fost încheiată.

Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în scris. Intrebările pot să fie legate de activităţile descrise în rezultatele unităţii (pentru a verifica dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile), sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea e de asemenea un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de baza şi despre înţelegerea elevului.

Instrumentele de evaluare folosite pot fi: fişe de observaţie, prezentare orală, contribuţia la discuţie, tema de lucru, fişe de autoevaluare, proiecte, etc.

Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:


Autoevaluarea Portofoliul de practică


Practica comasată se poate desfăşura în 4 săptămâni compacte în semestrul al II-lea sau câte două săptămâni în fiecare semestru, în funcţie de condiţiile concrete din fiecare şcoală.

Pentru formarea competenţelor se vor folosi metode activ-participative de învăţare, bazate pe cele mai noi teorii ale învăţării: observaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, studiu de caz, lucrări practice. Elevii vor dobândi mai multe abilităţi cheie atunci când folosesc aceste metode de învăţare, ceea ce le va facilita adaptarea cu uşurinţă la mediul de lucru şi formarea competenţelor tehnice şi specializate.


61

Elevii pot realiza portofoliul practicii la locul de muncă în care vor înregistra timpii de lucru, sarcinile îndeplinite, utilizarea noului echipament, exemple bune/proaste de comunicare, lucrul în echipă etc.

O unitate de competenţă poate fi evaluată pe baza unei singure activităţi (ex. realizarea unui produs) sau o serie de metode (ex. seturi de întrebări şi răspunsuri şi o lucrare de realizat).


62

CORELAREA MODULELORŞcoala de Arte şi Meserii

Aria curriculară TehnologiiCultura de specialitate clasa a IX-a

Domeniul: Chimie industrială

Săptămâna Modul I Modul II

Modul III

Modul IV

Modul VCDL

1. 1 1 12. 2 2 23. 3 3 34. 4 4 45. 5 5 56. 6 6 67. 7 7 78. 8 8 89. 9 9 910. 10 10 1011. 11 1 1112. 12 2 1213. 13 3 1314. 14 4 1415. 15 5 1516. 16 6 1617. 17 7 1718. 18 8 1819. 19 9 1920. 20 10 2021. 21 11 2122. 1 12 2223. 2 13 2324. 3 14 2425. 4 15 2526. 5 16 2627. 6 17 2728. 7 18 2829. 8 19 2930. 9 20 3031. 10 21 3132. 11 22 32

Observaţie:Instruirea practică comasată de desfăşoară timp de 4 săptămâni care vor fi planificate fie în

timpul anului şcolar, fie la sfârşitul anului şcolar, la decizia şcolii şi în parteneriat cu agenţii economici.


63

ALCĂTUIREA MODULELOR Clasa a IX-a

Unităţi de

competenţăCompetenţe

Clasa IX- modul

M1 M2 M3 M4 CDL PCVerificare

1. COMUNICARE SI NUMERAŢIE

1.1. Citeşte si utilizează documente simple

√ √


√ √

1.3. Elaborează o prezentare scurta pe un subiect dat

√ √

1.4. Utilizează limbajul specific de specialitate

√ √

1.5. Realizează calcule simple √ √1.6. Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă

√ √

5. IGIENA ŞI SECURITATEA

MUNCII

5.1. Numeşte factorii de risc şi bolile profesionale la locul de muncă

√ √

5.2. Aplică regulile de igienă individuală a muncii

√ √

5.3. Aplică normele de securitate şi sănătate la locul de muncă, precum şi normele de prevenire şi stingere a incendiilor

√ √

5.4. Acordă primul ajutor în caz de accident

√ √

6. LUCRUL ÎN ECHIPĂ

6.1. Îşi precizează poziţia într-o echipă de lucru pe baza activităţilor desfăşurate

√ √

7. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

7.1. Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă

√ √

7.2. Aplică principiile ergonomice în organizarea locului de muncă

√ √

7.3. Foloseşte instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor

√ √

10. REZOLVAREA DE PROBLEME

10.1. Identifică probleme simple √ √10.2. Alcătuieşte şi aplică un plan de rezolvare a unei probleme simple

√ √

10.3. Verifică rezultatele obţinute în urma aplicării planului de rezolvare a unei probleme simple

√ √

12. ASIGURAREA CALITĂŢII LA LOCUL DE MUNCĂ

12.1. Execută prelevarea probelor pentru analiză

√ √

12.2. Etichetează probele prelevate √ √12.3. Aplică normele de protecţia muncii specifice prelevării probelor

√ √

13. PROTECŢIA 13.1. Identifică sursele de poluare şi √ √_________________________________________________________________________________________Domeniul : Chimie Industrială Calificarea: Lucrător în chimie industrialăClasa a IX-a

64

MEDIULUI agenţii poluanţi13.2. Precizează efectele agenţilor poluanţi asupra mediului

√ √

13.3. Identifică procedurile de ameliorare a factorilor de mediu

√ √

14. TRANSPORTUL MATERIALELOR

14.1. Identifică utilajele necesare transportului materialelor

√ √

14.2. Descrie modul de funcţionare şi exploatare a utilajelor pentru transportul materialelor

√ √

14.3. Descrie modul de întreţinere a utilajelor pentru transportul materialelor

√ √

14.4. Aplică normele de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice utilajelor pentru transportul materialelor

√ √

17. DEPOZITAREA ŞI MANIPULAREA MATERIALELOR

17.1. Stochează materiale √ √17.2. Manipulează sub supraveghere materiale în cantitatea stabilită la locul de muncă

√ √

17.3. Aplică normele de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice operaţiilor de depozitare si manipulare a materialelor

√ √

18. MĂSURAREA MĂRIMILOR TEHNICE

18.1. Identifică instrumente folosite în măsurarea mărimilor tehnice

√ √

18.2. Execută cu instrumente simple controlul fazelor de fabricaţie

√ √

18.3. Verifică parametrii tehnologici cu echipamente AMC

√ √

19. MATERII PRIME NATURALE ANORGANICE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ

19.1. Caracterizează materii prime naturale anorganice

√ √

19.2. Descrie procedee de tratare şi prelucrare a materiilor prime naturale anorganice

√ √

19.3. Enumeră utilizările materiilor prime naturale anorganice

√ √

19.4. Prepară soluţii apoase de concentraţii procentuale

√ √


65

BIBLIOGRAFIE

1. Ciarnau, R. si colectiv.

Ecologie si protectia mediului – manual pentru clasa a X-a

Editura Economica – Preuniversitaria Bucuresti 2000

2. Teodorescu, I. si colectiv

Ecologie si protectia mediului – manual pentru clasa a X-a

Editura Constelatii ,2001

3. N. Gâldean, G. Staicu

Ecologie si protectia mediului –manual pentru clasa a XI-a

Ed. Economica – Preuniversitaria Bucuresti 2000

4. L. I. Ciplea, AL. Ciplea

Poluarea mediului ambiant Ed. Tehn. Bucureşti, 1978

5. M. Negulescu, s.a. Protecţia mediului înconjurător Ed. Tehn. Bucureşti, 19816. G. Mohan, A.

ArdeleanEcologie şi protecţia mediului Ed. Scaiul, Bucureşti, 1993

7. V. Rojanschi, s.a. Protecţia şi ingineria mediului Ed. Economică, Bucureşti, 19978. Mihailescu Ana

FranciscaExploatarea şi întreţinerea utilajelor şi instalaţiilor din industria chimică şi de rafinării

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1977

9. Floarea Octavian şi Jinescu Valeriu

Exploatarea şi întretţnerea utilajelor şi instalaţiilor din industria chimică şi de rafinării

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1980.

10. Bratu E. A Operatii unitare în ingineria chimică, vol I şi II

Editura Tehnică, Bucureşti, 1984

11. Brenner C., Dan A.I., Bumbu S.

Instruire practică în laboratorul tehnologic şi instalaţii pilot

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1983

12. Bertalan L. Neacşu C. Manole L. Cosma O. Patrulescu C. Rus A. Lixandru R.

Pregătire de bază în chimie industrială – manual de teorie-

Editura Oscar Print, Bucureşti 2000

13. Miriţescu M., Neacşu C. Manole L. Petrăreanu M, Spătărelu G.

Pregătire de bază în chimie industrială – manual de practică

Editura Oscar Print, Bucureşti 2000

14. E. Pincovschi ,I.Mihai

Tehnologie chimică anorganică Editura Didactică şi Pedagogigă Bucureşti,1980

15. E. Pincovschi,D.Braşoveanu

Tehnologie chimică anorganică Editura Didactică şi Pedagogigă Bucureşti,1981

16. E. Pincovschi Îndrumătorul laborantului chimist Editura tehnică, Bucureşti, 197517. L.Kekedy,Cs.

MzsnayLucrări practice de chimie analitică calitativă

Cluj-Napoca,1976

18. Gh.Vlănţoiu,S.Partenie

Manualul laborantului chimist Editura didactică şi pedagogică Bucureşti,1969

19. A.Lupu,M.Constantinescu,I.Arimuş

Inhibitori de coroziune pentru protecţia metalelor

Editura tehnică ,Bucureşti,1982

20. Ch.Vlănţoiu,C.Petrescu,V.Marian

Chimie analitică şi analize tehnice Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti 1978,1980


66

21. L.Vlădescu,M.Teodorescu

Chimie analitică şi analize tehnice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti, 1994

22. V.Croitoru,R.Cismaş

Chimie analitică,cl.a-IX-a şia-X-a Editura didactică şi pedagogică, 1982

23. C.Macarovici Analiza chimică cantitativă anorganică

Ed.Academiei, Bucureşti,1979

24. C.Luca,V.MagearuI.Spânulescu

Aparate şiTehnici de laborator Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1974

25. Gh. Marcu Chimia metalelor Editura didactică şi pedagogică Bucureşti,1979

26. V.T. Mărculeţiu, şa.

Aplicaţii de calcul în chimia generală şi anorganică

Editura Tehnică Bucureşti,1997

27. Distasio, J. Caiet de aplicaţii şi teste – chimie Editura Teora, Bucureşti 1997


67

curriculum chimie industrial a cl.ix a

Documents