Curbele de interferenta

Combinatia

D totusi se afla pe o curba de indeferenta situate mai sus decit cea a punctelor B si C. vom afirma ca D este o combinative preferata fata de B si C de catre consummator, in mod similar el va prefera combinatia E oricarei dintre combinatiile A,B,C si D . Asadar urba de indeferenta este o curba care reuneste toate combinatiile de 2 bunuri X si Y care produc aceeasi utilitate consumatorului. Desi am trasat doar 3 dintre curbele de indiferenta in realitate exista o infinitate de asemenea curbe impreuna ele formeaza harta curbelor de indiferenta.

Sa presupunem ca avem un consummator rational pentru aceasta el trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii :

a) Sa fie capabil sasi ordoneze preferintele pentru toate combinatiile de bunuri posibile b) Sa se comporte in mod tranzitiv adica daca prefer combinatia A combinatiei B si

combinatiei C rezulta ca A prefer C c) Sa nu posede niciodata toata cantitatea pe care o doreste din toate bunurile adica

consumatorul trebuie sa doreasca todeauna ceva mai mult dintrun bun decit el poseda

Pentru un consumaor rational curbele de indiferenta au 3 proprietati importante:

a) Curbele de indiferenta nu se intersecteaza niciodata, pentru a demonstra acest lucru sa consideram contrariul ca curbele de indiferenta se intersecteaza odata ce ambele combinatii A si C se afla pe aceeasi curba de indiferenta consumatoru treb sa fie indifferent fata de ele. Combinatiile B si C situinduse pe aceashi curba de indeferenta consumatorul va trebui sa fie indifferent in alegerea lor daca acest consummator e indifferent de A si B este insa absurd sa se intimple astfel deoarece ele sunt situate pe diferite curbe de indiferenta

b) Curbele de indiferenta descresc de la stinga spre dreapta pentru ca utilitatea sa ramina neschimbata in conditiile in care se renunta la unitati de Y se va achizitiona unitati suplimentare din X deaceea curbele de indiferenta descresca de la stinga spre dreapta

c) Curbele de indiferenta sunt convexe fata de origine

Conditiile de echilibru a consumatorului

In general conditiile de echilibru a consumatorului poate fi scrisa astfel:

Umx/Px=Umy/Py

Consumatorul pentru a atinge situtia de echilibru trebuie sa distribuie venitu astfel ca sa se egalizeze utilitatea marginal ape unitate monitaa cheltuita pentru diverse bunuri. Defapt exista

notiunea de rata marginala de substitutie ea este egala cu raportul dintre utilitatea marginala a bunului X si utilitatea marginala a bunului Y si este egala cu – derivate lui Y supra lui utilitatea lui X. putem concluziona ca variant optima care asigura echilibru consumatorului este data de egalitatea

Figura (condtiiile de ekil a consumatoruilu) ne ilustreaza linia bugetara pe acelasi grafic presupunind ca un individ isi consuma intregu venit pe produsele X si Y atunci el va allege combinatia reprezentata in punctual A in acest punct linia bugetara ste tangent la curba de indiferenta la I2 curba de indiferenta I2 este cea mai inalta . Puncutl A este numit punctu de echilibru a consumatorului in care el isi maximizeaza utilitatea in conditiile unei constringeri bugetare. Linia bugetara fiinnd tangent la curba de indifernta in punctu A rezulta ca panta urbei de indiferenta egala cu rata marginala de substitutie (RMS) rezulta ca panta liniei de idiferenta e egala cu panta liniei bugetare. Putem afirma ca in punctu de echilibru A panta bugetului egala cu P(X)/ P(Y) (RMS)

Teoria comportamentului producatorului

factorii de productie , combinarea optima a lor si proprietatile

factorilor de productie

functia de productie si caracteristicile ei, in perioada lunga si scurta.

izoplanta si trasaturile ei

indicatorii utilizarii eficiente a factorilor de productie si legea

productivitatii marginale descrescinde.

Factorii de productie , combinarea optima a lor si proprietatile factorilor de productie ………………………………………………………………………………………………………………………

Factorii de prodctie se divizeaza in 2 grupuri mari de factori :

a) Factorii clasici de productie ( forta de munca, capitalul, si pamintu cu toate resursele de care dispune)

b) Neofatorii de productie la care se atribuie abilitatile antrepenoriale, progresu tehnico stiintific, informatia si tehnologiile existente spredeosebire de factorii clasici de productie neofactoriii nu sunt material (intangibili) insa importanta lor odata cu trecerea timpului creste

Factorii de productie trebuie sa dispuna de urmatoare caracteristici

a) Substituibilitate b) Divizibilitate c) Adaptabilitated) Complimentariitate

Substituibilitatea factorilor de productie consta in posibilitatea acestora de a inlocui un factor partial sau total cu o anumita cantitae in conditiile cind toti ceilati factori si nivelul productiei ramine neskimbat

Divizibilitatea factorilor de productie reprezinta disponibilitatea unor factori de productie de a se imparti in unitati simple in subuitati omogene fara a fi afectata calitatea factorui respective

Adaptibilitatea factorilor de producte este capacitatea de apreciere a unei unitati dintrun factor de productie cu una sau mai multe unitati din alt factor de productie.

Complimentaritatea factorilor de productie reprezinta capacitatea lor de stabilire a raporturilor cantitative structural si calitative care participa la producerea unui anumita bun economic

Tinind cont de caracteristicile mentionate producatorul urmareste obiectivu de a combina optimal factorii de productie cu scopu maximizarii profitului astfel el urmareste eficienta econoomicii maximale. Eficienta economica reprezinta exprimarea generala dintre efectele economice si efortul factorurilor de productie. Orice firma poate active intro industries au mai

multe industrii in teritoriul firmele si industriile sunt amplasate in functie de anumiti factori economici si neeconomici

Din categoria factorilor economici fac parte ( conditiile de clima, fertilitatea solului, volumul calitatea si structura resurselor natural care determina locul de producer a unor bunuri economice

2) sursele de materie prima si apa apropierea unor firme si industrii de aceste surse reprezinta o importanta deosebita in reducerea cheltuelilor de pransport de exemplu industria metalurgica este amplasata linga sursele de minereu de fier si de carbune , termocentralele sint amplasate in apropierea resurselor de carbne energetic iar firmele din industria kimica sint amplasate de regula linga sursele de apa

3) piata de desfacere tot cu scopul reduceriii keltuelilor de transport. Unele firme sunt amplasate in aproppierea petelor de comercializare

4) structurile populatiei atunci cind pentru unele firme factorul munca are o ponder importanta in producerea bunurilor economice piata muncii are rolul determinant in amplasarea acestei firme

5) gradul de concetrare unele firme sint atrase de gradul inalt a unor industrii in anumite zone sau regiuni aceasta atractie este cauzata de existent unei infastructuri moderne ( sosele , retele de transport , sisteme de canalizare de asigurare cu apa iergie electrica)