GUBBG)%S?TATSdespre animalb

Europa

Asia........

Africa

America de Nord..

America de Sud

Australia si Oceaniat

Miri si oceane,

Mic dicflonar.........

Index......

138

t82

2LB

246

264

300

306

w2;

caprlor

Ciprioara este adesea numiti in mod gregit i.

soEia cerbului, degi este o specie total diferitl. ':

Este mult mai mici decit cerbul. Mascululciprioarei se nume$te ciprior. La fel ca gi

. cerbilor, gi cl"priorilor le cresc in fiecare an

coarne nol.

-"f " *"f:"<,rv<1tr"\*e?.4"'

Cerbii au un auz

gi un miros foarte ,

fine. Femela cerbului i.

se numeste ciuta. "in fiecare an, cerbilor lecresc coarne noi. Coarne 'i

au gi berbecii, antilopele gi i

i€r

d€

li

hgF

vitele domestice.Cerbii dorm aprox.100 minute in timpul

mai inchisi inanotimpurilecalde.

s;:

zilei. Cerbul ipi schimbL ;

culoarea blinii in funclie ;de anotimp. Iarna {.'este cenugiu argintie qi

',

dobd.ndegte o nuan[a :

:,:i=:.:::11,:?*t

de,.*@#='e*

\f ufonul esre srrl"mogul oii.'..stice. La inceput s-a intalnir

.:'.ri rn Corsica gi Sardinia,

- :m traiepte aproape in toatl

Mamifere,

Capra neagritriiegte in turme mici impreuni cu puii.in fruntea turmei se afli o femeli cuexperienEi. Masculii duc de reguli" un traisinguratic sau formeazd" grrpuri separate 4-e

masculi' ffit+€---' '"r€119a. .--*u@6 *.1

oale

domestici

*,

Zimbrul adult minAnca in frecare zi40-60 kg de hrani.. MAncatul ii ocupiaproximativ 80 % din timp, de la risiritul [a apusul soarelui.

SrttrRoPA

.

jder

r.. din spate din spate

jder de stinci

Jderul de stinci sau pietrarul poatefi intllnit printre ruine, in apropierea

locuingelor oamenilor, uneori chiar gi inorapele mari. Este un animal rapitor care

.YArreaza noaptea

Jderul de pidure se ascunde cel mai des

in scorburile copacilor. Jderul vAneaza de

obicei noaptea, de preferinga rozatoare

$1 veverlle.

Bursucii igi petrec toata ziua invizuini gi ies de acolo numai noaptea.

, .CAnd se lasi frigul iernii, bursuciiadorm. Dar hibernarea lor nu este

continue, in zilele mai calde sel. .

trezesc sr res dtn vrzurna ca sa-si

astampere setea sau ca sa

vineze ceva. Toamnabursucul cAntiregte in jurde 20 kg. in rimpul iernii

slabegte chiar pi 7 kg,adica ll3 din greutatea lui.

lr-jiiil{j:r1ffii. i .1E$

ii

v

dihor de stepi

Dihorul domestic este ver-siunea domesticiti a dihorului

trebuie s5. aibi pa$aport atunci cA"nd

cS"litoresc' impreuni. cu stipAnii lor. ,{""'::,@--,--...,"'

*il

Dihorul de stepi trS.iegte in stepigi pe suprafegele pargial impadurite din

Europa de rasarit gi de sud. In timpuliernii este migrator, putAnd Parcurge

intr-o noapte pini la 20 km!

dihor domestic

Qr

f4&

.iia

,*,t

& 'Nli.'*rx,. at RAEii sunt animale rS"pitoare. YiLneazi

.t * in special mamifere mici: poareci, pui de

\r* En.*=**@,:.?. ciprioara, ba chiar gi+ro ' -... de mistreg.

***i : ".- 6fr*=

:q::f{.a=, F7=-.,.-.- ix:21::-*"'-'-::-:.':'').. ..':."-_-.fi,4e).:.:t:: r':::!na-ri;ir:.r,1i! .d#..i,:-i

.".-.,.9t '.*"{*'-

ffi,,,.

hermini.europeani

'. Ur.-l

Blana de hermin5. europeanieste foarte apreciati. in industriablanurilor. Ea este alcatuita dinfire lungi gi puternice, intre care

ir, ,t".. de si.lbi.ticie, :

hermina europeani se iintllnegte Foarte rar. Ti-aiepte

in apropierea apelor, invegetalia deasi de pe mal.Au blana neagra lucioasa cu unplmatuf alb caracteristicin vi.rful cozii.

i=:-.:.=a 4tj,=-T-.-1

-...-..,.+t-t '1.,,__*,,..:1,.

popAndiu european.Hiberneaza iarna pAnI la 7 luni.

Acest rozltor drigi.lag este

t:;€t,- ,*6aa'--E?."- i:"'

popAndiu

popanoauprstrulat.

:'

!r;*'

european

Popindiul pistruiati+. este mai mic declt

popandaul european.Blana lui este acoperiti

de pistrui. Se hri.negte cuierburi, frunze, seminge,fructe de pS.dure gi ouide p5.siri. Este o specie

-i.

ryr,s

protejati.

:.a .--i !'sre mofturoasi la m6.ncare.: -*. ei figureazi insecte, rAme,

:,ri de clprioarl-, oui, pui de- , rre isi fac cuibul pe p5"ment.

..*,'.

-...rle vulpilor sunt foarte _,

:.:i si intinse. AdAncimea lor poi"te.e 3 m! Fiecare viziuni, are o cimi-

. ,peciala pentru pui, numeroase

.:oare $l cateva

$i.,.i1

\ ulpoiul hrinegte 9i el puii de'. ulpe. Puii de vulpe devin inde-pendenEi dupi 12 siptimini '+r.''

de viagi. Vulpile triiesc in jur .

t3*

urmi de vulpe

,&

de 12 ani.