Curiozitati astronomice

.1. Pamantul este cea mai densa planeta din sistemul nostru solar.

.2. De pe Pamant se vede numai o parte a Lunii. Asta pentru ca Luna se invarteste in jurul axei proprii in acelasi timp in care se invarteste in jurul Pamantului. Partea care nu se vede a fost lovita de un meteorit cu mult timp in urma si a deplasat centrul Lunii, o emisfera devenind mai grea decat cealalta. Pentru ca Pamantul are o forta gravitationala de 6 ori mai mare decat a Lunii, intotdeauna spre Pamant va fi atrasa numai partea mai grea.

.3. De pe Luna cerul se vede negru pentru ca Luna nu are atmosfera care sa imprastie lumina.

.4. Pe Marte se gaseste cel mai inalt vulcan din sistemul nostru solar, de 3 ori mai inalt decat Everestul. La polii planetei Marte se gaseste gheata.

.5. Marte are o suprafata care seamana cu un desert pietros. Vulcani enormi si cratere vechi, ca si dune de nisip sunt formele de relief de pe Marte.

.6. Pe Marte exista un aliniament accidental de roci si alte formatiuni geologice care, privit dintr-un anumit unghi, se intampla sa arate ca un chip de om.

.7. Jupiter este cea mai mare planeta din sistemul nostru. In ea ar incapea toate celelalte 8 planete. Suprafata lui poate fi acoperita de 11 suprafete ale Pamantului sau ti-ar trebui 1.000 de planete Pamant daca vrei sa-i umpli volumul.

.8. Saturn este cat 9 planete Pamant si jumatate, incap 764 planete Pamant in interiorul lui. Se mai numeste si planeta inel pentru ca are cel mai mare si mai vizibil inel dintre toate planetele. Densitatea lui Saturn este mai mica decat a apei incat daca l-ai pune intr-un vas mare cu apa, ar pluti.

.9. Uranus apare ca si cum ar fi fost indoita de o mana uriasa invartindu-se oblic pe axa sa, asa cum se invarteste un butoi rasturnat. Se crede ca asta se datoreaza impactului cu un metorit cu mult timp in urma; din aceasta cauza, numai unul dintre cei 2 poli ai planetei este luminat si incalzit de Soare, celalalt ramanad tot timpul in intuneric. Polul care ramane in intuneric are insa temperatura mai mare decat polul luminat de Soare, ceea ce a facut oamenii de stiinta sa creada ca Uranus produce mai multa caldura decat primeste de la Soare.

.10. La fiecare 248 de ani Pluto se apropie de Soare mai mult decat Neptun, facand ca Neptun sa fie cea mai indepartata planeta de Soare. Pluto se misca in interiorul orbitei lui Neptun pentru 20 de ani. In aceasta perioada de 20 de ani, Neptun devine cea mai indepartata planeta de la Soare. Ultima data Pluto a intrat in orbita lui Neptun la 23 ianuarie 1979 si a stat acolo pana la 15 martie 1999. Toate aceste pentru ca orbita lui Pluto are forma de cerc foarte turtit, ca orbita unei comete.

.11. Cand o cometa se apropie de Soare, coada o urmeaza. Cand se indeparteaza de Soare, coada este cea care merge in fata.

.12. Au fost descoperiti pe Pamant mai mult de 2.000 de meteoriti. Unul dintre cele mai cunoscute cratere formate de un meteorit cazut pe Pamant este cel din Arizona, SUA. Are 1.280 m diametru si 180 m adancime. El s-a format cu cateva sute de mii de ani in urma, cand un meteorit de 250.000 de tone si cu un diametru de 70 m a lovit Pamantul cu o viteza in jur de 60.000 km/h.

.13. Galaxiile calatoresc in spatiu si cateodata se ciocnesc, galaxiile mai mici disparand si fiind "mancate" de cele mai mari. Galaxia din Andromeda se indreapta spre galaxia noastra, Calea Lactee.

.14. Daca ai calatori cu viteza luminii de la un capat la altul al galaxiei Calea Lactee, ti-ar trebui 100.000 ani ca sa termini calatoria.

.15. Lumina este cel mai rapid lucru din univers si calatoreste cu 300.000 de km pe secunda.

.16. Daca stii culoarea unei stele, iti poti da seama de temperatura ei: cele rosii sunt mai reci, cele cu temperaturi medii sunt galbene si cele cu temperaturile cele mai mari sunt albastre. Nu exista stele verzi...!!!

.17. Gaurile negre sunt invizibile. In ele nu exista timp sau spatiu si se crede ca ar fi poarta spre alte universuri; daca intri intr-o gaura neagra, vei simti ca esti turtit din parti si tras de cap si de picioare. Dar nimic nu supravietuieste acolo, ci este sfaramat in mici particule atomice.

.18. Luminii de la Soare ii ia 8 minute pana atinge Pamantul; daca Soarele s-ar stinge acum, in 8 minute am ramane in intuneric.

.19. Cea mai apropiata stea de Pamant este Proxima Centauri aflata la 4,23 de ani-lumina, adica 25 de milioane de milioane de km distanta de Soare. Asta inseamna, ca daca am avea o nava spatiala care ar calatori cu 50.000 de km pe ora, ne-ar trebui 88.000 de ani ca sa ajungem la ea.

.20. Unele stele sunt de 600.000 de ori mai stralucitoare decat Soarele nostru. Soarele nostru se indreapta cu 20 km pe secunda spre un punct in directia constelatiei Hercules. Gazele dintr-o pata solara sunt cu 1.650 C mai reci decat zonele inconjuratoare de pe Soare.

.21. Cometa Haley se intoarce la fiecare 76 de ani.

.22. Planetele se invartesc in jurul Soarelui si in jurul axei proprii in sensul acelor ceasornicului. Venus este planeta care se invarteste in jurul axei proprii contrar acelor ceasornicului. Pe Venus Soarele rasare la vest si apune la est. Venus este considerata sora geamana a Pamantului pentru ca amandoua au cam aceeasi marime, densitate si volum, este cel mai apropiat vecin al Pamantului. Dar Venus este cel mai fierbinte loc din sistemul solar dupa Soare si cel mai stralucitor obiect de pe cer dupa Soare si Luna.

.23. Mercur orbiteaza Soarele mai repede decat orice alta planeta, in 88 de zile. Mercur, cea mai apropiata planeta de Soare, probabil are gheata la poli.

.24. Luna noastra se departeaza de Pamant cu 3 cm pe an. Gravitatia Lunii este de 6 ori mai mica decat a Pamantului. De exemplu daca pe Pamant ai 42 de kg, pe Luna ai 7 kg.Imaginaia este mai important ca cunotinele.Desigur n Fizic nc sunt multe goluri i lucruri ciudate care nu au o lmurire, dar anume acest fapt o face o disciplin att de interesant.i mai jos am selectat unele dintre lucrurile incredibil de interesante din fizic.10.Timpul se oprete la viteza luminii1

Aa dar prima curiozitate din fizic Conform Teorii Relativitii a lui Einsteinviteza luminii nu se poate niciodat schimba ea este ntodeauna egal cu aproximativ 300, 000, 000 metre/secund, indeferent de observator. Acest lucru singur n sine este destul de incredibil, avnd n vedere c nimic nu se poate mica mai repede ca lumina, dar aceast lucru este destul de teoretic. Partea ntradevr incredibil a Teoriei Relativitii este o idee numit dilatarea temporal, care prevede c cu ct mai repede te miti, cu att mai lent trece timpul relativ cu mediul din jur. Adic dac te duci la o plimbare cu maina pentru o or vei fi mai puin n vrst dect dac ai petrece acest timp n faa calculatorului. Nanosecundele suplimentare obinute, posibil nu vor suplini preul platit pentru combustibil, dar n orce caz, este o opiune.Desigur, timpul nu poate ncetini aa de simitor, formula va funciona dac v vei mica cu viteza luminii,n acest caz timpul nu se va mica de fel. Dar nu face s ndjduii c utiliznd aceast metod vei putea deveni nemuritor, din unicul motiv pe care l-am menionat mai sus, c nimic nu se poate deplasa mai rapid ca lumina, numai dac nu suntei fcut din lumin. Tehnic vorbind pentru a ajunge la o aa vitez este nevoie de o cantitate infinit de energie.9. ncurctura cuantica (Entanglementul cuantic)

Mai sus am rmas deacord c nimic nu se poate mica mai repede ca lumina. Ei bine, i da i nu. Dei din punct de vedere tehnic este nc adevrat, cel puin n teorie, dar se pare c exist o porti de gsit n ramura uimitoare a fizicii numit mecanica cuantic.Mecanica cuantic n eseneste studiul fizicii la nivel microscopic, aa ca comportamentul particulelor la nivel subatomic. Aceste tipuri de particule sunt imposibil de mici, dar foarte importante, deoarece ele constitue blocurile de construcie a tot ce este n unuvers. Lsm detaliile tehnice deoparte, ele sunt destul de complicate, face de remarcat c e una din cele mai mari curioziti din fizic. Deci ne putem imagina particulele ca mici bilue care se rotesc (proces denumit n mecanica cuantic ca spin, ceva asemntor cu rotirea planetelor n jurul axelelor lor), ncrcate cu sarcin electric.Deci noi avem doi electroni (particule subatomice cu sarcin negativ). Entaglementul cuantic este un proces special care implic mperecherea acestor particule n aa fel nct ele s devin identice (bilue cu acela spin i sarcin electric). Aa dar n clipa cnd se ntmpl asta,lucrurile devin ciudate pentru c deacum nainte aceti electroni rmn identici. Asta nseamn dac schimbi unul din ei s spunem, schimbm direcia de rotire (spin ul) n cea opus geamnul su reacioneaz n acela fel.Imediat. Indiferent de unde se afl acest particul (desprit spaial, poate s fie n loc total diferit). Fr ca mcar sa te atingi de el. Implicaiile acestui proces sunt imense, aceasta nseamn cinforamia (n acest caz direcia spin lui), poate fi n esen teleportat n orce parte a universului.8. Lumina este afectat de gravitaie

S ne ntoarcem pentru o clip iarai la Teoria General a Relativitii a lui Einstein. Aceasta implic concepia aa numitei devieri a luminii, care nseamn c calea fasciculului de lumin nu este n ntregime dreapt.Sun ciudat, dar a fost dovedit deja n mod repetat. Cea ce nseamn, cchiar dac lumina nu are nici o mas, calea sa este afectat de obiecte care o au aa ca soarele de exemplu. Deci dac o raz de lumin de la o stea ndeprtat va trece destul de aproape de soare, ea se va ndoi uor n jurul lui. Efectul asupra unui observator, aa ca noi, este c vom vedea steua ntr-un loc diferit dect ea este situat la moment (la fel cum petele n lac nu e niciodat n locul unde par a fi). Amintii-v de acest fapt data viitoare cnd o s v uitai la stele totul ar putea fi doar un truc al luminii.7. Materia ntunecat

Datorit unor teorii menionate mai sus (i multor alte nemenionate), fizicienii au unele metode destul de precise de a msura masa toatal prezent n univers. Ei deasemeni au metode destul de precise de msurare a masei totale pe care o putem observa i iat ntorstura cele dou numere nu se potrivesc.De fapt, masa total a universului este mult mai mare dect masa pe care o putem pune n cont, adic materie care o putem vedea. Fizicienii au fost nevoii s dea o explicaie acestui lucru, i teoria de baz a impus introducerea aa numitei materii ntunecate, substan misterioas care nu eman i nici nu absoarbe lumina i prezint aproximativ 95% din masa universului. n timp ce nc nu a fost dovedit oficial c ea exist (deoarece ea nu poate fi vzut), materia ntunecat este susinut de o ton de probe, i trebu s existe sub o form sau alta pentru a explica universul.6. Universul nostru se extinde rapid

Iat unde lucrurile devin ciudate, i pentru a le nelege, va fi nevoie s ne ntoarcem napoi la Teoria Marei Explozii (Big Bang). Teoria Marei Explozii, este la momentul actual explicaia de baz recunoscut a originii universului. Folosind o anlogie ct mai simpl posibil, totul sa petrecut cam n aa fel: universul nostru sa nceput de la o explozie. Rmiele (Planetele, Stelele, etc.) au fost aruncate n toate direciile, mpinse de energia enorm creat n urma exploziei. Deoarece aceste rmie sunt att de grele i astfel afectate de gravitaie, ne-am ateapta ca aceast explozie s ncetineasc dup un anumit timp.Dar nu a fost s fie. n realitate,extinderea universului nostru de fapt devine tot mai rapid cu timpul, care este la fel de nebunesc ca i n cazul n care ai arunca o minge de baseball care ea o vitez tot mai rapid i mai rapid n loc s cad la pmnt. Aceasta nseamn c spaiul este n continu cretere. Unica modalitate de a explica acest lucru este, materia ntunecat, sau mai precis enregia ntunecat, care este fora motrice n spatele acestei acceleraii cosmice. Adic ce, n lume este i energie ntunecat, vei ntreba? Ei bine acesta este un alt lucru interesant5. Toat materia este doar energie

ntradevr materia i energia dunt doar dou fee a aceleiai monede. De fapt, suntei la curent cu acest lucru toat viaa, dac ai auzit vreodat de formula E=mc2. Unde E este energia iar m reprezint masa. Cantitatea de energie coninut ntr-o cantitate anumit de mas, este determinat de factorul de conversie c la ptrat, unde c reprezint viteza luminii n vid.Explicaia acestui fenomen este ntradevr foarte fascinant, i are de a face cu faptul c masa unui obiect crete pe msur ce el se apropie de viteza luminii (chiar dac timpul se ncetinete). Este totui destul de complicat, de a lmuri aceasta n contextul acestui articol, pur i simplu rmnem la constatarea faptului ca asta este adevrat. Ca dovad (din pcate) pot servi bombele atomice, care transform cantiti foarte mici de substan n cantiti foarte mari de energie.4. Dualitatea und particul

Vorbim de una pe cnd ele sunt cu tot altcevaLa prima vedere particulele (aa ca electronii) i undele (aa ca lumina) nu ar mai putea fi att de diferite. Una este o bucat solid de materie i cellalt este un fascicul de energie radiant, cam aa. Sunt mere i portocale. Dar, aa cum se dovedete, lucruri cum ar fi lumina i electroni ntradevr nu se pot limita doar la o stare de existen ele manifest caliti duble i de particule i de unde, depinde de observator, adic de cine se uit.Da asta sun ridicol, dar sunt dovezi concrete caredemosntreaz c lumina este o und, i alte dovezi concrete care demonstreaz c lumina este o particul. Are ambele forme. Manifest proprieti a ambelori stri. n acela timp. Nu exist nici o stare intermediar dintre aceste dou. Nu v facei griji dac asta e lipsit de sens, fiindc ne-am ntors n domeniul mecanicii cuantice, i la acest nivel, universului nu-i place s fie sens oricum.3. Toate obiectele cad cu aceeai vitez | curioziti din fizic clasic

S mai calmm un pic spiritele pentru o secund, fiindc fizica modern e destul de voluminoas, pentru a o nghii dintr-o dat. Fizica clasic poate oferi concepte la fel de stranii.Vei fi ertat dac presupunei c obiectele mai grele cad cu o vitez mai mare dect cele mai uoare asta sun destul de veridic, n plus, noi tim cu toii ca mingea de bowling cade mult mai repede ca o pan. i acest lucru este adevrat, dar asta nu are nimic cu gravitaia singurul motiv din care cauz se ntampl acest lucru se datoreaz faptului c atmosfera terestr opune rezisten. n realitate, aa cum a realizat Galileo, nc aproape 400 de ani n urm,gravitaia acioneaza la fel pe toate obiectele, indiferent de masa lor. Cea ce nseamn c dac repetm acela experiment cu pana i mingea de bowling pe lun (care nu are atmosfer), ele vor atingesolul exact n acela timp.2. Spuma cuantic

Gata cu pauza. Iari curioziti din fizic modern.Chestiunea ce se refer la spaiul gol, care ai crede, c este ntradevr gol. Asta sun ca o presupunere destul de sigur se conine n nume, la urma urmei. Dar se ntmpl a fi c universul e prea agitat pentru a se mpca cu acest lucru, care este cauza din careparticulele n mod constat apar i dispar peste tot locul. Ele sunt numite particule virtuale, dar putei s nu avei dubii ele sunt reale, n orce caz asta indic probele. Ele exist doar pentru o fraciune de secund, care este suficient de mult pentru a dobor unele legi fundamentale a le fizicii, dar n acela timp att de repede c acest lucru nu conteaz de fapt (cum ai fura ceva de la un magazin, dar peste o jumatate de secund ai ntors tot napoi pe raft). Oamenii de tiin au numit acest fenomen spum cuantic, fiindc aceasta aparent le-a amintit micarea haotic a bulelor n spuma format deasupra buturilor gazoase.1. Experimentul de dubl fant

Dac v amintii ceva mai sus am afirmat c totul poate fi i und i particul n acela timp. Dar aici e un pic alt lucru voi tii din experiena proprie c lucrurile au forme clare un mr n mna voastr este un mr, nu ceva ciudat ca un mr sub form de unde. Atunci ce face ca ceva s devin definitiv particul sau und? Dup cum se pare asta noi o facem.Experimentul dubl fant este cel mai nebun lucru din care le-am enunat n acest articol, i funcioneaz cam aa oamenii de tiin plaseaz un paravan despritor cu dou fante (crpturi nguste) n faa unui perete i mpuc cu un fascicul de lumin prin fante, astfel ca ei s poat vedea unde a lovit pe perete. n mod tradiional, lumina ca fiind o und, se va expune ceva dup modelul difraciei luminii, i vei vedea o band de lumin rspndit pe tot peretele. Asta e implicit dac ai creat experimentul chiar acum asta e anume cea ce vei vedea.Dar acesta nu este modul n care ar aciona particulele la o dubl fant ele ar merge direct prin aceste aceste dou orifcii i vor crea dou linii pe perete care se potrivesc cu fantele din paravan. i dac lumina este particul de ce nu manifest aceast proprietate n locul difraciei? Rspunsul este c o va face, dar numai n cazul dac vrem. Ca o und, lumina cltorete prin ambele fante n acela timp, dar ca o particul, ea poate traversa doar prin una. Deci dac vrem s acioneze ca o particul, tot ce avem de fcut asta e de instalat un instrument care va msura exact prin care fant trece fiecare particul a luminii (numit foton). Ceva de tipul unui aparat de fotografiat, dac ea nregistreaz fiecare foton care trec printr-o fant, apoi acest foton nu poate trece prin ambele fante, deaceea nu poate fi und. Ca urmare modelul de interferen pe perete nu va aprea vor fi anume cele dou linii.Lumina va aciona ca o particul doar pentru c am instalat un aparat de fotografiat n fa.Vom schimba fizic rezultatul doar prin msurarea lui.n general se numete Efectul de Observator, i cu aceasta voi termina articolul, ns trebuie s remarc c aceasta e doar vrful aisbergului a tuturor lucrurilor ciudate din fizic, n mare parte majoritatea din cea modern, i anume mecanica cuantic.