2

Cuprins

Pagina

1 Cuvacircnt icircnainte

3

2 Clipe de istorie

Dacii şi chimia

4

3 Portretul unui chimist

Costin D Neniţescu

7

4 Substanţa zilei

Vitamina C

10

5 Laboratorul de acasă

Brad din cristale de sare

12

6 Chimia verde

Ecologia

14

7 Chimia din jurul nostru

Sticla

16

8 Cristale

Acvamarinul ametistul diamantul rubinul

safirul cuarţul

20

9 Ştiinţă şi tehnică

Copiii romacircni care vor schimba lumea

23

10 Diverse

Top 5 descoperiri accidentale

Ştiaţi că

Bancuri

24

11 Concurs 29

3

Cuvacircnt icircnainte

Dragi cititori vă invităm sa parcurgeţi cu plăcere şi curiozitate paginile primului număr al revistei

bdquoChimia prietena meardquo

Revista se doreşte a fi un alt icircnceput icircn şcoala noastră un nou pas spre educaţie spre

icircnţelegerea lumii icircn care trăim un impuls spre cunoaştere şi evoluţie spirituală şi va

cuprinde articole scrise de colegi ai voştri dornici de a icircmpărtăşi cu voi informaţii

inedite şi interesante din chimie de cele mai multe ori icircn stracircnsă legătură cu alte

ştiinţe studiate de voi icircn şcoală biologie geografie fizică sau istorie dar şi cu altele

cum ar fi astronomie arheologie sau nanotehnologie

Temele au fost alese cu dorinţa de a va cultiva interesul pentru studiul chimiei pentru

o schimbare a mentalităţii privind ocrotirea mediului icircnconjurător precum şi pentru a

icircnvăţa ce icircnseamnă un comportament prietenos faţă de natură

Trăim icircntr-o epocă de evoluţie ştiinţifică fără precedent care solicită intens

creativitatea şi implicarea intelectuală conştiinţa socială şi grija faţă de mediu O

condiţie esenţială pentru a face faţă provocărilor actuale şi a ne alinia la standardele

civilizaţiei universale este INFORMAŢIA vastă multidisciplinară adaptabilă şi icircn

continuă dezvoltare

Dorim ca această revistă să răspundă icircntr-o măsură cacirct mai mare icircntrebărilor

curiozităţilor nevoii voastre de cunoaştere şi de informaţie

Dorim ca aceasta să fie o chemare o invitaţie adresată tuturor cititorilor din Liceul

Teoretic bdquoGheorghe Marinescurdquo de a-şi folosi talentul şi pasiunea alături de noi

colectivul de redacţie sau pur şi simplu de a citi revista cu iubire şi icircnţelegere

prof Daniela Cicircmpean

4

Plecacircnd de la ideea de a dedica acest

prim număr al revistei noastre Zilei

Naţionale a Romacircniei 1 Decembrie mi

s-a părut potrivit un omagiu dedicat

strămoşilor noştri DACII

Din informaţiile pe care istoricii ni le-

au oferit referitor la viaţa şi cultura

dacilor multă lume icircşi imaginează

dacii ca fiind un popor de barbari

bărboşi icircmbrăcaţi sărăcăcios viteji

dar fără o cultură prea bogată

Bineicircnţeles este vorba despre cei care

n-au auzit de Cloşca cu puii de aur de

Cucuteni sau de Hamangia

Poate ar fi potrivit să

icircncepem cu o poveste

a aurului romacircnesc

Puţini romacircni ştiu că pe acest teritoriu

au existat cele mai mari rezerve de

aur ale lumii

Icircntre popoarele antice primii care au

fost atraşi de aurul

dacilor nu au fost

romanii aşa cum

se crede ci primele

triburi de greci

care icircn migraţia lor

spre teritoriul de astăzi al Greciei au

trecut prin Munţii Apuseni unde au

jefuit zăcămintele de aur local din

care şi-au făurit monede Au urmat

perşii romanii iar după cca 1000 de

ani regii maghiari habsburgii

imperiali turcii şi ruşii

Icircn zilele noastre aurul de la Roşia

Montana icircncă mai incită spiritele şi

răscoleşte lăcomia omenească

Dacii erau adevaraţi artişti icircn

prelucrarea şi modelarea aurului de 24

de carate din care-şi confecţionau

podoabe sau obiecte de lux Ei

culegeau aurul aluvionar (din apele

curgătoare) cu ajutorul blănurilor de

oaie puse de-a

curmezişul racircurilor

Acestea reţineau icircn

lacircnă pepitele de aur şi

lăsau să treacă mai

departe celelalte

impurităţi aduse de apă

Mineritul de adacircncime se făcea doar

prin forţa braţelor minereurile bogate

icircn aur fiind desprinse cu tacircrnăcoape

din măruntaiele muntelui şi icircncărcate

icircn coşuri de răchită aşezate pe catacircri

Minereul era mărunţit icircn şteampurile

cu apă după care era colectat pe

ţesături din lacircnă sau blănuri de oaie

Separarea aurului şi argintului de

celelalte metale se realiza prin

cupelare sau prin utilizarea sulfatului

de stibiu (Ag2SO4 rezultat plutea ca o

spumă deasupra argintului şi era

eliminat uşor) Aurul şi argintul erau

turnate icircn lingouri ( tipare de lingouri

de Au şi Ag au fost descoperite la Ulpia

Traiana)

O altă metodă de obţinere a metalelor

preţioase era retopirea rebuturilor a

bijuteriilor stricate sau a metalului

vechi adunat Procesul avea loc icircn

două etape

1 separarea materiilor organice prin

icircncălzire şi

3

Cuvacircnt icircnainte

Dragi cititori vă invităm sa parcurgeţi cu plăcere şi curiozitate paginile primului număr al revistei

bdquoChimia prietena meardquo

Revista se doreşte a fi un alt icircnceput icircn şcoala noastră un nou pas spre educaţie spre

icircnţelegerea lumii icircn care trăim un impuls spre cunoaştere şi evoluţie spirituală şi va

cuprinde articole scrise de colegi ai voştri dornici de a icircmpărtăşi cu voi informaţii

inedite şi interesante din chimie de cele mai multe ori icircn stracircnsă legătură cu alte

ştiinţe studiate de voi icircn şcoală biologie geografie fizică sau istorie dar şi cu altele

cum ar fi astronomie arheologie sau nanotehnologie

Temele au fost alese cu dorinţa de a va cultiva interesul pentru studiul chimiei pentru

o schimbare a mentalităţii privind ocrotirea mediului icircnconjurător precum şi pentru a

icircnvăţa ce icircnseamnă un comportament prietenos faţă de natură

Trăim icircntr-o epocă de evoluţie ştiinţifică fără precedent care solicită intens

creativitatea şi implicarea intelectuală conştiinţa socială şi grija faţă de mediu O

condiţie esenţială pentru a face faţă provocărilor actuale şi a ne alinia la standardele

civilizaţiei universale este INFORMAŢIA vastă multidisciplinară adaptabilă şi icircn

continuă dezvoltare

Dorim ca această revistă să răspundă icircntr-o măsură cacirct mai mare icircntrebărilor

curiozităţilor nevoii voastre de cunoaştere şi de informaţie

Dorim ca aceasta să fie o chemare o invitaţie adresată tuturor cititorilor din Liceul

Teoretic bdquoGheorghe Marinescurdquo de a-şi folosi talentul şi pasiunea alături de noi

colectivul de redacţie sau pur şi simplu de a citi revista cu iubire şi icircnţelegere

prof Daniela Cicircmpean

4

Plecacircnd de la ideea de a dedica acest

prim număr al revistei noastre Zilei

Naţionale a Romacircniei 1 Decembrie mi

s-a părut potrivit un omagiu dedicat

strămoşilor noştri DACII

Din informaţiile pe care istoricii ni le-

au oferit referitor la viaţa şi cultura

dacilor multă lume icircşi imaginează

dacii ca fiind un popor de barbari

bărboşi icircmbrăcaţi sărăcăcios viteji

dar fără o cultură prea bogată

Bineicircnţeles este vorba despre cei care

n-au auzit de Cloşca cu puii de aur de

Cucuteni sau de Hamangia

Poate ar fi potrivit să

icircncepem cu o poveste

a aurului romacircnesc

Puţini romacircni ştiu că pe acest teritoriu

au existat cele mai mari rezerve de

aur ale lumii

Icircntre popoarele antice primii care au

fost atraşi de aurul

dacilor nu au fost

romanii aşa cum

se crede ci primele

triburi de greci

care icircn migraţia lor

spre teritoriul de astăzi al Greciei au

trecut prin Munţii Apuseni unde au

jefuit zăcămintele de aur local din

care şi-au făurit monede Au urmat

perşii romanii iar după cca 1000 de

ani regii maghiari habsburgii

imperiali turcii şi ruşii

Icircn zilele noastre aurul de la Roşia

Montana icircncă mai incită spiritele şi

răscoleşte lăcomia omenească

Dacii erau adevaraţi artişti icircn

prelucrarea şi modelarea aurului de 24

de carate din care-şi confecţionau

podoabe sau obiecte de lux Ei

culegeau aurul aluvionar (din apele

curgătoare) cu ajutorul blănurilor de

oaie puse de-a

curmezişul racircurilor

Acestea reţineau icircn

lacircnă pepitele de aur şi

lăsau să treacă mai

departe celelalte

impurităţi aduse de apă

Mineritul de adacircncime se făcea doar

prin forţa braţelor minereurile bogate

icircn aur fiind desprinse cu tacircrnăcoape

din măruntaiele muntelui şi icircncărcate

icircn coşuri de răchită aşezate pe catacircri

Minereul era mărunţit icircn şteampurile

cu apă după care era colectat pe

ţesături din lacircnă sau blănuri de oaie

Separarea aurului şi argintului de

celelalte metale se realiza prin

cupelare sau prin utilizarea sulfatului

de stibiu (Ag2SO4 rezultat plutea ca o

spumă deasupra argintului şi era

eliminat uşor) Aurul şi argintul erau

turnate icircn lingouri ( tipare de lingouri

de Au şi Ag au fost descoperite la Ulpia

Traiana)

O altă metodă de obţinere a metalelor

preţioase era retopirea rebuturilor a

bijuteriilor stricate sau a metalului

vechi adunat Procesul avea loc icircn

două etape

1 separarea materiilor organice prin

icircncălzire şi

4

Plecacircnd de la ideea de a dedica acest

prim număr al revistei noastre Zilei

Naţionale a Romacircniei 1 Decembrie mi

s-a părut potrivit un omagiu dedicat

strămoşilor noştri DACII

Din informaţiile pe care istoricii ni le-

au oferit referitor la viaţa şi cultura

dacilor multă lume icircşi imaginează

dacii ca fiind un popor de barbari

bărboşi icircmbrăcaţi sărăcăcios viteji

dar fără o cultură prea bogată

Bineicircnţeles este vorba despre cei care

n-au auzit de Cloşca cu puii de aur de

Cucuteni sau de Hamangia

Poate ar fi potrivit să

icircncepem cu o poveste

a aurului romacircnesc

Puţini romacircni ştiu că pe acest teritoriu

au existat cele mai mari rezerve de

aur ale lumii

Icircntre popoarele antice primii care au

fost atraşi de aurul

dacilor nu au fost

romanii aşa cum

se crede ci primele

triburi de greci

care icircn migraţia lor

spre teritoriul de astăzi al Greciei au

trecut prin Munţii Apuseni unde au

jefuit zăcămintele de aur local din

care şi-au făurit monede Au urmat

perşii romanii iar după cca 1000 de

ani regii maghiari habsburgii

imperiali turcii şi ruşii

Icircn zilele noastre aurul de la Roşia

Montana icircncă mai incită spiritele şi

răscoleşte lăcomia omenească

Dacii erau adevaraţi artişti icircn

prelucrarea şi modelarea aurului de 24

de carate din care-şi confecţionau

podoabe sau obiecte de lux Ei

culegeau aurul aluvionar (din apele

curgătoare) cu ajutorul blănurilor de

oaie puse de-a

curmezişul racircurilor

Acestea reţineau icircn

lacircnă pepitele de aur şi

lăsau să treacă mai

departe celelalte

impurităţi aduse de apă

Mineritul de adacircncime se făcea doar

prin forţa braţelor minereurile bogate

icircn aur fiind desprinse cu tacircrnăcoape

din măruntaiele muntelui şi icircncărcate

icircn coşuri de răchită aşezate pe catacircri

Minereul era mărunţit icircn şteampurile

cu apă după care era colectat pe

ţesături din lacircnă sau blănuri de oaie

Separarea aurului şi argintului de

celelalte metale se realiza prin

cupelare sau prin utilizarea sulfatului

de stibiu (Ag2SO4 rezultat plutea ca o

spumă deasupra argintului şi era

eliminat uşor) Aurul şi argintul erau

turnate icircn lingouri ( tipare de lingouri

de Au şi Ag au fost descoperite la Ulpia

Traiana)

O altă metodă de obţinere a metalelor

preţioase era retopirea rebuturilor a

bijuteriilor stricate sau a metalului

vechi adunat Procesul avea loc icircn

două etape

1 separarea materiilor organice prin

icircncălzire şi

5

2 separarea magnetică de impurităţile

feroase

Cel mai elocvent exemplu al măiestriei

prelucrării metalelor preţioase de către

daci probabil că este tezaurul de la

Pietroasele ldquoCloşca cu puii de aurrdquo

compus din 22 de piese care

cacircntăreşte 19 kg

Icircn timpul celui de-al 2-lea război

mondial tezaurul Romacircniei care

includea şi Cloşca cu puii de aur a

fost trimis la Moscova pentru a nu fi

furat de trupele germane Pacircnă icircn

prezent au fost recuperate doar zece

piese (icircn 1956) care sunt expuse la

Muzeul Naţional de Istorie (vezi foto)

Prelucrarea bronzului a fost un

meşteşug care icircn lumea geto-dacică

pre-romană a fost larg răspacircndit fapt

dovedit de descoperirea arheologică a

mai multor ateliere de bronzieri care

erau utilate cu diferite creuzete unelte

şi tipare dedicate obţinerii şi prelucrării

bronzului

Icircnafară de prelucrarea metalelor dacii

mai aveau şi alte preocupări mai mult

sau mai puţin apropiate de chimie

medicina şi farmacia

Spre deosebire de alte popoare care

legau vindecarea de multe practici

empirice lipsite de orice valoare

ştiinţifică bazate mai ales pe credinţe

oculte dacii erau faimoşi datorită

ştiinţei lor de utilizare a plantelor icircn

tratarea diferitelor afecţiuni

Acest fapt este atestat de nenumărate

documente antice care arată că marii

medici ai lumii greco-romane

recomandau remediile dacilor iar

ştiinţa fitoterapeutică a dacilor era icircn

perfectă concordanţă cu ceea ce se

cunoaşte astăzi despre compoziţia

chimică a plantelor medicinale precum

şi cu efectele lor terapeutice

Cunoştinţele medicale ale dacilor

rezultă şi din bdquotrusa medicalărdquo

descoperită la Sarmisegetuza care

conţinea scalpel penseta pulberi şi

vase pentru produse farmaceutice

Pulberile de minerale bogate icircn silicaţi

erau folosite pentru efectul lor

absorbant şi cicatrizant pe răni şi

ulceraţii Alifiile şi pulberile se păstrau

icircn mici vase de lut curate şi icircngrijit

lucrate

Herodot cel care i-a numit pe daci icircn

scrierile sale bdquocei mai viteji şi mai

drepţi dintre tracirdquo este cel care

afirma icircn acelaşi timp că geto-dacii

ştiau să folosească plantele medicinale

şi să icircngrijească bolnavii Nu trebuie

uitat nici faptul ca Hipocrate a fost

iniţiat icircn tainele vindecării de un medic

trac Herodius din Selimbria[2]

bdquoNu trebuie să uităm că reputaţia

medicilor geto-daci era reală şi că ea

s-a menţinut multe secolerdquo

6

(Mircea Eliade- bdquoDe la Zalmoxis la

Gengis-Hanrdquo)

Dacii erau meşteri şi icircn arta culorilor

Strămoşii noştri pictau lutul cu

pigmenţi naturali obţinuţi din plante

sau din oxizi de fier

Se pare că icircmpodobirea iilor de

borangic albe cu modele bogate icircn

culori naturale este de sorginte dacică

Pe Columna lui Traian şi pe

monumentul de la Adamclisi apar

personaje dacice a caror icircmbrăcăminte

albă este bogat ornamentată

Dacii foloseau metode chimice de

obţinere a unor pigmenţi din minerale

surse arheologice atestacircnd că aceştia

cunoşteau arderea oxidativă pentru

obţinerea pigmentului roşu icircncă din

secolul II icircHr

Icircn regiunile metalifere din Carpaţi erau

cunoscute de către daci minereurile ce

conţin oxizi de Fe din care obţineau

culori de la galben la ocru roşu şi

maro

Minereurile de mangan erau folosite

pentru a obţine nuanţe de verde

violet albastru etc

Singurul izvor antic privind culoarea

hainelor dacilor este oferit de

Aristofan care ne spune că bdquolocuitorii

de lacircngă Istruse icircmbracă icircn

veşminte coloraterdquo referindu-se

probabil mai ales la femei

O descoperire frapantă a istoricilor

preocupaţi de civilizaţia dacică este

legată de steagul cu bdquobalaur urlătorrdquo

Stindardul dacilor era format dintr-un

dragon cu cap de lup ridicat icircn varful

unei sulite

Cacircnd porneau atacul acesta se umfla

luacircnd o icircnfăţişare de fiară şi scotea un

şuierat icircnfiorător

Structura cromatica a steagului a fost

amintită icircn diverse scrieri ale timpului

dar a fost multă vreme ignorată de

către istorici

Conform ipotezei istoricilor Aurel David

şi dr Marius Bizerea bazată pe o

documentaţie solidă se

pare că bdquobalaurul cu

cap de luprdquo era colorat

icircn roşu galben şi

albastru aceasta fiind

se pare cromatica

reprezentativă a

strămoşilor noştri din

vremuri imemoriale

Stindardul căluşarilor

aşa cum icircl cunoaştem

astazi alcatuit din

panglici colorate seamănă de minune

cu stindardul dacilor descris icircn secolul

al II-lea

Balaurul a intrat icircn legendele şi

credinţele populare ca simbol negativ

icircn timp ce culorile cele mai intense din

cromatica curcubeului au marcat

identitatea pămacircntului romacircnesc de la

facerea sa

Surse

1 wwwdescoperaropovestea-aurului

2 wwwdaciccoolro 3 terradacicaro

4 wwwmpinteractivro 5 wwworastieinforo

6

(Mircea Eliade- bdquoDe la Zalmoxis la

Gengis-Hanrdquo)

Dacii erau meşteri şi icircn arta culorilor

Strămoşii noştri pictau lutul cu

pigmenţi naturali obţinuţi din plante

sau din oxizi de fier

Se pare că icircmpodobirea iilor de

borangic albe cu modele bogate icircn

culori naturale este de sorginte dacică

Pe Columna lui Traian şi pe

monumentul de la Adamclisi apar

personaje dacice a caror icircmbrăcăminte

albă este bogat ornamentată

Dacii foloseau metode chimice de

obţinere a unor pigmenţi din minerale

surse arheologice atestacircnd că aceştia

cunoşteau arderea oxidativă pentru

obţinerea pigmentului roşu icircncă din

secolul II icircHr

Icircn regiunile metalifere din Carpaţi erau

cunoscute de către daci minereurile ce

conţin oxizi de Fe din care obţineau

culori de la galben la ocru roşu şi

maro

Minereurile de mangan erau folosite

pentru a obţine nuanţe de verde

violet albastru etc

Singurul izvor antic privind culoarea

hainelor dacilor este oferit de

Aristofan care ne spune că bdquolocuitorii

de lacircngă Istruse icircmbracă icircn

veşminte coloraterdquo referindu-se

probabil mai ales la femei

O descoperire frapantă a istoricilor

preocupaţi de civilizaţia dacică este

legată de steagul cu bdquobalaur urlătorrdquo

Stindardul dacilor era format dintr-un

dragon cu cap de lup ridicat icircn varful

unei sulite

Cacircnd porneau atacul acesta se umfla

luacircnd o icircnfăţişare de fiară şi scotea un

şuierat icircnfiorător

Structura cromatica a steagului a fost

amintită icircn diverse scrieri ale timpului

dar a fost multă vreme ignorată de

către istorici

Conform ipotezei istoricilor Aurel David

şi dr Marius Bizerea bazată pe o

documentaţie solidă se

pare că bdquobalaurul cu

cap de luprdquo era colorat

icircn roşu galben şi

albastru aceasta fiind

se pare cromatica

reprezentativă a

strămoşilor noştri din

vremuri imemoriale

Stindardul căluşarilor

aşa cum icircl cunoaştem

astazi alcatuit din

panglici colorate seamănă de minune

cu stindardul dacilor descris icircn secolul

al II-lea

Balaurul a intrat icircn legendele şi

credinţele populare ca simbol negativ

icircn timp ce culorile cele mai intense din

cromatica curcubeului au marcat

identitatea pămacircntului romacircnesc de la

facerea sa

Surse

1 wwwdescoperaropovestea-aurului

2 wwwdaciccoolro 3 terradacicaro

4 wwwmpinteractivro 5 wwworastieinforo

7

Costin D Neniţescu s-a născut la 15 iulie 1902 icircn

Bucureşti ca fiu al lui Dimitrie Neniţescu doctor icircn

drept avocat director al Băncii Naţionale Romacircne

deputat al Partidului Conservator ministru al

Industriei şi Comerţului ( 1910-1912)

Absolvent al Colegiului Naţional Gh Lazăr din

Bucureşti icircn 1920 tacircnărul Costin D Neniţescu

icircncepe studiul chimiei la ETH ( Zuumlrich) rămacircnacircnd

profund impresionat de cursurile lui Debye

Icircşi termină studiile icircn 1925 la Muumlnchen cu un

doctorat condus de Hans Fisher mentorul său

Se icircntoarce icircn ţară iar icircntre anii 1925 şi 1935 este

profesor la Universitatea din Bucureşti şi predă

cursurile de Chimie Organică şi Chimie Generală

Icircn 1928 la 26 de ani publică prima ediţie din cele două tratate Chimie organică

şi Chimie generală Peste 40 de generaţii au icircnvăţat şi icircncă icircnvaţă după aceste

cărţi pacircnă acum singurele cărţi de specialitate icircn limba romacircnă care se ridică la

nivel occidental Tratatul de chimie organică a fost publicat icircn 8 ediţii prima avacircnd

un singur volum restul 2 două Unele au fost traduse icircn limbi străine Aceste

lucrări ne arată forţa de anticipare cu totul remarcabilă a autorului

A intuit una din cele mai importante direcţii de dezvoltare a chimiei organice şi a

adus contribuţii de bază Două exemple ar fi chimia reacţiilor care decurg prin ioni

de carboniu şi problema ciclobutadienei De asemenea a mai publicat şi Manualul

inginerului chimist şi manuale de liceu

Icircn anii 1930 studiază alături de grupul său de cercetare reacţiile hidrocarburilor

catalizate de clorura de aluminiu şi obţine rezultate importante pentru icircnţelegerea

mecanismului reacţiilor prin intermediari carbocationici Este observat pentru icircntacircia

dată rolul esenţial a urmelor de apă icircn reacţia de izomerizare a cicloalcanilor icircn

prezenţa clorurii de aluminiu reacţie cunoscută astăzi sub denumirea de ldquoreacţia

Neniţescurdquo

8

Icircn perioada 1965-1970 studiază reacţiile solvolitice Colaborează cu celebri

profesori din Statele Unite ale Americii contribuie cu scrierea unor capitole la

diverse tratate Numeroşi compuşi organici şi reacţii icirci poartă numele Se poate

spune că ldquohidrocarbura Neniţesculdquo prima anulenă (CH)10 a propulsat chimia

anulenelor A fost pionierul aplicării metodelor fizice icircn chimia organică icircn Romacircnia

Este ales ca membru al Academiei Romacircne şi al altor academii din străinătate

(Germania Cehoslovacia Ungaria şi Polonia) Primeşte numeroase premii dintre

care medalia ldquoAWvon Hofmannldquo una dintre cele mai prestigioase medalii

ştiinţifice

Se pare că cel mai reprezentativ aspect al vieţii sale este cel de profesor Icircşi

impresiona puternic studenţii prin a le prezenta chimia organică icircntr-un mod

captivant şi logic De asemenea se impunea prin apariţia sa fizică era icircnalt solid

cu nas acvilin şi o privire foarte pătrunzătoare Era foarte bine informat icircn toate

domeniile chimiei organice chimiei generale analitice şi chimiei fizice Avea un

discurs clar şi calm Nu se temea să răspundă anumitor icircntrebări ale studenţilor cu

Nu ştiu sau Nu se ştie icircncă

Rezultatele muncii lui Costin Neniţescu se văd icircn cele 262 de articole originale şi 21

de brevete Icircn anii 1970 lucrările sale au numărat 1000 de citări Icircn ziua de azi

Chemistry Citation Index numără mai mult de 20 de citări pe an A fost pentru scurt

timp decan al Facultăţii de Chimie Industrială din cadrul Politehnicii Bucureşti

Ca om a fost o persoană deosebită

Deşi părea aspru şi sever era

generos şi cu o inimă caldă Icirci

plăceau munţii drumurile de munte

abrupte şi icircnguste cum ar fi

Caraimanul sau zona Bacirclea Curajul

era o caracteristică a sa Politica nu

se regăsea icircn preocupările sale

Neniţescu nu era icircn relaţii bune cu

regimul comunist

foto - CDNeniţescu icircn biroul său 1953

Icircn onoarea maestrului Facultatea de

Chimie Industriala organizează icircn

fiecare an Concursul Naţional de

Chimie CD Neniţescu

A murit icircn 1970 la Buşteni fără să iasă la pensie

9

Iată cacircteva citate care ne arată cacirct de apreciat este icircn străinătate

ldquoRealizările d-voastră icircn chimie mă impresionează foarte mult cacircnd mă gacircndesc

că aţi reuşit totul departe de centrele de cercetare importante icircn domeniul chimiei

şi fără instrumente moderne Hans Fisher profesorul nostru comun ar fi apreciat

munca d-voastră văzacircnd cum v-aţi lărgit orizontul exploracircnd şi alte zone de

cercetare decacirct cele cu care aţi devenit familiar pe timpul doctoratului (Professor

H Plieninger Heidelberg)

La icircmplinirea a o sută de ani de la naşterea acestui Savant şi Profesor aş vrea

să amintesc că el a dat un impuls nemaiicircntacirclnit pacircnă atunci cercetării şi tehnicii

romacircneşti atacirct direct cacirct şi prin cei pe care i-a format icircn cei 35 de ani de

profesorat A luat cu curaj poziţie contra unor directive cu urmări nefaste la

Academia Romacircna Ca şi ceilalţi din generaţiile de chimişti ale Politehnicii

bucureştene sunt bucuros şi macircndru că am avut norocul să ascult prelegerile

magistrului şi să văd cum el a reuşit să creeze de la zero trecacircnd peste condiţii

vitrege un nucleu de ştiinţă şi icircnvăţămacircnt care s-a impus nu numai icircn Romacircnia ci

şi pe celelalte meridiane ale globului (Alexandru T Balaban)

Citate din Costin Neniţescu

Pentru a reuşi să transmiţi ştiinţă trebuie să fii tu icircnsuţi creator de ştiinţă sau cel

puţin să te străduieşti să fii

Cu personalitatea ta te naşti şi de asta nu eşti răspunzător

[] nu m-a răbdat inima să las atacircţia copii buni şi inteligenţi să icircnveţe prostii

Este o ruşine pentru un chimist specializat icircn chimia organică să fie aruncat icircntr-un

container anorganic

Surse

1 Wikipedia

2 httpwwwscientiaro

8

Icircn perioada 1965-1970 studiază reacţiile solvolitice Colaborează cu celebri

profesori din Statele Unite ale Americii contribuie cu scrierea unor capitole la

diverse tratate Numeroşi compuşi organici şi reacţii icirci poartă numele Se poate

spune că ldquohidrocarbura Neniţesculdquo prima anulenă (CH)10 a propulsat chimia

anulenelor A fost pionierul aplicării metodelor fizice icircn chimia organică icircn Romacircnia

Este ales ca membru al Academiei Romacircne şi al altor academii din străinătate

(Germania Cehoslovacia Ungaria şi Polonia) Primeşte numeroase premii dintre

care medalia ldquoAWvon Hofmannldquo una dintre cele mai prestigioase medalii

ştiinţifice

Se pare că cel mai reprezentativ aspect al vieţii sale este cel de profesor Icircşi

impresiona puternic studenţii prin a le prezenta chimia organică icircntr-un mod

captivant şi logic De asemenea se impunea prin apariţia sa fizică era icircnalt solid

cu nas acvilin şi o privire foarte pătrunzătoare Era foarte bine informat icircn toate

domeniile chimiei organice chimiei generale analitice şi chimiei fizice Avea un

discurs clar şi calm Nu se temea să răspundă anumitor icircntrebări ale studenţilor cu

Nu ştiu sau Nu se ştie icircncă

Rezultatele muncii lui Costin Neniţescu se văd icircn cele 262 de articole originale şi 21

de brevete Icircn anii 1970 lucrările sale au numărat 1000 de citări Icircn ziua de azi

Chemistry Citation Index numără mai mult de 20 de citări pe an A fost pentru scurt

timp decan al Facultăţii de Chimie Industrială din cadrul Politehnicii Bucureşti

Ca om a fost o persoană deosebită

Deşi părea aspru şi sever era

generos şi cu o inimă caldă Icirci

plăceau munţii drumurile de munte

abrupte şi icircnguste cum ar fi

Caraimanul sau zona Bacirclea Curajul

era o caracteristică a sa Politica nu

se regăsea icircn preocupările sale

Neniţescu nu era icircn relaţii bune cu

regimul comunist

foto - CDNeniţescu icircn biroul său 1953

Icircn onoarea maestrului Facultatea de

Chimie Industriala organizează icircn

fiecare an Concursul Naţional de

Chimie CD Neniţescu

A murit icircn 1970 la Buşteni fără să iasă la pensie

9

Iată cacircteva citate care ne arată cacirct de apreciat este icircn străinătate

ldquoRealizările d-voastră icircn chimie mă impresionează foarte mult cacircnd mă gacircndesc

că aţi reuşit totul departe de centrele de cercetare importante icircn domeniul chimiei

şi fără instrumente moderne Hans Fisher profesorul nostru comun ar fi apreciat

munca d-voastră văzacircnd cum v-aţi lărgit orizontul exploracircnd şi alte zone de

cercetare decacirct cele cu care aţi devenit familiar pe timpul doctoratului (Professor

H Plieninger Heidelberg)

La icircmplinirea a o sută de ani de la naşterea acestui Savant şi Profesor aş vrea

să amintesc că el a dat un impuls nemaiicircntacirclnit pacircnă atunci cercetării şi tehnicii

romacircneşti atacirct direct cacirct şi prin cei pe care i-a format icircn cei 35 de ani de

profesorat A luat cu curaj poziţie contra unor directive cu urmări nefaste la

Academia Romacircna Ca şi ceilalţi din generaţiile de chimişti ale Politehnicii

bucureştene sunt bucuros şi macircndru că am avut norocul să ascult prelegerile

magistrului şi să văd cum el a reuşit să creeze de la zero trecacircnd peste condiţii

vitrege un nucleu de ştiinţă şi icircnvăţămacircnt care s-a impus nu numai icircn Romacircnia ci

şi pe celelalte meridiane ale globului (Alexandru T Balaban)

Citate din Costin Neniţescu

Pentru a reuşi să transmiţi ştiinţă trebuie să fii tu icircnsuţi creator de ştiinţă sau cel

puţin să te străduieşti să fii

Cu personalitatea ta te naşti şi de asta nu eşti răspunzător

[] nu m-a răbdat inima să las atacircţia copii buni şi inteligenţi să icircnveţe prostii

Este o ruşine pentru un chimist specializat icircn chimia organică să fie aruncat icircntr-un

container anorganic

Surse

1 Wikipedia

2 httpwwwscientiaro

9

Iată cacircteva citate care ne arată cacirct de apreciat este icircn străinătate

ldquoRealizările d-voastră icircn chimie mă impresionează foarte mult cacircnd mă gacircndesc

că aţi reuşit totul departe de centrele de cercetare importante icircn domeniul chimiei

şi fără instrumente moderne Hans Fisher profesorul nostru comun ar fi apreciat

munca d-voastră văzacircnd cum v-aţi lărgit orizontul exploracircnd şi alte zone de

cercetare decacirct cele cu care aţi devenit familiar pe timpul doctoratului (Professor

H Plieninger Heidelberg)

La icircmplinirea a o sută de ani de la naşterea acestui Savant şi Profesor aş vrea

să amintesc că el a dat un impuls nemaiicircntacirclnit pacircnă atunci cercetării şi tehnicii

romacircneşti atacirct direct cacirct şi prin cei pe care i-a format icircn cei 35 de ani de

profesorat A luat cu curaj poziţie contra unor directive cu urmări nefaste la

Academia Romacircna Ca şi ceilalţi din generaţiile de chimişti ale Politehnicii

bucureştene sunt bucuros şi macircndru că am avut norocul să ascult prelegerile

magistrului şi să văd cum el a reuşit să creeze de la zero trecacircnd peste condiţii

vitrege un nucleu de ştiinţă şi icircnvăţămacircnt care s-a impus nu numai icircn Romacircnia ci

şi pe celelalte meridiane ale globului (Alexandru T Balaban)

Citate din Costin Neniţescu

Pentru a reuşi să transmiţi ştiinţă trebuie să fii tu icircnsuţi creator de ştiinţă sau cel

puţin să te străduieşti să fii

Cu personalitatea ta te naşti şi de asta nu eşti răspunzător

[] nu m-a răbdat inima să las atacircţia copii buni şi inteligenţi să icircnveţe prostii

Este o ruşine pentru un chimist specializat icircn chimia organică să fie aruncat icircntr-un

container anorganic

Surse

1 Wikipedia

2 httpwwwscientiaro

10

Trebuie să spun că mi-a fost foarte dificil

să mă hotărăsc asupra unui singur subiect

avacircnd in vedere faptul că există atacirct de

multe substanțe care au rol foarte

important in organismul uman și nu

numai Dar icircntr-un final m-am decis să

scriu despre un supliment nutritiv care a

fost preferatul meu icircncă din copilarie și

anume Vitamina C sau acidul ascorbic

Dacă ar trebui să definesc Vitamina C icircn cacircteva

cuvinte aș spune că este de cele mai multe ori

prezentă ca o pastilă albă cu un gust acrișor care

are efecte foarte benefice pentru organism

UTILIZĂRI

Acidul ascorbic este oxidat foarte ușor și de

aceea este folosit ca reducător icircn soluțiile de

developare fotografică (printre alți

compuși) și drept conservant

Vitamina C se mai numește și

L-enantiomerul acidului ascorbic (numele de bdquoascorbic vine de

la proprietatea sa de a preveni și vindeca scorbutul) Primatele

(incluzacircnd oamenii) și cacircteva alte specii din regnul animal

notabil fiind porcușorul de guinea și-au pierdut proprietatea de

a sintetiza vitamina C și trebuie să o obțină din alimentație

Vitamina C este un nutrient esențial vieții solubil icircn apă

implicat icircn producția de glucocorticosteroizi și de anumiți

neurotransmițători (substanțe care permit transmisia influxului

nervos) icircn metabolismul glucozei al colagenului al acidului folic

și al anumitor aminoacizi icircn neutralizarea radicalilor liberi și a

nitrozaminelor icircn reacții imunologice care facilitează absorbția

fierului la nivelul tubului digestiv

11

Unde găsim Vitamina C

Aceasta se găsește icircn toate fructele și legumele acrișoare cea mai bună sursa de

Vitamina C rămacircnacircnd lămacircia verde Fructele citrice (lămacircie verde lămacircie

portocală grepfruit) tomatele și cartofii sunt surse comune și foarte bune de

vitamina C Alte alimente bogate icircn vitamina C sunt papaya broccoli varză de

Bruxelles coacăze căpșuni conopidă spanac pepene galben și kiwi merișoarele

și ardeii iuți

ATENȚIE icircn cantități mari vitamina C poate cauza leziuni sau boli ale sistemului

digestiv provocacircnd chiar și gastrită

Ştiaţi că

Vitamina C este produsă din glucoză

Glucoza introdusă icircn organism se

transformă icircntr-un procent de app 60

icircn vitamina C

Icircn 1934 compania farmaceutică elvețiană

Hoffmann-La Roche a fost prima care a produs

sintetic industrial vitamina C sub numele de

marcă Redoxon

Icircn articolele viitoare vă aștept cu un articol

despre complexul de vitamine B si alte suplimente alimentare importante pentru

sănătatea noastră

BIBLIOGRAFIE

wwwmaxfruitinfoalimentro

wwwwikipediaorg

wwwtratamente-naturistero

Andrada Simina Bojan Clasa a XI-a C

12

Icircn continuare vă propun un

experiment amuzant pe care-l puteţi

realiza acasă cu un efort minim

De ce aveţi nevoie

apă fierbinte ( o ceşcuţă de cafea)

3-4 linguriţe de sare de bucătărie

1 linguriţă albăstreală pentru rufe

1- 2 pahare

un vas icircn care icircncălziţi apa

o linguriţă pentru măsurat

un castronel mic icircn care veţi realiza

experimentul

carton foarfecă

coloranţi alimentari ( opţional)

Albăstreala pentru rufe conţine un

complex al ferului care se numeşte

albastru de Berlin sau de Prusia

Dacă nu găsiţi albăstreală pentru

rufe ( sineală) icircn magazinele care

comercializează chimicale pentru uz

casnic puteţi cumpăra de la

magazinele specializate vopsea

ldquoalbastru de Prusiardquo pentru pictori

sau icircn ultimă instanţă o rugaţi pe

profesoara de chimie de la şcoală să

vă ajute icircn această privinţă

Coloranţii alimentari icirci puteţi turna

icircn soluţia de sare sau se pot picura cu

o pipeta pe cartonul din care veţi

confecţiona brăduţul

Cartonul pe care-l veţi folosi este

preferabil să fie gros şi destul de rigid

(icircl puteti tăia dintr-o cutie de ambalaj)

Cum procedaţi

1 Tăiaţi forma unui brăduţ din carton

icircn două exemplare

Baza trebuie să fie de cca 5 cm pentru

a avea stabilitate

Icircnălţimea nu e bine să depăşească 7-

9 cm pentru că soluţia nu va urca mai

mult de atacirct ( vezi foto1)

2 Icircmbinaţi cele două jumătăţi astfel

icircncacirct să obţineţi o figurină

tridimensională ( foto 2)

3 Preparaţi soluţia

dizolvacircnd sare de

bucătărie icircn apa

fierbinte

Amestecati cacircte

puţină sare pacircnă ce

se dizolvă apoi

adăugaţi o nouă

cantitate

13

Obţineţi o soluţie saturată cacircnd icircn

soluţia obţinută sarea nu se mai

dizolvă oricacirct aţi amesteca

Nu trebuie să mai icircncălziţi soluţia

pentru că solubilitatea NaCl icircn apă

creşte foarte puţin cu temperatura

4 Dacă soluţia obţinută este tulbure

aşteptaţi pacircnă se limpezeşte şi turnaţi-

o cu grijă icircn castronelul dedicat

experimentului astfel icircncacirct să nu

scăpaţi icircn acesta cristale nedizolvate

de sare

5 Icircn castronel trebuie să aveţi o soluţie

saturată de sare fără sare nedizolvată

Icircn această

soluţie adăugaţi

o linguriţă de

albastru de Berlin

şi amestecaţi

bine

Nivelul soluţiei

din vas nu

trebuie să

depăşească 1-2

cm

6 Dacă doriţi

acum puteţi

adăuga şi

colorantul icircn

soluţie

7 Aşezati

brăduţul de

carton icircn soluţia

din vas cu grijă

să nu se

răstoarne

Dacă pluteşte icircnseamnă că este prea

multă soluţie

şi trebuie să mai aruncaţi din ea

8 Puneţi vasul cu brăduţul icircntr-un loc

ferit unde nu va fi mişcat lovit sau

stropit icircn timpul experimentului (de

exemplu pe o etajeră undeva la

nivelul ochilor pentru a observa ce se

icircntacircmplă)

9 Acum aşteptaţi

După 1-2 ore icircncep să apară primele

cristale apoi brăduţul icircncepe să se

ldquoicircmbracerdquo icircn straie de iarnă

14

Educaţia Ecologică

Obiectivele Educaţiei ecologice sunt de menţinere şi de

icircmbunătăţire a calităţii mediului de aceea i se mai

spuneEducaţie de Mediurdquo

Pe de o parte educaţia ecologică icircnseamnă informarea

şi sporirea cunoştinţelor elevilor despre mediul

icircnconjurător

Pe de altă parte educaţia de mediu sporeşte

conştientizarea problemelor şi icircnţelegerea valorilor

personale prin bdquodescoperireardquo atitudinii şi icircnţelegerii ajutacircndu-i pe elevi să-şi

evalueze şi să-şi clarifice sentimentele icircn ceea ce priveşte mediul şi cum contribuie

la problemele acestuia

Icircn mod specific educaţia de mediu accentuează aceste cinci obiective

bull Conştientizarea ajută elevii să icircnţeleagă problemele legate de mediu

bull Cunoaşterea ajută elevii să capete o icircnţelegere de bază privind interacţiunea

oamenilor cu mediul şi despre cum apar şi cum pot fi rezolvate problemele legate

de mediu

bull Atitudinea ajută elevii să primeascărsquorsquo un set de valori şi sentimente de grijă

pentru mediu motivaţia şi devotamentul de a participa la menţinerea calităţi

mediului

bullDeprinderile ajută elevii să capete abilităţile necesare identificării şi investigării

problemelor mediului şi să contribuie la rezolvarea problemelor acestuia

bullParticiparea ajută elevii să capete experienţă icircn utilizarea cunoştinţelor şi

abilităţilor dobacircndite icircn vederea unor acţiuni pozitive şi bine gacircndite care vor

conduce la rezolvarea problemelor mediului[1]

15

Reciclarea de ce să reciclăm

Faţă de alte metode ecologice reciclarea reprezintă cel mai mic efort depus de

către consumatori Deşeurile menajere trebuie sortate icircnaintea aruncării acestora la

containere pe tipul de deşeu aruncat ( plastic sticlă hacircrtie etc) Deci reciclarea

presupune doar puţină atenţie din partea oamenilor

Odată cu reciclarea vin şi beneficiile atacirct ale mediului icircnconjurător

cacirct şi cele economice

bull Programele bine puse la punct de reciclare sunt mai ieftine

decacirct colectarea (folosirea maşiniilor de gunoi =gt consumarea

combustibililor ) depozitarea şi incinerarea deşeurilor

bullCu cacirct se reciclează mai mult scad costurile icircntrucacirct reciclarea

icircnseamnă refolosirea unor lucruri ( de ex flacoane)

bullReciclarea scade costurile companiilor efortul de reciclare fiind acoperit de

economiile realizate

bullReciclarea reduce cantitatea de deşeuri ce trebuie depozitată icircn gropi de gunoi şi

incinerată

bullFiecare tonă de hacircrtie reciclată salvează 17 copaci

bullEnergia recuperată de reciclarea unui pahar de sticlă poate alimenta un bec timp

de 4 ore

bullReduce numărul de poluanţi icircn aer şi apă

bullReciclarea ajută la conservarea resurselor naturale precum lemnul apa şi

minereurile

bullReciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale animalelor şi previne

eroziunea solului [2]

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwecowebanpmropage3-Ce-inseamna-Educatie-Ecologica

2 httpwwwreciclareorgreciclare-de-ce-sa-reciclam

Marius Micloş clasa a X-a B

16

Se pare că cea mai veche sticlă ( din sl stiacuteklo) cunoscută a fost sticla vulcanică

rezultată prin răcirea rapidă a lavei ( obsidian) dacă nu cumva cea rezultată icircn

urma lovirii nisipului de pe ţărmurile mărilor de către fulgere

Cel mai vechi obiect de sticlă ar putea fi o amuletă albastră găsită icircn Egipt datată

icircn anul 7000 icirc Hr Icircn Egipt şi icircn Liban au fost descoperite mărgele de sticlă vechi de

cca 5000 de ani

Se presupune ca producerea vaselor de sticlă a icircnceput cu cca 700 de ani icirc Hr Pe

la icircnceputul erei noastre a fost descoperit procedeul de obţinere

a vaselor goale icircn interior prin suflare Apărut icircn Siria

meşteşugul suflării sticlei s-a răspacircndit repede icircn tot Imperiul

Roman

Icircn secolele I-II dHr prelucrarea sticlei s-a dezvoltat şi pe

ţărmurile Mării Negre La Tomis (acum Constanţa) au fost găsite

urmele unor cuptoare de topit sticla iar la muzeul Arheologic

Constanţa sunt expuse multe vase de sticla din acea perioadă

La icircnceputul secolului I al erei noastre un meşter roman a

inventat ţeava de suflat sticla o ţeavă de fier lungă şi subţire prevăzută la un

capăt cu o mică umflătură iar la celălalt capăt cu o prelungire de lemn prin care se

sufla aerul La capătul ţevii de fier se prinde

un ghem de sticlă lichida şi se suflă icircn ţeavă

Se formează un balon de sticlă caruia icircnainte

de a se răci i se poate da orice formă

Sticlarii romani făceau vase obişnuite din

sticlă opacă verzuie dar şi sticlă incoloră şi

slab transparentă din nisipuri albe

Sticla colorată era cunoscută icircncă de egipteni dar romanii au

iniţiat o artă a sticlei colorate din care prelucrau flacoane cu

forme complicate şi migăloase

Icircnsă nimic nu se putea compara cu renumitele cupe

murrhine care erau mai scumpe decacirct aurul Aceste cupe

erau mici fără ornamente dar frumuseţea lor se datora

coloritului viu şi bogat cu o sclipire deosebită datorată

17

faptului că icircn sticla transparentă erau presărate grăunţe din sticlă colorată Se pare

ca icircmpăratul Nero a cheltuit o avere pentru astfel de obiecte din sticlă pentru o

singură murrhina plătind o sumă cu care se puteau cumpăra 300 de robi

Prima tehnologierdquo a sticlei apare icircn 1540 in Pirotehniardquo scrisă la Veneţia de

Vanaccio Biringuccio

Odată cu căderea Constantinopolului Veneţia a devenit centrul artei fabricării sticlei

Fabricanţii de sticlă erau extrem de respectaţi putacircnd ajunge pacircnă la ranguri nobiliare

dacă izbuteau să devină meşteri sticlari şi să fie icircnscrişi icircn Cartea de

aur a insulei Murano

Aceştia trebuiau să accepte izolarea de pe insula Murano ( la 2 km

de Veneţia) pentru a păstra secretul de fabricaţie Se pare ca insula

Murano era o adevărată icircnchisoare icircn care divulgarea secretelor de

fabricaţie a sticlei sau tentativa de evadare erau pedepsite cu

moartea

Meșterii sticlari din Murano erau considerați egalii

celor mai nobile familii din Veneția Pe de altă parte

ei erau urmăriți icircn permanență de poliția venețiană și

supuși unei legi severe care interzicea părăsirea insulei şi mergea pacircnă

la icircntemniţare şi asasini plătiţi Această duritate era justificata de preţul

gigantic pe care-l putea avea un vas de Murano privilegiu economic

care putea fi oricacircnd pierdut la cea mai mică tentativa de bdquospionaj

economicrdquo ceea ce ar fi icircnsemnat o lovitură de moarte pentru Veneţia cea lipsită de

alte resurse interne

Pe la icircnceputul secolului al XIV-lea sticla de Boemia a icirc nceput să concureze

puternic sticla de Murano

Situată icircntre Germania Austria Slovacia şi Polonia se

afla o mică republică numită Cehia cunoscută icircn istorie

ca Regatul Bohemiei (icircnainte de 1918) Prin 1150 icircn

regiune se fabrica deja sticla colorată atacirct pentru vitralii

cicirct şi pentru uz casnic

Icircn jurul anului 1600 sticlarii din Bohemia au descoperit

reţeta unei sticle incolore extrem de transparente şi de o

calitate superioară celei veneţiene Icircn scurt timp meşterii sticlari din Bohemia au

devenit faimoşi pentru sticla lor de cristal

Icircn 1676 englezul George Ravencroft a descoperit că oxidul de plumb adăugat icircn

compoziţia sticlei o face mai strălucitoare şi mai transparentă mai moale şi mai uşor

de prelucrat

18

Lentilele ochelarilor au fost inventate icircn Florenţa (Italia) icircn secolul al XIII-lea pentru

corectarea vederii persoanelor icircn vacircrstă Lentilele pentru miopi au apărut după 1600

Icircn acest timp cacircţiva opticieni au inventat telescopul

Sticla folosită la fabricarea lentilelor trebuie să fie complet lipsită de bule de aer şi

perfect omogenă pentru a nu denatura imaginea ceea ce nu exista icircn acea

perioadăChiar şi cea mai bună sticlă producea distorsiuni iar imaginea era icircnconjurată

de un curcubeu icircn miniatură Se pare că ldquoochelariştiirdquo din acele vremuri nu se prea

sinchiseau de acest defect optic

Mai tacircrziu cacircnd lentilele au icircnceput să fie mai mult icircntrebuinţate opticienii s-au

străduit să icircnlăture această aberaţie cromatică

Sticla folosită icircn acel timp era de crown o sticlă tare cu un indice de refracţie şi putere

de dispersie mici

Al doilea tip important de sticlă flintul a fost obţinut pentru prima dată icircn Anglia icircn

1675 Se deosebeşte de sticla crown printr-o cantitate mai mare de plumb (peste 70

din greutatea ei) avacircnd un indice mai mare de refracţie şi un indice de dispersie mai

bun calităţile sale optice permiţacircnd fabricanţilor de lentile să elimine dispersia luminii

Folosind o lentilă din sticlă flint ( mai subţire la capete decacirct la mijloc) combinată cu o

lentilă de sticlă crown (mai groasă la mijloc decacirct la capete) s-a descoperit ldquolentila

acromaticărdquo extrem de importantă pentru dezvoltarea fotografiei de precizie

Unele icircncercări de preluare a metodelor englezeşti au fost făcute icircn sec XVII şi de

germani Aceştia icircnsă sub influenţa mai mare a Veneţiei nu au rezistat tentaţiei de a

crea tot felul de obiecte originale din sticlă cu o fantezie demnă de invidiat

Printre acestea cele mai răspacircndite au fost paharele kutroflesi şi paharul de

pedeapsă

Din primele vinul curgea picătură cu picătură cu un şuierat

ascuţit ca al berzei

Paharul de pedeapsă avea forma unei ciuperci răsturnate

vinul din el se putea bea tot numai picătură cu picătură

dar pe deasupra rotind tot timpul ciuperca

Vitraliile se pare că au apărut prima dată la populaţia

romană din zona Mării Mediterane Casele acestora aveau

ferestrele ornamentate din alabastru icircn care erau icircncrustate

bucăţi de sticlă colorată

Tehnica de prelucrare a sticlei pentru vitralii consta icircn

tăierea şi şlefuirea bucăţilor de sticlă urmărindu-se

icircncadrarea acestora exactă icircntr-un desen urmată de

fixarea lor icircn profile de plumb şi lipirea cu cositor

19

Cele mai vechi vitralii au fost create pentru bisericile romano-catolice icircncă din sec

VII prezentacircnd imagini din pasaje biblice

Icircn 1879 un artist şi decorator american John LaFarge a creat şi

brevetat sticla opalescentă obţinută prin amestecarea mai multor

coloranţi icircn compoziţia sticlei iar LC Tiffany a creat un nou curent

artistic icircn prelucrarea sticlei Acesta a folosit tehnici de tăiere

complicată şi de dispunere a sticlei icircn mai multe straturi a icircnlocuit

plumbul cu folia de cupru ceea ce i-a permis să folosească

vitraliul la confecţionarea abajururilor de lampă

Cea dintacirci fabrică de sticlă cunoscută din documente din ţara

noastră se afla lacircngă Tacircrgovişte şi icirci aparţinea lui Matei Voievod

(1650)

Icircn Moldova lui Grigore Ghica se dăduse poruncă icircn anul 1740 pentru icircnfiinţarea

unei fabrici de sticlă icircn satul Călugăra din ţinutul Romanului

Icircn secolul XIX s-au construit numeroase fabrici de sticlă dintre care unele

funcţionează şi astăzi Aşa sunt fabricile de la Poiana Codrului (Maramureş)

construită icircn 1801 cea de la Tomeşti (Banat) din 1804 fabrica de la Avrig din

1830 Pădurea Neagră (1840) Azuga (1880) şi altele

Icircn 1921-1922 s-au constituit fabricile de la Turda şi Mediaş ce foloseau drept

combustibil gazul metan

Sticlele sunt amestecuri de dioxid de siliciu şi silicaţi ai diferitelor metale Sunt

materiale necristalizate (amorfe) cu rezistenţă mecanică şi duritate mare cu coeficient

de dilatare mic

Putem spune că sticla este o soluţie icircn care silicaţii aluminaţii şi fosfaţii se dizolvă unii

icircn alţii iar metalele sau oxizii lor plutesc icircn această soluţie formacircnd o suspensie

Arta suflării sticlei nu s-a schimbat mult de la romanii din secolul I dHr deşi suflătorii

lucrează acum icircn fabrici moderne

Astăzi maşini automate prelucrează majoritatea produselor din sticlă (becuri electrice

geamuri sticle lentile obiecte de uz casnic) dar suflătorul de sticlă şi tubul de suflat

rămacircn o parte principală a industriei Numai ei pot fabrica vasele de sticlă necesare

laboratoarelor

Surse

wwwwikipediaro

httphartacomoriiblogspotro

httpwwwarhimagro

wwwworldglassro

11

Unde găsim Vitamina C

Aceasta se găsește icircn toate fructele și legumele acrișoare cea mai bună sursa de

Vitamina C rămacircnacircnd lămacircia verde Fructele citrice (lămacircie verde lămacircie

portocală grepfruit) tomatele și cartofii sunt surse comune și foarte bune de

vitamina C Alte alimente bogate icircn vitamina C sunt papaya broccoli varză de

Bruxelles coacăze căpșuni conopidă spanac pepene galben și kiwi merișoarele

și ardeii iuți

ATENȚIE icircn cantități mari vitamina C poate cauza leziuni sau boli ale sistemului

digestiv provocacircnd chiar și gastrită

Ştiaţi că

Vitamina C este produsă din glucoză

Glucoza introdusă icircn organism se

transformă icircntr-un procent de app 60

icircn vitamina C

Icircn 1934 compania farmaceutică elvețiană

Hoffmann-La Roche a fost prima care a produs

sintetic industrial vitamina C sub numele de

marcă Redoxon

Icircn articolele viitoare vă aștept cu un articol

despre complexul de vitamine B si alte suplimente alimentare importante pentru

sănătatea noastră

BIBLIOGRAFIE

wwwmaxfruitinfoalimentro

wwwwikipediaorg

wwwtratamente-naturistero

Andrada Simina Bojan Clasa a XI-a C

12

Icircn continuare vă propun un

experiment amuzant pe care-l puteţi

realiza acasă cu un efort minim

De ce aveţi nevoie

apă fierbinte ( o ceşcuţă de cafea)

3-4 linguriţe de sare de bucătărie

1 linguriţă albăstreală pentru rufe

1- 2 pahare

un vas icircn care icircncălziţi apa

o linguriţă pentru măsurat

un castronel mic icircn care veţi realiza

experimentul

carton foarfecă

coloranţi alimentari ( opţional)

Albăstreala pentru rufe conţine un

complex al ferului care se numeşte

albastru de Berlin sau de Prusia

Dacă nu găsiţi albăstreală pentru

rufe ( sineală) icircn magazinele care

comercializează chimicale pentru uz

casnic puteţi cumpăra de la

magazinele specializate vopsea

ldquoalbastru de Prusiardquo pentru pictori

sau icircn ultimă instanţă o rugaţi pe

profesoara de chimie de la şcoală să

vă ajute icircn această privinţă

Coloranţii alimentari icirci puteţi turna

icircn soluţia de sare sau se pot picura cu

o pipeta pe cartonul din care veţi

confecţiona brăduţul

Cartonul pe care-l veţi folosi este

preferabil să fie gros şi destul de rigid

(icircl puteti tăia dintr-o cutie de ambalaj)

Cum procedaţi

1 Tăiaţi forma unui brăduţ din carton

icircn două exemplare

Baza trebuie să fie de cca 5 cm pentru

a avea stabilitate

Icircnălţimea nu e bine să depăşească 7-

9 cm pentru că soluţia nu va urca mai

mult de atacirct ( vezi foto1)

2 Icircmbinaţi cele două jumătăţi astfel

icircncacirct să obţineţi o figurină

tridimensională ( foto 2)

3 Preparaţi soluţia

dizolvacircnd sare de

bucătărie icircn apa

fierbinte

Amestecati cacircte

puţină sare pacircnă ce

se dizolvă apoi

adăugaţi o nouă

cantitate

13

Obţineţi o soluţie saturată cacircnd icircn

soluţia obţinută sarea nu se mai

dizolvă oricacirct aţi amesteca

Nu trebuie să mai icircncălziţi soluţia

pentru că solubilitatea NaCl icircn apă

creşte foarte puţin cu temperatura

4 Dacă soluţia obţinută este tulbure

aşteptaţi pacircnă se limpezeşte şi turnaţi-

o cu grijă icircn castronelul dedicat

experimentului astfel icircncacirct să nu

scăpaţi icircn acesta cristale nedizolvate

de sare

5 Icircn castronel trebuie să aveţi o soluţie

saturată de sare fără sare nedizolvată

Icircn această

soluţie adăugaţi

o linguriţă de

albastru de Berlin

şi amestecaţi

bine

Nivelul soluţiei

din vas nu

trebuie să

depăşească 1-2

cm

6 Dacă doriţi

acum puteţi

adăuga şi

colorantul icircn

soluţie

7 Aşezati

brăduţul de

carton icircn soluţia

din vas cu grijă

să nu se

răstoarne

Dacă pluteşte icircnseamnă că este prea

multă soluţie

şi trebuie să mai aruncaţi din ea

8 Puneţi vasul cu brăduţul icircntr-un loc

ferit unde nu va fi mişcat lovit sau

stropit icircn timpul experimentului (de

exemplu pe o etajeră undeva la

nivelul ochilor pentru a observa ce se

icircntacircmplă)

9 Acum aşteptaţi

După 1-2 ore icircncep să apară primele

cristale apoi brăduţul icircncepe să se

ldquoicircmbracerdquo icircn straie de iarnă

14

Educaţia Ecologică

Obiectivele Educaţiei ecologice sunt de menţinere şi de

icircmbunătăţire a calităţii mediului de aceea i se mai

spuneEducaţie de Mediurdquo

Pe de o parte educaţia ecologică icircnseamnă informarea

şi sporirea cunoştinţelor elevilor despre mediul

icircnconjurător

Pe de altă parte educaţia de mediu sporeşte

conştientizarea problemelor şi icircnţelegerea valorilor

personale prin bdquodescoperireardquo atitudinii şi icircnţelegerii ajutacircndu-i pe elevi să-şi

evalueze şi să-şi clarifice sentimentele icircn ceea ce priveşte mediul şi cum contribuie

la problemele acestuia

Icircn mod specific educaţia de mediu accentuează aceste cinci obiective

bull Conştientizarea ajută elevii să icircnţeleagă problemele legate de mediu

bull Cunoaşterea ajută elevii să capete o icircnţelegere de bază privind interacţiunea

oamenilor cu mediul şi despre cum apar şi cum pot fi rezolvate problemele legate

de mediu

bull Atitudinea ajută elevii să primeascărsquorsquo un set de valori şi sentimente de grijă

pentru mediu motivaţia şi devotamentul de a participa la menţinerea calităţi

mediului

bullDeprinderile ajută elevii să capete abilităţile necesare identificării şi investigării

problemelor mediului şi să contribuie la rezolvarea problemelor acestuia

bullParticiparea ajută elevii să capete experienţă icircn utilizarea cunoştinţelor şi

abilităţilor dobacircndite icircn vederea unor acţiuni pozitive şi bine gacircndite care vor

conduce la rezolvarea problemelor mediului[1]

15

Reciclarea de ce să reciclăm

Faţă de alte metode ecologice reciclarea reprezintă cel mai mic efort depus de

către consumatori Deşeurile menajere trebuie sortate icircnaintea aruncării acestora la

containere pe tipul de deşeu aruncat ( plastic sticlă hacircrtie etc) Deci reciclarea

presupune doar puţină atenţie din partea oamenilor

Odată cu reciclarea vin şi beneficiile atacirct ale mediului icircnconjurător

cacirct şi cele economice

bull Programele bine puse la punct de reciclare sunt mai ieftine

decacirct colectarea (folosirea maşiniilor de gunoi =gt consumarea

combustibililor ) depozitarea şi incinerarea deşeurilor

bullCu cacirct se reciclează mai mult scad costurile icircntrucacirct reciclarea

icircnseamnă refolosirea unor lucruri ( de ex flacoane)

bullReciclarea scade costurile companiilor efortul de reciclare fiind acoperit de

economiile realizate

bullReciclarea reduce cantitatea de deşeuri ce trebuie depozitată icircn gropi de gunoi şi

incinerată

bullFiecare tonă de hacircrtie reciclată salvează 17 copaci

bullEnergia recuperată de reciclarea unui pahar de sticlă poate alimenta un bec timp

de 4 ore

bullReduce numărul de poluanţi icircn aer şi apă

bullReciclarea ajută la conservarea resurselor naturale precum lemnul apa şi

minereurile

bullReciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale animalelor şi previne

eroziunea solului [2]

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwecowebanpmropage3-Ce-inseamna-Educatie-Ecologica

2 httpwwwreciclareorgreciclare-de-ce-sa-reciclam

Marius Micloş clasa a X-a B

16

Se pare că cea mai veche sticlă ( din sl stiacuteklo) cunoscută a fost sticla vulcanică

rezultată prin răcirea rapidă a lavei ( obsidian) dacă nu cumva cea rezultată icircn

urma lovirii nisipului de pe ţărmurile mărilor de către fulgere

Cel mai vechi obiect de sticlă ar putea fi o amuletă albastră găsită icircn Egipt datată

icircn anul 7000 icirc Hr Icircn Egipt şi icircn Liban au fost descoperite mărgele de sticlă vechi de

cca 5000 de ani

Se presupune ca producerea vaselor de sticlă a icircnceput cu cca 700 de ani icirc Hr Pe

la icircnceputul erei noastre a fost descoperit procedeul de obţinere

a vaselor goale icircn interior prin suflare Apărut icircn Siria

meşteşugul suflării sticlei s-a răspacircndit repede icircn tot Imperiul

Roman

Icircn secolele I-II dHr prelucrarea sticlei s-a dezvoltat şi pe

ţărmurile Mării Negre La Tomis (acum Constanţa) au fost găsite

urmele unor cuptoare de topit sticla iar la muzeul Arheologic

Constanţa sunt expuse multe vase de sticla din acea perioadă

La icircnceputul secolului I al erei noastre un meşter roman a

inventat ţeava de suflat sticla o ţeavă de fier lungă şi subţire prevăzută la un

capăt cu o mică umflătură iar la celălalt capăt cu o prelungire de lemn prin care se

sufla aerul La capătul ţevii de fier se prinde

un ghem de sticlă lichida şi se suflă icircn ţeavă

Se formează un balon de sticlă caruia icircnainte

de a se răci i se poate da orice formă

Sticlarii romani făceau vase obişnuite din

sticlă opacă verzuie dar şi sticlă incoloră şi

slab transparentă din nisipuri albe

Sticla colorată era cunoscută icircncă de egipteni dar romanii au

iniţiat o artă a sticlei colorate din care prelucrau flacoane cu

forme complicate şi migăloase

Icircnsă nimic nu se putea compara cu renumitele cupe

murrhine care erau mai scumpe decacirct aurul Aceste cupe

erau mici fără ornamente dar frumuseţea lor se datora

coloritului viu şi bogat cu o sclipire deosebită datorată

17

faptului că icircn sticla transparentă erau presărate grăunţe din sticlă colorată Se pare

ca icircmpăratul Nero a cheltuit o avere pentru astfel de obiecte din sticlă pentru o

singură murrhina plătind o sumă cu care se puteau cumpăra 300 de robi

Prima tehnologierdquo a sticlei apare icircn 1540 in Pirotehniardquo scrisă la Veneţia de

Vanaccio Biringuccio

Odată cu căderea Constantinopolului Veneţia a devenit centrul artei fabricării sticlei

Fabricanţii de sticlă erau extrem de respectaţi putacircnd ajunge pacircnă la ranguri nobiliare

dacă izbuteau să devină meşteri sticlari şi să fie icircnscrişi icircn Cartea de

aur a insulei Murano

Aceştia trebuiau să accepte izolarea de pe insula Murano ( la 2 km

de Veneţia) pentru a păstra secretul de fabricaţie Se pare ca insula

Murano era o adevărată icircnchisoare icircn care divulgarea secretelor de

fabricaţie a sticlei sau tentativa de evadare erau pedepsite cu

moartea

Meșterii sticlari din Murano erau considerați egalii

celor mai nobile familii din Veneția Pe de altă parte

ei erau urmăriți icircn permanență de poliția venețiană și

supuși unei legi severe care interzicea părăsirea insulei şi mergea pacircnă

la icircntemniţare şi asasini plătiţi Această duritate era justificata de preţul

gigantic pe care-l putea avea un vas de Murano privilegiu economic

care putea fi oricacircnd pierdut la cea mai mică tentativa de bdquospionaj

economicrdquo ceea ce ar fi icircnsemnat o lovitură de moarte pentru Veneţia cea lipsită de

alte resurse interne

Pe la icircnceputul secolului al XIV-lea sticla de Boemia a icirc nceput să concureze

puternic sticla de Murano

Situată icircntre Germania Austria Slovacia şi Polonia se

afla o mică republică numită Cehia cunoscută icircn istorie

ca Regatul Bohemiei (icircnainte de 1918) Prin 1150 icircn

regiune se fabrica deja sticla colorată atacirct pentru vitralii

cicirct şi pentru uz casnic

Icircn jurul anului 1600 sticlarii din Bohemia au descoperit

reţeta unei sticle incolore extrem de transparente şi de o

calitate superioară celei veneţiene Icircn scurt timp meşterii sticlari din Bohemia au

devenit faimoşi pentru sticla lor de cristal

Icircn 1676 englezul George Ravencroft a descoperit că oxidul de plumb adăugat icircn

compoziţia sticlei o face mai strălucitoare şi mai transparentă mai moale şi mai uşor

de prelucrat

18

Lentilele ochelarilor au fost inventate icircn Florenţa (Italia) icircn secolul al XIII-lea pentru

corectarea vederii persoanelor icircn vacircrstă Lentilele pentru miopi au apărut după 1600

Icircn acest timp cacircţiva opticieni au inventat telescopul

Sticla folosită la fabricarea lentilelor trebuie să fie complet lipsită de bule de aer şi

perfect omogenă pentru a nu denatura imaginea ceea ce nu exista icircn acea

perioadăChiar şi cea mai bună sticlă producea distorsiuni iar imaginea era icircnconjurată

de un curcubeu icircn miniatură Se pare că ldquoochelariştiirdquo din acele vremuri nu se prea

sinchiseau de acest defect optic

Mai tacircrziu cacircnd lentilele au icircnceput să fie mai mult icircntrebuinţate opticienii s-au

străduit să icircnlăture această aberaţie cromatică

Sticla folosită icircn acel timp era de crown o sticlă tare cu un indice de refracţie şi putere

de dispersie mici

Al doilea tip important de sticlă flintul a fost obţinut pentru prima dată icircn Anglia icircn

1675 Se deosebeşte de sticla crown printr-o cantitate mai mare de plumb (peste 70

din greutatea ei) avacircnd un indice mai mare de refracţie şi un indice de dispersie mai

bun calităţile sale optice permiţacircnd fabricanţilor de lentile să elimine dispersia luminii

Folosind o lentilă din sticlă flint ( mai subţire la capete decacirct la mijloc) combinată cu o

lentilă de sticlă crown (mai groasă la mijloc decacirct la capete) s-a descoperit ldquolentila

acromaticărdquo extrem de importantă pentru dezvoltarea fotografiei de precizie

Unele icircncercări de preluare a metodelor englezeşti au fost făcute icircn sec XVII şi de

germani Aceştia icircnsă sub influenţa mai mare a Veneţiei nu au rezistat tentaţiei de a

crea tot felul de obiecte originale din sticlă cu o fantezie demnă de invidiat

Printre acestea cele mai răspacircndite au fost paharele kutroflesi şi paharul de

pedeapsă

Din primele vinul curgea picătură cu picătură cu un şuierat

ascuţit ca al berzei

Paharul de pedeapsă avea forma unei ciuperci răsturnate

vinul din el se putea bea tot numai picătură cu picătură

dar pe deasupra rotind tot timpul ciuperca

Vitraliile se pare că au apărut prima dată la populaţia

romană din zona Mării Mediterane Casele acestora aveau

ferestrele ornamentate din alabastru icircn care erau icircncrustate

bucăţi de sticlă colorată

Tehnica de prelucrare a sticlei pentru vitralii consta icircn

tăierea şi şlefuirea bucăţilor de sticlă urmărindu-se

icircncadrarea acestora exactă icircntr-un desen urmată de

fixarea lor icircn profile de plumb şi lipirea cu cositor

19

Cele mai vechi vitralii au fost create pentru bisericile romano-catolice icircncă din sec

VII prezentacircnd imagini din pasaje biblice

Icircn 1879 un artist şi decorator american John LaFarge a creat şi

brevetat sticla opalescentă obţinută prin amestecarea mai multor

coloranţi icircn compoziţia sticlei iar LC Tiffany a creat un nou curent

artistic icircn prelucrarea sticlei Acesta a folosit tehnici de tăiere

complicată şi de dispunere a sticlei icircn mai multe straturi a icircnlocuit

plumbul cu folia de cupru ceea ce i-a permis să folosească

vitraliul la confecţionarea abajururilor de lampă

Cea dintacirci fabrică de sticlă cunoscută din documente din ţara

noastră se afla lacircngă Tacircrgovişte şi icirci aparţinea lui Matei Voievod

(1650)

Icircn Moldova lui Grigore Ghica se dăduse poruncă icircn anul 1740 pentru icircnfiinţarea

unei fabrici de sticlă icircn satul Călugăra din ţinutul Romanului

Icircn secolul XIX s-au construit numeroase fabrici de sticlă dintre care unele

funcţionează şi astăzi Aşa sunt fabricile de la Poiana Codrului (Maramureş)

construită icircn 1801 cea de la Tomeşti (Banat) din 1804 fabrica de la Avrig din

1830 Pădurea Neagră (1840) Azuga (1880) şi altele

Icircn 1921-1922 s-au constituit fabricile de la Turda şi Mediaş ce foloseau drept

combustibil gazul metan

Sticlele sunt amestecuri de dioxid de siliciu şi silicaţi ai diferitelor metale Sunt

materiale necristalizate (amorfe) cu rezistenţă mecanică şi duritate mare cu coeficient

de dilatare mic

Putem spune că sticla este o soluţie icircn care silicaţii aluminaţii şi fosfaţii se dizolvă unii

icircn alţii iar metalele sau oxizii lor plutesc icircn această soluţie formacircnd o suspensie

Arta suflării sticlei nu s-a schimbat mult de la romanii din secolul I dHr deşi suflătorii

lucrează acum icircn fabrici moderne

Astăzi maşini automate prelucrează majoritatea produselor din sticlă (becuri electrice

geamuri sticle lentile obiecte de uz casnic) dar suflătorul de sticlă şi tubul de suflat

rămacircn o parte principală a industriei Numai ei pot fabrica vasele de sticlă necesare

laboratoarelor

Surse

wwwwikipediaro

httphartacomoriiblogspotro

httpwwwarhimagro

wwwworldglassro

12

Icircn continuare vă propun un

experiment amuzant pe care-l puteţi

realiza acasă cu un efort minim

De ce aveţi nevoie

apă fierbinte ( o ceşcuţă de cafea)

3-4 linguriţe de sare de bucătărie

1 linguriţă albăstreală pentru rufe

1- 2 pahare

un vas icircn care icircncălziţi apa

o linguriţă pentru măsurat

un castronel mic icircn care veţi realiza

experimentul

carton foarfecă

coloranţi alimentari ( opţional)

Albăstreala pentru rufe conţine un

complex al ferului care se numeşte

albastru de Berlin sau de Prusia

Dacă nu găsiţi albăstreală pentru

rufe ( sineală) icircn magazinele care

comercializează chimicale pentru uz

casnic puteţi cumpăra de la

magazinele specializate vopsea

ldquoalbastru de Prusiardquo pentru pictori

sau icircn ultimă instanţă o rugaţi pe

profesoara de chimie de la şcoală să

vă ajute icircn această privinţă

Coloranţii alimentari icirci puteţi turna

icircn soluţia de sare sau se pot picura cu

o pipeta pe cartonul din care veţi

confecţiona brăduţul

Cartonul pe care-l veţi folosi este

preferabil să fie gros şi destul de rigid

(icircl puteti tăia dintr-o cutie de ambalaj)

Cum procedaţi

1 Tăiaţi forma unui brăduţ din carton

icircn două exemplare

Baza trebuie să fie de cca 5 cm pentru

a avea stabilitate

Icircnălţimea nu e bine să depăşească 7-

9 cm pentru că soluţia nu va urca mai

mult de atacirct ( vezi foto1)

2 Icircmbinaţi cele două jumătăţi astfel

icircncacirct să obţineţi o figurină

tridimensională ( foto 2)

3 Preparaţi soluţia

dizolvacircnd sare de

bucătărie icircn apa

fierbinte

Amestecati cacircte

puţină sare pacircnă ce

se dizolvă apoi

adăugaţi o nouă

cantitate

13

Obţineţi o soluţie saturată cacircnd icircn

soluţia obţinută sarea nu se mai

dizolvă oricacirct aţi amesteca

Nu trebuie să mai icircncălziţi soluţia

pentru că solubilitatea NaCl icircn apă

creşte foarte puţin cu temperatura

4 Dacă soluţia obţinută este tulbure

aşteptaţi pacircnă se limpezeşte şi turnaţi-

o cu grijă icircn castronelul dedicat

experimentului astfel icircncacirct să nu

scăpaţi icircn acesta cristale nedizolvate

de sare

5 Icircn castronel trebuie să aveţi o soluţie

saturată de sare fără sare nedizolvată

Icircn această

soluţie adăugaţi

o linguriţă de

albastru de Berlin

şi amestecaţi

bine

Nivelul soluţiei

din vas nu

trebuie să

depăşească 1-2

cm

6 Dacă doriţi

acum puteţi

adăuga şi

colorantul icircn

soluţie

7 Aşezati

brăduţul de

carton icircn soluţia

din vas cu grijă

să nu se

răstoarne

Dacă pluteşte icircnseamnă că este prea

multă soluţie

şi trebuie să mai aruncaţi din ea

8 Puneţi vasul cu brăduţul icircntr-un loc

ferit unde nu va fi mişcat lovit sau

stropit icircn timpul experimentului (de

exemplu pe o etajeră undeva la

nivelul ochilor pentru a observa ce se

icircntacircmplă)

9 Acum aşteptaţi

După 1-2 ore icircncep să apară primele

cristale apoi brăduţul icircncepe să se

ldquoicircmbracerdquo icircn straie de iarnă

14

Educaţia Ecologică

Obiectivele Educaţiei ecologice sunt de menţinere şi de

icircmbunătăţire a calităţii mediului de aceea i se mai

spuneEducaţie de Mediurdquo

Pe de o parte educaţia ecologică icircnseamnă informarea

şi sporirea cunoştinţelor elevilor despre mediul

icircnconjurător

Pe de altă parte educaţia de mediu sporeşte

conştientizarea problemelor şi icircnţelegerea valorilor

personale prin bdquodescoperireardquo atitudinii şi icircnţelegerii ajutacircndu-i pe elevi să-şi

evalueze şi să-şi clarifice sentimentele icircn ceea ce priveşte mediul şi cum contribuie

la problemele acestuia

Icircn mod specific educaţia de mediu accentuează aceste cinci obiective

bull Conştientizarea ajută elevii să icircnţeleagă problemele legate de mediu

bull Cunoaşterea ajută elevii să capete o icircnţelegere de bază privind interacţiunea

oamenilor cu mediul şi despre cum apar şi cum pot fi rezolvate problemele legate

de mediu

bull Atitudinea ajută elevii să primeascărsquorsquo un set de valori şi sentimente de grijă

pentru mediu motivaţia şi devotamentul de a participa la menţinerea calităţi

mediului

bullDeprinderile ajută elevii să capete abilităţile necesare identificării şi investigării

problemelor mediului şi să contribuie la rezolvarea problemelor acestuia

bullParticiparea ajută elevii să capete experienţă icircn utilizarea cunoştinţelor şi

abilităţilor dobacircndite icircn vederea unor acţiuni pozitive şi bine gacircndite care vor

conduce la rezolvarea problemelor mediului[1]

15

Reciclarea de ce să reciclăm

Faţă de alte metode ecologice reciclarea reprezintă cel mai mic efort depus de

către consumatori Deşeurile menajere trebuie sortate icircnaintea aruncării acestora la

containere pe tipul de deşeu aruncat ( plastic sticlă hacircrtie etc) Deci reciclarea

presupune doar puţină atenţie din partea oamenilor

Odată cu reciclarea vin şi beneficiile atacirct ale mediului icircnconjurător

cacirct şi cele economice

bull Programele bine puse la punct de reciclare sunt mai ieftine

decacirct colectarea (folosirea maşiniilor de gunoi =gt consumarea

combustibililor ) depozitarea şi incinerarea deşeurilor

bullCu cacirct se reciclează mai mult scad costurile icircntrucacirct reciclarea

icircnseamnă refolosirea unor lucruri ( de ex flacoane)

bullReciclarea scade costurile companiilor efortul de reciclare fiind acoperit de

economiile realizate

bullReciclarea reduce cantitatea de deşeuri ce trebuie depozitată icircn gropi de gunoi şi

incinerată

bullFiecare tonă de hacircrtie reciclată salvează 17 copaci

bullEnergia recuperată de reciclarea unui pahar de sticlă poate alimenta un bec timp

de 4 ore

bullReduce numărul de poluanţi icircn aer şi apă

bullReciclarea ajută la conservarea resurselor naturale precum lemnul apa şi

minereurile

bullReciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale animalelor şi previne

eroziunea solului [2]

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwecowebanpmropage3-Ce-inseamna-Educatie-Ecologica

2 httpwwwreciclareorgreciclare-de-ce-sa-reciclam

Marius Micloş clasa a X-a B

16

Se pare că cea mai veche sticlă ( din sl stiacuteklo) cunoscută a fost sticla vulcanică

rezultată prin răcirea rapidă a lavei ( obsidian) dacă nu cumva cea rezultată icircn

urma lovirii nisipului de pe ţărmurile mărilor de către fulgere

Cel mai vechi obiect de sticlă ar putea fi o amuletă albastră găsită icircn Egipt datată

icircn anul 7000 icirc Hr Icircn Egipt şi icircn Liban au fost descoperite mărgele de sticlă vechi de

cca 5000 de ani

Se presupune ca producerea vaselor de sticlă a icircnceput cu cca 700 de ani icirc Hr Pe

la icircnceputul erei noastre a fost descoperit procedeul de obţinere

a vaselor goale icircn interior prin suflare Apărut icircn Siria

meşteşugul suflării sticlei s-a răspacircndit repede icircn tot Imperiul

Roman

Icircn secolele I-II dHr prelucrarea sticlei s-a dezvoltat şi pe

ţărmurile Mării Negre La Tomis (acum Constanţa) au fost găsite

urmele unor cuptoare de topit sticla iar la muzeul Arheologic

Constanţa sunt expuse multe vase de sticla din acea perioadă

La icircnceputul secolului I al erei noastre un meşter roman a

inventat ţeava de suflat sticla o ţeavă de fier lungă şi subţire prevăzută la un

capăt cu o mică umflătură iar la celălalt capăt cu o prelungire de lemn prin care se

sufla aerul La capătul ţevii de fier se prinde

un ghem de sticlă lichida şi se suflă icircn ţeavă

Se formează un balon de sticlă caruia icircnainte

de a se răci i se poate da orice formă

Sticlarii romani făceau vase obişnuite din

sticlă opacă verzuie dar şi sticlă incoloră şi

slab transparentă din nisipuri albe

Sticla colorată era cunoscută icircncă de egipteni dar romanii au

iniţiat o artă a sticlei colorate din care prelucrau flacoane cu

forme complicate şi migăloase

Icircnsă nimic nu se putea compara cu renumitele cupe

murrhine care erau mai scumpe decacirct aurul Aceste cupe

erau mici fără ornamente dar frumuseţea lor se datora

coloritului viu şi bogat cu o sclipire deosebită datorată

17

faptului că icircn sticla transparentă erau presărate grăunţe din sticlă colorată Se pare

ca icircmpăratul Nero a cheltuit o avere pentru astfel de obiecte din sticlă pentru o

singură murrhina plătind o sumă cu care se puteau cumpăra 300 de robi

Prima tehnologierdquo a sticlei apare icircn 1540 in Pirotehniardquo scrisă la Veneţia de

Vanaccio Biringuccio

Odată cu căderea Constantinopolului Veneţia a devenit centrul artei fabricării sticlei

Fabricanţii de sticlă erau extrem de respectaţi putacircnd ajunge pacircnă la ranguri nobiliare

dacă izbuteau să devină meşteri sticlari şi să fie icircnscrişi icircn Cartea de

aur a insulei Murano

Aceştia trebuiau să accepte izolarea de pe insula Murano ( la 2 km

de Veneţia) pentru a păstra secretul de fabricaţie Se pare ca insula

Murano era o adevărată icircnchisoare icircn care divulgarea secretelor de

fabricaţie a sticlei sau tentativa de evadare erau pedepsite cu

moartea

Meșterii sticlari din Murano erau considerați egalii

celor mai nobile familii din Veneția Pe de altă parte

ei erau urmăriți icircn permanență de poliția venețiană și

supuși unei legi severe care interzicea părăsirea insulei şi mergea pacircnă

la icircntemniţare şi asasini plătiţi Această duritate era justificata de preţul

gigantic pe care-l putea avea un vas de Murano privilegiu economic

care putea fi oricacircnd pierdut la cea mai mică tentativa de bdquospionaj

economicrdquo ceea ce ar fi icircnsemnat o lovitură de moarte pentru Veneţia cea lipsită de

alte resurse interne

Pe la icircnceputul secolului al XIV-lea sticla de Boemia a icirc nceput să concureze

puternic sticla de Murano

Situată icircntre Germania Austria Slovacia şi Polonia se

afla o mică republică numită Cehia cunoscută icircn istorie

ca Regatul Bohemiei (icircnainte de 1918) Prin 1150 icircn

regiune se fabrica deja sticla colorată atacirct pentru vitralii

cicirct şi pentru uz casnic

Icircn jurul anului 1600 sticlarii din Bohemia au descoperit

reţeta unei sticle incolore extrem de transparente şi de o

calitate superioară celei veneţiene Icircn scurt timp meşterii sticlari din Bohemia au

devenit faimoşi pentru sticla lor de cristal

Icircn 1676 englezul George Ravencroft a descoperit că oxidul de plumb adăugat icircn

compoziţia sticlei o face mai strălucitoare şi mai transparentă mai moale şi mai uşor

de prelucrat

18

Lentilele ochelarilor au fost inventate icircn Florenţa (Italia) icircn secolul al XIII-lea pentru

corectarea vederii persoanelor icircn vacircrstă Lentilele pentru miopi au apărut după 1600

Icircn acest timp cacircţiva opticieni au inventat telescopul

Sticla folosită la fabricarea lentilelor trebuie să fie complet lipsită de bule de aer şi

perfect omogenă pentru a nu denatura imaginea ceea ce nu exista icircn acea

perioadăChiar şi cea mai bună sticlă producea distorsiuni iar imaginea era icircnconjurată

de un curcubeu icircn miniatură Se pare că ldquoochelariştiirdquo din acele vremuri nu se prea

sinchiseau de acest defect optic

Mai tacircrziu cacircnd lentilele au icircnceput să fie mai mult icircntrebuinţate opticienii s-au

străduit să icircnlăture această aberaţie cromatică

Sticla folosită icircn acel timp era de crown o sticlă tare cu un indice de refracţie şi putere

de dispersie mici

Al doilea tip important de sticlă flintul a fost obţinut pentru prima dată icircn Anglia icircn

1675 Se deosebeşte de sticla crown printr-o cantitate mai mare de plumb (peste 70

din greutatea ei) avacircnd un indice mai mare de refracţie şi un indice de dispersie mai

bun calităţile sale optice permiţacircnd fabricanţilor de lentile să elimine dispersia luminii

Folosind o lentilă din sticlă flint ( mai subţire la capete decacirct la mijloc) combinată cu o

lentilă de sticlă crown (mai groasă la mijloc decacirct la capete) s-a descoperit ldquolentila

acromaticărdquo extrem de importantă pentru dezvoltarea fotografiei de precizie

Unele icircncercări de preluare a metodelor englezeşti au fost făcute icircn sec XVII şi de

germani Aceştia icircnsă sub influenţa mai mare a Veneţiei nu au rezistat tentaţiei de a

crea tot felul de obiecte originale din sticlă cu o fantezie demnă de invidiat

Printre acestea cele mai răspacircndite au fost paharele kutroflesi şi paharul de

pedeapsă

Din primele vinul curgea picătură cu picătură cu un şuierat

ascuţit ca al berzei

Paharul de pedeapsă avea forma unei ciuperci răsturnate

vinul din el se putea bea tot numai picătură cu picătură

dar pe deasupra rotind tot timpul ciuperca

Vitraliile se pare că au apărut prima dată la populaţia

romană din zona Mării Mediterane Casele acestora aveau

ferestrele ornamentate din alabastru icircn care erau icircncrustate

bucăţi de sticlă colorată

Tehnica de prelucrare a sticlei pentru vitralii consta icircn

tăierea şi şlefuirea bucăţilor de sticlă urmărindu-se

icircncadrarea acestora exactă icircntr-un desen urmată de

fixarea lor icircn profile de plumb şi lipirea cu cositor

19

Cele mai vechi vitralii au fost create pentru bisericile romano-catolice icircncă din sec

VII prezentacircnd imagini din pasaje biblice

Icircn 1879 un artist şi decorator american John LaFarge a creat şi

brevetat sticla opalescentă obţinută prin amestecarea mai multor

coloranţi icircn compoziţia sticlei iar LC Tiffany a creat un nou curent

artistic icircn prelucrarea sticlei Acesta a folosit tehnici de tăiere

complicată şi de dispunere a sticlei icircn mai multe straturi a icircnlocuit

plumbul cu folia de cupru ceea ce i-a permis să folosească

vitraliul la confecţionarea abajururilor de lampă

Cea dintacirci fabrică de sticlă cunoscută din documente din ţara

noastră se afla lacircngă Tacircrgovişte şi icirci aparţinea lui Matei Voievod

(1650)

Icircn Moldova lui Grigore Ghica se dăduse poruncă icircn anul 1740 pentru icircnfiinţarea

unei fabrici de sticlă icircn satul Călugăra din ţinutul Romanului

Icircn secolul XIX s-au construit numeroase fabrici de sticlă dintre care unele

funcţionează şi astăzi Aşa sunt fabricile de la Poiana Codrului (Maramureş)

construită icircn 1801 cea de la Tomeşti (Banat) din 1804 fabrica de la Avrig din

1830 Pădurea Neagră (1840) Azuga (1880) şi altele

Icircn 1921-1922 s-au constituit fabricile de la Turda şi Mediaş ce foloseau drept

combustibil gazul metan

Sticlele sunt amestecuri de dioxid de siliciu şi silicaţi ai diferitelor metale Sunt

materiale necristalizate (amorfe) cu rezistenţă mecanică şi duritate mare cu coeficient

de dilatare mic

Putem spune că sticla este o soluţie icircn care silicaţii aluminaţii şi fosfaţii se dizolvă unii

icircn alţii iar metalele sau oxizii lor plutesc icircn această soluţie formacircnd o suspensie

Arta suflării sticlei nu s-a schimbat mult de la romanii din secolul I dHr deşi suflătorii

lucrează acum icircn fabrici moderne

Astăzi maşini automate prelucrează majoritatea produselor din sticlă (becuri electrice

geamuri sticle lentile obiecte de uz casnic) dar suflătorul de sticlă şi tubul de suflat

rămacircn o parte principală a industriei Numai ei pot fabrica vasele de sticlă necesare

laboratoarelor

Surse

wwwwikipediaro

httphartacomoriiblogspotro

httpwwwarhimagro

wwwworldglassro

13

Obţineţi o soluţie saturată cacircnd icircn

soluţia obţinută sarea nu se mai

dizolvă oricacirct aţi amesteca

Nu trebuie să mai icircncălziţi soluţia

pentru că solubilitatea NaCl icircn apă

creşte foarte puţin cu temperatura

4 Dacă soluţia obţinută este tulbure

aşteptaţi pacircnă se limpezeşte şi turnaţi-

o cu grijă icircn castronelul dedicat

experimentului astfel icircncacirct să nu

scăpaţi icircn acesta cristale nedizolvate

de sare

5 Icircn castronel trebuie să aveţi o soluţie

saturată de sare fără sare nedizolvată

Icircn această

soluţie adăugaţi

o linguriţă de

albastru de Berlin

şi amestecaţi

bine

Nivelul soluţiei

din vas nu

trebuie să

depăşească 1-2

cm

6 Dacă doriţi

acum puteţi

adăuga şi

colorantul icircn

soluţie

7 Aşezati

brăduţul de

carton icircn soluţia

din vas cu grijă

să nu se

răstoarne

Dacă pluteşte icircnseamnă că este prea

multă soluţie

şi trebuie să mai aruncaţi din ea

8 Puneţi vasul cu brăduţul icircntr-un loc

ferit unde nu va fi mişcat lovit sau

stropit icircn timpul experimentului (de

exemplu pe o etajeră undeva la

nivelul ochilor pentru a observa ce se

icircntacircmplă)

9 Acum aşteptaţi

După 1-2 ore icircncep să apară primele

cristale apoi brăduţul icircncepe să se

ldquoicircmbracerdquo icircn straie de iarnă

14

Educaţia Ecologică

Obiectivele Educaţiei ecologice sunt de menţinere şi de

icircmbunătăţire a calităţii mediului de aceea i se mai

spuneEducaţie de Mediurdquo

Pe de o parte educaţia ecologică icircnseamnă informarea

şi sporirea cunoştinţelor elevilor despre mediul

icircnconjurător

Pe de altă parte educaţia de mediu sporeşte

conştientizarea problemelor şi icircnţelegerea valorilor

personale prin bdquodescoperireardquo atitudinii şi icircnţelegerii ajutacircndu-i pe elevi să-şi

evalueze şi să-şi clarifice sentimentele icircn ceea ce priveşte mediul şi cum contribuie

la problemele acestuia

Icircn mod specific educaţia de mediu accentuează aceste cinci obiective

bull Conştientizarea ajută elevii să icircnţeleagă problemele legate de mediu

bull Cunoaşterea ajută elevii să capete o icircnţelegere de bază privind interacţiunea

oamenilor cu mediul şi despre cum apar şi cum pot fi rezolvate problemele legate

de mediu

bull Atitudinea ajută elevii să primeascărsquorsquo un set de valori şi sentimente de grijă

pentru mediu motivaţia şi devotamentul de a participa la menţinerea calităţi

mediului

bullDeprinderile ajută elevii să capete abilităţile necesare identificării şi investigării

problemelor mediului şi să contribuie la rezolvarea problemelor acestuia

bullParticiparea ajută elevii să capete experienţă icircn utilizarea cunoştinţelor şi

abilităţilor dobacircndite icircn vederea unor acţiuni pozitive şi bine gacircndite care vor

conduce la rezolvarea problemelor mediului[1]

15

Reciclarea de ce să reciclăm

Faţă de alte metode ecologice reciclarea reprezintă cel mai mic efort depus de

către consumatori Deşeurile menajere trebuie sortate icircnaintea aruncării acestora la

containere pe tipul de deşeu aruncat ( plastic sticlă hacircrtie etc) Deci reciclarea

presupune doar puţină atenţie din partea oamenilor

Odată cu reciclarea vin şi beneficiile atacirct ale mediului icircnconjurător

cacirct şi cele economice

bull Programele bine puse la punct de reciclare sunt mai ieftine

decacirct colectarea (folosirea maşiniilor de gunoi =gt consumarea

combustibililor ) depozitarea şi incinerarea deşeurilor

bullCu cacirct se reciclează mai mult scad costurile icircntrucacirct reciclarea

icircnseamnă refolosirea unor lucruri ( de ex flacoane)

bullReciclarea scade costurile companiilor efortul de reciclare fiind acoperit de

economiile realizate

bullReciclarea reduce cantitatea de deşeuri ce trebuie depozitată icircn gropi de gunoi şi

incinerată

bullFiecare tonă de hacircrtie reciclată salvează 17 copaci

bullEnergia recuperată de reciclarea unui pahar de sticlă poate alimenta un bec timp

de 4 ore

bullReduce numărul de poluanţi icircn aer şi apă

bullReciclarea ajută la conservarea resurselor naturale precum lemnul apa şi

minereurile

bullReciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale animalelor şi previne

eroziunea solului [2]

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwecowebanpmropage3-Ce-inseamna-Educatie-Ecologica

2 httpwwwreciclareorgreciclare-de-ce-sa-reciclam

Marius Micloş clasa a X-a B

16

Se pare că cea mai veche sticlă ( din sl stiacuteklo) cunoscută a fost sticla vulcanică

rezultată prin răcirea rapidă a lavei ( obsidian) dacă nu cumva cea rezultată icircn

urma lovirii nisipului de pe ţărmurile mărilor de către fulgere

Cel mai vechi obiect de sticlă ar putea fi o amuletă albastră găsită icircn Egipt datată

icircn anul 7000 icirc Hr Icircn Egipt şi icircn Liban au fost descoperite mărgele de sticlă vechi de

cca 5000 de ani

Se presupune ca producerea vaselor de sticlă a icircnceput cu cca 700 de ani icirc Hr Pe

la icircnceputul erei noastre a fost descoperit procedeul de obţinere

a vaselor goale icircn interior prin suflare Apărut icircn Siria

meşteşugul suflării sticlei s-a răspacircndit repede icircn tot Imperiul

Roman

Icircn secolele I-II dHr prelucrarea sticlei s-a dezvoltat şi pe

ţărmurile Mării Negre La Tomis (acum Constanţa) au fost găsite

urmele unor cuptoare de topit sticla iar la muzeul Arheologic

Constanţa sunt expuse multe vase de sticla din acea perioadă

La icircnceputul secolului I al erei noastre un meşter roman a

inventat ţeava de suflat sticla o ţeavă de fier lungă şi subţire prevăzută la un

capăt cu o mică umflătură iar la celălalt capăt cu o prelungire de lemn prin care se

sufla aerul La capătul ţevii de fier se prinde

un ghem de sticlă lichida şi se suflă icircn ţeavă

Se formează un balon de sticlă caruia icircnainte

de a se răci i se poate da orice formă

Sticlarii romani făceau vase obişnuite din

sticlă opacă verzuie dar şi sticlă incoloră şi

slab transparentă din nisipuri albe

Sticla colorată era cunoscută icircncă de egipteni dar romanii au

iniţiat o artă a sticlei colorate din care prelucrau flacoane cu

forme complicate şi migăloase

Icircnsă nimic nu se putea compara cu renumitele cupe

murrhine care erau mai scumpe decacirct aurul Aceste cupe

erau mici fără ornamente dar frumuseţea lor se datora

coloritului viu şi bogat cu o sclipire deosebită datorată

17

faptului că icircn sticla transparentă erau presărate grăunţe din sticlă colorată Se pare

ca icircmpăratul Nero a cheltuit o avere pentru astfel de obiecte din sticlă pentru o

singură murrhina plătind o sumă cu care se puteau cumpăra 300 de robi

Prima tehnologierdquo a sticlei apare icircn 1540 in Pirotehniardquo scrisă la Veneţia de

Vanaccio Biringuccio

Odată cu căderea Constantinopolului Veneţia a devenit centrul artei fabricării sticlei

Fabricanţii de sticlă erau extrem de respectaţi putacircnd ajunge pacircnă la ranguri nobiliare

dacă izbuteau să devină meşteri sticlari şi să fie icircnscrişi icircn Cartea de

aur a insulei Murano

Aceştia trebuiau să accepte izolarea de pe insula Murano ( la 2 km

de Veneţia) pentru a păstra secretul de fabricaţie Se pare ca insula

Murano era o adevărată icircnchisoare icircn care divulgarea secretelor de

fabricaţie a sticlei sau tentativa de evadare erau pedepsite cu

moartea

Meșterii sticlari din Murano erau considerați egalii

celor mai nobile familii din Veneția Pe de altă parte

ei erau urmăriți icircn permanență de poliția venețiană și

supuși unei legi severe care interzicea părăsirea insulei şi mergea pacircnă

la icircntemniţare şi asasini plătiţi Această duritate era justificata de preţul

gigantic pe care-l putea avea un vas de Murano privilegiu economic

care putea fi oricacircnd pierdut la cea mai mică tentativa de bdquospionaj

economicrdquo ceea ce ar fi icircnsemnat o lovitură de moarte pentru Veneţia cea lipsită de

alte resurse interne

Pe la icircnceputul secolului al XIV-lea sticla de Boemia a icirc nceput să concureze

puternic sticla de Murano

Situată icircntre Germania Austria Slovacia şi Polonia se

afla o mică republică numită Cehia cunoscută icircn istorie

ca Regatul Bohemiei (icircnainte de 1918) Prin 1150 icircn

regiune se fabrica deja sticla colorată atacirct pentru vitralii

cicirct şi pentru uz casnic

Icircn jurul anului 1600 sticlarii din Bohemia au descoperit

reţeta unei sticle incolore extrem de transparente şi de o

calitate superioară celei veneţiene Icircn scurt timp meşterii sticlari din Bohemia au

devenit faimoşi pentru sticla lor de cristal

Icircn 1676 englezul George Ravencroft a descoperit că oxidul de plumb adăugat icircn

compoziţia sticlei o face mai strălucitoare şi mai transparentă mai moale şi mai uşor

de prelucrat

18

Lentilele ochelarilor au fost inventate icircn Florenţa (Italia) icircn secolul al XIII-lea pentru

corectarea vederii persoanelor icircn vacircrstă Lentilele pentru miopi au apărut după 1600

Icircn acest timp cacircţiva opticieni au inventat telescopul

Sticla folosită la fabricarea lentilelor trebuie să fie complet lipsită de bule de aer şi

perfect omogenă pentru a nu denatura imaginea ceea ce nu exista icircn acea

perioadăChiar şi cea mai bună sticlă producea distorsiuni iar imaginea era icircnconjurată

de un curcubeu icircn miniatură Se pare că ldquoochelariştiirdquo din acele vremuri nu se prea

sinchiseau de acest defect optic

Mai tacircrziu cacircnd lentilele au icircnceput să fie mai mult icircntrebuinţate opticienii s-au

străduit să icircnlăture această aberaţie cromatică

Sticla folosită icircn acel timp era de crown o sticlă tare cu un indice de refracţie şi putere

de dispersie mici

Al doilea tip important de sticlă flintul a fost obţinut pentru prima dată icircn Anglia icircn

1675 Se deosebeşte de sticla crown printr-o cantitate mai mare de plumb (peste 70

din greutatea ei) avacircnd un indice mai mare de refracţie şi un indice de dispersie mai

bun calităţile sale optice permiţacircnd fabricanţilor de lentile să elimine dispersia luminii

Folosind o lentilă din sticlă flint ( mai subţire la capete decacirct la mijloc) combinată cu o

lentilă de sticlă crown (mai groasă la mijloc decacirct la capete) s-a descoperit ldquolentila

acromaticărdquo extrem de importantă pentru dezvoltarea fotografiei de precizie

Unele icircncercări de preluare a metodelor englezeşti au fost făcute icircn sec XVII şi de

germani Aceştia icircnsă sub influenţa mai mare a Veneţiei nu au rezistat tentaţiei de a

crea tot felul de obiecte originale din sticlă cu o fantezie demnă de invidiat

Printre acestea cele mai răspacircndite au fost paharele kutroflesi şi paharul de

pedeapsă

Din primele vinul curgea picătură cu picătură cu un şuierat

ascuţit ca al berzei

Paharul de pedeapsă avea forma unei ciuperci răsturnate

vinul din el se putea bea tot numai picătură cu picătură

dar pe deasupra rotind tot timpul ciuperca

Vitraliile se pare că au apărut prima dată la populaţia

romană din zona Mării Mediterane Casele acestora aveau

ferestrele ornamentate din alabastru icircn care erau icircncrustate

bucăţi de sticlă colorată

Tehnica de prelucrare a sticlei pentru vitralii consta icircn

tăierea şi şlefuirea bucăţilor de sticlă urmărindu-se

icircncadrarea acestora exactă icircntr-un desen urmată de

fixarea lor icircn profile de plumb şi lipirea cu cositor

19

Cele mai vechi vitralii au fost create pentru bisericile romano-catolice icircncă din sec

VII prezentacircnd imagini din pasaje biblice

Icircn 1879 un artist şi decorator american John LaFarge a creat şi

brevetat sticla opalescentă obţinută prin amestecarea mai multor

coloranţi icircn compoziţia sticlei iar LC Tiffany a creat un nou curent

artistic icircn prelucrarea sticlei Acesta a folosit tehnici de tăiere

complicată şi de dispunere a sticlei icircn mai multe straturi a icircnlocuit

plumbul cu folia de cupru ceea ce i-a permis să folosească

vitraliul la confecţionarea abajururilor de lampă

Cea dintacirci fabrică de sticlă cunoscută din documente din ţara

noastră se afla lacircngă Tacircrgovişte şi icirci aparţinea lui Matei Voievod

(1650)

Icircn Moldova lui Grigore Ghica se dăduse poruncă icircn anul 1740 pentru icircnfiinţarea

unei fabrici de sticlă icircn satul Călugăra din ţinutul Romanului

Icircn secolul XIX s-au construit numeroase fabrici de sticlă dintre care unele

funcţionează şi astăzi Aşa sunt fabricile de la Poiana Codrului (Maramureş)

construită icircn 1801 cea de la Tomeşti (Banat) din 1804 fabrica de la Avrig din

1830 Pădurea Neagră (1840) Azuga (1880) şi altele

Icircn 1921-1922 s-au constituit fabricile de la Turda şi Mediaş ce foloseau drept

combustibil gazul metan

Sticlele sunt amestecuri de dioxid de siliciu şi silicaţi ai diferitelor metale Sunt

materiale necristalizate (amorfe) cu rezistenţă mecanică şi duritate mare cu coeficient

de dilatare mic

Putem spune că sticla este o soluţie icircn care silicaţii aluminaţii şi fosfaţii se dizolvă unii

icircn alţii iar metalele sau oxizii lor plutesc icircn această soluţie formacircnd o suspensie

Arta suflării sticlei nu s-a schimbat mult de la romanii din secolul I dHr deşi suflătorii

lucrează acum icircn fabrici moderne

Astăzi maşini automate prelucrează majoritatea produselor din sticlă (becuri electrice

geamuri sticle lentile obiecte de uz casnic) dar suflătorul de sticlă şi tubul de suflat

rămacircn o parte principală a industriei Numai ei pot fabrica vasele de sticlă necesare

laboratoarelor

Surse

wwwwikipediaro

httphartacomoriiblogspotro

httpwwwarhimagro

wwwworldglassro

14

Educaţia Ecologică

Obiectivele Educaţiei ecologice sunt de menţinere şi de

icircmbunătăţire a calităţii mediului de aceea i se mai

spuneEducaţie de Mediurdquo

Pe de o parte educaţia ecologică icircnseamnă informarea

şi sporirea cunoştinţelor elevilor despre mediul

icircnconjurător

Pe de altă parte educaţia de mediu sporeşte

conştientizarea problemelor şi icircnţelegerea valorilor

personale prin bdquodescoperireardquo atitudinii şi icircnţelegerii ajutacircndu-i pe elevi să-şi

evalueze şi să-şi clarifice sentimentele icircn ceea ce priveşte mediul şi cum contribuie

la problemele acestuia

Icircn mod specific educaţia de mediu accentuează aceste cinci obiective

bull Conştientizarea ajută elevii să icircnţeleagă problemele legate de mediu

bull Cunoaşterea ajută elevii să capete o icircnţelegere de bază privind interacţiunea

oamenilor cu mediul şi despre cum apar şi cum pot fi rezolvate problemele legate

de mediu

bull Atitudinea ajută elevii să primeascărsquorsquo un set de valori şi sentimente de grijă

pentru mediu motivaţia şi devotamentul de a participa la menţinerea calităţi

mediului

bullDeprinderile ajută elevii să capete abilităţile necesare identificării şi investigării

problemelor mediului şi să contribuie la rezolvarea problemelor acestuia

bullParticiparea ajută elevii să capete experienţă icircn utilizarea cunoştinţelor şi

abilităţilor dobacircndite icircn vederea unor acţiuni pozitive şi bine gacircndite care vor

conduce la rezolvarea problemelor mediului[1]

15

Reciclarea de ce să reciclăm

Faţă de alte metode ecologice reciclarea reprezintă cel mai mic efort depus de

către consumatori Deşeurile menajere trebuie sortate icircnaintea aruncării acestora la

containere pe tipul de deşeu aruncat ( plastic sticlă hacircrtie etc) Deci reciclarea

presupune doar puţină atenţie din partea oamenilor

Odată cu reciclarea vin şi beneficiile atacirct ale mediului icircnconjurător

cacirct şi cele economice

bull Programele bine puse la punct de reciclare sunt mai ieftine

decacirct colectarea (folosirea maşiniilor de gunoi =gt consumarea

combustibililor ) depozitarea şi incinerarea deşeurilor

bullCu cacirct se reciclează mai mult scad costurile icircntrucacirct reciclarea

icircnseamnă refolosirea unor lucruri ( de ex flacoane)

bullReciclarea scade costurile companiilor efortul de reciclare fiind acoperit de

economiile realizate

bullReciclarea reduce cantitatea de deşeuri ce trebuie depozitată icircn gropi de gunoi şi

incinerată

bullFiecare tonă de hacircrtie reciclată salvează 17 copaci

bullEnergia recuperată de reciclarea unui pahar de sticlă poate alimenta un bec timp

de 4 ore

bullReduce numărul de poluanţi icircn aer şi apă

bullReciclarea ajută la conservarea resurselor naturale precum lemnul apa şi

minereurile

bullReciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale animalelor şi previne

eroziunea solului [2]

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwecowebanpmropage3-Ce-inseamna-Educatie-Ecologica

2 httpwwwreciclareorgreciclare-de-ce-sa-reciclam

Marius Micloş clasa a X-a B

16

Se pare că cea mai veche sticlă ( din sl stiacuteklo) cunoscută a fost sticla vulcanică

rezultată prin răcirea rapidă a lavei ( obsidian) dacă nu cumva cea rezultată icircn

urma lovirii nisipului de pe ţărmurile mărilor de către fulgere

Cel mai vechi obiect de sticlă ar putea fi o amuletă albastră găsită icircn Egipt datată

icircn anul 7000 icirc Hr Icircn Egipt şi icircn Liban au fost descoperite mărgele de sticlă vechi de

cca 5000 de ani

Se presupune ca producerea vaselor de sticlă a icircnceput cu cca 700 de ani icirc Hr Pe

la icircnceputul erei noastre a fost descoperit procedeul de obţinere

a vaselor goale icircn interior prin suflare Apărut icircn Siria

meşteşugul suflării sticlei s-a răspacircndit repede icircn tot Imperiul

Roman

Icircn secolele I-II dHr prelucrarea sticlei s-a dezvoltat şi pe

ţărmurile Mării Negre La Tomis (acum Constanţa) au fost găsite

urmele unor cuptoare de topit sticla iar la muzeul Arheologic

Constanţa sunt expuse multe vase de sticla din acea perioadă

La icircnceputul secolului I al erei noastre un meşter roman a

inventat ţeava de suflat sticla o ţeavă de fier lungă şi subţire prevăzută la un

capăt cu o mică umflătură iar la celălalt capăt cu o prelungire de lemn prin care se

sufla aerul La capătul ţevii de fier se prinde

un ghem de sticlă lichida şi se suflă icircn ţeavă

Se formează un balon de sticlă caruia icircnainte

de a se răci i se poate da orice formă

Sticlarii romani făceau vase obişnuite din

sticlă opacă verzuie dar şi sticlă incoloră şi

slab transparentă din nisipuri albe

Sticla colorată era cunoscută icircncă de egipteni dar romanii au

iniţiat o artă a sticlei colorate din care prelucrau flacoane cu

forme complicate şi migăloase

Icircnsă nimic nu se putea compara cu renumitele cupe

murrhine care erau mai scumpe decacirct aurul Aceste cupe

erau mici fără ornamente dar frumuseţea lor se datora

coloritului viu şi bogat cu o sclipire deosebită datorată

17

faptului că icircn sticla transparentă erau presărate grăunţe din sticlă colorată Se pare

ca icircmpăratul Nero a cheltuit o avere pentru astfel de obiecte din sticlă pentru o

singură murrhina plătind o sumă cu care se puteau cumpăra 300 de robi

Prima tehnologierdquo a sticlei apare icircn 1540 in Pirotehniardquo scrisă la Veneţia de

Vanaccio Biringuccio

Odată cu căderea Constantinopolului Veneţia a devenit centrul artei fabricării sticlei

Fabricanţii de sticlă erau extrem de respectaţi putacircnd ajunge pacircnă la ranguri nobiliare

dacă izbuteau să devină meşteri sticlari şi să fie icircnscrişi icircn Cartea de

aur a insulei Murano

Aceştia trebuiau să accepte izolarea de pe insula Murano ( la 2 km

de Veneţia) pentru a păstra secretul de fabricaţie Se pare ca insula

Murano era o adevărată icircnchisoare icircn care divulgarea secretelor de

fabricaţie a sticlei sau tentativa de evadare erau pedepsite cu

moartea

Meșterii sticlari din Murano erau considerați egalii

celor mai nobile familii din Veneția Pe de altă parte

ei erau urmăriți icircn permanență de poliția venețiană și

supuși unei legi severe care interzicea părăsirea insulei şi mergea pacircnă

la icircntemniţare şi asasini plătiţi Această duritate era justificata de preţul

gigantic pe care-l putea avea un vas de Murano privilegiu economic

care putea fi oricacircnd pierdut la cea mai mică tentativa de bdquospionaj

economicrdquo ceea ce ar fi icircnsemnat o lovitură de moarte pentru Veneţia cea lipsită de

alte resurse interne

Pe la icircnceputul secolului al XIV-lea sticla de Boemia a icirc nceput să concureze

puternic sticla de Murano

Situată icircntre Germania Austria Slovacia şi Polonia se

afla o mică republică numită Cehia cunoscută icircn istorie

ca Regatul Bohemiei (icircnainte de 1918) Prin 1150 icircn

regiune se fabrica deja sticla colorată atacirct pentru vitralii

cicirct şi pentru uz casnic

Icircn jurul anului 1600 sticlarii din Bohemia au descoperit

reţeta unei sticle incolore extrem de transparente şi de o

calitate superioară celei veneţiene Icircn scurt timp meşterii sticlari din Bohemia au

devenit faimoşi pentru sticla lor de cristal

Icircn 1676 englezul George Ravencroft a descoperit că oxidul de plumb adăugat icircn

compoziţia sticlei o face mai strălucitoare şi mai transparentă mai moale şi mai uşor

de prelucrat

18

Lentilele ochelarilor au fost inventate icircn Florenţa (Italia) icircn secolul al XIII-lea pentru

corectarea vederii persoanelor icircn vacircrstă Lentilele pentru miopi au apărut după 1600

Icircn acest timp cacircţiva opticieni au inventat telescopul

Sticla folosită la fabricarea lentilelor trebuie să fie complet lipsită de bule de aer şi

perfect omogenă pentru a nu denatura imaginea ceea ce nu exista icircn acea

perioadăChiar şi cea mai bună sticlă producea distorsiuni iar imaginea era icircnconjurată

de un curcubeu icircn miniatură Se pare că ldquoochelariştiirdquo din acele vremuri nu se prea

sinchiseau de acest defect optic

Mai tacircrziu cacircnd lentilele au icircnceput să fie mai mult icircntrebuinţate opticienii s-au

străduit să icircnlăture această aberaţie cromatică

Sticla folosită icircn acel timp era de crown o sticlă tare cu un indice de refracţie şi putere

de dispersie mici

Al doilea tip important de sticlă flintul a fost obţinut pentru prima dată icircn Anglia icircn

1675 Se deosebeşte de sticla crown printr-o cantitate mai mare de plumb (peste 70

din greutatea ei) avacircnd un indice mai mare de refracţie şi un indice de dispersie mai

bun calităţile sale optice permiţacircnd fabricanţilor de lentile să elimine dispersia luminii

Folosind o lentilă din sticlă flint ( mai subţire la capete decacirct la mijloc) combinată cu o

lentilă de sticlă crown (mai groasă la mijloc decacirct la capete) s-a descoperit ldquolentila

acromaticărdquo extrem de importantă pentru dezvoltarea fotografiei de precizie

Unele icircncercări de preluare a metodelor englezeşti au fost făcute icircn sec XVII şi de

germani Aceştia icircnsă sub influenţa mai mare a Veneţiei nu au rezistat tentaţiei de a

crea tot felul de obiecte originale din sticlă cu o fantezie demnă de invidiat

Printre acestea cele mai răspacircndite au fost paharele kutroflesi şi paharul de

pedeapsă

Din primele vinul curgea picătură cu picătură cu un şuierat

ascuţit ca al berzei

Paharul de pedeapsă avea forma unei ciuperci răsturnate

vinul din el se putea bea tot numai picătură cu picătură

dar pe deasupra rotind tot timpul ciuperca

Vitraliile se pare că au apărut prima dată la populaţia

romană din zona Mării Mediterane Casele acestora aveau

ferestrele ornamentate din alabastru icircn care erau icircncrustate

bucăţi de sticlă colorată

Tehnica de prelucrare a sticlei pentru vitralii consta icircn

tăierea şi şlefuirea bucăţilor de sticlă urmărindu-se

icircncadrarea acestora exactă icircntr-un desen urmată de

fixarea lor icircn profile de plumb şi lipirea cu cositor

19

Cele mai vechi vitralii au fost create pentru bisericile romano-catolice icircncă din sec

VII prezentacircnd imagini din pasaje biblice

Icircn 1879 un artist şi decorator american John LaFarge a creat şi

brevetat sticla opalescentă obţinută prin amestecarea mai multor

coloranţi icircn compoziţia sticlei iar LC Tiffany a creat un nou curent

artistic icircn prelucrarea sticlei Acesta a folosit tehnici de tăiere

complicată şi de dispunere a sticlei icircn mai multe straturi a icircnlocuit

plumbul cu folia de cupru ceea ce i-a permis să folosească

vitraliul la confecţionarea abajururilor de lampă

Cea dintacirci fabrică de sticlă cunoscută din documente din ţara

noastră se afla lacircngă Tacircrgovişte şi icirci aparţinea lui Matei Voievod

(1650)

Icircn Moldova lui Grigore Ghica se dăduse poruncă icircn anul 1740 pentru icircnfiinţarea

unei fabrici de sticlă icircn satul Călugăra din ţinutul Romanului

Icircn secolul XIX s-au construit numeroase fabrici de sticlă dintre care unele

funcţionează şi astăzi Aşa sunt fabricile de la Poiana Codrului (Maramureş)

construită icircn 1801 cea de la Tomeşti (Banat) din 1804 fabrica de la Avrig din

1830 Pădurea Neagră (1840) Azuga (1880) şi altele

Icircn 1921-1922 s-au constituit fabricile de la Turda şi Mediaş ce foloseau drept

combustibil gazul metan

Sticlele sunt amestecuri de dioxid de siliciu şi silicaţi ai diferitelor metale Sunt

materiale necristalizate (amorfe) cu rezistenţă mecanică şi duritate mare cu coeficient

de dilatare mic

Putem spune că sticla este o soluţie icircn care silicaţii aluminaţii şi fosfaţii se dizolvă unii

icircn alţii iar metalele sau oxizii lor plutesc icircn această soluţie formacircnd o suspensie

Arta suflării sticlei nu s-a schimbat mult de la romanii din secolul I dHr deşi suflătorii

lucrează acum icircn fabrici moderne

Astăzi maşini automate prelucrează majoritatea produselor din sticlă (becuri electrice

geamuri sticle lentile obiecte de uz casnic) dar suflătorul de sticlă şi tubul de suflat

rămacircn o parte principală a industriei Numai ei pot fabrica vasele de sticlă necesare

laboratoarelor

Surse

wwwwikipediaro

httphartacomoriiblogspotro

httpwwwarhimagro

wwwworldglassro

15

Reciclarea de ce să reciclăm

Faţă de alte metode ecologice reciclarea reprezintă cel mai mic efort depus de

către consumatori Deşeurile menajere trebuie sortate icircnaintea aruncării acestora la

containere pe tipul de deşeu aruncat ( plastic sticlă hacircrtie etc) Deci reciclarea

presupune doar puţină atenţie din partea oamenilor

Odată cu reciclarea vin şi beneficiile atacirct ale mediului icircnconjurător

cacirct şi cele economice

bull Programele bine puse la punct de reciclare sunt mai ieftine

decacirct colectarea (folosirea maşiniilor de gunoi =gt consumarea

combustibililor ) depozitarea şi incinerarea deşeurilor

bullCu cacirct se reciclează mai mult scad costurile icircntrucacirct reciclarea

icircnseamnă refolosirea unor lucruri ( de ex flacoane)

bullReciclarea scade costurile companiilor efortul de reciclare fiind acoperit de

economiile realizate

bullReciclarea reduce cantitatea de deşeuri ce trebuie depozitată icircn gropi de gunoi şi

incinerată

bullFiecare tonă de hacircrtie reciclată salvează 17 copaci

bullEnergia recuperată de reciclarea unui pahar de sticlă poate alimenta un bec timp

de 4 ore

bullReduce numărul de poluanţi icircn aer şi apă

bullReciclarea ajută la conservarea resurselor naturale precum lemnul apa şi

minereurile

bullReciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale animalelor şi previne

eroziunea solului [2]

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwecowebanpmropage3-Ce-inseamna-Educatie-Ecologica

2 httpwwwreciclareorgreciclare-de-ce-sa-reciclam

Marius Micloş clasa a X-a B

16

Se pare că cea mai veche sticlă ( din sl stiacuteklo) cunoscută a fost sticla vulcanică

rezultată prin răcirea rapidă a lavei ( obsidian) dacă nu cumva cea rezultată icircn

urma lovirii nisipului de pe ţărmurile mărilor de către fulgere

Cel mai vechi obiect de sticlă ar putea fi o amuletă albastră găsită icircn Egipt datată

icircn anul 7000 icirc Hr Icircn Egipt şi icircn Liban au fost descoperite mărgele de sticlă vechi de

cca 5000 de ani

Se presupune ca producerea vaselor de sticlă a icircnceput cu cca 700 de ani icirc Hr Pe

la icircnceputul erei noastre a fost descoperit procedeul de obţinere

a vaselor goale icircn interior prin suflare Apărut icircn Siria

meşteşugul suflării sticlei s-a răspacircndit repede icircn tot Imperiul

Roman

Icircn secolele I-II dHr prelucrarea sticlei s-a dezvoltat şi pe

ţărmurile Mării Negre La Tomis (acum Constanţa) au fost găsite

urmele unor cuptoare de topit sticla iar la muzeul Arheologic

Constanţa sunt expuse multe vase de sticla din acea perioadă

La icircnceputul secolului I al erei noastre un meşter roman a

inventat ţeava de suflat sticla o ţeavă de fier lungă şi subţire prevăzută la un

capăt cu o mică umflătură iar la celălalt capăt cu o prelungire de lemn prin care se

sufla aerul La capătul ţevii de fier se prinde

un ghem de sticlă lichida şi se suflă icircn ţeavă

Se formează un balon de sticlă caruia icircnainte

de a se răci i se poate da orice formă

Sticlarii romani făceau vase obişnuite din

sticlă opacă verzuie dar şi sticlă incoloră şi

slab transparentă din nisipuri albe

Sticla colorată era cunoscută icircncă de egipteni dar romanii au

iniţiat o artă a sticlei colorate din care prelucrau flacoane cu

forme complicate şi migăloase

Icircnsă nimic nu se putea compara cu renumitele cupe

murrhine care erau mai scumpe decacirct aurul Aceste cupe

erau mici fără ornamente dar frumuseţea lor se datora

coloritului viu şi bogat cu o sclipire deosebită datorată

17

faptului că icircn sticla transparentă erau presărate grăunţe din sticlă colorată Se pare

ca icircmpăratul Nero a cheltuit o avere pentru astfel de obiecte din sticlă pentru o

singură murrhina plătind o sumă cu care se puteau cumpăra 300 de robi

Prima tehnologierdquo a sticlei apare icircn 1540 in Pirotehniardquo scrisă la Veneţia de

Vanaccio Biringuccio

Odată cu căderea Constantinopolului Veneţia a devenit centrul artei fabricării sticlei

Fabricanţii de sticlă erau extrem de respectaţi putacircnd ajunge pacircnă la ranguri nobiliare

dacă izbuteau să devină meşteri sticlari şi să fie icircnscrişi icircn Cartea de

aur a insulei Murano

Aceştia trebuiau să accepte izolarea de pe insula Murano ( la 2 km

de Veneţia) pentru a păstra secretul de fabricaţie Se pare ca insula

Murano era o adevărată icircnchisoare icircn care divulgarea secretelor de

fabricaţie a sticlei sau tentativa de evadare erau pedepsite cu

moartea

Meșterii sticlari din Murano erau considerați egalii

celor mai nobile familii din Veneția Pe de altă parte

ei erau urmăriți icircn permanență de poliția venețiană și

supuși unei legi severe care interzicea părăsirea insulei şi mergea pacircnă

la icircntemniţare şi asasini plătiţi Această duritate era justificata de preţul

gigantic pe care-l putea avea un vas de Murano privilegiu economic

care putea fi oricacircnd pierdut la cea mai mică tentativa de bdquospionaj

economicrdquo ceea ce ar fi icircnsemnat o lovitură de moarte pentru Veneţia cea lipsită de

alte resurse interne

Pe la icircnceputul secolului al XIV-lea sticla de Boemia a icirc nceput să concureze

puternic sticla de Murano

Situată icircntre Germania Austria Slovacia şi Polonia se

afla o mică republică numită Cehia cunoscută icircn istorie

ca Regatul Bohemiei (icircnainte de 1918) Prin 1150 icircn

regiune se fabrica deja sticla colorată atacirct pentru vitralii

cicirct şi pentru uz casnic

Icircn jurul anului 1600 sticlarii din Bohemia au descoperit

reţeta unei sticle incolore extrem de transparente şi de o

calitate superioară celei veneţiene Icircn scurt timp meşterii sticlari din Bohemia au

devenit faimoşi pentru sticla lor de cristal

Icircn 1676 englezul George Ravencroft a descoperit că oxidul de plumb adăugat icircn

compoziţia sticlei o face mai strălucitoare şi mai transparentă mai moale şi mai uşor

de prelucrat

18

Lentilele ochelarilor au fost inventate icircn Florenţa (Italia) icircn secolul al XIII-lea pentru

corectarea vederii persoanelor icircn vacircrstă Lentilele pentru miopi au apărut după 1600

Icircn acest timp cacircţiva opticieni au inventat telescopul

Sticla folosită la fabricarea lentilelor trebuie să fie complet lipsită de bule de aer şi

perfect omogenă pentru a nu denatura imaginea ceea ce nu exista icircn acea

perioadăChiar şi cea mai bună sticlă producea distorsiuni iar imaginea era icircnconjurată

de un curcubeu icircn miniatură Se pare că ldquoochelariştiirdquo din acele vremuri nu se prea

sinchiseau de acest defect optic

Mai tacircrziu cacircnd lentilele au icircnceput să fie mai mult icircntrebuinţate opticienii s-au

străduit să icircnlăture această aberaţie cromatică

Sticla folosită icircn acel timp era de crown o sticlă tare cu un indice de refracţie şi putere

de dispersie mici

Al doilea tip important de sticlă flintul a fost obţinut pentru prima dată icircn Anglia icircn

1675 Se deosebeşte de sticla crown printr-o cantitate mai mare de plumb (peste 70

din greutatea ei) avacircnd un indice mai mare de refracţie şi un indice de dispersie mai

bun calităţile sale optice permiţacircnd fabricanţilor de lentile să elimine dispersia luminii

Folosind o lentilă din sticlă flint ( mai subţire la capete decacirct la mijloc) combinată cu o

lentilă de sticlă crown (mai groasă la mijloc decacirct la capete) s-a descoperit ldquolentila

acromaticărdquo extrem de importantă pentru dezvoltarea fotografiei de precizie

Unele icircncercări de preluare a metodelor englezeşti au fost făcute icircn sec XVII şi de

germani Aceştia icircnsă sub influenţa mai mare a Veneţiei nu au rezistat tentaţiei de a

crea tot felul de obiecte originale din sticlă cu o fantezie demnă de invidiat

Printre acestea cele mai răspacircndite au fost paharele kutroflesi şi paharul de

pedeapsă

Din primele vinul curgea picătură cu picătură cu un şuierat

ascuţit ca al berzei

Paharul de pedeapsă avea forma unei ciuperci răsturnate

vinul din el se putea bea tot numai picătură cu picătură

dar pe deasupra rotind tot timpul ciuperca

Vitraliile se pare că au apărut prima dată la populaţia

romană din zona Mării Mediterane Casele acestora aveau

ferestrele ornamentate din alabastru icircn care erau icircncrustate

bucăţi de sticlă colorată

Tehnica de prelucrare a sticlei pentru vitralii consta icircn

tăierea şi şlefuirea bucăţilor de sticlă urmărindu-se

icircncadrarea acestora exactă icircntr-un desen urmată de

fixarea lor icircn profile de plumb şi lipirea cu cositor

19

Cele mai vechi vitralii au fost create pentru bisericile romano-catolice icircncă din sec

VII prezentacircnd imagini din pasaje biblice

Icircn 1879 un artist şi decorator american John LaFarge a creat şi

brevetat sticla opalescentă obţinută prin amestecarea mai multor

coloranţi icircn compoziţia sticlei iar LC Tiffany a creat un nou curent

artistic icircn prelucrarea sticlei Acesta a folosit tehnici de tăiere

complicată şi de dispunere a sticlei icircn mai multe straturi a icircnlocuit

plumbul cu folia de cupru ceea ce i-a permis să folosească

vitraliul la confecţionarea abajururilor de lampă

Cea dintacirci fabrică de sticlă cunoscută din documente din ţara

noastră se afla lacircngă Tacircrgovişte şi icirci aparţinea lui Matei Voievod

(1650)

Icircn Moldova lui Grigore Ghica se dăduse poruncă icircn anul 1740 pentru icircnfiinţarea

unei fabrici de sticlă icircn satul Călugăra din ţinutul Romanului

Icircn secolul XIX s-au construit numeroase fabrici de sticlă dintre care unele

funcţionează şi astăzi Aşa sunt fabricile de la Poiana Codrului (Maramureş)

construită icircn 1801 cea de la Tomeşti (Banat) din 1804 fabrica de la Avrig din

1830 Pădurea Neagră (1840) Azuga (1880) şi altele

Icircn 1921-1922 s-au constituit fabricile de la Turda şi Mediaş ce foloseau drept

combustibil gazul metan

Sticlele sunt amestecuri de dioxid de siliciu şi silicaţi ai diferitelor metale Sunt

materiale necristalizate (amorfe) cu rezistenţă mecanică şi duritate mare cu coeficient

de dilatare mic

Putem spune că sticla este o soluţie icircn care silicaţii aluminaţii şi fosfaţii se dizolvă unii

icircn alţii iar metalele sau oxizii lor plutesc icircn această soluţie formacircnd o suspensie

Arta suflării sticlei nu s-a schimbat mult de la romanii din secolul I dHr deşi suflătorii

lucrează acum icircn fabrici moderne

Astăzi maşini automate prelucrează majoritatea produselor din sticlă (becuri electrice

geamuri sticle lentile obiecte de uz casnic) dar suflătorul de sticlă şi tubul de suflat

rămacircn o parte principală a industriei Numai ei pot fabrica vasele de sticlă necesare

laboratoarelor

Surse

wwwwikipediaro

httphartacomoriiblogspotro

httpwwwarhimagro

wwwworldglassro

16

Se pare că cea mai veche sticlă ( din sl stiacuteklo) cunoscută a fost sticla vulcanică

rezultată prin răcirea rapidă a lavei ( obsidian) dacă nu cumva cea rezultată icircn

urma lovirii nisipului de pe ţărmurile mărilor de către fulgere

Cel mai vechi obiect de sticlă ar putea fi o amuletă albastră găsită icircn Egipt datată

icircn anul 7000 icirc Hr Icircn Egipt şi icircn Liban au fost descoperite mărgele de sticlă vechi de

cca 5000 de ani

Se presupune ca producerea vaselor de sticlă a icircnceput cu cca 700 de ani icirc Hr Pe

la icircnceputul erei noastre a fost descoperit procedeul de obţinere

a vaselor goale icircn interior prin suflare Apărut icircn Siria

meşteşugul suflării sticlei s-a răspacircndit repede icircn tot Imperiul

Roman

Icircn secolele I-II dHr prelucrarea sticlei s-a dezvoltat şi pe

ţărmurile Mării Negre La Tomis (acum Constanţa) au fost găsite

urmele unor cuptoare de topit sticla iar la muzeul Arheologic

Constanţa sunt expuse multe vase de sticla din acea perioadă

La icircnceputul secolului I al erei noastre un meşter roman a

inventat ţeava de suflat sticla o ţeavă de fier lungă şi subţire prevăzută la un

capăt cu o mică umflătură iar la celălalt capăt cu o prelungire de lemn prin care se

sufla aerul La capătul ţevii de fier se prinde

un ghem de sticlă lichida şi se suflă icircn ţeavă

Se formează un balon de sticlă caruia icircnainte

de a se răci i se poate da orice formă

Sticlarii romani făceau vase obişnuite din

sticlă opacă verzuie dar şi sticlă incoloră şi

slab transparentă din nisipuri albe

Sticla colorată era cunoscută icircncă de egipteni dar romanii au

iniţiat o artă a sticlei colorate din care prelucrau flacoane cu

forme complicate şi migăloase

Icircnsă nimic nu se putea compara cu renumitele cupe

murrhine care erau mai scumpe decacirct aurul Aceste cupe

erau mici fără ornamente dar frumuseţea lor se datora

coloritului viu şi bogat cu o sclipire deosebită datorată

17

faptului că icircn sticla transparentă erau presărate grăunţe din sticlă colorată Se pare

ca icircmpăratul Nero a cheltuit o avere pentru astfel de obiecte din sticlă pentru o

singură murrhina plătind o sumă cu care se puteau cumpăra 300 de robi

Prima tehnologierdquo a sticlei apare icircn 1540 in Pirotehniardquo scrisă la Veneţia de

Vanaccio Biringuccio

Odată cu căderea Constantinopolului Veneţia a devenit centrul artei fabricării sticlei

Fabricanţii de sticlă erau extrem de respectaţi putacircnd ajunge pacircnă la ranguri nobiliare

dacă izbuteau să devină meşteri sticlari şi să fie icircnscrişi icircn Cartea de

aur a insulei Murano

Aceştia trebuiau să accepte izolarea de pe insula Murano ( la 2 km

de Veneţia) pentru a păstra secretul de fabricaţie Se pare ca insula

Murano era o adevărată icircnchisoare icircn care divulgarea secretelor de

fabricaţie a sticlei sau tentativa de evadare erau pedepsite cu

moartea

Meșterii sticlari din Murano erau considerați egalii

celor mai nobile familii din Veneția Pe de altă parte

ei erau urmăriți icircn permanență de poliția venețiană și

supuși unei legi severe care interzicea părăsirea insulei şi mergea pacircnă

la icircntemniţare şi asasini plătiţi Această duritate era justificata de preţul

gigantic pe care-l putea avea un vas de Murano privilegiu economic

care putea fi oricacircnd pierdut la cea mai mică tentativa de bdquospionaj

economicrdquo ceea ce ar fi icircnsemnat o lovitură de moarte pentru Veneţia cea lipsită de

alte resurse interne

Pe la icircnceputul secolului al XIV-lea sticla de Boemia a icirc nceput să concureze

puternic sticla de Murano

Situată icircntre Germania Austria Slovacia şi Polonia se

afla o mică republică numită Cehia cunoscută icircn istorie

ca Regatul Bohemiei (icircnainte de 1918) Prin 1150 icircn

regiune se fabrica deja sticla colorată atacirct pentru vitralii

cicirct şi pentru uz casnic

Icircn jurul anului 1600 sticlarii din Bohemia au descoperit

reţeta unei sticle incolore extrem de transparente şi de o

calitate superioară celei veneţiene Icircn scurt timp meşterii sticlari din Bohemia au

devenit faimoşi pentru sticla lor de cristal

Icircn 1676 englezul George Ravencroft a descoperit că oxidul de plumb adăugat icircn

compoziţia sticlei o face mai strălucitoare şi mai transparentă mai moale şi mai uşor

de prelucrat

18

Lentilele ochelarilor au fost inventate icircn Florenţa (Italia) icircn secolul al XIII-lea pentru

corectarea vederii persoanelor icircn vacircrstă Lentilele pentru miopi au apărut după 1600

Icircn acest timp cacircţiva opticieni au inventat telescopul

Sticla folosită la fabricarea lentilelor trebuie să fie complet lipsită de bule de aer şi

perfect omogenă pentru a nu denatura imaginea ceea ce nu exista icircn acea

perioadăChiar şi cea mai bună sticlă producea distorsiuni iar imaginea era icircnconjurată

de un curcubeu icircn miniatură Se pare că ldquoochelariştiirdquo din acele vremuri nu se prea

sinchiseau de acest defect optic

Mai tacircrziu cacircnd lentilele au icircnceput să fie mai mult icircntrebuinţate opticienii s-au

străduit să icircnlăture această aberaţie cromatică

Sticla folosită icircn acel timp era de crown o sticlă tare cu un indice de refracţie şi putere

de dispersie mici

Al doilea tip important de sticlă flintul a fost obţinut pentru prima dată icircn Anglia icircn

1675 Se deosebeşte de sticla crown printr-o cantitate mai mare de plumb (peste 70

din greutatea ei) avacircnd un indice mai mare de refracţie şi un indice de dispersie mai

bun calităţile sale optice permiţacircnd fabricanţilor de lentile să elimine dispersia luminii

Folosind o lentilă din sticlă flint ( mai subţire la capete decacirct la mijloc) combinată cu o

lentilă de sticlă crown (mai groasă la mijloc decacirct la capete) s-a descoperit ldquolentila

acromaticărdquo extrem de importantă pentru dezvoltarea fotografiei de precizie

Unele icircncercări de preluare a metodelor englezeşti au fost făcute icircn sec XVII şi de

germani Aceştia icircnsă sub influenţa mai mare a Veneţiei nu au rezistat tentaţiei de a

crea tot felul de obiecte originale din sticlă cu o fantezie demnă de invidiat

Printre acestea cele mai răspacircndite au fost paharele kutroflesi şi paharul de

pedeapsă

Din primele vinul curgea picătură cu picătură cu un şuierat

ascuţit ca al berzei

Paharul de pedeapsă avea forma unei ciuperci răsturnate

vinul din el se putea bea tot numai picătură cu picătură

dar pe deasupra rotind tot timpul ciuperca

Vitraliile se pare că au apărut prima dată la populaţia

romană din zona Mării Mediterane Casele acestora aveau

ferestrele ornamentate din alabastru icircn care erau icircncrustate

bucăţi de sticlă colorată

Tehnica de prelucrare a sticlei pentru vitralii consta icircn

tăierea şi şlefuirea bucăţilor de sticlă urmărindu-se

icircncadrarea acestora exactă icircntr-un desen urmată de

fixarea lor icircn profile de plumb şi lipirea cu cositor

19

Cele mai vechi vitralii au fost create pentru bisericile romano-catolice icircncă din sec

VII prezentacircnd imagini din pasaje biblice

Icircn 1879 un artist şi decorator american John LaFarge a creat şi

brevetat sticla opalescentă obţinută prin amestecarea mai multor

coloranţi icircn compoziţia sticlei iar LC Tiffany a creat un nou curent

artistic icircn prelucrarea sticlei Acesta a folosit tehnici de tăiere

complicată şi de dispunere a sticlei icircn mai multe straturi a icircnlocuit

plumbul cu folia de cupru ceea ce i-a permis să folosească

vitraliul la confecţionarea abajururilor de lampă

Cea dintacirci fabrică de sticlă cunoscută din documente din ţara

noastră se afla lacircngă Tacircrgovişte şi icirci aparţinea lui Matei Voievod

(1650)

Icircn Moldova lui Grigore Ghica se dăduse poruncă icircn anul 1740 pentru icircnfiinţarea

unei fabrici de sticlă icircn satul Călugăra din ţinutul Romanului

Icircn secolul XIX s-au construit numeroase fabrici de sticlă dintre care unele

funcţionează şi astăzi Aşa sunt fabricile de la Poiana Codrului (Maramureş)

construită icircn 1801 cea de la Tomeşti (Banat) din 1804 fabrica de la Avrig din

1830 Pădurea Neagră (1840) Azuga (1880) şi altele

Icircn 1921-1922 s-au constituit fabricile de la Turda şi Mediaş ce foloseau drept

combustibil gazul metan

Sticlele sunt amestecuri de dioxid de siliciu şi silicaţi ai diferitelor metale Sunt

materiale necristalizate (amorfe) cu rezistenţă mecanică şi duritate mare cu coeficient

de dilatare mic

Putem spune că sticla este o soluţie icircn care silicaţii aluminaţii şi fosfaţii se dizolvă unii

icircn alţii iar metalele sau oxizii lor plutesc icircn această soluţie formacircnd o suspensie

Arta suflării sticlei nu s-a schimbat mult de la romanii din secolul I dHr deşi suflătorii

lucrează acum icircn fabrici moderne

Astăzi maşini automate prelucrează majoritatea produselor din sticlă (becuri electrice

geamuri sticle lentile obiecte de uz casnic) dar suflătorul de sticlă şi tubul de suflat

rămacircn o parte principală a industriei Numai ei pot fabrica vasele de sticlă necesare

laboratoarelor

Surse

wwwwikipediaro

httphartacomoriiblogspotro

httpwwwarhimagro

wwwworldglassro

17

faptului că icircn sticla transparentă erau presărate grăunţe din sticlă colorată Se pare

ca icircmpăratul Nero a cheltuit o avere pentru astfel de obiecte din sticlă pentru o

singură murrhina plătind o sumă cu care se puteau cumpăra 300 de robi

Prima tehnologierdquo a sticlei apare icircn 1540 in Pirotehniardquo scrisă la Veneţia de

Vanaccio Biringuccio

Odată cu căderea Constantinopolului Veneţia a devenit centrul artei fabricării sticlei

Fabricanţii de sticlă erau extrem de respectaţi putacircnd ajunge pacircnă la ranguri nobiliare

dacă izbuteau să devină meşteri sticlari şi să fie icircnscrişi icircn Cartea de

aur a insulei Murano

Aceştia trebuiau să accepte izolarea de pe insula Murano ( la 2 km

de Veneţia) pentru a păstra secretul de fabricaţie Se pare ca insula

Murano era o adevărată icircnchisoare icircn care divulgarea secretelor de

fabricaţie a sticlei sau tentativa de evadare erau pedepsite cu

moartea

Meșterii sticlari din Murano erau considerați egalii

celor mai nobile familii din Veneția Pe de altă parte

ei erau urmăriți icircn permanență de poliția venețiană și

supuși unei legi severe care interzicea părăsirea insulei şi mergea pacircnă

la icircntemniţare şi asasini plătiţi Această duritate era justificata de preţul

gigantic pe care-l putea avea un vas de Murano privilegiu economic

care putea fi oricacircnd pierdut la cea mai mică tentativa de bdquospionaj

economicrdquo ceea ce ar fi icircnsemnat o lovitură de moarte pentru Veneţia cea lipsită de

alte resurse interne

Pe la icircnceputul secolului al XIV-lea sticla de Boemia a icirc nceput să concureze

puternic sticla de Murano

Situată icircntre Germania Austria Slovacia şi Polonia se

afla o mică republică numită Cehia cunoscută icircn istorie

ca Regatul Bohemiei (icircnainte de 1918) Prin 1150 icircn

regiune se fabrica deja sticla colorată atacirct pentru vitralii

cicirct şi pentru uz casnic

Icircn jurul anului 1600 sticlarii din Bohemia au descoperit

reţeta unei sticle incolore extrem de transparente şi de o

calitate superioară celei veneţiene Icircn scurt timp meşterii sticlari din Bohemia au

devenit faimoşi pentru sticla lor de cristal

Icircn 1676 englezul George Ravencroft a descoperit că oxidul de plumb adăugat icircn

compoziţia sticlei o face mai strălucitoare şi mai transparentă mai moale şi mai uşor

de prelucrat

18

Lentilele ochelarilor au fost inventate icircn Florenţa (Italia) icircn secolul al XIII-lea pentru

corectarea vederii persoanelor icircn vacircrstă Lentilele pentru miopi au apărut după 1600

Icircn acest timp cacircţiva opticieni au inventat telescopul

Sticla folosită la fabricarea lentilelor trebuie să fie complet lipsită de bule de aer şi

perfect omogenă pentru a nu denatura imaginea ceea ce nu exista icircn acea

perioadăChiar şi cea mai bună sticlă producea distorsiuni iar imaginea era icircnconjurată

de un curcubeu icircn miniatură Se pare că ldquoochelariştiirdquo din acele vremuri nu se prea

sinchiseau de acest defect optic

Mai tacircrziu cacircnd lentilele au icircnceput să fie mai mult icircntrebuinţate opticienii s-au

străduit să icircnlăture această aberaţie cromatică

Sticla folosită icircn acel timp era de crown o sticlă tare cu un indice de refracţie şi putere

de dispersie mici

Al doilea tip important de sticlă flintul a fost obţinut pentru prima dată icircn Anglia icircn

1675 Se deosebeşte de sticla crown printr-o cantitate mai mare de plumb (peste 70

din greutatea ei) avacircnd un indice mai mare de refracţie şi un indice de dispersie mai

bun calităţile sale optice permiţacircnd fabricanţilor de lentile să elimine dispersia luminii

Folosind o lentilă din sticlă flint ( mai subţire la capete decacirct la mijloc) combinată cu o

lentilă de sticlă crown (mai groasă la mijloc decacirct la capete) s-a descoperit ldquolentila

acromaticărdquo extrem de importantă pentru dezvoltarea fotografiei de precizie

Unele icircncercări de preluare a metodelor englezeşti au fost făcute icircn sec XVII şi de

germani Aceştia icircnsă sub influenţa mai mare a Veneţiei nu au rezistat tentaţiei de a

crea tot felul de obiecte originale din sticlă cu o fantezie demnă de invidiat

Printre acestea cele mai răspacircndite au fost paharele kutroflesi şi paharul de

pedeapsă

Din primele vinul curgea picătură cu picătură cu un şuierat

ascuţit ca al berzei

Paharul de pedeapsă avea forma unei ciuperci răsturnate

vinul din el se putea bea tot numai picătură cu picătură

dar pe deasupra rotind tot timpul ciuperca

Vitraliile se pare că au apărut prima dată la populaţia

romană din zona Mării Mediterane Casele acestora aveau

ferestrele ornamentate din alabastru icircn care erau icircncrustate

bucăţi de sticlă colorată

Tehnica de prelucrare a sticlei pentru vitralii consta icircn

tăierea şi şlefuirea bucăţilor de sticlă urmărindu-se

icircncadrarea acestora exactă icircntr-un desen urmată de

fixarea lor icircn profile de plumb şi lipirea cu cositor

19

Cele mai vechi vitralii au fost create pentru bisericile romano-catolice icircncă din sec

VII prezentacircnd imagini din pasaje biblice

Icircn 1879 un artist şi decorator american John LaFarge a creat şi

brevetat sticla opalescentă obţinută prin amestecarea mai multor

coloranţi icircn compoziţia sticlei iar LC Tiffany a creat un nou curent

artistic icircn prelucrarea sticlei Acesta a folosit tehnici de tăiere

complicată şi de dispunere a sticlei icircn mai multe straturi a icircnlocuit

plumbul cu folia de cupru ceea ce i-a permis să folosească

vitraliul la confecţionarea abajururilor de lampă

Cea dintacirci fabrică de sticlă cunoscută din documente din ţara

noastră se afla lacircngă Tacircrgovişte şi icirci aparţinea lui Matei Voievod

(1650)

Icircn Moldova lui Grigore Ghica se dăduse poruncă icircn anul 1740 pentru icircnfiinţarea

unei fabrici de sticlă icircn satul Călugăra din ţinutul Romanului

Icircn secolul XIX s-au construit numeroase fabrici de sticlă dintre care unele

funcţionează şi astăzi Aşa sunt fabricile de la Poiana Codrului (Maramureş)

construită icircn 1801 cea de la Tomeşti (Banat) din 1804 fabrica de la Avrig din

1830 Pădurea Neagră (1840) Azuga (1880) şi altele

Icircn 1921-1922 s-au constituit fabricile de la Turda şi Mediaş ce foloseau drept

combustibil gazul metan

Sticlele sunt amestecuri de dioxid de siliciu şi silicaţi ai diferitelor metale Sunt

materiale necristalizate (amorfe) cu rezistenţă mecanică şi duritate mare cu coeficient

de dilatare mic

Putem spune că sticla este o soluţie icircn care silicaţii aluminaţii şi fosfaţii se dizolvă unii

icircn alţii iar metalele sau oxizii lor plutesc icircn această soluţie formacircnd o suspensie

Arta suflării sticlei nu s-a schimbat mult de la romanii din secolul I dHr deşi suflătorii

lucrează acum icircn fabrici moderne

Astăzi maşini automate prelucrează majoritatea produselor din sticlă (becuri electrice

geamuri sticle lentile obiecte de uz casnic) dar suflătorul de sticlă şi tubul de suflat

rămacircn o parte principală a industriei Numai ei pot fabrica vasele de sticlă necesare

laboratoarelor

Surse

wwwwikipediaro

httphartacomoriiblogspotro

httpwwwarhimagro

wwwworldglassro

18

Lentilele ochelarilor au fost inventate icircn Florenţa (Italia) icircn secolul al XIII-lea pentru

corectarea vederii persoanelor icircn vacircrstă Lentilele pentru miopi au apărut după 1600

Icircn acest timp cacircţiva opticieni au inventat telescopul

Sticla folosită la fabricarea lentilelor trebuie să fie complet lipsită de bule de aer şi

perfect omogenă pentru a nu denatura imaginea ceea ce nu exista icircn acea

perioadăChiar şi cea mai bună sticlă producea distorsiuni iar imaginea era icircnconjurată

de un curcubeu icircn miniatură Se pare că ldquoochelariştiirdquo din acele vremuri nu se prea

sinchiseau de acest defect optic

Mai tacircrziu cacircnd lentilele au icircnceput să fie mai mult icircntrebuinţate opticienii s-au

străduit să icircnlăture această aberaţie cromatică

Sticla folosită icircn acel timp era de crown o sticlă tare cu un indice de refracţie şi putere

de dispersie mici

Al doilea tip important de sticlă flintul a fost obţinut pentru prima dată icircn Anglia icircn

1675 Se deosebeşte de sticla crown printr-o cantitate mai mare de plumb (peste 70

din greutatea ei) avacircnd un indice mai mare de refracţie şi un indice de dispersie mai

bun calităţile sale optice permiţacircnd fabricanţilor de lentile să elimine dispersia luminii

Folosind o lentilă din sticlă flint ( mai subţire la capete decacirct la mijloc) combinată cu o

lentilă de sticlă crown (mai groasă la mijloc decacirct la capete) s-a descoperit ldquolentila

acromaticărdquo extrem de importantă pentru dezvoltarea fotografiei de precizie

Unele icircncercări de preluare a metodelor englezeşti au fost făcute icircn sec XVII şi de

germani Aceştia icircnsă sub influenţa mai mare a Veneţiei nu au rezistat tentaţiei de a

crea tot felul de obiecte originale din sticlă cu o fantezie demnă de invidiat

Printre acestea cele mai răspacircndite au fost paharele kutroflesi şi paharul de

pedeapsă

Din primele vinul curgea picătură cu picătură cu un şuierat

ascuţit ca al berzei

Paharul de pedeapsă avea forma unei ciuperci răsturnate

vinul din el se putea bea tot numai picătură cu picătură

dar pe deasupra rotind tot timpul ciuperca

Vitraliile se pare că au apărut prima dată la populaţia

romană din zona Mării Mediterane Casele acestora aveau

ferestrele ornamentate din alabastru icircn care erau icircncrustate

bucăţi de sticlă colorată

Tehnica de prelucrare a sticlei pentru vitralii consta icircn

tăierea şi şlefuirea bucăţilor de sticlă urmărindu-se

icircncadrarea acestora exactă icircntr-un desen urmată de

fixarea lor icircn profile de plumb şi lipirea cu cositor

19

Cele mai vechi vitralii au fost create pentru bisericile romano-catolice icircncă din sec

VII prezentacircnd imagini din pasaje biblice

Icircn 1879 un artist şi decorator american John LaFarge a creat şi

brevetat sticla opalescentă obţinută prin amestecarea mai multor

coloranţi icircn compoziţia sticlei iar LC Tiffany a creat un nou curent

artistic icircn prelucrarea sticlei Acesta a folosit tehnici de tăiere

complicată şi de dispunere a sticlei icircn mai multe straturi a icircnlocuit

plumbul cu folia de cupru ceea ce i-a permis să folosească

vitraliul la confecţionarea abajururilor de lampă

Cea dintacirci fabrică de sticlă cunoscută din documente din ţara

noastră se afla lacircngă Tacircrgovişte şi icirci aparţinea lui Matei Voievod

(1650)

Icircn Moldova lui Grigore Ghica se dăduse poruncă icircn anul 1740 pentru icircnfiinţarea

unei fabrici de sticlă icircn satul Călugăra din ţinutul Romanului

Icircn secolul XIX s-au construit numeroase fabrici de sticlă dintre care unele

funcţionează şi astăzi Aşa sunt fabricile de la Poiana Codrului (Maramureş)

construită icircn 1801 cea de la Tomeşti (Banat) din 1804 fabrica de la Avrig din

1830 Pădurea Neagră (1840) Azuga (1880) şi altele

Icircn 1921-1922 s-au constituit fabricile de la Turda şi Mediaş ce foloseau drept

combustibil gazul metan

Sticlele sunt amestecuri de dioxid de siliciu şi silicaţi ai diferitelor metale Sunt

materiale necristalizate (amorfe) cu rezistenţă mecanică şi duritate mare cu coeficient

de dilatare mic

Putem spune că sticla este o soluţie icircn care silicaţii aluminaţii şi fosfaţii se dizolvă unii

icircn alţii iar metalele sau oxizii lor plutesc icircn această soluţie formacircnd o suspensie

Arta suflării sticlei nu s-a schimbat mult de la romanii din secolul I dHr deşi suflătorii

lucrează acum icircn fabrici moderne

Astăzi maşini automate prelucrează majoritatea produselor din sticlă (becuri electrice

geamuri sticle lentile obiecte de uz casnic) dar suflătorul de sticlă şi tubul de suflat

rămacircn o parte principală a industriei Numai ei pot fabrica vasele de sticlă necesare

laboratoarelor

Surse

wwwwikipediaro

httphartacomoriiblogspotro

httpwwwarhimagro

wwwworldglassro

19

Cele mai vechi vitralii au fost create pentru bisericile romano-catolice icircncă din sec

VII prezentacircnd imagini din pasaje biblice

Icircn 1879 un artist şi decorator american John LaFarge a creat şi

brevetat sticla opalescentă obţinută prin amestecarea mai multor

coloranţi icircn compoziţia sticlei iar LC Tiffany a creat un nou curent

artistic icircn prelucrarea sticlei Acesta a folosit tehnici de tăiere

complicată şi de dispunere a sticlei icircn mai multe straturi a icircnlocuit

plumbul cu folia de cupru ceea ce i-a permis să folosească

vitraliul la confecţionarea abajururilor de lampă

Cea dintacirci fabrică de sticlă cunoscută din documente din ţara

noastră se afla lacircngă Tacircrgovişte şi icirci aparţinea lui Matei Voievod

(1650)

Icircn Moldova lui Grigore Ghica se dăduse poruncă icircn anul 1740 pentru icircnfiinţarea

unei fabrici de sticlă icircn satul Călugăra din ţinutul Romanului

Icircn secolul XIX s-au construit numeroase fabrici de sticlă dintre care unele

funcţionează şi astăzi Aşa sunt fabricile de la Poiana Codrului (Maramureş)

construită icircn 1801 cea de la Tomeşti (Banat) din 1804 fabrica de la Avrig din

1830 Pădurea Neagră (1840) Azuga (1880) şi altele

Icircn 1921-1922 s-au constituit fabricile de la Turda şi Mediaş ce foloseau drept

combustibil gazul metan

Sticlele sunt amestecuri de dioxid de siliciu şi silicaţi ai diferitelor metale Sunt

materiale necristalizate (amorfe) cu rezistenţă mecanică şi duritate mare cu coeficient

de dilatare mic

Putem spune că sticla este o soluţie icircn care silicaţii aluminaţii şi fosfaţii se dizolvă unii

icircn alţii iar metalele sau oxizii lor plutesc icircn această soluţie formacircnd o suspensie

Arta suflării sticlei nu s-a schimbat mult de la romanii din secolul I dHr deşi suflătorii

lucrează acum icircn fabrici moderne

Astăzi maşini automate prelucrează majoritatea produselor din sticlă (becuri electrice

geamuri sticle lentile obiecte de uz casnic) dar suflătorul de sticlă şi tubul de suflat

rămacircn o parte principală a industriei Numai ei pot fabrica vasele de sticlă necesare

laboratoarelor

Surse

wwwwikipediaro

httphartacomoriiblogspotro

httpwwwarhimagro

wwwworldglassro

20

Ce este un cristal

Cristalele şi pietrele prețioase au fost

dintotdeauna dorite de doamnele din

icircnalta societate acestea simbolizacircnd

bogăția și rafinamentul

Despre cristale se pot deschide foarte

multe subiecte de discuție icircncepacircnd

de la definiția științifică pacircnă la

proprietățile metafizice ale acestora

Cristalul este o materie solidă

formată icircn urma aranjării ionilor a

atomilor și a moleculelor icircntr-o

ordine bine-definită in trei

dimensiuni

Acvamarinul

Acvamarinul se

găseşte frecvent icircn

roci ca

pegmatitele granit

sau icircn roci metamorfice ca gnaisurile

sau se mai poate icircntacirclni ca sediment

icircn albiile racircurilor

Acvamarinul (llatină aqua marina =

bdquoapă de mareldquo) este o varietate

a berilului mineral din grupa

alumosilicaților

Acvamarinul cristalizează in sistemul

hexagonal avacircnd formula chimică

Be3Al2Si6O18 duritatea 75-8 și

densitatea 26-29 Culoarea depinde

de conținutul icircn titan sau fier (albastră

spre verzui deschis) Căldura sau

lumina puternică pot determina

schimbarea culorii cristalului [1]

Cel mai mare cristal de acvamarin

găsit pacircnă icircn prezent a fost

descoperit la Marambaia (Brazilia) icircn

anul 1910 avacircnd o greutate de 1105

kg (520 carate) şi o lungime de 48

cm

Ametistul

Cea mai frumoasă

dintre varietățile de

cuarț ametistul era

cunoscut de egiptenii

antici de etrusci și romani Mici

camee de ametist au fost realizate icircn

China Antica Icircn vechime simbol al

dragostei carnale in Europa Evului

Mediu denumit piatra episcopală se

credea că-l fereste pe posesor de

vrăji Potrivit credinței cei care beau

din cupe de ametist nu se icircmbătau

Ametistul icircntareste voința

echilibrează metabolismul și este

folosit icircn tratarea nevralgiei și

insomniei

21

Originea etimologică a numelui

provine din limba greacă αμεθυστoς

(amethystos) = bdquocontra bețieirdquo

numele acesta se datorează credinței

că persoana care poartă un ametist

este cruțat de beție la consumarea

vinului [] Ametistului i se mai

atribuia rolul de apărare contra

demonilor contra furtului [1]

Din punct de vedere chimic ametistul

contine SiO2 alături de diferite metale

(Al Fe Ca Mg Li Na)

Diamantul

Starea alotropică cea mai preţioasă şi

frumoasă a carbonului cu o duritate

maximă şi o

transparenţă

perfectă

diamantul

cristalizează icircn

sistem cubic

Primele diamante au ajuns in Europa

in secolul VI - V iHr Muzeul de

Istorie Naturală din Londra detine o

sculptură greaca din bronz cu

diamante brute din acea epoca

Diamantele sunt icircnconjurate de

numeroase legende care le atribuie

puteri miraculoase Considerate

icircntotdeauna simbol al bogăției se

regăsesc icircn majoritatea bijuteriilor de

coroană icircn marile tezaure și icircn

colecțiile muzeelor

Au efecte tămăduitoare pentru bolile

aparatului urinar și icircn tratarea

afecțiunilor stomacului intestinelor

epilepsiei sau a sindromului Meniere

Cel mai mare diamant din lume a fost

descoperit icircn 1905 icircn Africa de Sud şi

a fost denumit ldquodiamantul Cullinanrdquo

Diamantul de 3106 carate (1

carat=020 g) a fost tăiat icircn 105

bucăţi din care 9 bucăţi se găsesc icircn

coroana regală britanică

Rubinul

Această piatră de un roșu intens a

fost extrem de prețuită icircncă din

Antichitate

Foarte apreciată

de romani era

tăiată inițial icircn

forma ovală iar

rubinele deosebit

de mari și

frumoase purtau

nume proprii

Rubinul era considerat piatra vieții

care fortifica inima și reda vigoarea

Se spunea că rubinul icirci apără pe

credincioși de diavol și de ciumă

Util icircn tratarea afecțiunilor cardio-

vasculare şi icircn tratamentul lentorii

mentale sau a problemelor

oftalmologice rubinului i s-au atribuit

puteri magice

Din punct de vedere chimic rubinul

este un oxid de aluminiu amestecat

cu anumite metale (Cr Ca Fe)

Culoarea roşie se datorează ionilor de

crom Numai varietăţile roşii se

22

numesc rubine cele albastre

numindu-se safire

Rubinele sunt icircntacirclnite pe toate

continentele lumii icircn afară de

Antarctica

Preţuite sunt icircnsă icircn mod deosebit

rubinele provenite din Asia şi anume

din Myanmar Tailanda şi cele tot

mai rare din Sri Lanka Aceste ţări

sunt cele mai importante

exportatoare de pietre preţioase

Rubinele sunt utilizate atacirct ca

podoabă cacirct şi icircn industrie ca mediu

activ icircn laserii cu rubin

Safirul

ldquoFratelerdquo albastru

ca seninul cerului al

rubinului safirul este tot un oxid de

aluminiu care icircşi datorează culoarea ionilor Fe2+ Fe3+

Cr3+ Ti4+ sau V4+ pe care-i conţine

Icircn trecut majoritatea pietrelor albastre erau numite ldquosafirrdquo

Simbol al bogăției și socotit capabil să icircnlăture durerile și să icircmpiedice

stacircrnirea certurilor oamenii

considerau ca safirul aduce putere onoare si nemurire proprietarului său

Icircn Evul Mediu safirul piatra episcopală reprezenta Raiul și

valorile spirituale cele mai icircnalte

Scade tensiunea arterială tratează insomnia uneori cancerul

Cuarţul

Este format din SiO2 silicaţi sau

hidroxizi de siliciu şi poate fi incolor

sau colorat Cristalizează icircn golurile

din stacircnci sub formă de geode

Cuarțul fumuriu este utilizat de multe

vreme in bijuterii adesea pentru inele

bărbătești și pentru confecționarea

unor obiecte ornamentale

Piatra icircnlătură durerile și stările de

depresie și este folosită la tratarea

tulburărilor nervoase

Datorită proprietăţilor sale deosebite

cuarţul este utilizat la producerea

semiconductorilor a celulelor solare

a lentilelor sau a vaselor pentru

reactivi Icircn amestec cu caolinul si cu

feldspaţii este folosit la prepararea

porţelanului

Surse bibliografice

1 wwwwikipediacom 2 wwwaboutcom

Renata Runcan clasa a XI-a C

23

Cea mai interactivă şcoală online din Romacircnia Cool School icircşi prezintă prima

promoţie 20 de tineri talentaţi hotăracircţii să schimbe lumea

Juriul Tech School a evaluat proiectele inscrise şi i-a ales pe cei care pot schimba

cu adevărat viaţa de zi cu zi a oamenilor cu ajutorul tehnologiei

Iată cacircteva dintre proiectele cacircştigatoare

Hunor-Chris Bocz este unul dintre tinerii care au

impresionat Ideea lui TechHome presupune

icircmbunătăţirea confortului din locuinţe prin introducerea

tehnologiilor inteligente Hunor vorbeşte de control şi

sinteză vocală geamuri automatizate stropirea

automată a florilor roboţi care să facă curat sisteme

inteligente antifurt şi multe altele

Constantin Voiniciuc a gacircndit RoboHand Toate

cele 5 degete sunt controlate astfel că macircna robotică este

capabilă să facă exact aceleaşi mişcări pe care le face

macircna celui care o comandă Sistemul va fi modificat pentru

a primi Wi-Fi şi comenzi vocale

Al treila proiect care a impresionat juriul este cel realizat

de Costin-Valeriu Costea un tricou care icircţi icircncarcă telefonul

mobil Două panouri solare legate icircn serie sunt conectate la

un acumulator aflat icircntr-un buzunar ascuns

Lista completă a celor mai bune proiecte se află

pe TechSchoolro

Pe cacircştigători icirci aşteaptă icircntacirclniri cu oameni incredibili dar şi provocări de

gacircndire multă distracţie şi o misiune importantă Sursa Tech School

22

numesc rubine cele albastre

numindu-se safire

Rubinele sunt icircntacirclnite pe toate

continentele lumii icircn afară de

Antarctica

Preţuite sunt icircnsă icircn mod deosebit

rubinele provenite din Asia şi anume

din Myanmar Tailanda şi cele tot

mai rare din Sri Lanka Aceste ţări

sunt cele mai importante

exportatoare de pietre preţioase

Rubinele sunt utilizate atacirct ca

podoabă cacirct şi icircn industrie ca mediu

activ icircn laserii cu rubin

Safirul

ldquoFratelerdquo albastru

ca seninul cerului al

rubinului safirul este tot un oxid de

aluminiu care icircşi datorează culoarea ionilor Fe2+ Fe3+

Cr3+ Ti4+ sau V4+ pe care-i conţine

Icircn trecut majoritatea pietrelor albastre erau numite ldquosafirrdquo

Simbol al bogăției și socotit capabil să icircnlăture durerile și să icircmpiedice

stacircrnirea certurilor oamenii

considerau ca safirul aduce putere onoare si nemurire proprietarului său

Icircn Evul Mediu safirul piatra episcopală reprezenta Raiul și

valorile spirituale cele mai icircnalte

Scade tensiunea arterială tratează insomnia uneori cancerul

Cuarţul

Este format din SiO2 silicaţi sau

hidroxizi de siliciu şi poate fi incolor

sau colorat Cristalizează icircn golurile

din stacircnci sub formă de geode

Cuarțul fumuriu este utilizat de multe

vreme in bijuterii adesea pentru inele

bărbătești și pentru confecționarea

unor obiecte ornamentale

Piatra icircnlătură durerile și stările de

depresie și este folosită la tratarea

tulburărilor nervoase

Datorită proprietăţilor sale deosebite

cuarţul este utilizat la producerea

semiconductorilor a celulelor solare

a lentilelor sau a vaselor pentru

reactivi Icircn amestec cu caolinul si cu

feldspaţii este folosit la prepararea

porţelanului

Surse bibliografice

1 wwwwikipediacom 2 wwwaboutcom

Renata Runcan clasa a XI-a C

23

Cea mai interactivă şcoală online din Romacircnia Cool School icircşi prezintă prima

promoţie 20 de tineri talentaţi hotăracircţii să schimbe lumea

Juriul Tech School a evaluat proiectele inscrise şi i-a ales pe cei care pot schimba

cu adevărat viaţa de zi cu zi a oamenilor cu ajutorul tehnologiei

Iată cacircteva dintre proiectele cacircştigatoare

Hunor-Chris Bocz este unul dintre tinerii care au

impresionat Ideea lui TechHome presupune

icircmbunătăţirea confortului din locuinţe prin introducerea

tehnologiilor inteligente Hunor vorbeşte de control şi

sinteză vocală geamuri automatizate stropirea

automată a florilor roboţi care să facă curat sisteme

inteligente antifurt şi multe altele

Constantin Voiniciuc a gacircndit RoboHand Toate

cele 5 degete sunt controlate astfel că macircna robotică este

capabilă să facă exact aceleaşi mişcări pe care le face

macircna celui care o comandă Sistemul va fi modificat pentru

a primi Wi-Fi şi comenzi vocale

Al treila proiect care a impresionat juriul este cel realizat

de Costin-Valeriu Costea un tricou care icircţi icircncarcă telefonul

mobil Două panouri solare legate icircn serie sunt conectate la

un acumulator aflat icircntr-un buzunar ascuns

Lista completă a celor mai bune proiecte se află

pe TechSchoolro

Pe cacircştigători icirci aşteaptă icircntacirclniri cu oameni incredibili dar şi provocări de

gacircndire multă distracţie şi o misiune importantă Sursa Tech School

23

Cea mai interactivă şcoală online din Romacircnia Cool School icircşi prezintă prima

promoţie 20 de tineri talentaţi hotăracircţii să schimbe lumea

Juriul Tech School a evaluat proiectele inscrise şi i-a ales pe cei care pot schimba

cu adevărat viaţa de zi cu zi a oamenilor cu ajutorul tehnologiei

Iată cacircteva dintre proiectele cacircştigatoare

Hunor-Chris Bocz este unul dintre tinerii care au

impresionat Ideea lui TechHome presupune

icircmbunătăţirea confortului din locuinţe prin introducerea

tehnologiilor inteligente Hunor vorbeşte de control şi

sinteză vocală geamuri automatizate stropirea

automată a florilor roboţi care să facă curat sisteme

inteligente antifurt şi multe altele

Constantin Voiniciuc a gacircndit RoboHand Toate

cele 5 degete sunt controlate astfel că macircna robotică este

capabilă să facă exact aceleaşi mişcări pe care le face

macircna celui care o comandă Sistemul va fi modificat pentru

a primi Wi-Fi şi comenzi vocale

Al treila proiect care a impresionat juriul este cel realizat

de Costin-Valeriu Costea un tricou care icircţi icircncarcă telefonul

mobil Două panouri solare legate icircn serie sunt conectate la

un acumulator aflat icircntr-un buzunar ascuns

Lista completă a celor mai bune proiecte se află

pe TechSchoolro

Pe cacircştigători icirci aşteaptă icircntacirclniri cu oameni incredibili dar şi provocări de

gacircndire multă distracţie şi o misiune importantă Sursa Tech School

24

Cred că tuturor ne place să citim diferite topuri fie că e vorba de un top al celor

mai bune filme mașini echipe de fotbal sau altele din diferitele domenii

născocite de mintea umană

Icircn cazul de față avem de-a face cu un top al unor descoperiri imprevizibile care

au jucat un rol important icircn evoluția științei și a lumii moderne

1 Zaharina

Zaharina icircndulcitorul artificial care de obicei icircl

punem icircn cafea a fost descoperită icircn anul 1879 de

chimistul Constantin Fahlberg care icircncerca să

găsească noi utilizări pentru smoala de cărbune

Acesta s-a icircntors acasă după o zi de muncă și

pentru că nu s-a spălat pe macircini icircnainte de masă a

observat că rulourile pe care le macircnca erau foarte

dulci

Chimistul și-a dat seama că gustul dulce se datorează macircinilor sale murdare A

două zi s-a icircntors icircn laborator și a icircnceput să-și guste ldquomuncardquo pacircnă cacircnd a

descoperit punctul dulce

2 ldquoPraful inteligentrdquo

Majoritatea persoanelor ar fi destul de

supărate dacă tema le-ar exploda icircn față și

s-ar făracircmița icircntr-o mulțime de bucăți

Nu este icircnsă și cazul studentei Jamie Link

de la Universitatea din California

Icircn timp ce Link lucra la proiectul de

doctorat icircn chimie o bucată de silicon a

Foto Sciencediscoverycom

Foto Sciencediscoverycom

25

explodat pur și simplu

După momentul acela ea a observat că micile

bucăți de silicon rezultate din explozie

funcționau icircn continuare ca senzori

Pentru ldquopraful inteligentrdquo Jamie Link a primit un

premiu de inventică icircn anul 2003

Acești mici senzori pot fi utilizați pentru a verifica

puritatea apei potabile sau a apei de mare

pentru a identifica diferite particule din aer și chiar pentru a localiza și distruge

tumorile din corp

3 Coca-Cola

A fost inventată de farmacistul John Pemberton icircn

timp ce icircncerca să prepare un remediu pentru durerile

de cap

Pemberton a amestecat mai multe ingrediente care

sunt păstrate secrete și acum și așa a rezultat cea

mai celebră băutură răcoritoare

Cola a fost comercializată timp de opt ani icircn farmacii

ca medicament icircnainte de a deveni suficient de populară pentru a fi vacircndută icircn

sticle

4 Plasticul

A fost descoperit din greșeală de chimistul

Leo Hendrik Baekeland

El icircncerca să obțină o alternativă mai ieftină

pentru bachelită (o rășină sintetică utilizată

ca materie plastică pentru confecționarea unor

obiecte tehnice sau de uz casnic)

Icircn timpul experimentelor sale Baekeland a

Foto Sciencediscoverycom

26

obținut un amestec maleabil care putea să reziste la temperaturi ridicate fără a se

distorsiona De atunci plasticul este folosit la scară largă

4 Penicilina

A apărut icircn anul 1928 icircn timp ce inventatorul său

bacteriologul scoțian Alexander Fleming se afla icircn

vacanță

Fleming a uitat să-și curețe instalația de lucru icircnainte

de a pleca icircn vacanță și cacircnd s-a icircntors a observat o

ciupercă ciudată pe cacircteva din culturile sale de bacterii

Icircn plus a observat că bacteriile pe care se afla acea ciupercă nu se mai

dezvoltau

Penicilina este și astăzi unul dintre cele mai utilizate antibiotice la nivel mondial

Sursa httpsciencediscoverycom

Dragoş Rusu clasa a XI-aC

25

explodat pur și simplu

După momentul acela ea a observat că micile

bucăți de silicon rezultate din explozie

funcționau icircn continuare ca senzori

Pentru ldquopraful inteligentrdquo Jamie Link a primit un

premiu de inventică icircn anul 2003

Acești mici senzori pot fi utilizați pentru a verifica

puritatea apei potabile sau a apei de mare

pentru a identifica diferite particule din aer și chiar pentru a localiza și distruge

tumorile din corp

3 Coca-Cola

A fost inventată de farmacistul John Pemberton icircn

timp ce icircncerca să prepare un remediu pentru durerile

de cap

Pemberton a amestecat mai multe ingrediente care

sunt păstrate secrete și acum și așa a rezultat cea

mai celebră băutură răcoritoare

Cola a fost comercializată timp de opt ani icircn farmacii

ca medicament icircnainte de a deveni suficient de populară pentru a fi vacircndută icircn

sticle

4 Plasticul

A fost descoperit din greșeală de chimistul

Leo Hendrik Baekeland

El icircncerca să obțină o alternativă mai ieftină

pentru bachelită (o rășină sintetică utilizată

ca materie plastică pentru confecționarea unor

obiecte tehnice sau de uz casnic)

Icircn timpul experimentelor sale Baekeland a

Foto Sciencediscoverycom

26

obținut un amestec maleabil care putea să reziste la temperaturi ridicate fără a se

distorsiona De atunci plasticul este folosit la scară largă

4 Penicilina

A apărut icircn anul 1928 icircn timp ce inventatorul său

bacteriologul scoțian Alexander Fleming se afla icircn

vacanță

Fleming a uitat să-și curețe instalația de lucru icircnainte

de a pleca icircn vacanță și cacircnd s-a icircntors a observat o

ciupercă ciudată pe cacircteva din culturile sale de bacterii

Icircn plus a observat că bacteriile pe care se afla acea ciupercă nu se mai

dezvoltau

Penicilina este și astăzi unul dintre cele mai utilizate antibiotice la nivel mondial

Sursa httpsciencediscoverycom

Dragoş Rusu clasa a XI-aC

26

obținut un amestec maleabil care putea să reziste la temperaturi ridicate fără a se

distorsiona De atunci plasticul este folosit la scară largă

4 Penicilina

A apărut icircn anul 1928 icircn timp ce inventatorul său

bacteriologul scoțian Alexander Fleming se afla icircn

vacanță

Fleming a uitat să-și curețe instalația de lucru icircnainte

de a pleca icircn vacanță și cacircnd s-a icircntors a observat o

ciupercă ciudată pe cacircteva din culturile sale de bacterii

Icircn plus a observat că bacteriile pe care se afla acea ciupercă nu se mai

dezvoltau

Penicilina este și astăzi unul dintre cele mai utilizate antibiotice la nivel mondial

Sursa httpsciencediscoverycom

Dragoş Rusu clasa a XI-aC

27

Ştiaţi că

Dioxidul de carbon solid se icircntrebuinţează icircn industria

icircngheţatei pentru conservarea cărnii a peştelui şi a legumelor icircn

timpul transportului

Hidrogenul sulfurat este foarte toxic (paralizează centrul nervos care

comandă respiraţia) şi este antidotul veninului de cobra şi de viperă

Clorura de calciu sub formă de soluţie este icircntrebuinţată icircn industria

frigorifică la ignifugarea lemnului la apretarea ţesăturilor

Acidul clohidric din sucul gastric distruge bacteriile de putrefacţie şi cele

patogene care pătrund icircn stomac

Acidul clohidric gazos are acţiune corosivă asupra căilor respiratorii dar mai

slabă decacirct a clorului

Tiosulfatul de sodiu sub formă de soluţie dizolvă uşor halogenurile de

argint rămase pe plăcile şi filmele fotografice după expunere şi developare

Proxodisulfaţii se utilizează pentru albirea lacircnii icircmpreună cu apa oxigenată

Se folosesc icircn industria alimentară ca deodorizanţi ai uleiurilo icircn industria

săpunurilor icircn industria zahărului

Clorura de potasiu se foloseşte la fabricarea explozivilor rachetelor de

semnalizare icircn pirotehnie la focurile bengale

Astatinul este cel mai rar element de pe Pămacircnt

(69 mg icircn toată scoarţa terestră)

Surse internet

Denisa Pop clasa a X-a B

28

Amuzament

Mămica icircntreabă copii cacircnd ajung acasă de la şcoală

-Ce aţi făcut astazi

-Chimie Ne-am ocupat de materiale explozive

-Şi macircine ce program aveţi la şcoală

-Care şcoală

Un compus chimic este o substanţa pe care

-un chimist o transformă icircn ceva uracirct mirositor

-un chimist analitic o transformă icircntr-o procedură

-un chimist fizician o transformă icircntr-o linie dreaptă

-un biochimist o transformă icircntr-un helix

-un inginer chimist o transformă icircn PROFIT

De ce chimiştii sunt atacirct de buni icircn a rezolva probleme

Pentru că ei au toate soluţiile

Un chimist intră icircntr-o farmacie şi icirci cere farmacistei

nişte acid acetislicilic

Farmacista Adică aspirină

Chimistul Asta e mereu icirci uit numele

Paula Varovici clasa a X-a B

29

Concursul pe care vi-l propunem are drept scop să vă incite imaginaţia şi simţul artistic o idee de copertă pentru revista noastră

Poate fi un desen clasic sau pe computer un colaj de imagini sau orice vă dictează imaginaţia Pe copertă trebuie să apară denumirea revistei şi numele şcolii noastre

Cacircştigătorul va fi premiat cu un set de cosmetice bio produse icircn laboratorul şcolii noastre

Aşteptăm cu nerăbdare ideile voastre pacircnă la data de 18 ianuarie 2013

Colectivul de redacţie

Colectivul de redacţie

Andrada Simina Bojan clasa a XI-a C

Marius Micloş clasa a X-a B

Denisa Pop clasa a X-a B

Renata Runcan clasa a XI-aC

Dragoş Rusu clasa a XI-aC

Paula Varovici clasa a X-aB

Daniela Cicircmpean profesor coordonator

28

Amuzament

Mămica icircntreabă copii cacircnd ajung acasă de la şcoală

-Ce aţi făcut astazi

-Chimie Ne-am ocupat de materiale explozive

-Şi macircine ce program aveţi la şcoală

-Care şcoală

Un compus chimic este o substanţa pe care

-un chimist o transformă icircn ceva uracirct mirositor

-un chimist analitic o transformă icircntr-o procedură

-un chimist fizician o transformă icircntr-o linie dreaptă

-un biochimist o transformă icircntr-un helix

-un inginer chimist o transformă icircn PROFIT

De ce chimiştii sunt atacirct de buni icircn a rezolva probleme

Pentru că ei au toate soluţiile

Un chimist intră icircntr-o farmacie şi icirci cere farmacistei

nişte acid acetislicilic

Farmacista Adică aspirină

Chimistul Asta e mereu icirci uit numele

Paula Varovici clasa a X-a B

29

Concursul pe care vi-l propunem are drept scop să vă incite imaginaţia şi simţul artistic o idee de copertă pentru revista noastră

Poate fi un desen clasic sau pe computer un colaj de imagini sau orice vă dictează imaginaţia Pe copertă trebuie să apară denumirea revistei şi numele şcolii noastre

Cacircştigătorul va fi premiat cu un set de cosmetice bio produse icircn laboratorul şcolii noastre

Aşteptăm cu nerăbdare ideile voastre pacircnă la data de 18 ianuarie 2013

Colectivul de redacţie

Colectivul de redacţie

Andrada Simina Bojan clasa a XI-a C

Marius Micloş clasa a X-a B

Denisa Pop clasa a X-a B

Renata Runcan clasa a XI-aC

Dragoş Rusu clasa a XI-aC

Paula Varovici clasa a X-aB

Daniela Cicircmpean profesor coordonator

29

Concursul pe care vi-l propunem are drept scop să vă incite imaginaţia şi simţul artistic o idee de copertă pentru revista noastră

Poate fi un desen clasic sau pe computer un colaj de imagini sau orice vă dictează imaginaţia Pe copertă trebuie să apară denumirea revistei şi numele şcolii noastre

Cacircştigătorul va fi premiat cu un set de cosmetice bio produse icircn laboratorul şcolii noastre

Aşteptăm cu nerăbdare ideile voastre pacircnă la data de 18 ianuarie 2013

Colectivul de redacţie

Colectivul de redacţie

Andrada Simina Bojan clasa a XI-a C

Marius Micloş clasa a X-a B

Denisa Pop clasa a X-a B

Renata Runcan clasa a XI-aC

Dragoş Rusu clasa a XI-aC

Paula Varovici clasa a X-aB

Daniela Cicircmpean profesor coordonator